pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 și 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcții
Guvernul României hotărăște:
Se aprobă Regulamentul privind conducerea și asigurarea calității în construcții, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanța a construcțiilor și Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor, prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre
Prevederile hotărârii intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
p. PRIM-MINISTRU
TEODOR VIOREL MELESCANU,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Contrasemnează:
---------------
Ministrul lucrărilor publice,
și amenajării teritoriului,
Marin Cristea
p. Ministrul de stat, ministrul finanțelor,
Dan Mogos,
secretar de stat
REGULAMENT
privind conducerea și asigurarea calității în construcții
Conducerea și asigurarea calității în construcții constituie o componenta principala a sistemului calității în construcții și reprezintă o parte semnificativă a funcției generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea și asigurarea calității stabilește și traduce în fapt politica în domeniul calității, prin activități prestabilite și sistematice, destinate sa prevină noncalitatea, să asigure realizarea și garantarea calității cerute, în condiții rationale de cost și termen, și să ofere încredere în capacitatea unității.
Sistemul conducerii și asigurării calității în construcții cuprinde doua părți constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte:
- conducerea calității, care determina și aplica politica în domeniul calității;
- asigurarea calității, care reprezintă instrumentul de aplicare a politicii în domeniul calității, prin activități adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale stabilite între factorii implicați în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcției.
Prezentul regulament stabilește cadrul normativ general, principalele elemente de conținut, și metodologice pentru elaborarea, aplicarea și dezvoltarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții.
Prevederile regulamentului se adresează unităților participante sau implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor: investitori, proprietari, unități de cercetare, de proiectare, producători și furnizori de produse de servicii pentru construcții, executanți și utilizatori. Prevederile se referă la activitățile legate de construcții pe întreaga durata de existenta a acestora.
Detalierea elementelor de conținut și metodologice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții se face prin proceduri specifice diferitelor unități participante, ținând seama de categoria de importanța a construcției, de specificul și complexitatea acesteia.
Definițiile termenilor utilizați sunt prevăzute în anexa nr. 1 a) la prezentul regulament.
Sistemul de conducere și de asigurare a calității în construcții comporta stabilirea următoarelor elemente principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de conținut;
- elementele metodologice ale dezvoltării și aplicării sistemului;
- documentele tehnice.
Conținutul și dezvoltarea elementelor menționate mai sus se face pe baza prevederilor prezentului regulament, în funcție de specificul unităților implicate. Acestea urmează a-și stabili propriul lor sistem de conducere și de asigurare a calității.
Date de intrare ale sistemului
Datele de intrare ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții sunt concretizate prin documentația tehnica anexată contractelor (tema-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificăție tehnica, caiet de sarcini etc.), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din reglementările tehnice în vigoare.
Unitățile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea și postutilizarea construcțiilor au obligația să asigure, prin sistemele proprii de conducere și de asigurare a calității, obținerea nivelului de calitate convenit. Elemente principale de conținut ale sistemului
Sistemul de conducere și de asigurare în construcții cuprinde urmatorele elemente principale de conținut:
- programul de asigurarea a calității;
- organizarea aferentă sistemului;
- funcțiunile sistemului.
Acestea se elaborează, se aplică și se actualizează continuu de către unitățile participante.
Elementele principale de conținut trebuie definite și precizate potrivit specificului activităților din unitățile respective și în conformitate cu cerințele față de acestea, determinate de anumiti factori care caracterizează produsele sau lucrările ce fac obiectul contractelor încheiate.
Programul de asigurare a calității în construcții stabilește dispozițiile specifice directoare pentru definirea și obținerea calității, precizînd obiective, regulile de operare, resursele și secventele activităților legate de calitate. Programul se referă atât la elemente interne (parțial confidențiale) ale conducerii calității specifice unității respective, cît și la cerințe ale asigurării externe a calității, potrivit contractelor încheiate. Programul este concretizat prin următoarele documente principale:
- manualul de asigurare a calității, care descrie sistemul de conducere și de asigurare a calității și care are caracter neconfidential;
- procedurile aferente funcțiilor sistemului de conducere și de asigurare a calității și procedurile tehnice de execuție sau de proces.
Pentru fiecare obiect al activității (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectiva își stabilește programul de asigurare a calității prin care se precizează elementele de conținut corespunzătoare din manualul de asigurare a calității, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum și planul de control al calității, verificării și incercarii, în funcție de modelul de asigurare a calității și condițiile contractuale.
Organizarea aferentă sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, integrată în sistemul general de organizare și de funcționare a unității, trebuie să cuprindă:
- definirea metodelor de conducere, a responsabilităților și a obiectivelor privind asigurarea calității, cu precizarea legăturilor dintre compartimentele implicate;
- numirea sau delegarea conducerii și membrilor compartimentelor de asigurare a calității și de control al calității și investirea acestora cu autoritatea necesară;
- asigurarea independentei compartimentelor de asigurare a calității și de control al calității, față de conducerea nemijlocită a producției din unitatea respectiva și subordonarea lor directa pe linie organizatorică, funcțională și de autoritate, președintelui consiliului de administrație sau directorului general;
- formarea și instruirea personalului.
Funcțiile principale ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, față de care se stabilesc cerințele diferitelor modele pentru categorii de asigurare a calității, se referă la următoarele:
- analiza contractului;
- controlul proiectării;
- controlul documentelor;
- aprovizionarea;
- produse (servicii) furnizate de beneficiar;
- recepția, identificarea și trasabilitatea (regasirea) produselor:
- controlul proceselor privind execuția produselor, lucrărilor și serviciilor;
- verificarea și încercarea produselor și serviciilor prestate;
- controlul și verificarea pe parcursul execuției și în final a lucrărilor;
- controlul și verificarea finala a produselor, lucrărilor și serviciilor (numai pentru modelul nr. 3);
- mijloace (echipamente) de control, măsurare și încercare;
- stadiul contractelor și încercărilor;
- controlul neconformitatilor;
- acțiuni colective;
- primirea, manipularea și depozitarea produselor;
- înregistrări privind calitatea;
- audit al sistemului calității;
- urmărirea comportării în exploatare;
- instruirea personalului.
În cadrul sistemului de conducere și de asigurare a calității elaborat și aplicat, se selecteaza pentru fiecare contract în parte acele funcții care corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurarea a calității.
Elemente metodologice ale aplicării sistemului
Aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții și dezvoltarea elementelor de conținut ale acestuia se efectuează în mod diferențiat, în funcție de categoria de importanța a construcțiilor.
Diferentierea în ceea ce privește aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții este evidențiată prin:
a) categorii distincte de asigurare a calității, concretizate în modele de asigurare a calității, determinate în funcție de:
- factorii specifici care caracterizează construcția (complexitatea și nivelul de cunoaștere și apreciere în procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de execuție; caracteristicile construcției; gradul de siguranță proiectat; aspecte economice);
- gradul de extindere a aplicării sistemului asupra activităților și etapelor duratei de existenta a construcției;
b) cerințe specifice de asigurare a calității, aferente activităților unităților participante.
Modelele de asigurare a calității determina constituirea de ansambluri selecționate de elemente și funcțiuni corelate ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, care, aplicate de către unitățile participante, le conferă acestora aptitudinea funcțională sau organizatorică necesară pentru a putea răspunde cerințelor contractuale în condiții avantajoase (de riscuri, costuri și beneficii) pentru părți.
Categoria de importanță a construcțieiModelul de asigurare a calității Excepțională (A)Modelul nr. 1 sau reglementare specială Deosebită (B)Modelul nr. 1 Normală (C)Modelul nr. 2 sau 3 Redusă (D)Modelul nr. 3 (opțional)
Pentru construcții se stabilesc trei modele de asigurare a calității (modelele nr. 1-3), diferențiate între ele, în principal, prin numărul și gradul de îndeplinire a cerințelor față de elementele și funcțiunile sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții, conform "Listei orientative privind diferentierea modelelor de asigurare a calității sub aspectul cerințelor față de funcțiunile sistemului" cuprinsă în anexa nr. 1 b).
Modelul nr. 1 de asigurare a calității cuprinde numărul total de funcțiuni și cerințe ale sistemului și se aplică în etapele de proiectare și de fabricație a produselor, de execuție și de exploatare a construcției.
Modelul nr. 2 de asigurare a calității cuprinde un număr parțial de funcțiuni și cerințe ale sistemului și se aplică, de regula, în etapele de proiectare, fabricație a produselor și execuție a construcției.
Modelul nr. 3 de asigurare a calității cuprinde un număr minim (optional) de funcțiuni ale sistemului și se aplică la etapa de execuție a construcției, de regula la faza finala.
Între categoria de importanța a construcției și modele de asigurare a calității se recomanda respectarea corespondentei din următorul tabel:
Cerințele specifice ale sistemului de conducere și de asigurare a calității (programul de asigurare a calității cu documentele acestuia și organizarea aferentă) se diferentiaza corespunzător funcțiilor determinate de cele trei modele.
Încadrarea în cele trei modele a activităților de realizare a obiectelor de construcție sau a unor părți ale acestora, precum și a lucrărilor, produselor sau serviciilor din construcții, se stabilește de către proiectant, în acord cu investitorul sau proprietarul.
Documentele tehnice ale sistemului
Elaborarea și aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții sunt fundamentate și definite prin următoarele documente principale, întocmite, ținute la zi și revizuite periodic de unitățile implicate:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizează nivelurile de calitate cerute:
- detalii de execuție și specificății tehnice;
- specificății de performanță;
- caiete de sarcini;
b) documente ale programului de asigurare a calității:
- manualul de asigurare a calității;
- proceduri ale funcțiunilor sistemului de conducere și de asigurare a calității;
- proceduri și/sau instrucțiuni tehnice sau administrative aferente activităților și operațiunilor de execuție;
- planul de control al calității, verificării și încercări;
c) planul de audit;
d) documente și înregistrări referitoare la calitate:
- certificate de calitate buletine de încercări, certificate de conformitate, procese-verbale de recepție pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucrări ascunse și de recepții parțiale, rapoarte de control privind calitatea execuției lucrărilor de construcții;
- rapoarte privind costuri cu privire la calitate;
- rapoarte de audit;
- rapoarte privind neconformitățile și modul lor de tratare;
- rapoarte de acțiuni corective:
e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informări, dări de seama periodice) referitoare la calitate.
Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea serviciilor de elaborare, audit și certificare ale sistemului de conducere și de asigurare a calității în construcții.
Unitățile principale la procesul de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a construcțiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la conducerea și asigurarea calității:
a) elaborarea și aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității în cadrul unității proprii, potrivit specificului activității desfășurate și prevederilor din contractele încheiate, prin:
- întocmirea programului de asigurare a calității;
- înființarea compartimentului de asigurare a calității, inclusiv organizarea activității de control tehnic de calitate din unități conform cerințelor sistemului de asigurare a calității;
- elaborarea procedurilor aferente funcțiunilor sistemului, precum și a tuturor procedurilor și instrucțiunilor tehnice pentru desfășurarea activităților din profilul unității;
- pregătirea și calificarea personalului necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calității, punând accentul pe însușirea motivatiei pentru calitate și pe efectuarea autocontrolului.
Șeful compartimentului de control tehnic al calității și dirigintele de specialitate trebuie să fie autorizați de către Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) aplicarea diferențiată a sistemului de conducere și de asigurare a calității în cadrul unității proprii și asigurarea funcționarii acestui sistem prin:
- punerea în practica a tuturor prevederilor cerințelor specifice de asigurare a calității și ale manualului de asigurare a calității;
- asigurarea îndeplinirii corecte a tuturor funcțiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate;
- urmărirea aplicării planului de control al calității, de verificări și încercări;
- ținerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea sistemului de conducere și de asigurare a calității, inclusiv a tuturor înregistrărilor relative la constatarea și atestarea calității;
c) în unitățile în care se aplică modelele nr. 1 și 2 de asigurare a calității, responsabilul tehnic cu execuția, atestat, este încadrat în activitatea de asigurare a calității.
În unitățile în care se aplică modelul nr. 3 de asigurare a calității, responsabilul tehnic cu execuția, atestat, constituie factorul care asigura un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere și asigurare a calității.
TERMENI UTILIZAȚI
1. Auditul calității (Examinarea Tehnica de Asigurare a Calității - E.T.A.C.) - examinarea sistematica și independenta, întreprinsă pentru a determina dacă activitățile și rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozițiile prestabilite și dacă aceste dispoziții sunt aplicate în mod eficient și apte sa atinga obiectivele stabilite.
Comentarii explicative:
a) Auditul calității se aplică, în principal, pentru validarea sistemului de conducere și de asigurare a calității (auditul calității sistemului) în vederea evaluării și confirmării dacă elementele programului de asigurare a calității au fost stabilite și implementate în concordanta cu cerințele specificate și dacă activitățile desfășurate și rezultatele obținute sunt eficiente și capabile sa satisfacă obiectivele și dispozițiile prestabilite.
b) Auditul calității poate fi aplicat și unor produse (auditul calității produsului), procedee (auditul calității procedeului) sau servicii (auditul calității serviciului).
c) Auditurile calității sunt conduse de persoane care nu au responsabilități directe în sectoarele supuse auditarii și de preferinta se desfășoară în cooperare cu personalul sectoarelor respective.
d) Unul dintre scopurile auditului calității este de a evalua necesitatea acțiunilor de imbunatatire și corectare. Nu trebuie să se confunde auditul cu activitățile de "supraveghere" sau de "control", care sunt conduse numai în scopul de a stăpâni (tine sub control) un proces sau de a accepta un produs.
e) Auditurile calității pot fi întreprinse pentru necesitați interne sau externe:
- auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei unității, în vederea verificării adecvarii și eficientei sistemului propriu de conducere și asigurare a calității, în raport cu politica în domeniul calității stabilite și cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea circumstanțelor;
- auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractantă, sau de un organism independent, actionind în numele beneficiarului, cu scopul de a determina și confirma dacă activitățile desfășurate și rezultatele acestora, obținute în domeniul calității, de către executant (sau furnizor), ca cealaltă parte contractantă, corespund cu dispozițiile stabilite prin reglementările tehnice și prin clauzele contractuale și dacă sunt apte sa atinga obiectivele fixate.
2. Categorie de asigurare a calității - grupare de cerințe minime necesare pentru a asigura prevenirea și detectarea neconformitatilor posibile ale produselor (serviciilor, lucrărilor, construcțiilor) care urmează a fi achiziționate sau executate de un agent economic.
Comentarii explicative:
a) Categoriile de asigurare a calității sunt concretizate în modele distincte de asigurare a calității, caracterizate prin cerințe specifice față de elementele și funcțiunile sistemului de conducere și asigurare a calității.
b) Categoriile de asigurare a calității se diferentiaza între ele prin cerințe specifice, proprii fiecărui model aferent, ținând seama de aptitudinea funcțională sau organizatorică a unei unități (agent economic), necesare pentru a putea răspunde condițiilor contractuale, în condiții avantajoase, precum și de caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrărilor sau construcțiilor) și a categoriei lor de importanța.
3. Categorie de importanța a unei construcții - grupare de factori și criterii care permit considerarea acelei construcții de către participanții la procesul de realizare și la întregul ciclu de existenta a acestei construcții, în funcție de caracteristicile și relațiile sale cu mediul uman socioeconomic și natural.
Comentarii explicative:
a) Stabilirea categoriei de importanța a construcțiilor este necesară pentru aplicarea diferențiată, în funcție de aceasta, a sistemului calității și a tuturor componentelor sale și în special a sistemului de conducere și asigurare a calității, precum și a altor proceduri legale.
b) Categoriile de importanța a construcțiilor sunt:
- categorii de importanța globală, denumite curent categorii de importanța, care privesc întreaga construcție sub toate aspectele;
- categorii de importanța specifice, denumite clase de importanța, care privesc o construcție sau numai părți ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte.
4. Cerința specifică de asigurare a calității - expresie a necesităților (condițiilor) ce trebuie îndeplinite pentru încadrarea unui produs într-o categorie de asigurare a calității.
5. Control - acțiune (activitate) de evaluare a conformitatii (acceptabilitatii) unui produs (serviciu, lucrare), prin măsurare, examinare (observare), încercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia și prin înregistrarea datelor obținute și compararea lor cu specificățiile tehnice.
Comentarii explicative:
Controlul calității, efectuat în cadrul acțiunii de asigurare a calității, în scopul verificării conformitatii unui produs (serviciu sau lucrare) cu condițiile (exigențele) de calitate specificate, cuprinde următoarele forme:
1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenit în cadrul unității (organizației) sale în scopul verificării calității producției (furniturii, lucrării, serviciului) proprii, constind din examinarea modului de respectare a condițiilor de calitate, care cuprinde:
a) controlul intern, desfășurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului, după reguli definite, compus din:
- autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor operațiuni, cu corectarea imediata, de către acestea, a erorilor comise;
- controlul ierarhic, efectuat de șefii ierarhici (responsabili de producție sau de activitățile respective), asupra lucrărilor personalului din subordine;
b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra producției (activității) în toate stadiile sale, de către personalul (controlorii independenți) compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioară a unității, având ca scop verificarea și validarea operațiunilor de control intern.
2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism independent agreat, actionind în numele beneficiarului, cu misiunea de:
- a preveni riscurile greșelilor în asigurarea și controlul calității;
- a asista pe beneficiar în obținerea eficienta a calității;
- a valida controlul interior al executantului.
6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limita impus unei caracteristici de calitate.
7. Data - fapt, notiune, informație (indicație, instrucțiune, rezultat, etc.),reprezentate sub forma conventionala adecvată comunicării, interpretării sau prelucrării.
Comentarii explicative:
a) Datele constituie elementele exterioare de începere (date de intrare sau intrari) sau rezultate (date de ieșire sau ieșire) ale unei activități (acțiune), proces sau sistem.
b) Intrările sistemului de conducere și asigurare a calității sunt concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, după caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificății tehnice, caiete de sarcini etc., având la baza prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, exprimate de regula prin condiții tehnice, de calitate sau exigente (în cazul reglementărilor tehnice cu caracter exigențial).
c) Ieșirile sistemului de conducere și de asigurare a calității sunt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzătoare, obținute în urma aplicării sistemului în activitatea (procesul) respectiva, ca: documentații tehnice finale sau, după caz, procese fizice care răspund condițiilor (cerințelor) de calitate prescrise.
8. Exigenta (cerința) pentru calitate - expresie a necesităților (trebuintelor), sub forma unui ansamblu de specificății anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entități, destinate să permită realizarea și evaluarea acesteia.
9. Exigenta esențială - exigenta obligatorie care trebuie satisfacuta de o construcție (lucrare) pentru a fi conformă cu specificățiile reglementărilor tehnice aplicabile.
10. Funcțiune a sistemului de conducere și de asigurare a calității - ansamblul de acțiuni (activități), componente ale sistemului de conducere și de asigurare a calității, care reflecta aptitudinea funcțională a unei unități de a răspunde cerințelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu).
11. Manualul de asigurare a calității - document care enunta politica calității și descrie dispozițiile și prevederile generale ale sistemului de conducere și de asigurare a calității, concretizat în programul de asigurare a calității al unei unități, cuprinzând organizarea, responsabilitățile, autoritatea și relațiile reciproce dintre compartimentele și persoanele care dirijeaza și efectuează, verifica și analizează problemele ce au incidența asupra calității, având ca scop final definirea și obținerea calității ansamblului activităților și prestațiilor desfășurate de unitatea respectiva.
12. Modelul de asigurare a calității - ansamblu selecționat de elemente corelate ale sistemului de conducere și asigurare a calității, combinate pentru a satisface necesitățile de asigurare a calității, într-o situație data.
13. Neconformitate - nesatisfacerea cerințelor (exigențelor) specificate.
14. Plan de control al calității, verificări și încercări - document al programului de asigurare a calității care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificările și încercările necesare, pe faze de lucrări și etape de realizare (pe parcursul și la finalizarea lucrărilor respective), cuprinzând și referiri la procedurile și instrucțiunile aferente, pentru verificarea calității unui produs, lucrare sau serviciu.
15. Procedura - metoda (mod) specificată de îndeplinire a unei activități.
Comentarii explicative:
a) Termenul de "procedura" se utilizează adesea și pentru a semnifica și documentul scris, prin care se descrie metoda în sine. În aceste cazuri, pentru a face distincție între cele doua semnificatii, se recomanda a se utiliza termenul de "procedura scrisă" sau "procedura documentata".
b) În sistemul de conducere și asigurare a calității, prin "procedura" (scrisă) se înțelege documentul care defineste și descrie modul de îndeplinire (execuție) a unei activități precizînd mijloacele și măsurile necesare, inclusiv responsabilitățile și controalele aferente.
c) În sistemul de conducere și asigurare a calității se disting trei categorii de proceduri și anume:
- procedura a funcțiunii de sistem, reprezentind documentul care descrie obiectul și modul de îndeplinire a unei activități legată de o funcțiune a sistemului de conducere și asigurare a calității, stabilind desfășurarea operațiunilor, responsabilitățile și controalele aferente;
- procedura/instrucțiune tehnica de proces sau de execuție, reprezentind documentul care descrie activitățile necesare pentru executarea diverselor lucrări și operațiuni din cadrul procesului de producție (conceptie, fabricație sau execuție, utilizare etc.), inclusiv responsabilitățile și controalele aferente;
- procedura/instrucțiune administrativă, reprezentind documentul care descrie activitățile și responsabilitățile interne din cadrul compartimentelor organizatorice și functionale ale unei unități.
16. Program (plan) de asigurare a calității - principalul document al sistemului de conducere și asigurare a calității, care enunta dispozițiile specifice ale acestuia, luate pentru definirea și obținerea calității cerute și care precizează regulile practice, resursele și secventele planificate ale activităților legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac obiectul unui contract.
17. Durata de existenta (viața) a construcției - durata de timp după care construcția a încetat definitiv să-și îndeplinească funcțiunea ce i-a fost data.
18. Unitate - persoana juridică cu activitate în construcții (institut de învățământ superior, institut de cercetare și agent economic cu activitate de cercetare, proiectare, execuție, exploatare etc.).
Nr. crt.Denumirea funcțiunilor principale ale sistemului de asigurare a calitățiiModelul 123 1Manual de asigurare a calității(▪)(▪)- 2Analiza contractului(▪)( )- 3Controlul proiectării(▪)( )- 4Controlul documentelor(▪)(▪)- 5Aprovizionarea(▪)( )- 6Produse (servicii) furnizate de beneficiar(▪)( )- 7Recepția, identificarea și trasabilitatea (regăsirea) produselor(▪)( )- 8Controlul proceselor privind execuția produselor, lucrărilor și serviciilor(▪)(▪)( ) 9Verificarea și încercarea produselor și serviciilor prestate(▪)(▪)( ) 10Controlul și verificarea pe parcursul execuției și în final a lucrărilor(▪)(▪)- 11Controlul și verificarea finală a produselor, lucrărilor și serviciilor (numai pentru modelul 3) (▪) 12Mijloace de control, măsurare și încercare(▪)( )- 13Stadiul controalelor și încercărilor(▪)( )- 14Controlul neconformităților(▪)(▪)( ) 15Acțiuni corective(▪)(▪)- 16Primirea, manipularea și depozitarea produselor(▪)( )- 17Înregistrări privind calitatea(▪)(▪)(▪) 18Audit al sistemului calității(▪)( )- 19Urmărirea comportării în exploatare(▪)( )- 20Instruirea personalului(▪)( )-
LISTA ORIENTATIVA PRIVIND DIFERENTIEREA MODELELOR DE ASIGURARE A CALITĂȚII SUB ASPECTUL CERINȚELOR FAȚA DE FUNCȚIUNILE SISTEMULUI
Legenda privind îndeplinirea cerințelor față de funcțiunile sistemului:
(▪) grad de îndeplinire totală.
( ) grad de îndeplinire parțială absentă.
REGULAMENT
privind stabilirea categoriei de importanța a construcțiilor
Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanța a construcțiilor, în scopul aplicării diferențiate a sistemului calității, conform legii.
Construcțiile reprezintă lucrările concepute și executate pentru îndeplinirea unor funcții economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condițiile locale de teren și mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă și cu materialele inglobate.
Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcțiilor noi sau existente.
Construcțiile se încadrează, după importanța lor, în următoarele categorii:
a) de importanța globală, denumite curent categorii de importanța, care privesc întreaga construcție, sub toate aspectele;
b) de importanța specifice, denumite clase de importanța, care privesc întreaga construcție sau părți ale acesteia, sub anumite aspecte.
Categoriile de importanța a construcțiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigențelor esențiale, ținând seama de următoarele aspecte:
a) implicarea vitala a construcțiilor în societate și natura (gradul de risc sub aspectul siguranței etc.);
b) implicarea funcțională a construcțiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit și în natura (destinația, modul de utilizare s.a.);
c) caracteristici proprii construcțiilor (complexitatea, considerentele economice s.a.).
Categoriile de importanța care se stabilesc pentru construcții sunt:
- construcții de importanța excepționala (A);
- construcții de importanța deosebită (B);
- construcții de importanța normală (C);
- construcții de importanța redusă (D).
În anexa 2 a) se prezintă lista exemplificativa cu încadrarea unor construcții în categorii de importanța.
Categoria de importanța se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente.
Pentru fiecare construcție se stabilește o singura categorie de importanța și aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcția (autorizația de construire, proiectul de execuție, cartea tehnica a construcției, documentele de asigurare s.a.).
Clase de importanța se stabilesc prin reglementări tehnice și au la baza criterii specifice.
Clasele de importanța se corelează cu categoriile de importanța de către proiectant la construcțiile noi/sau de către expertul tehnic atestat, la construcțiile existente, în scopul stabilirii condițiilor de aplicare a componentelor sistemului calității.
Categoria și clasa de importanța stabilite pentru o construcție nu se vor modifica decît la schimbarea destinației sau în alte condiții care impun aceasta, prin documentații motivate.
Investitorii sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze contractuale cu proiectantii unele exigente esențiale sau alte cerințe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanța a construcției.
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Roman de Informații vor adopta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare și prin ordine ale ministrilor apărării naționale, de interne și al directorului Serviciului Roman de Informații vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii și clase de importanța, conform legii.
CATEGORII DE IMPORTANȚA A CONSTRUCȚIILOR
- Lista exemplificativa -
I. Categoria de importanța A - Construcții de importanța excepționala
1. Construcții cu funcțiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate și natura, pe zone foarte extinse.
Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval.
2. Construcții cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu.
Exemple: ansambluri și clădiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.
II. Categoria de importanța B - Construcții de importanța deosebită
1. Construcții cu funcții importante, a căror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate și natura, pe zone limitate.
Exemple: construcții din industria chimica; cai ferate, șosele, poduri, porturi și aeroporturi de interes național; baraje pentru acumulari mari de apa; construcții social - culturale cu aglomerari mari de oameni; stații de emisie de radio și televiziune.
2. Construcții de valoare deosebită de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori.
Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive și biblioteci de importanța naționala.
III. Categoria de importanța C - Construcții de importanța normală
1. Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implica riscuri majore pentru societate și natură.
Exemple: clădiri de locuințe cu mai mult de doua niveluri; construcții industriale și agrozootehnice curente; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanța A și B.
2. Construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu.
Exemple: clădiri de cult; muzee de importanța locală.
IV. Categoria de importanța D - Clădiri de importanța redusă
Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni.
Exemple: clădiri de locuințe parter și un etaj; dependințe gospodărești; construcții provizorii.
REGULAMENT
privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor
Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor sunt componente ale sistemului calității în construcții.
Prezentul regulament stabilește cadrul general pentru desfășurarea acestor activități, se aplică tuturor categoriilor de construcții și sunt obligatorii pentru toți factorii implicați (investitori, proiectanți, executanți, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de existenta a acestor construcții.
Urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp reprezintă acțiuni distincte sistematice și complementare astfel:
a) urmărirea comportării construcțiilor se face în vederea menținerii exigențelor esențiale;
b) realizarea interventiilor în timp asupra construcțiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.
Termenii specifici utilizați în prezentul regulament sunt definiți în anexa nr. 1 a).
Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor este de două categorii:
- urmărirea curenta;
- urmărirea specială.
Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant, în funcție de categoria de importanța a construcțiilor și se consemnează în cartea tehnica a construcțiilor prin grija proprietarului.
Urmărirea curenta
Urmărirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind starea tehnica a construcției, care, corelata cu activitatea de întreținere și reparații, are ca obiectiv menținerea construcțiilor la parametrii proiectati.
Urmărirea curenta are caracter permanent și se realizează asupra tuturor construcțiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanții săi autorizați.
Constatările făcute în cadrul acțiunii de urmărire curenta se înregistrează în cartea tehnica a construcției de factorii menționați mai sus, iar în cazul constatării unor degradari se stabilesc măsurile de intervenții în timp.
Urmărirea curenta se realizează prin examinare vizuala directa, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica și a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări și de construcții.
La construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, se schimba destinația sau condițiile de exploatare. La acestea și la cele la care se constata deficiente semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile necesare.
În cadrul urmăririi curente, la apariția unor degradari ce se considera ca pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul va solicita o consultanța de specialitate (în vederea instruirii urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare).
Urmărirea specială
Urmărirea specială este o activitate sistematica și cuprinde investigații specifice, suplimentare față de urmărirea curenta, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcția a fost proiectata.
Urmărirea specială se instituie la:
- construcții noi de importanța deosebită sau excepționala, stabilită prin proiect;
- construcții în exploatare cu evoluție periculoasa (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei expertize.
Urmărirea specială se realizează pa baza de proiect de către personal tehnic de specialitate.
Urmărirea specială nu exclude urmărirea curenta.
Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnica a construcției.
Obligații și raspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor
Obligații și raspunderi ale investițiilor:
a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcții care se supun urmăririi speciale, asigura întocmirea proiectului și predarea lui la proprietari și comunică întocmirea lui la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) comunică proprietarilor, care preiau construcțiile, obligațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.
Obligații și raspunderi ale proprietarilor;
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele, angajează după caz responsabili autorizați, comanda expertizarea construcțiilor în cazurile prevăzute la art. 9 și art. 12, comanda proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) la înstrăinarea sau închirierea construcțiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora.
Obligații și raspunderi ale proiectanților:
a) stabilesc împreună cu investitorul și/sau proprietarul acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, pe baza unei comenzi, documentațiile tehnice pentru urmărirea curenta și proiectul de urmărire specială.
Executanții au obligația să efectueze urmărirea curenta a construcțiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului și sa protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, până la recepția acestora, după care acestea se vor preda proprietarului.
Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatarea a construcțiilor.
Persoanele care efectuează urmărirea curenta și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, au următoarele obligații și raspunderi:
a) să aibă o pregătire tehnica în construcții, cel puțin de nivel mediu iar cei care efectuează urmărirea specială să fie autorizați de Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului;
b) sa cunoască cartea tehnica a construcției și sa țină la zi jurnalul evenimentelor;
c) să efectueze urmărirea curenta, iar pentru urmărirea specială supraveghează aplicarea programelor și proiectelor întocmite în acest sens.
Intervențiile în timp asupra construcțiilor sunt fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.
Intervențiile în timp sunt determinate de: exploatarea normală, acțiunile accidentale și acțiunile omului, pentru aducerea la parametrii inițiali sau îmbunătățirea, respectiv reabilitarea acestora.
Intervențiile determinate de exploatarea normală
Intervențiile determinate de exploatarea normală a construcțiilor sunt lucrările de întreținere și reparații și au ca obiectiv menținerea caracteristicilor esențiale proiectate, pe întreaga durata de serviciu a construcțiilor. O dată cu aceste intervenții, se recomanda proprietarilor sa acționeze pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare și de economisire a energiei.
Lucrările de întreținere constau în reconditionarea periodică a unor detalii de suprafața cu durata scurta de existenta (finisaje, proiectii superficiale, straturi de uzura) și întocmirea unor piese din instalații și echipamente de uzura rapida.
Lucrările de reparații constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părți de construcție și instalații ieșite din uz, ca urmare a exploatării sau acțiunii agenților de mediu.
Lucrările de întreținere și reparații se efectuează periodic, în funcție de categoria de importanța a construcțiilor și de materialele încorporate, conform instrucțiunilor tehnice în vigoare sau în baza unui proiect și a prevederilor din cartea tehnica a construcției.
Intervențiile determinate de acțiunile accidentale
Intervențiile determinate de acțiunile accidentale asupra construcțiilor (incendii, explozii, inundații, uragane, alunecări și prabusiri de teren, zapezi foarte mari, cutremure) care afectează grav integritatea acestora, constau în efectuarea unor lucrări de inlaturare a efectelor acțiunilor menționate și readucerea construcțiilor la nivelul calitativ inițial.
Aceste intervenții cuprind de regula următoarele categorii de lucrări:
- susținerea provizorie a construcției avariate;
- demolarea și îndepărtarea părților de construcție avariate grav;
- remedierea degradărilor elementelor de construcție;
- consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale;
- reconstruirea integrală a unor părți de construcție indepartate.
Remedierea consta în reparații și/sau consolidări ușoare și are ca scop reducerea părților de construcție la un nivel calitativ apropiat de cel inițial.
Consolidarea elementelor și ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performantelor mecanice (rezistenta, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele inițiale.
Reconstruirea integrală a unor părți de construcție indepartate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor inițiale.
Intervențiile asupra construcțiilor, determinate de acțiunile accidentale, se efectuează pa baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
Pentru intervențiile determinate de acțiunea cutremurelor se vor respecta și prevederile reglementărilor în vigoare.
Intervențiile determinate de acțiunile omului
Intervențiile determinate de acțiunile omului asupra construcțiilor au ca scop principal: schimbări de destinație ale construcțiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performantelor prevăzute inițial, inclusiv în urma unor modificări functionale și retehnologizari.
Aceste intervenții cuprind următoarele categorii de lucrări:
- transformări, completări sau înlocuiri ale unor părți de construcție;
- extinderi sau supraetajari de construcții;
- modernizări sau reabilitări.
Intervențiile determinate de acțiunile omului se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
Obligații și raspunderi privind intervențiile în timp asupra construcțiilor
Obligații și raspunderi ale proprietarilor:
a) organizează și răspund de activitatea de intervenții în timp asupra construcțiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;
b) solicita acordul Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului pentru intervențiile asupra construcțiilor prevăzute la art. 24-30.
Obligații și raspunderi ale proiectanților:
a) elaborează în baza unei comenzi proiecte pentru lucrări de intervenții în timp asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de intervenții în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnica a construcției.
Executanții lucrărilor de intervenții în timp asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop.
Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activității de intervenții în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.
Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe o dată cu inițierea acțiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face:
a) la cererea proprietarului sau administratorului construcției cu acordul proprietarului;
b) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în care:
- construcția a fost executată fără autorizație de construire;
- construcția nu prezintă siguranța în exploatare și nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;
- construcția prezintă pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol;
- cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării construcției.
La construcțiile proprietate publică, decizia de declansare a activităților din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate tinindu-se cont de cazurile prevăzute la art. 35 și din care să rezulte necesitatea, oportunitatea și eficienta economică a acțiunii. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.
La construcțiile proprietate privată, la depășirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizării pentru aceeași funcțiune sau schimbarea acesteia.
Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de desființare, elaborata de autoritățile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor și Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute în Legea nr. 50/1991*).
Fac excepție de la obținerea autorizației de desființare, conform Legii nr. 50/1991, construcțiile și instalațiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Roman de Informații, pentru care se vor elabora reglementările specifice.
Elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare și executarea lucrărilor respective se efectuează de agenți economici cu activitate în construcții.
Documentația tehnica aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele:
- planul de amplasare a construcțiilor (poziției, dimensiuni, orientare, vecinătăți) cu indicarea construcției(lor) sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate;
- planurile sau releveele construcțiilor, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției, și funcțiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, secțiuni, fațade, planurile instalațiilor interioare etc.) întocmite la o scara convenabila;
- planurile recordurilor la unitățile exterioare (apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon);
----------------------
Notă *) Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991.
- planurile de asigurare și refacere a continuității unităților exterioare pentru vecinătăți care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcțiilor;
- condiții tehnice de calitate, corespunzătoare exigențelor esențiale;
- detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare-demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiunilor necesare și măsuri de protecția muncii;
- recomandări (la construcțiile proprietate publică) privind modul de reconditionare a produselor și elementelor de construcție recuperate cu ocazia demontarii și demolarii;
- recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele de reintegrare în natura;
- măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în zona de demolare a construcțiilor și în zonele de evacuare a deșeurilor;
- devizul lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate.
Documentația tehnica pentru lucrările de postutilizare trebuie verificata de specialiștii verificatori de proiecte atestați. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei și stabilității clădirile invecinate care pot fi afectate de demolare.
Fazele activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor
Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze:
- încetarea activităților din interiorul construcției;
- suspendarea unităților;
- asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți;
- evacuarea din construcție a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.).
Demontarea și demolarea construcției cuprinde următoarele faze:
- dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor de instalații functionale, de finisaj și izolații;
- demontarea părților și elementelor de construcție;
- demolarea părților de construcție nedemontabile (zidării, structuri de rezistenta etc.), inclusiv a fundațiilor construcției;
- dezmembrarea părților și elementelor de construcție și instalațiilor demontate, recuperarea componentelor și produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii;
- transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea în natură.
Reconditionarea, reciclarea și refolosirea produselor și materialelor de construcție rezultate din demontarea și demolarea construcțiilor proprietate publică cuprind următoarele faze:
- reconditionarea produselor de construcție recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operațiuni simple executate în ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secții de producție specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcții;
- pregătirea refolosirii produselor și materialelor de construcție rezultate din recuperare, reconditionare și reciclare, prin verificarea calității acestora și prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcții.
Reintegrarea în natura a deșeurilor nefolosibile și nereciclabile cuprinde următoarele faze:
- utilizarea deșeurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deșeurilor prin taluzari adecvate și lucrări de protecție aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal și a plantațiilor.
Obligații și raspunderi privind postutilizarea construcțiilor
Obligații și raspunderi ale proprietarilor și administratorilor cu acordul proprietarilor:
Asigurarea, declanșarea activităților și realizarea lucrărilor din etapa de postutilizare prin:
a) asigurarea fondurilor necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor;
b) elaborarea documentației tehnice aferente de către persoane fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrări;
c) obținerea avizelor necesare și a autorizației de desființare de la autoritățile competente;
d) încredințarea execuției lucrărilor din etapa de postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcții;
e) urmărirea respectării condițiilor de calitate stabilite pe baza exigențelor, precum și a reconditionarii și reciclarii în grad cît mai ridicat a materialelor și produselor rezultate din demontarea și demolarea construcției.
Obligații și raspunderi ale proiectanților:
a) elaborarea documentației tehnice aferente lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate;
b) asigurarea, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare, a respectării prevederilor din avize și autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de calitate corespunzătoare exigențelor esențiale, precum și a unui grup cît mai ridicat de recuperare, reconditionare și reciclare a materialelor și produselor rezultate din demontare și demolare;
c) asigurarea asistenței tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din proiect.
Obligații și raspunderi ale executanților:
a) începerea execuției lucrărilor de demolare numai pe baza autorizației de desființare și a documentației tehnice verificate, funcție de categoria de importanța a construcției;
b) respectarea prevederilor din documentația tehnica aferentă și din autorizația de desființare;
c) realizarea condițiilor de calitate prevăzute în documentația tehnica;
d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și operațiunilor și a măsurilor de protecția muncii;
e) luarea măsurilor de protecție a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum și prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăți.
Activitatea de urmărire a comportării în exploatare și investiții în timp și cea privind postutilizarea construcțiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătățirea reglementărilor existente privind:
a) instrucțiunile-cadru pentru urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp asupra construcțiilor;
b) instrucțiunile tehnice pentru urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp privind construcțiile alcătuite din diferite materiale;
c) instrucțiuni tehnice (revizuire) pentru urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp privind categoriile de construcții și de lucrări de construcții cu destinație curenta;
d) indrumatoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatura și echipamente specifice, recomandate pentru activitățile de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
e) instrucțiuni tehnice privind demolarea parțială sau totală a construcțiilor.
Organele administrației publice centrale vor lua măsuri ca unitățile specializate de profil sa revizuiasca instrucțiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp, pentru categoriile de construcții și lucrări de construcții specifice domeniului lor de activitate.
Urmărirea aplicării și controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspecția de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului.
Finanțarea activităților prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale.
-----------------------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.