privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie
În temeiul art. 108 din Constituție, republicată,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Se aprobă Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
---------------
Ministrul economiei și comerțului,
Dan Ioan Popescu
Ministrul agriculturii, pădurilor,
apelor și mediului,
Ilie Sarbu
Ministrul finanțelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Ministrul integrării europene,
Alexandru Farcas
București, 18 decembrie 2003.
Nr. 1.535.
STRATEGIA DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE
Introducere
Sursele regenerabile dețin un potențial energetic important și oferă disponibilitati nelimitate de utilizare pe plan local și național.
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează pe baza a trei premise importante conferite de acestea, și anume, accesibilitate, disponibilitate și acceptabilitate.
Sursele regenerabile de energie asigura creșterea siguranței în alimentarea cu energie și limitarea importului de resurse energetice, în condițiile unei dezvoltări economice durabile. Aceste cerințe se realizează în context național, prin implementarea unor politici de conservarea energiei, creșterea eficientei energetice și valorificarea superioară a surselor regenerabile.
Comisia Europeană a initiat, în iulie 2002, propunerea de promovare a producției combinate de energie electrica și termica pe bază de combustibili fosili și de valorificare a surselor regenerabile de energie și a deșeurilor.
Exploatarea surselor regenerabile de energie conferă garanția unor premise reale de realizare a obiectivelor strategice privind creșterea siguranței în alimentarea cu energie pe baza diversificării surselor și diminuării ponderii importului de resurse energetice, respectiv de dezvoltare durabila a sectorului energetic și de protejare a mediului înconjurător.
Sursele regenerabile de energie pot să contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente de energie electrica și de încălzire în zonele rurale defavorizate. Valorificarea surselor regenerabile de energie, în condiții concurentiale pe piața de energie, devine oportuna prin adoptarea și punerea în practica a unor politici și instrumente specifice sau emiterea de ,certificate verzi' (,certificate ecologice').
Oportunitatea implementarii strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie pe termen mediu și lung în România oferă cadrul corespunzător pentru adoptarea unor decizii privind alternativele energetice și conformarea cu acquis-ul comunitar în domeniu. În condițiile meteogeografice din România, în balanța energetica pe termen mediu și lung se iau în considerare următoarele tipuri de surse regenerabile de energie: energia solara, energia eoliana, hidroenergia, biomasa și energia geotermala.
Programul de utilizare a surselor regenerabile de energie se înscrie în cerințele de mediu asumate prin Protocolul de la Kyoto la Convenția - Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, respectiv de Uniunea Europeană în baza Documentului 2002/358/CE .
Definiții, concepte și notiuni de specialitate
----------------------------------------------
● surse regenerabile de energie - surse de energie din categoria nefosile, cum sunt sursele solare, sursele eoliene, hidroenergia, biomasa, sursele geotermale, energia valurilor, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deșeurilor (gazul de depozit), gazul de fermentare a namolurilor în instalații de epurare a apelor uzate;
● energia solara provine din radiatia solara, din care se obține energie electrica pe baza tehnologiei fotovoltaice sau energie termica prin metode de conversie termo-solara;
● energia eoliana provine din transformarea și livrarea în sistemul energetic sau direct către consumatorii locali a energiei electrice provenite din potențialul energetic al vantului;
● energie hidro este energia furnizată de unități hidroenergetice cu puterea instalata mai mica sau egala cu 10 MW (categoria 'hidroenergie mica'), respectiv unități hidroenergetice cu puterea instalata mai mare de 10 MW (categoria 'hidroenergie mare');
● biomasa reprezintă fracțiunea biodegradabila a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultura, silvicultura sau sectoare industriale conexe, inclusiv a materiilor vegetale și animale, precum și a deșeurilor industriale și urbane;
● energia geotermala rezultă din energia inmagazinata în depozite și zăcăminte hidrogeotermale subterane, exploatabile în condiții de eficienta economică;
● energia electrica produsă din surse regenerabile de energie -energia electrica furnizată exclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cota de energie electrica produsă din surse regenerabile în centrale hibride, care utilizează și surse convenționale de energie, incluzând energia electrica consumată de sistemele de stocare a purtatorilor de energie conventionala și excluzând energia electrica obținută din aceste sisteme;
● consumul de energie electrica - cantitatea de energie utilizata, rezultată din producția de energie electrica, inclusiv energia electrica furnizată de autoproducatori, la care se adauga importurile din care se scad exporturile.
Țara/AnulAnul 1997 SRE1) (TWh)Anul 1997 SRE1) (%)Anul 2010 SRE1) (%) Belgia0,861,16,0 Danemarca3,218,729,0 Germania24,914,512,5 Grecia3,948,620,1 Spania37,1519,929,4 Franța66,0015,021,0 Irlanda0,843,613,2 Italia46,4616,025,0 Luxemburg0,142,15,7 Olanda3,453,59,0 Austria39,0570,078,1 Portugalia14,3038,539,0 Finlanda19,0324,731,5 Suedia72,0349,160,0 Regatul Unit7,041,710,0 Uniunea Europeană338,4113,922,0 Pentru comparație se prezintă date privind România România2)17,5129,030,0 ZonaPotențial energetic solar înregistrat 0peste 1.250 kWh/m2-an I1.250 kWh/m2-an - 1.150 kWh/m2-an II1.150 kWh/m2-an - 1.050 kWh/m2-an III1.050 kWh/m2-an - 950 kWh/m2-an IVsub 950 kWh/m2-an Zona topogeo/ viteză, energieMontană înaltă (m/s; W/m2)Mare deschisă (m/s; W/m2)Zona literală (m/s; W/m2)Terenuri plate (m/s; W/m2)Dealuri și podișuri (m/s; W/m2) I> 11,0; > 1800> 9,0; > 800> 8,5; > 700> 7,5; > 500> 6,0; > 250 II10,0 - 11,5;8,0 - 9,0;7,0 - 8;6,5 - 7,5;5,0 - 6,0; 1200 - 1800300 - 800400 - 700300 - 500150 - 250 III8,5 - 10,0;7,0 - 8,0;6,0 - 7,0;5,5 - 8,5;4,5 - 5,0; 700 - 1200400 - 600250 - 400200 - 300100 - 150 IV7,0 - 8,5;5,5 - 7,0;5,0 - 6,0;4,5 - 5,5;3,5 - 4,5; 400 - 700200 - 400150 - 250100 - 20050 - 100 V< 7,0; < 400< 5,5; < 200< 5,0; < 150< 4,5; < 100< 3,5; < 50 Specificațieu.m./an19961997199819992000 Consum total resurse primarePJ2.3412.1461.9341.66640.390,0 mii tep (MJ)(2341x109)(2146x109)(1934x109)(1666x109)(1689x109) Consum de biomasăPJ2051411271182.772,5 mii tep (MJ)(205x109)(141x109)(127x109)(118x109)(116x109) Pondere biomasă%8,766,576,567,106,87 Sursa de energie regenerabilăPotențialul energetic anualEchivalent economie energie (mii tep)Aplicație Energie solară:60x106 GJ1.433,0Energie termică - termică - fotovoltaică1.200 GWh103,2Energie electrică Energie eoliană23.000 GWh1.978,0Energie electrică Energie hidro, din care:40.000 GWh Energie electrică sub 10MW6.000 GWh516,0 Biomasa318x106 GJ7.597,0Energie termică Energie geotermală7x106 GJ167,0Energie termică
1.1. Premise de valorificare a surselor regenerabile de energie în Uniunea Europeană
În sectorul energetic din majoritatea statelor europene are loc o reconsiderare a prioritatilor privind creșterea siguranței în alimentarea consumatorilor și protecția mediului înconjurător, iar în cadrul acestui proces, sursele regenerabile de energie oferă o soluție accesibila și garantată pe termen mediu și lung.
Siguranța alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene este susținută, inclusiv, pe baza importurilor de resurse energetice, în condițiile liberalizarii pieței de energie și în conformitate cu cerința imperativa de atenuare a impactului asupra mediului înconjurător al planetei.
Obiectivul strategic propus în Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara consta în dublarea, până în anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al țărilor membre ale Uniunii Europene, care trebuie să ajungă treptat, de la 6% în anul 1995, la 12% în consumul total de resurse primare.
În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare, în anul 2010, urmează sa ajungă la circa 11%, iar în anul 2015 la 11,2% (Tabelul 8).
Uniunea Europeană, în Cartea Alba pentru o Strategie Comunitara și Planul de acțiune "Energie pentru viitor - sursele regenerabile" promovează o strategie denumita "Campania de demarare a investițiilor", în care se stabilește realizarea, până la sfârșitul anului 2003, a următoarelor capacități energetice:
■ 1 milion sisteme energetice de tip solar - fotovoltaic;
■ 15 milioane mp colectoare solare pentru apa calda;
■ 10.000 MW (putere instalata) în aerogeneratoare cu turbine eoliene;
■ 10.000 MW(t) în instalații energetice de cogenerare cu combustibil pe bază de biomasa;
■ 1 milion gospodării individuale cu încălzire pe bază de biomasa;
■ 1.000 MW (putere instalata) în instalații energetice pentru producere de biogaz;
■ 5 milioane tone biocombustibil lichid;
■ 100 comunități umane izolate (așezări locale), cu consum energetic din surse regenerabile.
În Cartea Verde "Spre o strategie europeană pentru siguranța în alimentarea cu energie" se precizează ca sursele regenerabile de energie pot să contribuie efectiv la creșterea resurselor energetice interne, ceea ce conferă acestora o anumită prioritate în adoptarea politicii energetice comunitare.
În Programul de acțiune "Energie inteligenta pentru Europa" obiectivul fundamental consta în creșterea ponderii surselor regenerabile în producția totală de energie electrica. Implementarea măsurilor înscrise în Cartea Verde prin Programul 'ALTENER' (cu un buget estimat la circa 86 milioane euro) urmărește accelerarea procesului de valorificare a potențialului energetic al surselor regenerabile.
Prioritatea programelor de utilizare a surselor regenerabile se concentreaza pe creșterea eficientei energetice în baza unui management adecvat al cererii de energie ('demand side management'). În țările cu economie în curs de dezvoltare, la propunerea Comisiei Europene, se urmărește promovarea permanenta a surselor regenerabile și constientizarea rolului eficientei energetice prin derularea unor programe specifice.
"Directiva 2001/77/EC ", din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile pe piața unica de energie" fixează tintele indicative care, dacă sunt atinse, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va fi de 22% în anul 2010.
Principalele direcții de acțiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC " constau în:
● creșterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producția de energie electrica și termica;
● stabilirea unei cote-ținta privind consumul de energie electrica produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferențiat de la o țara la alta;
● adoptarea de proceduri adecvate pentru finanțarea investițiilor în sectorul surselor regenerabile de energie;
● simplificarea și adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
● accesul garantat și prioritar la rețelele de transport și distribuție de energie;
● garantarea originii energiei produse pe bază de surse regenerabile de energie.
Tabelul 1 Valori de referința pentru energia electrica produsă din surse regenerabile
Notă:
-----
*1) - SRE: Surse Regenerabile de Energie
*2) - Referința de 30% pentru România este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrica din surse regenerabile de energie (inclusiv energia electrica produsă în centrale hidroelectrice) [datele conțin inclusiv energia electrica produsă în centrale hidroelectrice de mare putere]
Sursa: Anexa la "Directiva 2001/77/EC " (exclusiv poz. România)
În statele Uniunii Europene, promovarea energiei electrice din surse regenerabile se asigura pe baza a doua scheme-suport distincte, și anume:
● prețul energiei produse din surse regenerabile se determina pe cale administrativă, iar cantitatea produsă se stabilește pe piața energiei;
● cantitatea de energie produsă sau consumată din surse regenerabile ('energie verde') se determina pe cale administrativă, iar nivelul prețului certificatelor de 'energie verde' se stabilește pe piața energiei.
1.2. Potențialul surselor regenerabile de energie din România
a) Energia solara
Potențialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din radiatia solara incidența în plan orizontal care, în România, este de circa 1.100 kWh/mp-an.
Harta radiatiei solare din România s-a elaborat pe baza datelor medii multianuale înregistrate de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie (INMH), procesate și corelate cu observații și măsurători fizice efectuate pe teren de instituții specializate.
În România s-au identificat cinci zone geografice (O - IV), diferențiate în funcție de nivelul fluxului energetic măsurat.
Distribuția geografică a potențialului energetic solar releva ca mai mult de jumătate din suprafața României beneficiază de un flux anual de energie cuprins între 1OOO kWh/mp-an și 1300 kWh/mp-an.
Tabelul 2 Distribuția potențialului energetic solar din România
Sursa: Studii de cercetare-dezvoltare ICEMENERG
Aportul energetic al sistemelor solare-termale la necesarul de căldură și apa calda menajera din România este evaluat la circa 1.434 mii tep (60 PJ/an), ceea ce ar putea substitui aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru încălzirea curenta.
În condițiile meteo-solare din România, un captator solar-termic funcționează, în condiții normale de siguranță, pe perioada martie-octombrie, cu un randament care variaza între 40% și 90%.
Utilitatea sistemelor solar-termale se regaseste, în mod curent, la prepararea apei calde menajere din locuintele individuale.
Captatoarele solare pot sa funcționeze cu eficienta ridicată în regim hibrid cu alte sisteme termice convenționale sau neconventionale.
În exploatare, radiatia solara nu trebuie să aibă obligatoriu un nivel foarte ridicat, întrucât sistemele solare pasive pot funcționa eficient și în zone mai puțin atractive din punct de vedere al nivelului de intensitate solara (ex.: zone de nord din Transilvania sau din Moldova).
Sistemele solare pasive sunt încorporate, de regula, în 'anvelopa' clădirii (partea exterioară a imobilului), iar cea mai mare parte a materialelor de construcție sunt de tip convențional.
În condiții normale, costul mediu suplimentar (pentru materiale încorporate în construcția noua) la reabilitarea termica a unei clădiri se majorează până la 20% (la clădiri renovate).
Conversia radiatiei solare în energie electrica se realizează cu instalații fotovoltaice alcătuite din module solare cu configuratii și dimensiuni diferite. Potențialul exploatabil al producerii de energie electrica prin sisteme fotovoltaice este de aproximativ 1.200 GWh/an.
Costul investiției pentru realizarea de sisteme fotovoltaice în rețea de module solare a înregistrat o evoluție favorabilă în ultimele decenii, prețul unui modul solar s-a diminuat sistematic ajungând, în prezent, la circa 6$/1 W(instalat).
Prețul energiei electrice produsă din surse solare fotovoltaice variaza între 25 centi/kWh și 50 centi/kWh. Pentru alimentarea unor consumatori izolati și consumuri mici de energie, sistemele fotovoltaice oferă o alternativa economică atractiva, dacă se tine seama de costul ridicat pentru racordarea consumatorilor la rețeaua electrica aferentă sistemului energetic național. De exemplu, pentru un sistem solar cu puterea instalata de 1 MW este necesar un modul fotovoltaic cu suprafața de circa 30.000 mp.
În România s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate și în regim de funcționare diferențiat în cadrul unor programe de cercetare-dezvoltare-demonstrare, astfel:
● sisteme autonome - pentru alimentarea unor consumatori izolati (gospodării individuale, centre socio-culturale în Muntii Apuseni, litoralul Marii Negre, Delta Dunării s.a.), stații de radio-telecomunicații, instalații de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic, înscrise ca obiective în programul de electrificare rurală;
● sisteme conectate la rețeaua electrica (stații-pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate în imobile s.a.).
b) Energia eoliana
În România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V) în funcție de potențialul energetic existent, de condițiile de mediu și topogeografice. Harta eoliana a României s-a elaborat luând în considerare potențialul energetic al surselor eoliene la înălțimea medie de 50 metri, pe baza datelor și informațiilor meteogeografice colectate începând din anul 1990, până în prezent.
Din rezultatele înregistrate a rezultat ca România se afla într-un climat temperat continental, cu un potențial energetic eolian ridicat în zona litoralului Marii Negre, podisurile din Moldova și Dobrogea ('climat bland') sau în zonele montane ('climat sever').
În regiuni cu potențial eolian relativ bun s-au localizat amplasamente favorabile, dacă se urmărește 'exploatarea energetica a efectului de curgere peste vârf de deal' sau 'a efectului de canalizare al curentilor de aer'.
Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate rezultă ca în România se pot amplasa instalații eoliene cu o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrica de aproape 23.000 GWh/an.
Pe baza evaluărilor preliminare în zona litoralului, inclusiv mediul off-shore, pe termen scurt și mediu, potențialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrica de 4.500 GWh/an.
Tabelul 3 Elemente tehnico-economice de exploatare a potențialului energetic al zonelor eoliene din România
(Sursa: ICEMENERG)
Valorificarea potențialului energetic eolian, în condiții de eficienta economică, impune folosirea unor tehnologii și echipamente adecvate (grupuri aerogeneratoare cu putere nominală de la 750 kW până la 2.000kW).
Pe plan mondial, 'energetica vantului' se găsește într-o etapa de 'maturitate tehnologică' însă, în România, ponderea energiei electrice din surse eoliene în balanța energetica rămâne deocamdată sub posibilitățile reale de valorificare eficienta a acestora.
c) Energia produsă în unități hidroelectrice (grupuri de mica și mare putere)
În România, potențialul hidroenergetic al râurilor principale este de circa 40.000 GWh/an, care se poate obține în amenajări hidroenergetice de mare putere (>10MW/unitate hidro) sau de mica putere (<10 MW/unitate hidro), după următoarea repartizare:
● amenajări hidroenergetice de mare putere (34.000 GWh/an);
● amenajări hidroenergetice de mica putere (6.000 GWh/an).
d) Biomasa
În condițiile mediului topogeografic existent, se apreciază ca România are un potențial energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep*/an (318x10^9 MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil:
● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii tep (49,8x10^9MJ/an)];
● deșeuri de lemn - rumegus și alte resturi de lemn [487 mii tep (20,4x10^9 MJ/an)];
● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de viță de vie s.a. [4.799 mii tep* (200,9x10^9 MJ/an)];
● biogaz [588 mii tep* (24,6x10^9MJ/an)];
● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii tep* (22,8x10^9 MJ/an)].
[*tep - tone echivalent petrol]
Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetica a biomasei deține ponderi diferite în balanța resurselor primare, în funcție de tipul de deșeuri utilizat sau după destinația consumului final.
Astfel, 54% din căldură produsă pe bază de biomasa se obține din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din căldură necesară încălzirii locuințelor și prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri și deșeuri vegetale.
Tabelul 4 Consumul de biomasa în balanța resurselor energetice primare
Sursa: Anuarul statistic al României- anul 2001; Institutul Național al Lemnului (INL)
În consumul curent de biomasa din România, în regim de exploatare energetica, se folosesc diferite tipuri de combustibili, cu următoarea destinație:
- circa 550 cazane industriale de abur și apa fierbinte pentru încălzire industriala (combustibil pe bază de lemn);
- circa 10 cazane de apa calda, cu puteri instalate între 0,7MW și 7,0 MW, pentru încălzire urbana [P(i total) = 45 MW] [combustibil pe bază de deșeuri din lemn];
- aproximativ 14 milioane sobe sau cuptoare de lemne și/sau deșeuri agricole pentru încălzirea locuințelor individuale sau prepararea hranei s.a.
Între anii 1998 - 1999 s-a implementat un proiect demonstrativ, denumit 'Asistența pentru implementarea surselor regenerabile de energie', cu finanțare asigurata prin Programul PHARE - UE.
Caracterul demonstrativ al proiectului consta în punerea în evidenta a valorii de înlocuire a biomasei în raport cu combustibilii fosili la producerea de agent termic.
Proiectul realizat în localitatea Campeni funcționează pe bază de biomasa (deșeuri de lemn), cu furnizare de energie, în condiții de eficienta economică și cu respectarea normelor de protecție a mediului înconjurător.
Punerea în practica a proiectului a necesitat pregătirea unor operatori la nivel local în vederea exploatării unor tehnologii specifice și a avut un efect de sensibilizare a autorităților locale ca urmare a realizării unei eficiente energetice superioare a instalației și a nivelului redus de poluare a mediului.
Conform Acordului dintre Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei, în prezent se afla în curs de implementare Programul "Rumegus 2000" ("Sawdust 2000"), finanțat de autoritățile locale, Programul PHARE - Fondul de Coeziune Economică și Socială al Comunității Europene, Fondul Special pentru Dezvoltare Energetica și Guvernul Regatului Danemarcei.
Programul "Rumegus 2000" se derulează în spiritul procedurii art. 6 din Protocolul de la Kyoto, în cinci localități din România și vizează reducerea nivelului de depozitare necontrolata de rumegus și alte reziduuri pe bază de lemn și conduce la diminuarea impactului asupra mediului determinat de procesarea bruta a lemnului în arii geografice de mare întindere.
În general, valorificarea biomasei prin proiecte specifice de investiții energetice conferă atractivitate întrucât energia termica obținută are costuri mai mici în raport cu combustibilii fosili.
În România, consumul de biomasa a înregistrat o diminuare lenta în ultimul deceniu datorită, între altele, extinderii rețelei de distribuție și a consumului individual de gaze naturale sau GPL.
e) Energia geotermala
În România, temperatura surselor hidrogeotermale (cu exploatare prin foraj-extracție) în geotermie de "joasa entalpie", are temperaturi cuprinse între 25°C și 60°C (în ape de adancime), iar la geotermia de temperatura medie temperaturile variaza de la 60°C până la 125°C ('ape mezotermale').
Resursele geotermale de "joasa entalpie" se utilizează la încălzirea și prepararea apei calde menajere în locuințe individuale, servicii sociale (birouri, învățământ, spații comerciale și sociale etc.), sectorul industrial sau spații agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru creșterea animalelor s.a.).
Limita economică de foraj și extracție pentru ape geotermale s-a convenit pentru adâncimea de 3.300 m și a fost atinsa în unele zone din România, precum bazinul geotermal București Nord -Otopeni, anumite perimetre din aria localităților Snagov și Balotesti s.a.
În anul 1990, în România, se aflau în exploatare 64 sonde cu utilizări locale pentru asigurarea nevoilor de încălzire și apa calda menajera la ansambluri de locuințe, clădiri cu destinație publică sau industriale, incinte agrozootehnice etc.
În prezent se afla în funcțiune 70 sonde pentru apa calda (cu temperatura peste 60°C) în diferite zone geografice.
Rezerva de energie geotermala cu posibilități de exploatare curenta în România este de circa 167 mii tep (7.000x10^6 GJ/an).
Cantitatea de energie echivalenta produsă și livrata la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii tep (1.326x10^6 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3%.
În etapa actuala se afla în conservare sau rezerva 45 sonde cu potențial energetic atestat.
În România, durata de exploatare a instalațiilor în funcțiune este, în prezent, mai mare de 20 ani, iar materialele și echipamentele utilizate "în situ" au o uzura fizica și morala avansată (ex.: schimbatoare de căldură neperformante, grad ridicat de coroziune, înfundări și depuneri, conducte și vane din oțel fără izolatie termica, fiabilitate redusă etc.).
Gestiunea consumului energetic geotermal (facturarea energiei livrate/utilizate) se asigura în regim pausal, prin citirea periodică a parametrilor la gura sondei cu aparatura de tip industrial (din lipsa de contoare sau echipamente și aparatura de precizie scăzută).
În România, gradul de valorificare al surselor geotermale de energie este redus ca urmare a lipsei unui suport financiar corespunzător, care să favorizeze dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economice superioare.
Tipul de resurse și potențialul energetic al surselor regenerabile de energie din România este prezentat sintetic în tabelul 5.
Tabelul 5 Potențialul energetic al surselor regenerabile de energie din România
Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO
Accelerarea ritmului de exploatare al surselor regenerabile de energie din România se justifica prin creșterea securității în alimentarea cu energie, promovarea dezvoltării regionale, asigurarea normelor de protecție a mediului și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera.
2.1. Obiective generale
Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie constau în:
● integrarea surselor regenerabile de energie în structura sistemului energetic național;
● diminuarea barierelor tehnico-functionale și psiho-sociale în procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost și de eficienta economică;
● promovarea investițiilor private și crearea condițiilor pentru facilitarea accesului capitalului străin pe piața surselor regenerabile de energie;
● asigurarea independentei consumului de energie al economiei naționale;
● asigurarea, după caz, a alimentarii cu energie a comunităților izolate prin valorificarea potențialului surselor regenerabile locale;
● crearea condițiilor de participare a României la piața europeană de "Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile.
2.2. Obiective specifice
Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrica din surse regenerabile de energie și cu obiectivele specifice din programele ce urmează să se elaboreze pe fiecare categorie de sursa regenerabila de energie (solara, eoliana, hidroenergia, biomasa și geotermala).
a) Energia solara - pentru evaluarea potențialului energetic din zone geografice izolate sau cu acces limitat la rețeaua energetica se vor implementa proiecte demonstrative de sisteme solare fotovoltaice. Creșterea gradului de atractivitate al investițiilor pentru sisteme energetice solar-fotovoltaice sau solar-termice cu sau fără conectare la rețeaua energetica este favorizata de premisa ca, pe termen mediu și lung, costurile specifice vor cunoaște o diminuare treptata.
Aplicatiile solar-termale se realizează cu instalații de captatori solari (inclusiv componente auxiliare), ce vor insuma o suprafața totală de circa 150.000 mp.
Sistemele solar-fotovoltaice își găsesc utilitatea în aplicații din zone geografice izolate sau cu posibilități limitate de acces la rețeaua electrica. În aplicatiile fotovoltaice s-au identificat mai multe tipuri de proiecte, astfel:
● sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurală, cu aplicații în Muntii Apuseni sau alte zone montane, în nordul Moldovei, parcuri naturale (ex.: Delta Dunării) etc.;
● sisteme fotovoltaice conectate la rețeaua de transport și distribuție a energiei electrice:
▄ minicentrale solar-fotovoltaice (câteva sute de kW - 1 MW), în zona litoralului Marii Negre, cu un potențial solar atractiv și pe suprafețe potențial utilizabile (pe principiul compensării consumului suplimentar sezonier sau pentru compensarea liniilor electrice cap de rețea în zona Deltei Dunării);
▄ sisteme fotovoltaice (1 kW - 5 kW) conectate la rețea (în orașe mari, litoral, case de vacanta etc.).
Realizarea de module fotovoltaice conectate la rețea poate reprezenta o soluție viabila în aplicații distincte, ca urmare a diminuării costurilor specifice (ex.: sisteme de irigații în agricultura).
b) Energia eoliana: studii și analize de specialitate privind sursele energetice eoliene exploatabile demonstreaza ca potențialul eolian al României este de circa 14.000 MW (putere instalata), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an.
Analiza datelor meteoclimatice și investigațiile pe teren au condus la identificarea de amplasamente cu potențial energetic eolian favorabil pentru realizarea de centrale eoliene cu performanțe tehnico-economice ridicate.
În zona platoului continental al Marii Negre ('off-shore'), studiile întreprinse evidențiază un potențial energetic eolian de circa 2.000 MW.
Amplasamentele off-shore, de la 3 km până la 5 km pe platoul continental al litoralului (până la adâncimea apei de 5 m), sunt considerate eficiente pe termen lung (peste 20 ani).
Aplicații cu potențial energetic de un nivel mai redus (sub 50 kW) destinate, în principal, electrificarii zonelor rurale izolate, oferă oportunitati reale pentru punerea în practica a unor proiecte de valorificare a surselor eoliene.
c) Hidroenergie
Studiul privind valorificarea potențialului hidroenergetic din România conferă posibilități de realizare a unui număr de 780 unități hidroenergetice (cu puterea instalata de max. 10 MW/unitate), cu o putere totală de 2.150MW, care pot furniza circa 6.000 GWh/an.
Pe termen lung, se estimeaza ca puterea instalata totală, în unități hidroenergetice noi, va avea un nivel de circa 840 MW, din care 240 MW în centrale hidroenergetice de mica putere.
Programele de valorificare a potențialului energetic din surse hidro pentru investiții, finalizari de lucrări și retehnologizari se vor materializa cu resurse financiare proprii și atrase, folosind experienta profesională autohtona și pe baza transferului de tehnologie de la companii și societăți comerciale cu realizari performanțe în domeniu.
Creșterea gradului de atractivitate pentru investitorii din sectorul public sau privat se asigura prin acordarea de facilități privind accesul în zonele geografice alocate investiției și scutiri sau reduceri de taxe și impozite, în condițiile finalizarii lucrărilor la termenul planificat de punere în funcțiune.
d) Biomasa
Valorificarea potențialului energetic al biomasei, ținând seama de ponderea acesteia în sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată.
Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei consta în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 tep până în anul 2010, cu o producție medie anuală de energie de 97,5 tep (1.134 GWh).
Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacități noi sau unități în cogenerare pe bază de biomasa.
Pe termen mediu și lung, creșterea cantității de biomasa se poate asigura din plantații (arbori și arbuști cu perioada redusă de creștere) pe suprafețe degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol.
Pentru realizarea obiectivelor specifice de exploatare energetica a biomasei se va acordă prioritate următoarelor activități:
● creșterea cantității disponibile de biomasa pentru producerea de energie;
● diversificarea formelor de biomasa, cu potențial energetic atestat în unități pilot, prin ardere/gazeificare etc.;
● promovarea de soluții tehnice prin arderea combinata de cărbune/biomasa, adoptarea de soluții adecvate condițiilor locale și de retehnologizare a capacităților existente;
● organizarea de campanii promotionale referitoare la avantajele producerii de energie din biomasa, cu consecințe directe asupra mediului înconjurător sau în restructurarea economiei rurale/locale;
e) Energia geotermala
Obiectivele programului de valorificare eficienta a potențialului hidrogeotermal din România constau în:
● elaborarea de studii de fezabilitate și consultanța, cu soluții de implementare și asimilarea de tehnologii și echipamente performanțe;
● diseminarea și valorificarea datelor și informațiilor aferente programelor de tehnologizare și implementare curenta;
● definitivarea proiectelor (aplicații) demonstrative de valorificare complexa a potențialului hidrogeotermal din România;
● elaborarea unui cadru legislativ de norme și reglementări pentru valorificarea surselor geotermale, în condiții de eficienta economică ridicată.
Principalele optiuni pe termen mediu și lung trebuie orientate în următoarele direcții principale:
● transferul de tehnologii neconventionale de la firme cu tradiție și experienta în domeniu, cu norme de aplicare, atestare și certificare conform standardelor internaționale în vigoare;
● elaborarea și implementarea cadrului legislativ, instituțional și organizatoric adecvat;
● atragerea sectorului privat și public la finanțarea, managementul și exploatarea în condiții de eficienta a tehnologiilor energetice moderne;
● identificarea de surse de finanțare pentru susținerea și dezvoltarea aplicatiilor de valorificare a surselor regenerabile de energie;
● stimularea constituirii de societăți tip joint-venture, specializate în valorificarea surselor regenerabile de energie;
● elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate în direcția accelerarii procesului de integrare a surselor regenerabile de energie în sistemul energetic național.
Principalele elemente componente care se iau în considerare la acordarea de asistența tehnica de specialitate constau în:
- implicarea beneficiarului la elaborarea documentației solicitate de banca creditoare și pentru analiza economico-financiară a investiției;
- pregătirea profesională a partenerilor și specialiștilor din România pentru urmărirea și controlul investiției;
- sprijinul acordat de beneficiar pe perioada finanțării externe;
- recomandări în favoarea beneficiarului la negocierile cu băncile comerciale finanțatoare din România;
- identificarea, evaluarea și selectarea de proiecte de investiții realizabile în condiții de eficienta economică superioară.
3.1. Măsuri instituționale
Crearea cadrului instituțional, legislativ, financiar și informațional se realizează cu luarea în considerare a următoarelor activități:
● asigurarea cadrului organizatoric și funcțional adecvat pentru realizarea investițiilor în condiții de eficienta economică ridicată;
● identificarea surselor de finanțare pentru implementarea proiectelor de investiții aprobate;
● promovarea surselor regenerabile de energie cu asigurarea măsurilor de diminuare a perioadei de recuperare a investiției specifice;
● respectarea normelor și standardelor tehnice de construcții-montaj, exploatare, obținerea atestatului de certificare și a managementului calității;
● dezvoltarea de programe de cooperare internationala, transfer de tehnologie, schimb de experienta și cooperare bilaterala pentru proiecte de cercetare-dezvoltare și demonstrative;
● promovarea de acte normative pentru asigurarea protecției mediului (ex.: reducerea emisiilor de noxe, oxizi de carbon și alte medii poluante) în producerea de energie din surse regenerabile.
3.2. Implementarea de proiecte pilot și demonstrative
Programele de măsuri trebuie să promoveze proiecte investitionale și demonstrative în vederea asigurării condițiilor optime pentru dezvoltarea de aplicații pe termen mediu și lung.
a) Energia solara
Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termica din surse solare se realizează cu sisteme solar-termale cu performanțe superioare (ex.: producerea de agent termic și apa calda menajera în gospodării individuale), cu posibilitatea funcționarii în paralel cu sistemele clasice de încălzire.
La elaborarea programului demonstrativ, pe termen mediu și lung, se va urmări realizarea de aplicații solare cu puteri relativ reduse (de la 500W până la 5.000W), iar pe baza studiului de fezabilitate se vor pune în practica proiecte destinate electrificarii rurale pe bază de surse regenerabile, cu prioritate, surse solare de energie.
b) Energia eoliana
Pentru valorificarea potențialului energiei eoliene se propune o serie de proiecte de investiții, prin care să se asigure:
● valorificarea potențialului eolian, în condiții de eficienta energetica ridicată;
● relevarea performantelor tehnico-functionale ale turbinelor eoliene conectate la sistemul energetic național;
● crearea premiselor pentru transferul de tehnologii și echipamente neconventionale din statele membre ale UE și din tari cu experienta avansată în domeniu;
● implementarea de programe de management aplicativ și transfer de tehnologie pentru instalații aerogeneratoare, cu atragerea și implicarea economică și financiară a sectorului privat;
● reabilitarea centralelor existente și realizarea de unități eoliene noi destinate alimentarii zonelor rurale neelectrificate, pe termen mediu și lung.
c) Microhidroenergie
În sectorul hidroenergetic se vor implementa programe de valorificare a potențialului energetic din sursele hidro în unități cu putere instalata mica, prin transfer de tehnologie din state avansate pentru realizarea de lucrări noi, amenajări hidroenergetice nefinalizate, reabilitări și retehnologizari curente.
Pentru realizarea de proiecte cu investisii private se recomanda acordarea unor facilități constând în accesul în zone geografice alocate investiției, scutiri sau reduceri de taxe în condițiile respectării termenelor planificate de punere în funcțiune.
d) Biomasa
Realizarea obiectivelor specifice de valorificare energetica a biomasei se materializeaza în:
- studii de fezabilitate privind oportunitatile de substituire a combustibilului lichid sau de gaze naturale din 110 localități din zone montane și submontane, cu combustibil pe bază de lemn (deșeuri forestiere, lemn de foc, deșeuri urbane etc.);
- studii și rapoarte de valorificare a resturilor vegetale din exploatații agricole în centrale termice din zone de deal sau de campie;
- reorientarea activității de cercetare aplicativa privind combustia carbunelui, implementarea de tehnologii de gazeificare a biomasei, amenajarea de bazine ecologice pentru valorificarea gazului din fermentare și producerea de energie electrica cu turbine cu gaze.
e) Energia geotermala
Valorificarea potențialului de energie geotermala cu aplicații economice directe se va realiza în următoarele etape:
● efectuarea de studii de fezabilitate pentru reevaluarea economică a potențialului geotermal, identificarea și promovarea de tehnologii performanțe pentru foraj și extractii de ape geotermale și reinjectie în strat, diminuarea procesului de coroziune etc.;
● valorificarea documentației și informațiilor obținute din exploatarea unor aplicații pilot cu privire la potențialul hidrogeotermal, în vederea asigurării necesarului de căldură la consumatorii individuali din mediul rural, sectorul agroindustrial sau servicii publice și de sănătate;
● aplicații de valorificare completa a potențialului hidrogeotermal prin integrare în sistemul termoenergetic din mediul urban, cu utilități diverse (agenți economici, servicii publice, tratamente balneo-terapeutice s.a.);
● diseminarea și valorificarea informațiilor privind valorificarea resurselor geotermale cu avantaje directe pentru comunitatea locală, pe bază de tehnologii și echipamente performanțe.
Surse regenerabile de energiePerioada: 2003 - 2010Perioada: 2011 - 2015 Capacități noiEfort investițional total (mil. Euro)Capacități noiEfort investițional total (mil. Euro) Solar - termal7,34 mii tep75,016,0 mii tep93,0 Solar - electric1,5 MW7,59,5 MW48,0 Eoliană120,0 MW120,0280,0 MW280,0 Hidro (<=10 MW)120,0 MW150,0120,0 MW120,0 Biomasă-termal3.249,8 mii tep240,03.487,8 mii tep200,0 Biomasă-electric190,0 MW280,0379,5 MW400,0 Energie geotermală17,50 mii tep15,023,9 mii tep12,0 Total1)431,5 MW887,5789,0 MW1.153,0 Surse regenerabile de energie2010 (MWh)2015 (MWh) Energie solară1.86011.600 Energie eoliană314.0001.001.000 Energie hidro - total, din care: hidroen. mică putere18.200.00018.700.000 (max 10 MW)1.100.0001.600.000 Biomasă1.134.0003.654.000 Energie geotermală-- Total19.650.00023.367.000 Pondere energie electrică din SRE în consumul de en. electrică30,00%30,40% Surse regenerabile de energieAnul 2000 (mii tep)Anul 2010 (mii tep)Anul 2015 (mii tep) Energie solară-7,5017,00 - solar - termic-7,3416,00 - solar - electric-0,161,00 Energie eoliană-27,0086,10 Energie hidro, din care:1.2721.565,201.608,20 - hidroenergie mare1.1851.470,601.470,60 - hidroenergie mică8794,60137,60 Energie din biomasă:2.7723.347,303.802,00 - biomasă - termal2.7723.249,803.487,80 - biomasă - electric-97,50314,20 Energie geotermală-17,5023,90 TOTAL (inclusiv hidro mare)4.0444.946,005.537,20 Pondere SRE* în consum total de resurse primare de energie (%)10,0111,0011,20
4.1. Structura producției de energie electrica și termica din surse regenerabile de energie pe termen mediu și termen lung
(Scenariu de baza)
Pentru valorificarea potențialului energetic al surselor regenerabile se impune îndeplinirea unor obiective concrete care se desfășoară pe termen mediu și lung, în concordanta cu prevederile Legii energiei electrice nr. 318/2003.
I. Punerea în funcțiune de capacități noi de producere de energie din surse regenerabile cu o putere instalata totală de circa 441,5 MW (energie electrica), respectiv 3.274,64 mii tep (energie termica), în perioada 2003 - 2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789,0 MW (energie electrica), respectiv 3.527,7 mii tep (energie termica).
În tabelul 6 se menționează capacitatile energetice noi, pe tipuri de resurse regenerabile și costuri de investiții:
a) perioada 2003-2010: costul total va fi de 887,50 milioane euro;
b) perioada 2011-2015: costul total va fi de 1.153,00 milioane euro).
Tabelul 6 Capacități energetice noi și efortul investitional total, în perioada 2003-2010, respectiv 2011-2015
1) Total se referă la puterea instalata, exclusiv pentru producerea de energie electrica
II. Valorificarea surselor regenerabile va asigura, până în anul 2010, reducerea importurilor de resurse energetice primare cu un echivalent de 19,65 TWh (energie electrica), respectiv cu 3.274,64 mii tep (energie termica).
Până în anul 2015 se estimeaza obținerea unei cantități totale de energie de circa 23,37 TWh (energie electrica), respectiv 3.527,7 mii tep (energie termica).
Considerând ca valoare de referința consumul brut actualizat estimat pentru anul 2010, rezultă ca ponderea surselor regenerabile de energie în producția de energie electrica va fi de circa 30,0 % în anul 2010, respectiv de 30,4% în anul 2015.
III. Până în anul 2010 se vor construi capacități noi de exploatare a surselor regenerabile, cu o putere electrica totală de 441,5 MW, respectiv de 789,0 MW până la sfârșitul anului 2015.
Tabelul 7 Producția prognozata de energie electrica din surse regenerabile de energie pe termen mediu și lung
Sursa: Studii ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO
IV. La nivelul anului 2010, contribuția resurselor regenerabile va conduce la diminuarea importului de resurse energetice primare cu un echivalent de 4.964,50 mii tep (pondere 11,00%), iar pentru anul 2015 se prognozeaza o economie de circa 5.537,20 mii tep (pondere 11,20%).
Ponderea surselor regenerabile de energie, pe tipuri de surse în consumul total de resurse primare din România este prezentată în tabelul 8.
Tabelul 8 Ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total din resurse primare în România
[* SRE - Surse regenerabile de energie]
V. Deschiderea unor obiective noi de investiții în diferite zone ale tarii va conduce la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, simultan cu diversificarea ofertei pe piața muncii.
VI. În activitățile de dezvoltare durabila pe termen mediu și lung se va asigura o diversificare a mediului de afaceri, prin atragerea de societăți comerciale cu capital privat (autohtone și străine), respectiv autoritățile publice centrale și locale.
VII. Implementarea proiectelor de investiții va oferi posibilitatea introducerii în fabricație, transferul și comercializarea de produse și tehnologii moderne în domeniul surselor regenerabile.
VIII. Punerea în valoare a surselor energetice regenerabile locale va conduce la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile și conservarea unui nivel de calitate superioară a mediului înconjurător.
4.2. Costurile estimate pentru realizarea proiectelor de investiții
Capacitatile noi de producție aferente obiectivelor propuse se realizează cu costuri investitionale importante și cheltuieli suplimentare pentru activități conexe (ex.: studii de oportunitate/fezabilitate, dezvoltări tehnologice în instalații demonstrative sau stații pilot, elaborarea de produse-program specifice aplicatiilor etc.).
Efortul financiar necesar se estimeaza sa ajungă la circa 1.300 milioane euro pentru perioada 2003 - 2010 și de aproape 1.400 milioane euro pentru perioada 2011 - 2015, după următoarea repartizare:
● perioada 2003 - 2010: 1.300 milioane euro, din care:
- efort investitional: 887,50 milioane euro;
- activități conexe: circa 412,50 milioane euro;
● perioada 2011 - 2015: 1.400 milioane euro, din care:
- efort investitional: 1.153 milioane euro;
- activități conexe: circa 247 milioane euro.
Pentru asigurarea resurselor financiare se vor realiza parteneriate bi- și multilaterale, cu următoarele tipuri de structuri economice și sociale:
- societăți private autohtone și străine;
- autoritatea centrala și autoritățile publice locale;
- instituții specializate de investiții interne și internaționale;
- instituții de cercetare și centre universitare de profil;
- organizații neguvernamentale.
Susținerea financiară a proiectelor de investiții pentru sursele regenerabile de energie se asigura, în general, din surse atrase și/sau programe speciale ale Uniunii Europene sau din alte zone economice interesate.
Exploatarea surselor regenerabile de energie cu facilități de cooperare internationala [ex.: implementarea de proiecte comune în sectorul energetic cu transfer de emisii de CO(2)] permite realizarea obiectivelor înscrise în Protocolul de la Kyoto, pe baza unor proceduri și mecanisme specifice de finanțare a investițiilor.
4.3. Elemente de corelare a legislației românești cu legislația europeană
Punerea în practica a programelor de valorificare a surselor regenerabile de energie contribuie la protecția mediului, cu diminuarea emisiei de noxe, iar pentru susținerea proiectelor de investiții în domeniu sunt necesare resurse de finanțare, care pot fi atrase după parcurgerea următoarelor etape:
- asigurarea cadrului organizatoric de urmărire și control al activităților din domeniul surselor regenerabile de energie;
- participarea la proiectul european ENER-IURE, cu un colectiv de specialiști în domeniu, simultan cu asimilarea de proceduri și norme europene în domeniul surselor regenerabile de energie;
- facilitarea accesului la baza de date și informații aferente structurilor specializate din Uniunea Europeană în domeniul resurselor regenerabile;
- punerea în practica a programelor de valorificare a potențialului energetic al surselor regenerabile sub coordonarea unor structuri de stat sau private;
- asigurarea unor cooperări directe la nivel instituțional;
- inițierea de acțiuni legislative comune;
- identificarea de resurse financiare disponibile pentru susținerea proiectelor în domeniul surselor regenerabile de energie, cu determinarea unor cote-părți de plată aferente consumatorilor de energie din surse regenerabile.
Susținerea proiectelor de investiții și identificarea surselor de finanțare în domeniul surselor regenerabile de energie se vor realiza prin următoarele acțiuni:
● inițierea unor acțiuni legislative și instituirea cooperării instituționale directe între autoritatea centrala și autoritățile executive locale;
● atragerea de fonduri directe pentru exploatarea surselor regenerabile de energie, inclusiv prin mecanisme aplicate conform Protocolului de la Kyoto;
● susținerea implementarii proiectelor în domeniul gestiunii și valorificării deșeurilor (producere de biogaz, utilizare de deșeuri forestiere la producerea de energie termica, incinerare de deșeuri urbane cu recuperare de căldură etc.);
● valorificarea potențialului energetic al râurilor interioare cu centrale hidroelectrice de mica putere (max. 10 MW).
PROGRAM ORIENTATIV DE VALORIFICARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA
5.1. Finanțarea de programe și proiecte de investiții destinate valorificării surselor regenerabile de energie se asigura inclusiv prin resurse directe sau indirecte, în forme diversificate, astfel:
● fonduri proprii ale furnizorilor de capital;
● fonduri cu destinație specială;
● finanțare de către terți;
● finanțare prin mecanisme specifice de tip BOT, BOO sau F-BOOT;
● garanții și instrumente financiare specifice sistemului bancar.
Furnizorii pot constitui, din surse proprii, fonduri financiare necesare implementarii proiectelor de investiții pentru realizarea, modernizarea, extinderea și/sau dezvoltarea sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile.
Fonduri cu destinație specială ce se constituie pe bază de taxe aplicate la anumite categorii de produse din activitatea economică curenta. Din aceste fonduri se asigura resurse financiare pentru implementarea proiectelor reprezentative, aprobate la nivel guvernamental, prin finanțare de la bugetul de stat (Capitolul Energie), transferul de la bugetul de stat către bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului energetic și investiții finanțate de regiile autonome, companiile naționale sau cu capital majoritar de stat.
Finanțarea de către terți se realizează prin participarea unui furnizor și a unui beneficiar pentru finanțarea unor proiecte specifice de către a treia parte, ce pune la dispoziție resursele financiare necesare. Finanțarea de către terți se realizează după următoarele proceduri specifice:
● finanțare de tipul 'primul ieșit din afacere', în care economiile realizate în urma implementarii proiectului (programului), pe o perioadă determinata de timp, se folosesc pentru acoperirea costului proiectului;
● împărțirea economiilor - finanțare prin care se stabilește ca fiecare parte implicata primește un procent predeterminat din profitul obținut prin vânzarea energiei produse, pe o perioadă stabilită inițial prin contract;
● garantarea economiilor/profitului obținut - societatea garantează beneficiarului reducerea, cu un anumit procent, a costului energiei.
Finanțarea prin mecanisme tip BOT, BOOT sau F-BOOT se realizează prin preluarea de către o societate privată a unei investiții noi (inclusiv patrimoniale) și urmărirea derulării afacerii, până la recuperarea resurselor financiare alocate. Procedura se aplică în situații în care proprietarul nu dispune de sursele financiare necesare finalizarii investiției după una din procedurile de tip BOO, BOOT sau F - BOOT.
Finanțarea pe bază de grant se realizează prin alocarea de resurse financiare de către organisme financiare internaționale, pentru finanțarea de proiecte prioritare, în statele în care sunt dirijate fondurile de investiții respective. Procedura se aplică pentru investiții considerate necesare, în situații ce prezintă anumite reticente, întârzieri la nivel național sau la acțiuni concertate de soluționare a unor aspecte de interes mondial.
Stimulentele financiare speciale se acordă pentru investiții interne și externe în scopul valorificării surselor regenerabile de energie și constau în următoarele proceduri de finanțare:
● cofinantarea de investiții specifice;
● finanțare de programe de cercetare - dezvoltare - implementare;
● finanțare pentru audit energetic în vederea adoptării de decizii pentru implementarea programelor de valorificare a surselor regenerabile;
● asigurarea de mijloace financiare privind creșterea gradului de utilizare a acestor surse de energie.
Instrumentele economice (de tarifare sau impozitare) pentru susținerea programelor și proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie asigura evidentierea unor costuri externe privind prețul energiei generate din combustibili fosili (ex. taxa de CO(2), SO(2), noxe etc.), cu referire la costurile generate de recuperarea investiției, tratarea deșeurilor radioactive s.a.
Instrumentele financiare specifice sistemului bancar în vederea sustinerii unor proiectelor de investiții energetice se referă la:
● împrumuturi (cu sau fără garanții bancare) de pe piața de capital, obligațiuni emise de societăți interesate sau împrumuturi contractate de la instituții financiar-bancare interne sau externe;
● credite bancare (linii de credit) destinate finanțării investiției;
● acțiuni sau titluri de proprietate pentru participarea persoanelor fizice și/sau juridice la capitalul social al societății interesate, cu finanțare parțială sau majoritara la implementarea proiectului.
Garantiile bancare și alte facilități de natura financiară acordate de autoritățile centrale/locale reprezintă modalități atractive pentru asigurarea finanțatorului asupra destinației creditului acordat societăților comerciale în vederea implementarii proiectelor de resurse regenerabile.
5.2. Mecanisme de finanțare a surselor regenerabile de energie agreate în cadrul Comunității Europene
În etapa actuala, la nivelul Comunității Europene nu funcționează un mecanism fiscal comun pentru promovarea surselor regenerabile de energie, însă se aplică metodologii și instrumente specifice, care pot fi implementate relativ ușor, în România, astfel:
● sprijin direct prin prețurile practicate la fiecare tip de energie regenerabila;
● ajutor acordat pentru investiții de capital;
● adoptarea de măsuri fiscale de promovare;
● sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare (C amp;D);
● ajutor indirect pentru dezvoltarea diferențiată pe fiecare tip de sursa de energie.
Alte surse provin din fondurile de dezvoltare regionala, programul 'Energie inteligenta', respectiv programul 'ALTENER'.
Conform Protocolului de la Kyoto (articolul 6), un mecanism specific de finanțare a investițiilor pentru promovarea surselor regenerabile de energie recomanda aplicarea cadrului Joint Implementation.
Prin schemele de sprijin direct prin prețuri, producătorul de energie primește, în baza unei reglementări naționale, un ajutor financiar direct sau indirect (la energia produsă și încasată).
Mecanismele de ajutor direct prin prețuri sunt de doua feluri, și anume: sistemul cotelor și sistemul de prețuri fixe.
În sistemul cotelor, prețul energiei din surse regenerabile se stabilește astfel încât să asigure concurenta reală între producătorii de energie din surse regenerabile. În acest scop se practica doua mecanisme:
- certificate verzi;
- cererea de oferta.
La certificatele verzi, mecanismul oferă posibilitatea vânzării energiei la un preț determinat de piața. Pentru finanțarea costurilor suplimentare și garantarea producerii cotei stabilite, fiecare consumator trebuie să cumpere un anumit număr de certificate verzi de la producătorii de energie din surse regenerabile, pe baza unui procent sau a unei cote din producția/consumul total al acestora de energie. Interesul consumatorului de a cumpara certificate verzi la un preț convenabil dezvolta o piața secundară pe care intră în concurenta producătorii de energie regenerabila.
Prin utilizarea mecanismului Cerere de oferta, statul lanseaza cereri de oferte pentru furnizarea de energie, care se livreaza societății de distribuție pe bază de contract, la prețul din oferta.
Costul suplimentar rezultat din cumpărarea de energie se suporta de consumatorul final, prin intermediul unei redevențe speciale.
Sistemul de prețuri fixe are un preț specific de cumpărare a energiei, pe care distribuitorul îl plătește producătorului de energie.
Statul nu fixează plafoane sau cote întrucât acestea se determina indirect pe baza nivelului de preț fixat. Mecanismul 'primelor fixe' poate fi asimilat 'sistemului de prețuri fixe'.
Statul fixează o primă (bonus) al cărui plafon este superior prețului normal plătit producătorilor de energie regenerabila. Dacă prețul fix este corelat cu prețul pieței de energie nu se creează diferențe mari între regimul prețului fix și al primei fixe. Prețul sau prima fixa se pot revizui, după caz, pentru a influența scăderea prețurilor.
Ajutorul în favoarea investițiilor de capital consta în acordarea de subvenții pentru investiții de capital sau credite pentru echipamente. Plafonul subventiei poate fi mai mare pentru tehnologii cu eficienta economică pe piața (ex. sisteme de module fotovoltaice). Pentru tehnologii integrate pe piața (ex. energia eoliana), subvențiile se utilizează cu regularitate, însă plafonul acestora este mai redus.
Măsurile fiscale reprezintă un ajutor ce se poate acorda în mai multe forme:
- exceptarea sau rambursarea taxelor pentru energie;
- reducerea cotei TVA la anumite tipuri de energie din surse regenerabile;
- exceptari fiscale la investiții în microcentrale energetice pentru valorificarea surselor regenerabile;
- instituirea de taxe asupra emisiilor de SO(2) și NO(2) destinate, cu prioritate, dezvoltării energiei eoliene sau hidroelectrice.
Ajutorul pentru sectorul cercetare-dezvoltare este menit sa promoveze, în exclusivitate, sursele regenerabile de energie.
Ajutorul indirect în favoarea producerii de energie din surse regenerabile se acordă pentru punerea în aplicare de programe de reimpaduriri, plantații cu creștere rapida, utilizarea de biocarburanti pentru promovarea obținerii de biomasa, reciclarea deșeurilor etc.
Directiva 2003/3O/CE privind promovarea utilizării biocarburantilor sau a altor tipuri de carburanți din surse regenerabile oferă posibilitatea substituirii combustibililor fosili în transportul rutier.
În cadrul Uniunii Europene se afla într-un stadiu avansat propunerea de elaborare a unei directive privind taxarea produselor energetice care prevede, între altele, aplicarea exceptarilor fiscale pentru sursele regenerabile de energie.
Utilizarea surselor regenerabile de energie reprezintă o prioritate a politicii energetice naționale și se realizează printr-un mecanism de sprijin prin prețuri, pe baza unui mediu legislativ stabil, de atragere a investitorilor și accesul pe piața al producătorilor cu profituri rezonabile.
Sursele regenerabile se pot asimila unui 'flux energetic natural', fie ca se au în vedere sursele solare, eoliene, hidroenergie, biomasa sau energia geotermala. Pe termen lung, implementarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie asigura oportunitati reale pentru lărgirea bazei de producție și furnizare de energie, sursele regenerabile fiind considerate energii curate, sustenabile și cu potențial de exploatare ridicat.
În cadrul Consiliului Mondial al Energiei se apreciază ca participarea semnificativă a surselor regenerabile la balanța energetica poate să contribuie la diversificarea ofertei pe o piața largita a energiei, reducerea emisiilor de noxe și dezvoltarea durabila a unui sistem energetic național.
La Summit-ul Mondial de Dezvoltare Durabila de la Johannesburg, din august 2002, s-a propus participarea cu o cota globală a surselor regenerabile, diversificarea surselor energetice primare și implementarea de tehnologii energetice avansate, accesibile în toate statele pe baze contractuale reciproc avantajoase, inclusiv pentru România.
┌───┬───────────────────────┬──────────┬─────┬─────┬─────┬──────────┬──────────┐ │Nr.│ Obiective │Acțiuni │Re- │Surse│Surse│Răspunde │Termene │ │crt│ │ │surse│fi- │fi- │ │estimative│ │ │ │ │fi- │nan- │nan- │ │de imple- │ │ │ │ │nan- │ciare│ciare│ │mentare │ │ │ │ │ciare│în- │ex- │ │ │ │ │ │ │din │terne│terne│ │ │ │ │ │ │care:│ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 1 │Programul de măsuri │Studii de │ │ │ │ │ │ │ │privind valorificarea │fezabili- │ │ │ │Ministerul│ │ │ │surselor energetice │tate, │ │ │ │Economiei │ │ │ │solare: - solar - │instalații│ │ │ │și Comer- │ │ │ │termal: 7,34 mii tep; │pilot și │75 │25 │50 │tului, │- perioada│ │ │ │demonstra-│mil. │mil. │mil. │ICEMENERG,│2003-2010;│ │ │ │tive, │Euro;│Euro;│Euro;│autorita- │ │ │ │ │proiecte │ │ │ │tile │ │ │ │ │de │ │ │ │locale │ │ │ │ │investiții│ │ │ │rezidenți │ │ │ │ │solar- │ │ │ │ │ │ │ │ 16,00 mii tep; │termale și│93 │33 │60 │ │- perioada│ │ │ │solar-fo- │mil. │mil. │mil. │ │2011-2015;│ │ │ │tovoltaic;│Euro;│Euro;│Euro;│ │ │ │ │- solar-fotovoltaic: │ │7,5 │2,5 │5 mil│ │- perioada│ │ │ 15 MW; │ │mil. │mil. │Euro;│ │2003-2010;│ │ │ │ │Euro;│Euro;│ │ │ │ │ │ 9,5 MW; │ │48 │18 │30 │ │- perioada│ │ │ │ │mil. │mil. │mil. │ │2011-2015;│ │ │ │ │Euro;│Euro;│Euro;│ │ │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 2 │Captatori solari și │Instalarea│15 │5 mil│ │Ministerul│- perioada│ │ │componente auxiliare │de module │mil. │Euro;│ │Economiei │2003-2010;│ │ │(suprafața totală: │solare pe │Euro;│10 │ │și Comer- │- perioada│ │ │150.000 mp) │baza de │ │mil. │ │tului, │2011-2015 │ │ │ │tehnologii│ │Euro;│ │ANRE, │ │ │ │ │fotovol- │ │ │ │ARCE, │ │ │ │ │taice și │ │ │ │ICEMENERG │ │ │ │ │termo- │ │ │ │ │ │ │ │ │solare │ │ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 3 │Programul de măsuri │Studii de │ │ │ │ │ │ │ │privind valorificarea │fezabili- │ │ │ │Ministerul│ │ │ │surselor energetice │tate, │ │ │ │Economiei │ │ │ │eoliene: │instalații│ │ │ │și Comer- │ │ │ │- realizarea de insta- │pilot și │circa│40 │80 │tului, │- perioada│ │ │latii eoliene cu o │demonstra-│120 │mil. │mil. │autorita- │2003-2010;│ │ │capacitate totală de │tive, │mil. │Euro;│Euro;│tile │ │ │ │circa 120 MW │proiecte │Euro;│ │ │locale │ │ │ │(putere instalata) │de │ │ │ │societăți │ │ │ │ │investiții│ │ │ │private, │ │ │ │ │eoliene; │ │ │ │societăți │ │ │ │ │ │ │ │ │mixte, │ │ │ │ │ │ │ │ │rezidenți │ │ │ │- realizarea de insta- │ │circa│80 │200 │ │- perioada│ │ │latii eoliene cu o │ │280 │mil. │mil. │ │2011-2015;│ │ │capacitate totală de │ │mil. │Euro;│Euro;│ │ │ │ │circa 280 MW │ │Euro;│ │ │ │ │ │ │(putere instalata); │ │ │ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 4 │Programul de măsuri │Studii de │ │ │ │ │ │ │ │privind valorificarea │fezabili- │ │ │ │Ministerul│ │ │ │surselor hidroener- │tate, │ │ │ │Economiei │ │ │ │getice: (< 10 MW - │proiecte │ │ │ │și Comer- │ │ │ │putere instalata) │de exe- │ │ │ │tului, │ │ │ │pentru furnizarea a │cutie, │ │ │ │HIDRO- │ │ │ │6000 GWh/an: │investiții│ │ │ │ELECTRICA,│ │ │ │- unități hidro (120 │directe în│circa│75 │75 │ISPH, Ape-│- perioada│ │ │MW - putere totală); │amenajări │150 │mil. │mil. │le Române │2003-2010;│ │ │ │hidroener-│mil. │Euro;│Euro;│ │ │ │ │ │getice de │Euro;│ │ │ │ │ │ │- unități hidro (120 │mica │circa│60 │60 │ │- perioada│ │ │MW - putere totală); │putere │120 │mil. │mil. │ │2011-2015;│ │ │ │ │mil. │Euro;│Euro;│ │ │ │ │ │ │Euro;│ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 5 │Programul de măsuri │Studii de │ │ │ │ │ │ │ │privind valorificarea │fezabili- │ │ │ │Ministerul│ │ │ │surselor energetice │tate, sta-│ │ │ │Economiei │ │ │ │pe bază de biomasa │tii pilot │ │ │ │și Comer- │ │ │ │(biomasa-termal): │și de │ │ │ │tului, │ │ │ │- circa 3.250 mii tep; │demonstare│circa│100 │140 │Institutul│- perioada│ │ │ │proiecte │240 │mil. │mil. │Național │2003-2010;│ │ │ │de exe- │mil. │Euro;│Euro;│al Lem- │ │ │ │ │cutie de │Euro;│ │ │nului │ │ │ │- circa 3.490 mii tep; │valori- │circa│80 │120 │(INL), │- perioada│ │ │ │ficare │200 │mil. │mil. │Departa- │2011-2015;│ │ │ │energeti- │mil. │Euro;│Euro;│mentul de │ │ │ │ │ca a │Euro;│ │ │Mediu │ │ │ │ │biomasei │ │ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────┼──────────┼─────┼─────┼─────┼──────────┼──────────┤ │ 6 │Programul de măsuri │Studii de │ │ │ │ │ │ │ │privind valorificarea │fezabili- │ │ │ │Ministerul│ │ │ │surselor energetice │tate, │ │ │ │Economiei │ │ │ │geotermale: │explorari │ │ │ │și Comer- │ │ │ │- 17,5 mii tep: │geoterma- │circa│7,5 │7,5 │tului, │- perioada│ │ │ │le, sta- │15 │mil. │mil. │Ministerul│2003-2010;│ │ │ │tii pilot │mil. │Euro;│Euro;│Sănătății,│ │ │ │ │și expe- │Euro;│ │ │autorita- │ │ │ │- 23,9 mii tep: │rimentale,│circa│6 │6 │tile │- perioada│ │ │ │proiecte │12 │mil. │mil. │locale │2011-2015;│ │ │ │de inves- │mil. │Euro;│Euro;│FORAXED │ │ │ │ │titii │Euro;│ │ │ │ │ │ │ │hidrogeo- │ │ │ │ │ │ │ │ │termale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───┴───────────────────────┴──────────┴─────┴─────┴─────┴──────────┴──────────┘
-------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.