Anexa 2

- cazuri speciale de utilizare a articolului

SINTAXA - ordinea cuvintelor în propoziție

- tipuri de propoziții (enunțiative,

interogative, etc.)

- propoziții condiționale

- condiționale I,II,III, mixte

- corespondența timpurilor

- vorbirea directă/indirectă

IV.3. Funcții comunicative ale limbii:

1. inițierea, întreținerea și încheierea unui dialog/conversații

2. exprimarea opiniei

3. exprimarea acordului/dezacordului față de opiniile altora

4. exprimarea satisfacției/insatisfacțiile față de un punct de vedere

5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului

6. contrazicerea părerilor altora

7. comentarea părerilor

8. solicitarea repetării și reformulării

9. exprimarea presupunerilor

10. solicitarea de informații și de sugestii

11. oferirea și confirmarea/infirmarea de informații

12. solicitarea confirmării/infirmării unor informații

13. formularea de propuneri și sugestii

14. exprimarea de condiții

15. formularea de sfaturi

16. exprimarea preferințelor, intențiilor

17. solicitarea și acordarea/refuzul permisiunii

18. formularea de invitații

19. exprimarea de mulțumiri

20. acceptarea/refuzul unei invitații

21. exprimarea surprizei, curiozității, temerilor, îndoielilor

22. exprimarea simpatiei

23. formularea de comparații

24. formularea de persuasiuni

25. exprimarea diverselor grade de certitudine

V. PRECIZĂRI

V.1. Timpul de lucru:

V.2. Structura și dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.

La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferențierea se va face din punct de vedere calitativ.

TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANȚĂ CU

PROGRAMA ȘCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL

VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba e sau f).

Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare*1), examenul de bacalaureat 2003 menține aceeași structură în ceea ce privește:

- probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);

- competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte);

- repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal:

● 1-2 ore*2)

● 3-4 ore*3)

● bilingv*4)

● Minorități/L3*5)

Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv Minorități/L3, vor fi evaluați pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

_______________

*1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei școlare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 și a Programei școlare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa școlară de Limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001

*2) Pentru absolvenții care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu.

*3) Pentru absolvenții care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv).

*4) Numai pentru absolvenții claselor bilingve.

*5) Din această categorie fac parte absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele, în funcție de probă (oral/scris).

Competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe două nivele:

1. 1-2 ore, 3-4 ore și clase bilingve;

2. Minorități/L3.

1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și clase bilingve

1.1. PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați:

♦ să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.

♦ să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând și/sau prelucrând informații din text - prin:

● identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

● recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

● traducere;

● identificarea informațiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informației pertinente (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);

Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.

♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

● realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent, pe o temă dată:

- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale;

- prezentarea unui film/unei cărți*7);

- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare;

- prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmații, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante și/sau un punct de vedere personal.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicațional.

1.2. PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:

♦ să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:

● identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice;

● recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate;

● identificarea informațiilor semnificative din text (exerciții cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6);

______

*6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore și bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a;

*7) 3-4 ore și bilingv.

♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competențele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin:

● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept ținta acest lucru;

● construirea unui discurs logic și coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmație/un text dat:

- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale;

- descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activități; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante;

- construirea unui interviu/unui dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);

- redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

- dezvoltarea unei idei/continuarea unui text;

- exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situație/ideile/conținutul textului;

- comentarea unui subiect/unei afirmații/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente și exemple relevante;

- redactarea unui eseu structurat/liber*8).

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități);

2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorități/L3

2.1. PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați:

♦ să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.

♦ să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin:

● recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

● răspuns la întrebări (chestionar);

● traducere;

● selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informației specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8)

Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată.

♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

● prezentarea unor detalii personale;

● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale; povestirea unui film;

● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activități;

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

_______

*8) 3-4 ore și bilingv.

2.2. PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:

♦ să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:

● recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate;

● identificarea informațiilor semnificative din text, prin exerciții diverse (exerciții cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.);

● selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale)/a informației specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.

♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:

● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize);

● redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitări/scrisori (personale/oficiale);

● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin;

● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale; povestirea unui film;

● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activități;

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu.

III. CONȚINUTURI

1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore și bilingv

1.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

1.2. ACTE DE VORBIRE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal:

- a se prezenta, a prezenta pe cineva

- a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V.

- a vorbi despre sine

- a vorbi despre starea fizică

- a face o expunere pe o temă dată

- a exprima un raționament/o judecată*10)

- a exprima o opinie personală/stări/sentimente

- a argumenta o opinie personală

- a relata evenimente

- a descrie locuri, persoane, obiecte

- a da, a cere informații practice cuiva

- a exprima gusturi și preferințe

- a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice

- a situa în spațiu și timp

- a exprima cantitatea/calitatea; a compara

- a propune/a invita, a accepta/a refuza

- a-și exprima acordul/dezacordul

- a face o urare, a felicita

- a rezuma un text (idei esențiale)

- a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală)

_____________

*9) conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limba franceză citată la pag.l;

*10) 3-4 ore și bilingv.

1.3. CONȚINUTURI LINGVISTICE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.

___________

*)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv.

1.4. TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități/L3.

♦ TEXTE

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*).

♦ TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

● Viața personală și socială: identitate/CV; ținerii și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații între tineri, idealuri și proiecte, sentimente; familia: membri, ocupații; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul...) etc.;

● Viața cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poștă, bancă; meteo etc.

● Timp liber: week-end/vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.

● Societate; educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri...); mass-media; moda; conflicte între generații; muncă/șomaj; violență/non-violență etc.

● Mediul înconjurător: oraș/sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.

● Spațiul francofon: Franța contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; francofonia și țările francofone;

● Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

__________

2. LIMBA FRANCEZA: Minorități/L3*11)

___________

*11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1.

2.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4)

2.2. ACTE DE VORBIRE

- a se prezenta

- a angaja, a continua, a termina o conversație

- a cere/a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...)

- a exprima o opinie personală

- a exprima o judecată

- a relata activități la prezent, trecut, viitor

- a situa un eveniment în timp

- a descrie locuri a exprima o stare fizică

- a exprima gusturi și preferințe

- a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă...)

- a exprima calități și cantități; a compara calități

- a propune/a invita, a accepta/a refuza

- a cere cuiva ceva/să facă ceva

- a exprima acordul/dezacordul

- a se scuza, a răspunde la scuze

- a face o urare, a felicita

- a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală)

2.3. CONȚINUTURI LINGVISTICE

2.4. TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)

♦ TEXTE

Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente (carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare,...); texte informative și articole de presă.

♦ TEME

● Viața personală și socială: identitate; ținerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație;

● Viața cotidiană: pe stradă, magazine, poștă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,...), activități, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc. ...

● Spațiul francofon: orașe și provincii; tradiții și sărbători; francofonia.

● Spațiul cultural românesc: monumente, locuri, personalități marcante.

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală:

- timpul de lucru: 15 minute

- prezentarea: 10 minute.

Proba scrisă :

- timpul de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

- să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris;

- să-și însușească structuri gramaticale noi, să și le consolideze pe cele vechi;

- să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre;

- să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;

- sa învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

- să învețe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susținerea opiniilor personale;

- să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația franceză.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

În cadrul examenului de bacalaureat absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situațiile următoare:

● Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b);

● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e);

● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile și specializările nefilologice (proba f).

II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ

Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția "Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare".

● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv și bilingv de studiere a limbilor de circulație internațională) și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică).

● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări.

● Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică).

● Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun.

● Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a.

1. Competențele generale:

● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare

● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte

● Realizarea de interacțiuni în comunicarea scrisă

● Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare

2. Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi.

3. Ariile tematice, actele de vorbire și elementele de construcție a comunicării.

4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

● Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale;

● Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței;

● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora;

● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană;

● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare;

Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare.

Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 își propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referință în învățarea, predarea și evaluarea cunoștințelor lingvistice, document al Consiliului Europei:

- nivelul competențelor generale ale candidatului;

- însușirea conținuturilor;

- valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii germane;

- competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice ;

Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați.

III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII

În cadrul probelor orale și scrise, se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul folosește limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară.

III.1. COMPETENȚE EVALUATE

III. 1.1. Competența de comunicare orală

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați:

● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.

● să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viată pentru bilingv și 3 - 4 ore săptămânal și să redea conținutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal și minorități /L3.

● identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

● recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

● traducere;

● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

● rezolvarea unor itemi care au drept țintă acest lucru;

● realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent pe o temă dată:

- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale;

- prezentarea unui film/unei cărți;

- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare;

- să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane.

- să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicațional.

III. 1.2. Competența de comunicare scrisă

Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi capabili:

● să înțeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă;

● să identifice informațiile semnificative din text;

● să rezume textul;

● să comenteze un aspect din text;

● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv;

● să recunoască și să utilizeze elemente și structuri gramaticale studiate;

● să analizeze și să interpreteze un aspect/idee din textul dat;

● să folosească corect structurile lexicale studiate;

● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activități;

● să descrie/caracterizeze o persoană;

● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală.

● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;

● să construiască un text pe baza unei teme date;

● să redacteze un eseu;

● să comenteze un subiect;

● să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

III. 2. CONȚINUTURI EVALUATE

Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare.

În consecință, diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) și nu cantitativ, (micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

III.2.1. Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general, (vezi Nota nr. 2)

Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

1. Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă, stil de viață, activități în timpul liber;

2. Domeniul social (societate): ținerii, familia și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranța, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

3. Domeniul educație și profesie: școală, ocupații, profesii, piața muncii;

4. Domeniul știință și cultură: patrimoniul național și germanofon în cadrul european - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente;

III.2.2. Elemente structurale funcționale

III.2.2.1. Acte de vorbire

Candidații vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.

III.2.2.2. Forme de comunicare în scris

Candidații vor fi capabili de:

- a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicații orale/scrise;

- a redacta un text funcțional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație;

- a redacta o povestire, descriere, caracterizare;

- a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate.

III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2);

III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții

categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză

structuri: propoziții, fraze

procese și relații: acord, topică, transformare, etc.

noua ortografie a limbii germane,

formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe)

IV. PRECIZĂRI

IV.1. Timpul de lucru:

: timp de prezentare: 10 minute

IV.2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână.

La alcătuirea itemilor se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferențierea se va face din punct de vedere calitativ.

TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANȚĂ

CU PROGRAMA ȘCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL

VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME!

Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

- să învețe a aborda un text necunoscut;

- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii;

- să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte;

- să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi;

- să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

- să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale;

- să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

Bacalaureat 2004

Programa pentru limba germană modernă

Nota nr. 1

Textsorten

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opționale. Examenul de limba italiană va păstra aceeași structură în ceea ce privește:

● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);

● repartizarea în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv și Minorități/L3, pentru ambele probe (oral și scris);

● competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv Minorități, vor fi evaluați pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă.

● să demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin:

- identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

- recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

- traducere;

- rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere.

Candidații pot face trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată.

● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:

● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

● răspuns la întrebări;

- rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal.

- emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv.

- transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

2. PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:

● să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin:

- identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

- comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv;

- identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice;

- recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate.

● să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător.

● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:

- folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

- rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;

- redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

- descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante;

- relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale

- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată;

- redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante.

- rezumarea unui text

- transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers.

● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități).

III. CONȚINUTURI

1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și bilingv

1.1. TEMATICA

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

● Viața personală și socială: problemele adolescenței (alegerea unei meserii, șomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generații,...); valori și non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ținerii și idolii lor, pasiuni și sentimente (prietenia, solidaritatea,...), petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,...)

● Viața cotidiană:: relații și conveniențe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondență,...); viața cultural-artistică (spectacole, muzică...),mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului); marile probleme și conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III

● Spațiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic și cultural italian și european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalități; artă, cultură și civilizație (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă);

● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate.

1.2. ACTE DE VORBIRE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *):

- a angaja, a continua, a încheia o conversație

- a prezenta / a face o expunere pe o temă dată

- a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, orașe

- a exprima o opinie, o judecată / a argumenta

- a exprima gusturi și preferințe

- a relata (o discuție, un eveniment, o suită de evenimente)

- a rezuma o discuție

- a-și exprima acordul /dezacordul

- a exprima îndoiala, satisfacția, regretul

- a exprima posibilitatea / imposibilitatea

- a exprima intenția de a face / a nu face ceva

- a exprima necesitatea /obligația

- a exprima admirația / dezaprobarea

- a exprima stări emoționale

1.3. COMUNICARE IN SCRIS

- a rezuma un text

- a caracteriza o persoană, personaj

- a redacta o scrisoare, un CV

- a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje)

- a redacta un eseu

1.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE.

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*).

__________________

2 LIMBA ITALIANA: MINORITĂȚI

2.1. TEMATICĂ

● Universul personal: identitate; adolescența, vârsta aspirațiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet...), C.V.; gustul aventurii cunoașterii.

● Viața cotidiană: poștă; mijloace de transport; strada: automobilul și semnele de circulație; călătoria, mijloc de cunoaștere, (la mare, la munte, la țară); corespondența personală; fenomene sociale negative (violență, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului).

● Spațiul cultural italian: obiective turistice și culturale (monumente, orașe); sărbători tradiționale; bucătăria italiană; muzica și cinematografia italiană, personalități ale spațiului cultural italian.

2.2. ACTE DE VORBIRE

- a se prezenta

- a angaja, a continua, a termina o conversație

- a cere / a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,...)

- a exprima o opinie personală

- stări sufletești, evenimente

- a exprima o stare fizică

- a exprima gusturi și preferințe

- a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă...)

- a propune / a invita, a accepta / a refuza

- a cere cuiva ceva / a comanda

- a exprima acordul / dezacordul

- a se scuza, a răspunde la scuze

- a face o urare, a felicita

- a sfătui, a recomanda

- a exprima posibilitate, imposibilitatea

2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS

- a redacta un dialog scurt, un comentariu

- a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane)

- a redacta un text pe o temă familiară

- a redacta scrisori personale

- a rezuma un text

2.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE

_________

1.4./2.4. TEXTE.

Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități. Aceste texte vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba italiană.

IV. PRECIZĂRI

1. Timpul de lucru este:

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal.

____________

Pentru informații teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Considerații generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003

PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba e sau f).

Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare, examenul de bacalaureat 2004 menține aceeași structură în ceea ce privește:

- probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);

- competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte);

- repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal:

● 3-4 ore

● bilingv

Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

Competențele generale și specifice sunt aceleași pentru toate profilurile (3-4 ore și clase bilingve), în funcție de probă (oral/scris).

1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și clase bilingve

1.1. PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă.

● să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin:

- identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

- recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

- răspuns la întrebări (chestionar);

- traducere / retroversiune;

- rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere;

- exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmație / ideile / conținutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv.

Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.

● să demonstreze capacitatea de exprimare prin:

- folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale;

- rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

- relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale; prezentarea unui film / unei cărți; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic și coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante și un punct de vedere personal.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

1.2. PROBĂ SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:

● să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:

- identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice;

- recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate;

- identificarea informațiilor semnificative din text: exerciții (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

- exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.

● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:

- valorificarea adecvată a competențelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă);

- rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experiențe personale;

- descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante;

- construirea unui interviu / dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text);

- redactarea unui C.V. / unei cărți poștale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

- construirea unui discurs logic și coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmație / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber.

● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).

III. CONȚINUTURI

1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și bilingv

1.1 ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

1.2 ACTE DE VORBIRE

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal:

- a se prezenta, a prezenta pe cineva

- a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V.

- a vorbi despre sine

- a vorbi despre starea fizică

- a face o expunere pe o tema data

- a exprima un raționament / o judecată

- a exprima o opinie personală / stări / sentimente

- a argumenta o opinie personală

- a relata evenimente

- a descrie locuri, persoane, obiecte

- a da, a cere informații practice cuiva

- a exprima gusturi și preferințe

- a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice

- a situa în spațiu și timp

- a exprima cantitatea / calitatea; a compara

- a propune / a invita, a accepta / a refuza

- a-și exprima acordul / dezacordul

- a face o urare a felicita

- a rezuma un text (idei esențiale)

- a participa la o conversație / interacțiune orală (în situație de examen)

1.3 CONȚINUTURI LINGVISTICE

Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

1.4 TEXTE ȘI TEME

pentru comunicarea orală și scrisă

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil.

♦ TEXTE

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu).

♦ TEME

Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general:

● Viața personală și socială: identitate (C.V.); relații între tineri, idealuri și proiecte, ținerii și comunitatea, ținerii și idolii lor; familia: membrii, ocupații; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul ...) etc.;

● Viața cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poștă, bancă, meteo etc.;

● Timp liber: fim-de-semana / vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.;

● Societate; educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri ...); mass-media; modă; conflicte între generații; muncă / șomaj; violență / non-violență etc.;

● Mediul înconjurător: oraș / sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.;

● Spațiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; lusofonia și țările lusofone;

● Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală:

- timpul de lucru: 15 minute

- prezentarea: 10 minute

Proba scrisă:

- timp de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

- să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris;

- să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe cele vechi;

- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre;

- să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;

- să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite;

- să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale;

- să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația portugheză.

PROGRAMA: LIMBA RUSĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, precum și în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situațiile următoare:

● Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele și specializările;

● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie;

● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate filierele, profilurile și specializările, cu excepția specializării filologie din cadrul filierei teoretice.

Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Național, aplicat în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 1999-2000*1), și avizată de Comisia Națională de Limba rusă - în data de 30.06.2003.

_______________

*1) Absolvenții claselor a XIII-a, promoția 2004, precum și absolvenții de liceu din promoțiile anterioare (curs de zi, seral și fără frecvență) vor susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă.

Parte a Curiculum -ului național, Programele școlare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc:

1. Competențe generale:

● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

● Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

● Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

2. Competențe specifice - corelate cu tipuri de conținuturi - pentru fiecare an de studiu

3. Arii tematice, acte de vorbire și elemente de construcție a comunicării.

4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor:

● Conștientizarea contribuției limbii ruse la îmbogățirea patrimoniului culturii universale

● Raportarea critică la civilizația rusă, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței

● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora

● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba rusă

● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare

TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfășura după următoarele tipuri de programe:

● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică);

● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări;

● Programa 1B, Limba rusă - prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică);

● Programa 2, Limba rusă- a doua limba modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun;

● Programa 3, Limba rusă - a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a,

Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competențe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen și care vor arăta în ce măsură cunoștințele achiziționate de absolvenții de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare.

Atât la proba orală, cât și la proba scrisă, candidații care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitați să demonstreze capacitatea de înțelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură și civilizație rusă sau universală.

Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 - 2 ore săptămânal și pentru minorități, la baza probelor de examinare și evaluare vor sta texte din manualele școlare în vigoare.

PROGRAMA 1A

COMPETENȚE EVALUATE

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.

● Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv

● Selectarea unor informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru

● Desprinderea esențialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole și identificarea atitudinii vorbitorului

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise

● Redactarea unor texte funcționale (scrisori, chestionare, CV, interviu)

● Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii

● Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informații achiziționate pe o temă dată

3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orala sau scrisă

● Comentarea succintă a unor opinii sau afirmații exprimate în formă orală sau scrisă și formularea de argumente pro sau contra

● Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opțiunii

● Exprimarea de sentimente/atitudini față de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat

● Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverșilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obține, a informa, a convinge, a invita)

4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

● Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte

● Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate)

● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

● Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unui text autentic de dimensiune și dificultate medie

● Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experiență

PROGRAMA 1B

COMPETENȚE EVALUATE

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

● Selectarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocațional

● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

● Rezumarea conținutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri

● Motivarea atitudinii adoptate față de diferite aspecte prezentate într-un mesaj

● Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general

3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

● Completarea unui chestionar în care se solicită și exprimarea unui punct de vedere personal față de o anumită problemă

● Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialității

● Redactarea unor texte funcționale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală

4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unor texte de lungime și dificultate medie

● Transpunerea unor informații din limbajul de specialitate în limbaj comun

PROGRAMA 2

COMPETENȚE EVALUATE

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

● Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard

● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută

● Selectarea informațiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparații

● Prezentarea de fapte, argumente și informații pentru a susține o idee sau o apreciere

● Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experiențe personale

3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă

● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise

● Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri și sentimente

● Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism

4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

● Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei

● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unor texte de informare generală, de lungime și dificultate medie

PROGRAMA 3

COMPETENȚE EVALUATE

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

● Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard

● Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte

● Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare

● Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată

● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar

● Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri

3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orala sau scrisă

● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes

● Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară

● Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informații din domenii cunoscute

CONȚINUTURI

Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/ scrise, precum și de a interacționa în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor arii tematice:

ARII TEMATICE

Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2

Adolescentul despre sine: portret fizic și moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspirații, planuri de viitor (locuri de muncă și profesii), CV, studiu și timp liber.

Adolescentul în interacțiune socială: relații interumane (în familie, în școală, în cercul de prieteni, dialogul generațiilor*), orașul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituții socio-culturale și de loisir, tradiție și modernitate*), mas s-media*).

Adolescentul și natura: spațiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecția mediului înconjurător, rezervații naturale*).

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă:

- Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente și personalități istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*).

- Mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice și spirituale*).

- Literatura: scriitori (A.S.Pușkin, M.I.Lermontov*), I.S.Turgheniev*), F.M.Dostoievski, A.P.Cehov*), I.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.I.Pasternak*) curente literare (romantismul și realismul rus în context european, curente moderniste)*).

- Arta: muzica (P.I.Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I.Levitan).

- Specific național: obiceiuri și tradiții, artizanat*)

____________

Programa 3

Adolescentul despre sine: naționalitate, domiciliu, starea sănătății, însușiri fizice și morale, activități curente, timp ocupat și timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opțiuni profesionale.

Adolescentul și mediul social: familia, cercul de prieteni, școala, orașul/ satul natal, instituții și servicii (la magazin, la gară, la aeroport).

Adolescentul și natura: lumea vie, protecția mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervații naturale (Delta Dunării).

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă: Rusia (prezentare generală), mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalități și domeniile lor de activitate (A.S.Pușkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Șukșin).

ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria "Curriculum Național".

STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN

A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)

Examinarea candidaților la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conține - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2,3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competențe diferite.

Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare și din susținerea unui scurt dialog situațional (cu profesorul examinator) pornind, de la o temă indicată pe bilet.

Subiectul 2: va consta din lectura expresivă a unui text și din rezolvarea unor exerciții pe baza acestuia.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscut

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 și 3 se va propune lectura unui text cunoscut.

Subiectul 3: va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.

B. PROBA SCRISĂ

Verificarea candidaților la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B și 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competențe generale (de receptare, de producere, de interacțiune, de transfer și mediere).

Subiectul 1: Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunțuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmărește evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris.

Subiectul 2: va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susținerea și argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.

Subiectul 3: va consta din redactarea unor texte funcționale (scrisoare de intenție, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interacțiune în comunicarea scrisă.

Subiectul 4: va solicita candidaților să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer și mediere a mesajului scris.

Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competențelor generale de receptare, de producere și de interacțiune.

Cerințele exercițiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis și la obiect, fără a se da modele de rezolvare.

Enunțurile exercițiilor vor fi însoțite și de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.

C. MODUL DE NOTARE

Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:

Nota finală se va calcula prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat în urma rezolvării subiectelor.

Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme și se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele.

D. TIMP DE LUCRU

Pentru proba orală se rezervă 15 minute.

Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore.

Pentru a asigura reușita candidaților la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat.

PRECIZĂRI

Pentru a cunoaște în detaliu cerințele noului Curriculum Național se vor consulta următoarele titluri:

● Curriculum Național. Programe școlare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă și comunicare, volumul 1, Ministerul Educației Naționale. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136

● Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare pentru clasele X-XII. Aria curriculară Limbă și comunicare, vol 3, Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Tipogrup press, 2001, pp.81-108.

MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 și L3 (minorități)

● Clasa a IX-a: autori Lelia Mușat șî Dana Cojocaru, ediția 1995 și următoarele.

● Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediția 1997 și următoarele.

● Clasa a XI-a: autori Onufrie Vințeler și Odarca Ardelean, ediția 1997 și următoarele.

● Clasa a XII-a: autori Lelia Mușat și Antoaneta Olteanu, ediția 1998 și următoarele.

Mențiune:

Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 -avansați - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale:

● Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediția 1995 și următoarele.

● Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele.

● Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele.

● Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele.

Pentru minorități, L3 (anii III - IV de studiu)

● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele.

● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.

● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.

● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele.

● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001.

● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină și la una din probele opționale.

II. COMPETENȚE DE EVALUARE

1. PROBA ORALĂ

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu:

● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă .

● să demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin:

- identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice;

- recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate;

- traducere;

- rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere.

Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată.

● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :

- folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale;

- răspuns la întrebări;

- rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal.

- emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv.

- transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text.

Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

2. PROBA SCRISĂ

Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați:

● să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin:

- identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante);

- comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea / propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv;

- identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice;

- recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate.

● să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător.

● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:

- folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate;

- rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru;

- desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;

- redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;

- descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante;

- relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale

- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;

- redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante.

- rezumarea unui text

- transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers.

● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități).

NOTĂ: Atât la oral, cât și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:

● 1-2 ore ● 3-4 ore ● bilingv ● Minorități/L3

Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce privește gradul de dificultate, se va face în funcție de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conținutul textelor se va axa pe:

1. Universul personal și social/profesional

2. Universul cotidian

3. Oameni și locuri

4. Timpul liber

5. Pasiuni

6. Societatea și civilizația contemporană

7. Mijloace de comunicare în societatea modernă

8. Mediul înconjurător

9. Obiceiuri și tradiții (hispanice și românești)

10. Elemente de cultură și civilizație hispanică

11. Comunitatea europeană

III. CONȚINUTURI

ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă).

TEXTE și TEME

pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități/ L3.

BILINGV

GRAMATICA

1. Articolul

- hotărât și nehotărât

- modificări eufonice

- omiterea articolului

- valorile neutrului Io

2. Substantivul

- genul și numărul substantivelor

- substantive defective de număr

- cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen

- funcțiile dativului

3. Adjectivul

- grade de comparație (inclusiv forme neregulate)

- apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv

- adjectivul posesiv

- adjectivul demonstrativ

- adjective nehotărâte

4. Pronumele

- pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)

- pronumele posesiv

- pronumele reflexiv

- pronumele relativ

- pronumele interogativ

- interogația directă/indirectă

- pronumele nehotărîte

- valorile lui se

5. Verbul

- formele și folosirea timpurilor și modurilor

- clase de verbe neregulate

- timpurile narațiunii și ale descrierii

- folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă

- folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă

- perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)

- diateza pasivă ser-estar

- substantivizarea infinitivului

- exprimarea probabilității

6. Adverbul

- de timp, de loc, de mod

- interogativ/relativ

- negativ

- adverbul de probabilitate

7. Prepoziția

- prepoziții simple și compuse

- contrast de-desde, por-para, a-en

8. Conjuncția

- conjuncții și locuțiuni conjuncționale

9. Sintaxa

- subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă

- concordanța timpurilor

- stil direct / indirect

10. Lexicologia

- familia de cuvinte

- derivare și compunere

- sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic

- accentul - rol de distingere între paronime

ACTE DE VORBIRE

- a caracteriza persoane / personaje

- a exprima opinia

- a exprima o judecată / dorință

- a comunică prin telefon

- a relata o intrigă

- a relata un eveniment posibil

- a justifica / a argumenta

- a descrie un peisaj

- a exprima un sentiment

- a interzice

- a trage concluzii

- a da / a cere informații practice

- a convinge

- a exprima o ipoteză

COMUNICARE SCRISĂ

- a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns

- a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj

- a descrie un peisaj

- a rezuma o intrigă

- a redacta un eseu

- a redacta o narațiune, respectând anumite cerințe

- a redacta o scrisoare oficială / CV

1-2 ore, 3-4 ore

GRAMATICA

1. Articolul

- hotărât și nehotărât

- modificări eufonice

- valorile articolului neutru Io

2. Substantivul

- substantive defective de număr

- formarea prin derivare și compunere

- genul și numărul substantivelor

3. Adjectivul

- apocopare

- modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv

- grade de comparație (forme regulate / neregulate)

- adjectivul posesiv

- adjective nehotărâte și distributive

4. Pronumele

- personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)

- reflexiv

- posesiv

- nehotărât și negativ

- interogativ

- relativ

- valorile lui se

5. Verbul

- formele și folosirea timpurilor și modurilor

- folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă

- folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă

- perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative)

- diateza pasivă cu ser - estar

6. Adverbul

- de timp, de loc, de mod

- negativ

- relativ

- interogativ

7. Prepoziția

- sensuri de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, para...

- opozițiile a/en, por/para

- corelațiile de/a, desde/hasta

- prepoziții grupate

8. Sintaxa

- coordonarea

- subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă, relativă

- și condițional

- stil direct/indirect - corespondența timpurilor

9. Lexicologie

- familia de cuvinte

- sinonime

- antonime

- omonime

- câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE

- a relata activități la trecut, prezent și viitor

- a exprima o dorință / un sentiment / o judecată

- a comunică prin telefon

- a exprima opinia

- a formula o invitație

- a accepta /a refuza

- a descrie persoane / locuri

- a caracteriza persoane / personaje

- a exprima visuri / speranțe

- a cere / a da informații practice

- a convinge

- a exprima o ipoteză

COMUNICAREA SCRISĂ

- a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV

- a redacta o invitație / a răspunde în scris la o invitație

- a caracteriza persoane / personaje

- a rezuma un text

- a redacta un text narativ

- a redacta un eseu

Minorități / L3

GRAMATICA

1. Articolul

- hotărât și nehotărât

2. Substantivul

- gen și număr (cazuri particulare)

3. Numeralul

- cardinal și ordinal

4. Adjectivul

- gradele de comparație

5. Pronumele

- personal (forme accentuate și neaccentuate)

- demonstrativ

- posesiv

- relativ

- interogativ

6. Verbul

- forma și folosirea timpurilor și a modurilor

- perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative)

- folosirea verbelor ser și estar

- exprimarea probabilității

7. Adverbul

- de timp, de loc, de mod

8. Prepoziția

- principalele prepoziții: a, de, con, sobre...

9. Conjuncția

- conjuncții coordonatoare

- conjuncții subordonatoare

10. Sintaxa

- coordonarea

- subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă

- și condițional

- stil direct / indirect

11. Semantică

- familia de cuvinte

- sinonime

- antonime

- câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE

- a se prezenta / a prezenta pe cineva

- a cere / a oferi informații

- a relata o întâmplare

- a exprima o părere personală

- a exprima preferințe / dorințe / sentimente

- a comunică prin telefon

- a recomanda

- a exprima o îndoială

- a exprima obligația

- a descrie un personaj

- a exprima visuri / speranțe

- a exprima cantitatea

COMUNICARE SCRISĂ

- a redacta scrisori personale

- a redacta un text pe o temă familiară

- a caracteriza persoane / personaje

- a rezuma un text

- a redacta o povestire

- a redacta mesaje formale (CV, scrisori)

- a completa formulare tipizate

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală:

- timpul de lucru: 15 minute

- prezentarea: 10 minute.

Proba scrisă:

- timpul de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GREACĂ VECHE

1. Obiective/Competente de evaluare

Elevii care susțin proba scrisă la limba și literatura greacă trebuie:

- Să demonstreze competențe de traducere din și în limba greacă cu ajutorul dicționarului;

- Să interiorizeze modelele și regulile care structurează sub sistemele limbii grecești (lexical, morfologic și sintactic);

- Să identifice cuvintele moștenite și împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine;

- Să transforme enunțul conform regulilor gramaticale;

- Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi;

- Să utilizeze curent și pertinent informații literare, istorice, științe din cultura greacă;

- Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice și a interpretării.

2. Conținuturi:

A. Fonetica, morfologia, sintaxa propoziției și a frazei, studiate în clasele IX-XIII, integral

B. Traducerea și comentariul (ideatic și stilistic) a textelor studiate, conform programelor în vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 5086 din 15.12.1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, după cum urmează:

1. Aisopos.

2. Lukianos.

3. Xenophon.

4. Homeros ("Iliada" și "Odiseea").

5. Hesiodos ("Munci și zile")

6. Herodotos.

7. Demosthenes.

8. Platon.

9. Aristoteles.

10. Apollonios.

11. Thukydides.

12. Aischylos.

13. Sofocles.

14. Euripides

15. "Noul Testament" și "Sfinții părinți"

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ

1. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor susține examenul de limba latină, cu următoarea structură:

- proba scrisă, ca probă la alegere;

- competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conținuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine.

Categoriile de teste se repartizează în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:

specializarea științe sociale și liceele teologice.

Candidații, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achizițiile lingvistice, abilitățile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziții).

În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu și vor rezolva un test grilă. În felul acesta, candidații vor valorifica, corect și pertinent, informațiile istorice și literare din operele reprezentative ale celor mai importanți scriitori latini.

2. COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI

2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare și analiză a unei varietăți de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor din primele două categorii a) și b) li se vor solicita:

- să descopere, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, semnificația unităților lexicale din sfera istoriei;

- să analizeze părțile de vorbire;

- să identifice valoarea sintactică a părților de propoziție, a relațiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei.

2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă și operele în traducere, conform bibliografiei) și vor demonstra că sunt capabili:

- să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. și secolul I p. Christum și să identifice rolul personalităților politice și militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus);

- să identifice modelele antice ale unor genuri și specii;

- să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii:

- discursul/oratio (Cicero);

- minitratatul moral (Cicero);

- analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus);

- epopeea (Vergilius);

- satira (Horatius);

- elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);

- *oda (Horatius);

- poemul mitologic (Ovidius);

- romanul (Petronius).

- să identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus);

- să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius);

- să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeții creștini);

- să identifice influențele de doctrină literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau);

- să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus);

- să recunoască teme și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius);

- să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius);

- * *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens).

__________

* pentru 2 ore /săptămână

** pentru liceele/seminariile teologice

2.3 CONȚINUTURI

A. Morfosintaxă

Substantivul

- gen, număr, caz

- declinările I-V

Adjectivul

- clasificare

- gradele de comparație

Pronumele

- pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât

Numeralul

- cardinal, ordinal

Verbul

- verbe regulate, diateza activă și pasivă;

- verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle.

____________

* pentru 2 ore/săptămână

Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei

Valorile fundamentale ale cazurilor.

Propoziții principale/secundare, regente/subordonate

Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale.

Consecutio temporum

Gerunzialele și gerundivalele

Stil direct și indirect.

B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora:

1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția);

2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII;

3. Catullus- Poezii (Carmina)**);

4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis);

5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**);

6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**);

7. Titus Petronius Niger - Satyricon;

8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**).

___________

Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic.

Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini.

2.4 BIBLIOGRAFIE

CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973;

LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu;

CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969;

VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu;

HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă);

OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972;

PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(și alte ediții);

TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Guțu.

2.5 Pentru evaluarea candidaților care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competențe specifice:

- descoperirea, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, latin-român, a semnificației unităților lexicale din sfera istoriei;

- recunoașterea pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziționate anterior și completate cu: adjectivul-comparația neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri și timpuri din tema supinului.

- recunoașterea și exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor;

- recunoașterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziții principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative și absolute, subordonatele infinitivale (Ac. + Inf., Nom. + Inf.)

Elevii vor demonstra competențele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziții.

În vederea utilizării unor elemente de analiză și interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello lugurthino), în care vor demonstra că sunt capabili:

- să identifice elemente specifice instituției militare antice a războiului, a organizării militare române (Caesar Sallustius);

- să identifice sursele antice ale textelor de frontieră care îmbină conținuturi diverse: reportaj de război, document istoric, informație geografică și etnografică (Caesar);

- să sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranziție(Caesar, Sallustius);

- să identifice rolul marilor personalități politice și militare (Caesar, Sallustius).

Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjurația lui Catilina" și "Războiul cu Iugurtha".

3. PRECIZĂRI

3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicționarului latin-român.

3.2 Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal.

3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin O.M.E.C, nr. 5086 din 15.12.1999 și modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001.

3.4 Manuale - Limba latină, clasa a IX-a, autori:

Daniela Văduva, Editura A11 Educațional, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

E.Giurgiu, M.Morogan, M.Nasta. Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Ștefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educațional, 1999, 2000, 20001, 2002; 2003.

Cornelia Frișan, Editura Sigma, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000, 2001, 2002, 2003.

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2000, 2001, 2002, 2003.

C. Jumară, E. Mușetescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori:

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2001, 2002, 2003.

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, 2002, 2003.

Cristiana Isopescu, Editura A11 Educațional, București, 2001, 2002, 2003.

Manuale - Limba latină, clasa a XlI-a, autori:

Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002, 2003.

Cristiana Isopescu, Editura A11 Educațional, București, 2002, 2003.

Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2002, 2003.

Programa: MATEMATICA

Ml- specializarea matematică-informatică

I. Statutul disciplinei

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

II. Competențe de evaluat

1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice

3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

4. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei

6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III. Conținuturi

Clasa a IX-a

Algebră.

Geometrie și trigonometrie.

Clasa a X-a

Algebră: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente.

Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității; interpretarea geometrică a înmulțirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicații ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.

Clasa a Xl-a

Elemente de algebră liniară și geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).

Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulțimi și diferențială).

Clasa a XII-a

Elemente de algebră. (Nu se cer relații de echivalența, partiții și subinele).

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu și curriculumul nucleu aprofundat al profilului. ( Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate în concordantă cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

Ml- specializările: științe ale naturii, electronică și automatizări,

electrotehnic, telecomunicații, mecanic, lucrări publice-construcții,

textile, pielărie

III. Statutul disciplinei

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

IV. Competențe de evaluat

7. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare

8. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice

9. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

10. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

11. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei

12. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor

În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

V. Conținuturi

Clasa a IX-a

Algebră.

Geometrie și trigonometrie.

Clasa a X-a

Algebră: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial.

Clasa a Xl-a

Elemente de algebră liniară și geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară).

Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulțimi și diferențială).

Clasa a XlI-a

Elemente de algebră: (Nu se cer relații de echivalență, partiții).

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

M2 - specializările: științe sociale, chimie industrială,

protecția mediului, silvic și prelucrarea lemnului, agricol,

veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism și alimentație

publică, economic, administrativ, poștă, arhitectură, arte ambientale

și design, științe sociale

VI. Statutul disciplinei.

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

VII. Competențe de evaluat

13. Identificarea corectă a unor date matematice și interpretarea în funcție de contextul în care au fost definite.

14. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.

15. Utilizarea algoritmilor și a raționamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice și practice.

16. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora

17. Interpretarea rezultatelor unor acțiuni concrete exprimabile matematic

În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III. Conținuturi

Clasa a IX-a

Algebră.

Geometrie.

Clasa a X-a

Calcul numeric și elemente de matematici financiare.

Progresii.

Funcții.

Metode de numărare.

Elemente de probabilități și statistică.

Clasa a Xl-a

Elemente de calcul matriceal și sisteme liniare.

Elemente de analiză matematică.

Clasa a XlI-a

Elemente de algebră.

Elemente de analiză matematică.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

M3 - toate specializările

VIII. Statutul disciplinei.

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

IX. Competențe de evaluat

18. Identificarea relațiilor între noțiunile matematice studiate

19. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunțuri matematice

20. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete

21. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete

22. Analiza de unei situații-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor

În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III. Conținuturi

Clasa a IX-a

Algebră.

Elemente de geometrie.

Clasa a X-a

Calcul numeric aplicat.

Elemente de combinatorică .

Funcții, ecuații și inecuații.

Notă.

Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu și curriculumul nucleu aprofundat al profilului (Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară).

Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

PROGRAMA: FIZICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă "e" sau" f " în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

Programa de examen conține patru variante (F(1), F(2), F(3), F(4)) în funcție de profiluri și specializări.

În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor putea opta, în variantele F(1) și F(2), pentru două dintre modulele din aria tematică ( I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ, III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM și

IV OPTICĂ). Astfel vor exista candidați care vor trata în cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICĂ și III ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM ȘI IV OPTICĂ etc.

Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii:

1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;

2. Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afară celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane);

3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase;

4. Lista de termeni conține explicit cunoștințele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen.

PROGRAMA FI pentru:

- filiera teoretică, specializarea: mate - info, științe ale naturii (proba "e")

- filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialitățile (proba "f');

- filiera vocațională, profil militar (MAPN, MI), specializarea: mate - info (proba "e")

II COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1 definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material;

1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

1.4 descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.

2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.l selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme.

3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.l identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană;

3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

3.3 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;

3.4 anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;

3.5 descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii.

4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4.l decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

4.2 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE

A. MECANICĂ

CONȚINUTURI

l.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forte:

1.1 Principiile I, II și III

1.2 Forța de frecare

1.3 Forța de tensiune

l.4 Forța elastică. Modelul corpului elastic

2.Cinematica punctului material:

2.1 Mișcarea rectilinie uniformă a punctului material

2.2 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

3.1 Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică

3.2 Energia mecanică (mărime de stare)

3.3 Teorema variației energiei cinetice a punctului material

3.4 Energia potențială gravitațională

3.5 Energia potențială elastică

3.6 Conservarea energiei mecanice

3.7 Lucrul mecanic efectuat de forțele conservative

3.8 Teorema variației impulsului mecanic și legea conservării impulsului

LISTA DE TERMENI

l. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

- principiul inerției;

- sisteme de referință inerțiale;

- principiul fundamental al dinamicii;

- unitatea de măsură a forței;

- principiul acțiunii și reacțiunii;

- forțele de contact dintre corpuri;

- legile frecării la alunecare;

- coeficientului de frecare la alunecare;

- forța de tensiune;

- forța elastică.

2. Cinematica punctului material:

- legea de mișcare;

- viteza, vectorul viteză;

- accelerația, vectorul accelerație;

- legea mișcării rectilinii uniforme;

- legea mișcării rectilinii uniform variate;

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

- lucrul mecanic - mărime de proces;

- unitatea de măsură a lucrului mecanic;

- interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

- lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

- puterea dezvoltată de o forță constantă;

- unitatea de măsură a puterii;

- energia mecanică - mărime de stare;

- energia cinetică a unui punct material;

- teorema de variație a energiei cinetice a punctului material;

- forța conservativă;

- energia potențială;

- relația de definiție a energiei potențiale;

- variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului format din corpul de masă m și Pământ;

- variația energiei potențiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic;

- legea conservării energiei mecanice;

- impulsul punctului material;

- teorema de variație a impulsului unui punct material;

- legea conservării impulsului punctului material;

- teoremei de variație a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;

- ciocniri perfect elastice;

- ciocniri plastice;

- legea conservării impulsului total.

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ

CONȚINUTURI

1. Echilibrul termic. Temperatura

2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal

3. Transformări simple ale gazului ideal

4. Căldura și lucrul mecanic în termodinamică

5. Coeficienții calorici

6. Energia internă. Primul principiu al termodinamicii

7. Aplicații ale primului principiu al termodinamicii

8. Al doilea principiu al termodinamicii

9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice

LISTA DE TERMENI

- unitatea de masă atomică;

- masa moleculară;

- cantitatea de substanță;

- masa molară;

- volumul molar;

- numărul lui Avogadro;

- echilibrul termic;

- corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

- formula fundamentală a tc.m. (numai formula și semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin);

- energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal;

- viteza termică a moleculelor unui gaz ideal;

- ecuația termică de stare a unui gaz ideal;

- ecuația calorică de stare a gazului ideal;

- procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora;

- reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;

- relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare;

- primul principiu al termodinamicii;

- aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică;

- randamentul unui motor termic;

- determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple.

C. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM

CONȚINUTURI

1. Electrocinetică

1.1 Curentul electric

1.2 Legea lui Ohm

l.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice

1.4 Gruparea rezistoarelor și a generatoarelor electrice

1.5 Energia și puterea electrică. Transferul optim de putere

2. Electromagnetism

2.1 Câmpul magnetic

2.2 Inducția câmpului magnetic

2.3 Forța electromagnetică

2.4 Forța electrodinamică (interacțiunea magnetică a curenților electrici staționari)

2.5 Fluxul magnetic

2.6 Inducția electromagnetică. Legea lui Faraday

LISTA DE TERMENI

1. Electrocinetică:

- curentul electric;

- intensitatea curentului electric;

- unitatea de măsură a intensității curentului electric;

- rezistența electrică a unui conductor liniar;

- unitatea de măsură a rezistenței electrice;

- dependența rezistivității electrice de temperatură;

- legea lui Ohm;

- elementele unei rețele electrice; legile lui Kirchhoff;

- expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate;

- rezistența echivalentă la gruparea în serie / paralel a n rezistoare;

- gruparea generatoarelor de energie electrică;

- efectele curentului electric;

- legea lui Joule;

- puterea electrică;

2. Electromagnetism:

- câmpul magnetic;

- forța electromagnetică;

- inducția câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid);

- sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid);

- unitatea de măsură a inducției câmpului magnetic;

- forța electrodinamică;

- fluxul magnetic;

- unitatea de măsură a fluxului magnetic;

- inducția electromagnetică;

- legea inducției electromagnetice;

- regula lui Lenz;

- t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic.

D. OPTICA

CONȚINUTURI

1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie

1.1 Reflexia și refracția luminii

1.2 Oglinzi sferice și plane

1.3 Lentilele și asociații de lentile

2. Elemente de optica ondulatorie

2.1 Interferența luminii.

2.2 Difracția luminii.

2.3 Rețele de difracție

LISTA DE TERMENI

1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie:

- lungimea de undă;

- reflexia luminii;

- refracția luminii;

- legile reflexiei;

- legile refracției;

- reflexia totală;

- indicele de refracție;

- unghiul limită;

- punctele conjugate;

- fasciculele paraxiale;

- dioptrul sferic/plan;

- imaginile reale/virtuale;

- sisteme de dioptri;

- oglinda sferică (concavă, convexă);

- elementele caracteristice ale oglinzilor sferice;

- formulele oglinzilor sferice;

- oglinda plana;

- formulele oglinzilor plane;

- lentila optică;

- elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare);

- convergența unei lentile subțiri;

- formulele lentilelor subțiri;

- imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi și lentile subțiri.

2. Elemente de optică ondulatorie:

- principiul Huygens - Fresnel;

- fenomenul de interferență și interferența vizibilă;

- coerența;

- dispozitivul Young;

- condițiile de maxim și minim de interferență în dispozitivul Young;

- interfranja;

- fenomenul de difracție;

- rețeaua de difracție;

- constanta rețelei de difracție;

- condiția de maxim de difracție;

PROGRAMA F2 pentru:

- filiera tehnologică, profil resurse naturale și protecția mediului, toate specializările (proba "f");

- filiera vocațională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "f");

- filiera vocațională, profil militat (M.L)j specializarea științe sociale (proba "f");

- filiera vocațională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian și reformat (proba "f");

II COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.l definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1 selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană ;

3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4.l decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

4.2 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE

A. MECANICĂ

CONȚINUTURI

1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe

1.1 Principiile I, II și III

1.2 Tipuri de forțe

2. Cinematica punctului material

2.1 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică

3.1 Lucrul mecanic

3.2 Energia cinetică, potențială și totală

3.3 Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe

- principiul inerției;

- principiul fundamental al dinamicii;

- unitatea de măsură a forței;

- principiul acțiunii și reacțiunii;

- forțele de contact dintre corpuri;

- legile frecării la alunecare;

- coeficientului de frecare la alunecare;

- forța de tensiune;

- forța elastică.

2. Cinematica punctului material:

- legea de mișcare;

- viteza, vectorul viteză;

- accelerația, vectorul accelerație;

- legea mișcării rectilinii uniform variate;

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

- lucrul mecanic - mărime de proces;

- unitatea de măsură a lucrului mecanic;

- interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

- lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

- energia mecanică - mărime de stare;

- energia cinetică a unui punct material;

- teorema de variație a energiei cinetice a punctului material;

- forța conservativă;

- energia potențială;

- relația de definiție a energiei potențiale;

- legea conservării energiei mecanice.

B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ

CONȚINUTURI

1. Echilibrul termic. Temperatura

2. Transformări simple ale gazului ideal

3. Transferul căldurii. Coeficienți calorici

4. Calorimetrie

LISTA DE TERMENI

- unitatea de masă atomică;

- masa moleculară;

- cantitatea de substanță;

- masa molară;

- volumul molar;

- numărul lui Avogadro;

- echilibrul termic;

- corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

- procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora;

- reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;

- coeficienți calorici

C. ELECTROCINETICĂ

CONȚINUTURI

1. Curentul electric

2. Legea lui Ohm

3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice

4. Conectarea rezistoarelor

5. Energia și puterea electrică

LISTA DE TERMENI

- curentul electric;

- intensitatea curentului electric;

- unitatea de măsura a intensității curentului electric;

- efectele curentului electric;

- rezistența electrică a unui conductor liniar;

- unitatea de măsură a rezistenței electrice;

- dependența rezistivității electrice de temperatură;

- legea lui Ohm;

- elementele unei rețele electrice;

- legile lui Kirchhoff;

- expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate;

- rezistența echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;

- legea lui Joule;

- puterea electrică.

PROGRAMA F3 pentru:

- filiera teoretică, specializările filologie și științe sociale (proba "f");

- filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările (proba "f");

- filiera vocațională, profil sportiv (proba "f");

- filiera vocațională, profil artistic, toate specializările -excepție specializările arhitectură și coregrafie (proba "f");

- filiera vocațională, profil teologic, toate specialitățile - excepție specializările baptist, penticostal, unitarian și reformat (proba "f");

- filiera vocațională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "f")

II COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1 definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1 selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană ;

3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

III ARII TEMATICE

A. MECANICĂ

CONȚINUTURI

1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

1.1 Principiile I, II și III

l.2 Tipuri de forțe

2. Cinematica punctului material:

2.1 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

3.1 Lucrul mecanic

3.2 Energia cinetică, potențială și totală

3.3 Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

- principiul inerției;

- principiul fundamental al dinamicii;

- unitatea de măsură a forței;

- principiul acțiunii și reacțiunii;

- forțele de contact dintre corpuri;

- legile frecării la alunecare;

- coeficientului de frecare la alunecare;

- forța de tensiune;

- forța elastică.

2. Cinematica punctului material:

- legea de mișcare;

- viteza, vectorul viteză;

- accelerația, vectorul accelerație;

- legea mișcării rectilinii uniform variate.

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

- lucrul mecanic - mărime de proces;

- unitatea de măsură a lucrului mecanic;

- interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

- lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

- energia mecanică - mărime de stare;

- energia cinetică a unui punct material;

- teorema de variație a energiei cinetice a punctului material;

- forța conservativă;

- energia potențială;

- legea conservării energiei mecanice.

B. ELECTROCINETICĂ

CONȚINUTURI

1. Curentul electric

2. Legea lui Ohm

3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice

4. Conectarea rezistoarelor

LISTA DE TERMENI

- curentul electric;

- intensitatea curentului electric;

- unitatea de măsură a intensității curentului electric;

- efectele curentului electric;

- rezistența electrică a unui conductor liniar;

- unitatea de măsură a rezistenței electrice;

- dependența rezistivității electrice de temperatură;

- legea lui Ohm;

- elementele unei rețele electrice;

- legile lui Kirchhoff;

- expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate;

- rezistența echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare;

PROGRAMA F4 pentru:

- filiera vocațională, profil pedagogic,

- filiera vocațională, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f").

II COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos;

1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

2.1 selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană ;

3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

III ARII TEMATICE

A. MECANICĂ

CONȚINUTURI

1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

1.l Principiile I, II și III

l.2 Tipuri de forțe

2. Cinematica punctului material:

2.1 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

3.1 Lucrul mecanic

3.2 Energia cinetică, potențială și totală

3.3 Legea conservării energiei

LISTA DE TERMENI

1.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe:

- principiul inerției;

- principiul fundamental al dinamicii;

- unitatea de măsură a forței;

- principiul acțiunii și reacțiunii;

- forțele de contact dintre corpuri;

- legile frecării la alunecare;

- coeficientului de frecare la alunecare;

- forța de tensiune; forța elastică.

2.Cinematica punctului material:

- legea de mișcare;

- viteza, vectorul viteză;

- accelerația, vectorul accelerație;

- legea mișcării rectilinii uniform variate.

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

- lucrul mecanic - mărime de proces;

- unitatea de măsură a lucrului mecanic;

- interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform;

- expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

- lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare;

- energia mecanică - mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

- teorema de variație a energiei cinetice a punctului material;

- forța conservativă; energia potențială;

- legea conservării energiei mecanice.

B. ELECTROMAGNETISM

CONȚINUTURI

1. Inducția câmpului magnetic

2. Forța electromagnetică

3. Inducția electromagnetică.

4. Legea lui Faraday

LISTA DE TERMENI

- câmpul magnetic;

- forța electromagnetică;

- inducția câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid);

- unitatea de măsură a inducției magnetice;

- inducția electromagnetică;

- legea inducției electromagnetice;

- regula lui Lenz.

PROGRAMA: BIOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (pentru liceele din filiera teoretică, profilul real) sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist, liceele din filiera tehnologică și liceele din filiera vocațională).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

Varianta I

● Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidențiind evoluția de la simplu la complex

● Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice

● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.

● Caracterizarea unor structuri, funcții ale organismelor, a unor fenomene , procese biologice etc;

● Explicarea unor procese și fenomene biologice și a interrelațiilor dintre ele; explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată.

● Explicarea unor adaptări structurale și funcționale ale organismelor la variațiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale

● Compararea modurilor de realizare a funcțiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidențiind unitatea și diversitatea lumii vii, evoluția lumii vii

● Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismelor.

● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;

● Aplicarea cunoștințelor de biologie în:

- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;

- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;

- rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc;

- alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor;

- proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc;

- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman;

- explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului.

● Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex.

Varianta II

● Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidențiind evoluția de la simplu la complex

● Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice

● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora

● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor , țesuturilor la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat;

● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale sistemelor de organe la om, a principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.

● Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată.

● Identificarea și interpretarea influenței factorilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman

● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;

● Aplicarea cunoștințelor de biologie în:

- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;

- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;

- rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc;

- alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor;

- proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc;

- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman;

- explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului.

● Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex.

Varianta III

● Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice

● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora

● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale țesuturilor și sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.

● Caracterizarea unor fenomene , procese biologice etc;

● Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman;

● Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată.

● Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi)

● Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman.

● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc;

● Aplicarea cunoștințelor de biologie în:

- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc;

- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;

- rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc;

- alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor;

- proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc;

- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman;

- explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului.

● Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex.

III. CONȚINUTURI

Pentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării ( pentru liceele din filiera teoretică, profilul real ) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist și liceele din filierele tehnologică și vocațională), proba de biologie se poate susține în una dintre cele trei variante:

1. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a.

- pentru:

- filiera teoretică, toate profilurile și specializările;

- filiera tehnologică, toate profilurile și specializările;

- filiera vocațională, toate profilurile și specializările, cu excepția profilului artistic, specializările muzică și teatru, a profilului teologic, specializarea musulman și a profilului militar (MapN), specializarea muzici militare.

Această variantă poate fi aleasă și de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile și specializările corespunzătoare sunt trecute la varianta III).

2. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a.

- pentru:

- filiera vocațională, profilul artistic, specializările muzică și teatru, profilul teologic, specializarea musulman și a profilul militar (MapN), specializarea muzici militare.

3. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a și a XlI-a.

- pentru:

- filiera teoretică: profilul real, specializările matematică-informatică și științele naturii;

- filiera tehnologică: profilul tehnic, specializările textile, pielărie;

- profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările, cu excepția chimiei industriale;

- profilul servicii, specializările turism și alimentație publică;

- filiera vocațională: profilul sportiv;

- profilul militar (MApN), specializarea matematică-informatică;

- profilul militar (MI), specializările matematică-informatică și științe sociale (în cazul în care nu s-a respectat planul-cadru de învățământ, ci programa școlară);

- profilul teologic, specializările: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelică luterană, patrimoniu cultural;

- profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar.

I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a

1. Varietatea vieții

● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale.

2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).

- diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță.

2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii

2.1.1 Funcțiile de nutriție

● Nutriția în lumea vie:

- la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei;

- heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple;

- la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate.

● Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee).

● Particularități ale sistemului circulator și ale circulației sângelui la vertebrate (circulație închisă, simplă, dublă, incompletă, completă).

- Sângele: caracteristici morfofuncționale.

● Particularități ale sistemului excretor și ale excreției la vertebrate.

2.1.2 Funcțiile de relație

● Mișcarea și sensibilitatea la plante

● Sensibilitatea la animale:

- Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal - anatomie și fiziologie;

- Receptorii și sensibilitățile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate.

● Locomoția la vertebrate, în diferite medii de viață.

2.1.3 Reproducerea în lumea vie

- Asexuată: prin organe vegetative.

- Sexuată: particularități ale sistemului reproducător și reproducerii la vertebrate.

3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii

- Noțiuni generale de ereditate și variabilitate

- Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

II. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a

1. Varietatea vieții

● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale.

2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță.

2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale

● Țesuturi vegetale

- Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol.

● Țesuturi animale

- Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și striat, nervos - caracteristici, rol.

2.3 Sisteme de organe

● Particularități structurale și funcționale ale organismului uman:

- Sistemul digestiv și digestia

- Sistemul respirator și respirația

- Adaptări morfo - fiziologice ale sistemului respirator la om, în funcție de mediul și modul de viață

- Sistemul circulator, circulația sângelui și adaptări ale acesteia la necesitățile organismului

- Sistemul excretor și excreția

- Sistemul nervos somatic: măduva spinării și encefalul.

- Receptorii și sensibilitățile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă.

- Sistemul locomotor și locomoția

- Sistemul reproducător și reproducerea; sexualitate și maturitate.

3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii

- Noțiuni generale de ereditate și variabilitate

- Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

III. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a și a XlI-a

1. Țesuturile

- definiție;

- tipuri de țesuturi:

- epitelial: clasificare, exemple, structură, rol;

- conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol;

- muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol;

- nervos: neuronul - tipuri de neuroni;

- componentele neuronului: alcătuire, rol;

- componentele sinapsei și transmiterea sinaptică;

- celulele gliale: funcții.

2. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

2.1 Funcțiile de relație

2.1.1 Sensibilitatea

● Sistemul nervos:

- Măduva spinării: configurație externă și internă (structură);

- funcții: reflexă, de conducere;

- nervii spinali.

- Trunchiul cerebral: configurație externă și structură;

- funcții: reflexă, de conducere.

- Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuție (organele inervate).

- Cerebelul: configurație externă, structură și funcții.

- Diencefalul: componente, structură, funcții.

- Emisferele cerebrale - scoarța cerebrală: neocortexul (senzitiv, motor, de asociație).

● Analizatorii: segmentele unui analizator și rolul lor;

- analizatorii - vizual, auditiv - structură și fiziologie.

● Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structură, hormonii secretați și acțiunile lor, boli provocate de hipo- și hipersecreția glandulară (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) și caracterizarea lor.

2.1.2 Mișcarea

● Sistemul osos: alcătuirea scheletului capului, trunchiului și membrelor.

● Sistemul muscular: principalele grupe de mușchi scheletici; proprietățile mușchilor; mecanismul contracției musculare și manifestările mecanice ale contracției.

2.2 Funcțiile de nutriție:

● Digestia și absorbția: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului

digestiv;

- fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și

acțiunea lor;

- contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor

în digestie și absorbție; absorbția intestinală).

● Sângele: - componentele sângelui;

- funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul.

● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac.

● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor;

- fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare.

● Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor;

- fiziologia sistemului excretor.

2.3 Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător;

- fiziologia sistemului reproducător.

- boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.

3. Genetica moleculară

● Acizii nucleici - structură (fără formule chimice), funcții.

● Sinteza proteinelor

● Mutațiile și factorii cu potențial mutagen

● Boli genetice umane

IV. PRECIZĂRI:

Biologia este susținută ca probă scrisă.

Timpul alocat probei este de 3 ore.

Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.

Abordarea fiecărei teme din programa de examen se realizează conform curriculum-ului național, fără a reflecta viziunea unui manual anume.

Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competențelor prezentate la punctul II.

Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor - cadru de învățământ pentru liceu, în anul școlar 2001-2002), a Programei școlare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei școlare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 5086 din 15.12.1999, a Programelor școlare de biologie pentru clasele a Xl-a și a XlI-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001.

PROGRAMA : CHIMIE

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul școlar 2003-2004,statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă e sau f, în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală și anorganică sau pentru chimia organică, ca probă scrisă pe durata de 3 ore.

Conținutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale:programele școlare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele școlare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din l5.12.1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001.

Programele școlare de Chimie pentru clasele a Xl-a, XlI-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale cu nr. 4805 din 18.10.2000 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 3L05.2001.

CHIMIE ORGANICĂ I

Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Științe ale naturii.

Filiera tehnologică, profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1 Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

1.1 Caracterizarea structurii compușilor organici studiați.

1.2 Clasificarea compușilor organici după diferite criterii.

1.3 Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

1.4 Anticiparea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

1.5 Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici.

2 Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub formă de tabele și interpretarea rezultatelor.

2.2 Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanțelor organice.

2.3 Stabilirea unor corelații între proprietățile unor substanțe organice și utilizările acestora.

3. UtiLizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor.

3.1 Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă.

3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică.

5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

5.1 Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora.

CONȚINUTURI

1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă, de poziție, geometrică; de funcțiune, pentru compușii organici studiați.

2. Alcani. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de ardere, cracare; izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorică. Utilizări.

3. Alchene. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogen, hidracizi, apă), polimerizare, oxidare blândă și energică, ardere. Utilizări.

4. Alchine. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogeni, apă, acizi, dimerizare), reacții de substituție, reacții de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.

5. Arene: Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de substituție la nucleu (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea substituenților în nucleul benzenic; reacții de adiție la nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări.

6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.

7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări.

8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid.

9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări.

10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări.

11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări.

12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importanța fiziologică.

13. Monozaharide - glucoza și fructoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentația alcoolică.

Dizaharide - zaharoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de hidroliză, carbonizarea zahărului. Importanța fiziologică.

14. Compuși macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăți fizico-chimice.Identificarea proteinelor și amidonului. Importanța.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric.

CHIMIE ORGANICĂ II

Filiera teoretică, specializările: Filologie, Științe sociale.

Filiera tehnologică, specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnic, Telecomunicații, Mecanică, Lucrări publice-construcții, Textile, Pielărie.

Profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Protecția mediului, Silvic și prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializările: Turism și alimentație publică, Poștă, Economic, Administrativ.

Filiera vocațională profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare.

Profilul Militar MI, specializările: Matematică-informatică, Științe sociale,

Profilul Sportiv.

Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice și decorative, Arhitectură, Arte ambientale și design, Muzică,Teatru.

Profilul Teologic, speciaLizările: Penticostal, Reformat, Unitarian, Ortodox, Catolic,

Adventist, Baptist, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

1.1 Caracterizarea structurii compușilor organici studiați.

1.2 Clasificarea compușilor organici după diferite criterii.

1.3 Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență.

1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub formă de tabele și interpretarea rezultatelor.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă , probleme și interpretarea rezultatelor.

3.1 Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă.

3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică.

5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONȚINUTURI

1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă și de poziție, pentru compușii organici studiați.

2. Alcani. Metan. Proprietățî fizice. Proprietăti chimice:piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere.Utilizări.

3. Alchene. Etena. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de hidrogenare,hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări.

4. Alchine. Acetilena. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogeni, apă, acizi), reacția de ardere. Utilizări.

Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena și policlorura de vinii. Importanța produșilor de polimerizare.

5. Arene. Benzen. Proprietăți chimice: reacții de clorurare. Utilizări.

6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice- etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări.

7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări.

8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări.

9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologică.

10. Zaharide. Glucoza, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric

CHIMIE ANORGANICĂ I

Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Științe ale naturii.

Filiera tehnologică

Profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Chimie industrială, Protecția mediului, Silvic și prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară.

Profilul Tehnic, specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnic, Telecomunicații, Mecanică, Textile, Pielărie.

Profilul Servicii, specializările: Turism și alimentație publică, Poștă, Economic, Administrativ.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

1.1 Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compușilor și sistemelor chimice după diferite criterii

1.2 Anticiparea comportamentului unor substanțe și al unor sisteme chimice.

1.3 Stabilirea de corelații între proprietățile substanțelor anorganice și utilizările lor.

1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor anorganici.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

2.1 Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice și interpretarea rezultatelor.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor.

3.1 Interpretarea fenomenelor, proprietăților, mărimilor, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situații-problemă.

3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONȚINUTURI

l. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelișului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.

2. Sistemul periodic. Proprietăți periodice: valența, numărul de oxidare, caracterul metalic și nemetalic. Corelații între structura învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic.

3. Interacții între atomi, ioni, molecule.

Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare.

4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit(alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), halogeni, H(2)O), clorura de sodiu (reacții cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu (reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO(2), metale-Zn, Al, nemetale-Cl(2), săruri: NH(4)C1, CuSO(4), AlCl(3)), clor(reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe),acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), AgNO3) apa (reacții cu metale-Na, Mg, Ca, Fe, reacții cu nemetale-Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric(reacții cu metale-Zn, Cu, nemetale-S, C, oxizi metalici-CuO, ZnO, baze-NaOH, Ca(OH)(2), săruri- BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), CaCO(3)). Alotropic.

5. Soluții apoase. Sol abilitate. Factori care influențează solubilitatea. Concentrația procentuală și molară. Cristalohidrați.

6. Starea gazoasă. Parametri de stare; relații de dependență între parametrii de stare; ecuația de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută.

7. Legile chimiei (legea proporțiilor definite de masă, legea volumelor constante și legea proporțiilor multiple).

8. Clasificarea reacțiilor chimice: reacții exoterme-endoterme; reacții lente, reacții rapide; reacții reversibile și ireversibile; exemple.

9. Reacții chimice cu transfer de electroni.Procese de oxidare-reducere.

Stabilirea coeficienților în reacții redox. Caracter oxidant și reducător.Seria activității metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant și reducător al nemetalelor (halogeni, H,C) în reacțiile lor cu substanțe simple și substanțe compuse.Caracterul oxidant și reducător al unor compuși ai metalelor și nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.

lO. Reacții chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, KH2O; pH-ul soluțiilor apoase. Ionizarea în soluții apoase a acizilor și bazelor. Reacția de neutralizare.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuația de stare a gazelor perfecte; exerciții de egalare a ecuațiilor redox, exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare; calcularea pH-ul soluțiilor de acizi tari și baze tari.

CHIMIE ANORGANICĂ II

Filiera teoretică, specializările: Filologie, Științe sociale.

Filiera tehnologică

Profilul Tehnic, specializarea Lucrări publice -construcții.

Filiera vocationalâ

Profilul Militar, M.Ap.N., specializarea Matematică-informatică, Muzici militare.

Profilul Militar MI specializările: Matematică- informatică, Științe sociale.

Profilul Pedagogic, specializările: Bibliotecar- documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activitățile extrașcolare, Pedagog școlar.

Profilul Sportiv.

Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice și decorative, Arhitectură, Arte ambientale și design. Muzică. Teatru. Coregrafie.

Profilul Teologic, specializările: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Penticostal, Unitarian, Reformat, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural.

COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor.

4. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONȚINUTURI

1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelișului electronic.

2. Sistemul periodic. Corelații între structura învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic.

3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare.

4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), Cl(2), H(2)O), clorura de sodiu(reacția cu AgNO(3)),

hidroxid de sodiu(reacții cu: acizi, Zn, Al, săruri: A1C1(3), CuSO(4)), clor(reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), AgNO(3)) apa (reacții cu metale- Na, Mg, Fe, reacții cu nemetale- Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).

5. Soluții apoase. Solubilitate. Concentrația procentuală și molară.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare.

PROGRAMA: DISCIPLINE SOCIO-UMANE

În cadrul examenului de Bacalaureat, elevii pot susține proba E (din aria curriculară corespunzătoare specializării) sau proba F (din celelalte arii curriculare), la una dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu, incluse în trunchiul comun.

Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu dispune de o programă proprie pentru examenul de Bacalaureat 2004.

Proba de examen la oricare dintre disciplinele socio-umane alese (în funcție de filieră, profil, specializare) este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de bacalaureat și nu vizează conținutul unui manual anume.

PROGRAMA: DISCIPLINA LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE

BACALAUREAT 2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Logică și argumentare are statut de disciplină opțională.

La proba susținută din aria curricularâ corespunzătoare specializării, disciplina Logică și argumentare poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Logică și argumentare poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția celor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a celor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

II. OBIECTIVE DE EVALUAT

- Să construiască argumentări, definiții și clasificări pe baza utilizării regulilor specifice.

- Să determine corectitudinea logică a definițiilor și clasificărilor.

- Să opereze corect cu termeni specifici și formule logice.

- Să construiască exemple în limbaj natural și în limbaj formal pe baza unor scheme de inferență date.

- Să identifice/să pună în evidență, într-un text dat, tipurile de propoziții și raporturile între propoziții, raționamentele, tipul de argumentare și structura argumentativă, *erorile de argumentare în comunicarea prin limbajul natural.

- Să analizeze argumente (validitatea, *erorile de argumentare).

- *Să construiască exemple concrete pentru tipuri de argumentare (inductive, deductive); pentru structura unui argument.

III. CONȚINUTURI

● Argumentarea

1. Ce este argumentarea?

2. Structura argumentării

● Analiza logică a argumentelor

1. Termenii: - definire;

- caracterizare generală;

- raporturi între termeni.

2. Propoziții: - tipuri de propoziții (categorice, compuse);

- raporturi între propoziții categorice.

3. Raționamente: - definire;

- caracterizare generală.

4. Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea).

5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală;

- corectitudinea în definire și clasificare;

- *tipuri de definiții;

- *forme de clasificare.

● Tipuri de argumentare

1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă)

2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale

silogismului, metode de verificare a validității)

- Demonstrația

● Evaluarea argumentelor

1. Validitatea argumentelor

2. *Erori de argumentare

● Argumentare și contraargumentare

1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu

NOTĂ:

● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Logică și argumentare l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.

● Obiectivele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a elevilor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Logică și argumentare 2 ore pe săptămână.

PROGRAMA: DISCIPLINA PSIHOLOGIE

BACALAUREAT 2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Psihologie are statut de disciplină opțională.

La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale.

La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

- Caracterizarea proceselor psihice, a componentelor structurii de personalitate, a tipurilor de relații interpersonale, a etapelor dezvoltării personalității, a comportamentelor pro și antisociale, *diferențelor individuale în dezvoltarea personalității.

- Analizarea corelațiilor între: - procesele psihice; - procesele psihice și componentele structurii de personalitate; - structura personalității și conduita psihosocială; - procesele psihice și diferitele etape ale dezvoltării personalității.

- Analizarea, pe baza unui text dat, a unor tipuri de relații interpersonale, a unor *comportamente sociale (textele pot fi: articole din mass-media; fragmente literare; fragmente din fișe de observație etc.)

- *Caracterizarea conduitei psihosociale și proiectarea unui comportament adecvat/inadecvat în raport cu o anumită situație.

III. CONȚINUTURI

● Structura și dezvoltarea personalității

1. Etape ale dezvoltării personalității (copilăria, adolescența, maturitatea, bătrânețea)

2. Procesele psihice și rolul lor în evoluția personalității:

- procese cognitive superioare (Gândirea; Limbajul; Memoria; Imaginația);

- procese reglatorii (Motivația; Afectivitatea; Voința; Atenția);

- sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile; Caracterul).

3. *Diferențe individuale în construirea și manifestarea personalității

● Conduita psihosocială

1. Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității

2. Comportamente pro și antisociale

3. * Atitudinile sociale și evoluția lor

NOTĂ:

● Competențele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Psihologie l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.

● Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Științe sociale și Filologie, care au studiat disciplina Psihologie 2 ore pe săptămână.

PROGRAMA: DISCIPLINA ECONOMIE

BACALAUREAT 2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Economie are statut de disciplină opțională.

La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a celor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

- Caracterizarea unor comportamente, fenomene și procese economice.

- Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului și ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate).

- Utilizarea unor instrumente specifice științei economice pentru determinarea mărimii și dinamicii fenomenelor și proceselor economice.

- Analizarea unor situații și probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic.

Rezolvarea de probleme cu conținut economic.

- * Analizarea corelațiilor dintre diferite comportamente, fenomene și procese economice.

- *Evaluarea, în termeni cantitativi și calitativi, a unei decizii economice.

- *Proiectarea unui comportament economic rațional în raport cu condițiile unei situații date.

III. CONȚINUTURI

● Consumatorul

1. Nevoi, trebuințe (caracterizare; clasificare)

2. Cererea (caracterizare; legea cererii; elasticitatea)

3. Resurse (caracterizare; clasificare)

4. Comportamentul consumatorului

● Producătorul/întreprinzătorul

1. Factorii de producție: Munca; Natura; Capitalul; Neofactori de producție

2. Costuri, Productivitate, Profit, Indicatorii activității economice, *Eficiență economică

3. Oferta (caracterizare; legea ofertei; elasticitatea)

4. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului

● Piața - întâlnire a agenților economici

1. Relația cerere-ofertă-preț

2. Mecanismul concurențial

3. Forme ale pieței (Piața bunurilor de consum și serviciilor; Piața monetară; Piața financiară; Piața muncii; Piața mondială; *Piața valutară)

4. Dezechilibre economice (inflație, șomaj)

5. *Fluctuații economice

NOTĂ:

● Competențele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Economie l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână.

● Competentele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Științe sociale și Filologie, a elevilor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat economia 2 ore pe săptămână, și în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera tehnologică, profil Servicii, specializarea Economic, care au studiat disciplina Economie câte l oră pe săptămână, dar în doi ani de studiu.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE

BACALAUREAT 2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Filosofic are statut de disciplină opțională.

La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofic poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a celor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

- Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate și a conceptelor utilizate în formularea ei.

- Compararea unor puncte de vedere/poziții filosofice referitoare la o anumită problemă filosofică.

- Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic.

- Analizarea comparativă a premiselor, respectiv, a consecințelor presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofic.

- Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofică.

- *Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte).

- **Construirea unei argumentații filosofice în sprijinul unei soluții practice posibile la o situație-problemă.

III. CONȚINUTURI

● Omul

1. Problematica naturii umane

2. Sensul vieții

3. *Omul - ființă culturală

● Morala

1. Bine și rău; teorii morale

2. Probleme de etică aplicată

● Politica

1. Libertate și responsabilitate

2. Egalitate și dreptate

3. Putere și legitimitate

4. Teorii politice moderne și contemporane

5. Drepturile omului

● Cunoașterea

1. Adevăr și eroare

2. Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr

3. ** Sursele cunoașterii

4. *Limbaj și cunoaștere

● **Existența

1. Existență și devenire

2. Spațiu și timp

● Filosofia

1. *Genuri și stiluri în filosofic

2. Filosofic și viață

NOTĂ:

● Competentele de evaluat și conținuturile fără ** sau * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât al elevilor care au studiat disciplina Filosofic l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 sau 3 ore pe săptămână.

● Competentele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializările Filologie și Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 2, respectiv 3 ore pe săptămână, a elevilor de la filiera vocațională, profil teologic, liceu teologic unitarian și reformat, care au studiat disciplina Filosofic 2 ore pe săptămână, și a elevilor de Ia filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână.

● Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu ** sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână și a elevilor de Ia filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână.

● Pentru itemii de evaluare se vor alege texte aparținând autorilor menționați în programa școlară pentru disciplina Filosofic.

PROGRAMA:DISCIPLINA SOCIOLOGIE

BACALAUREAT 2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Sociologie are statut de disciplină opțională.

Disciplina Sociologie poate fi aleasă numai la proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, și numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

- Identificarea, într-un text dat, a unor factori, fenomene și procese sociale.

- Caracterizarea unor factori, fenomene și procese sociale.

- Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza vieții sociale.

- Analizarea corelațiilor dintre: - factorii și condițiile vieții sociale; - structura, stratificarea și dinamica vieții sociale; - status și rol social; - individ și grup.

- Interpretarea unui comportament social.

- Proiectarea unui comportament prosocial impus de relația status-rol.

NOTĂ:

Pentru unitățile de conținut Societatea și viața socială și Individul - subiect și obiect al acțiunii sociale, menționate mai jos, elevul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice. Se vor avea în vedere următoarele metode și tehnici: observația, monografia, ancheta pe bază de chestionar, interviul, sondajul de opinie.

III. CONȚINUTURI

● Societatea și viața socială

1. Viața socială: - Factorii și condițiile vieții sociale

- Structura și stratificarea socială

- Dinamica vieții sociale

2. Relațiile sociale

3. Instituții și organizații sociale

● Individul - subiect și obiect al acțiunii sociale

1. Status și rol

2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare ș.a.)

3. Integrare și adaptare socio-profesională

4. Fenomene anomice

● Metodologia cercetării sociologice

1. Etapele investigației sociologice

2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare

PROGRAMA: EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ

BACALAUREAT 2004

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Educație antreprenorială are statut de disciplină opțională.

Disciplina Educație antreprenorială poate fi aleasă numai la proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, și numai de către elevii de la filiera tehnologică (toate specializările).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

- Precizarea elementelor caracteristice antreprenorului, activității antreprenoriale, comportamentului antreprenorial și reușitei în afaceri.

- Caracterizarea unor tipuri de comportament în afaceri.

- Analizarea corelațiilor dintre: - aptitudinile întreprinzătorului și reușita în afaceri; - aptitudinile întreprinzătorului, oportunitățile pieței și realizarea unei afaceri; - tipuri de comportament antreprenorial și reușita în afaceri; - cadrul legislativ și reușita în afaceri.

- Elaborarea/adaptarea și evaluarea unui plan de afaceri.

- Evaluarea rezultatelor unei afaceri.

III. CONȚINUTURI

● Antreprenorul

1. Caracteristici și aptitudini ale întreprinzătorului

2. Rolul antreprenorului

3. Relații antreprenoriale

● Acțiunea antreprenorială (afacerea)

1. Stabilirea obiectului de activitate

2. Modalități și criterii de identificare și selecționare a oportunităților pieței

3. Planul de afaceri: structură și fundamentare

4. Realizarea, dezvoltarea și diversificarea afacerii

● Comportamentul în afaceri

1. Tipuri de comportament în afaceri

2. Răspunderea în afaceri

● Reușita în afaceri

1. General și particular în realizarea unei afaceri reușite

PROGRAMA: GEOGRAFIE

I. Statutul disciplinei:

Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2003/2004, statutul de disciplină opțională, la alegere cu alte discipline.

Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore.

● Proba "d" vizează Geografia României.

● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conținuturi selectate din clasele a IX-a, aX-ași aXI-a).

● Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.

II. Competențe de evaluat:

GEOGRAFIE GENERALĂ - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE

1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor care definesc mediul geografic;

1.1 Analiza și explicarea diversității elementelor, proceselor și fenomenelor ce formează mediul geografic;

1.2 Analiza mediului înconjurător ca sistem;

1.3 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.

2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;

2.1 Identificarea poziției elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărți;

2.2 Stabilirea unor relații de interdependență între elemente reprezentate grafic sau cartografic;

2.3 Transformarea informației oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.

3. Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice;

3.1 Definirea termenilor geografici de bază;

3.2 Elaborarea unui text corect și coerent utilizând termeni specifici;

3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.

4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor din mediul geografic;

4.l Explicarea faptelor geografice generale;

4.2 Compararea situațiilor geografice din regiuni date;

4.3 Demonstrarea unor succesiuni și relații cauzale.

5. Aplicarea, în situații noi, a competentelor (achizițiilor) dobândite anterior;

5.1 Transferul informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme.

5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.

III. Conținuturi:

CLASA a IX-a

Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU

● Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică;

● Unitățile majore ale reliefului terestru

● Agenți, procese și rezultate

● Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian).

Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ

● Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei;

● Masele de aer - circulație (dinamică), caracteristici

● Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă.

Capitolul 5: APELE

● Apele continentale și oceanice - fluvii, râuri, lacuri; dinamica apelor oceanice.

CLASA a X-a

Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ

1.1 Statele și grupările regionale de state

1.2 Harta politică a lumii

Capitolul II. GEOGRAFIA POPULAȚIEI ȘI A AȘEZĂRILOR

● Dinamica populației

● Bilanțul natural al populației

● Mobilitatea teritorială a populației

● Răspândirea geografică a populației - factori care influențează răspândirea populației, densitatea populației, răspândirea populației în latitudine și altitudine.

● Forme de aglomerare umană: - Definirea noțiunilor: aglomerare umană, sat, oraș.

- Categorii și tipuri de aglomerări umane;

● Urbanizarea și explozia urbană: - Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbană.

- Factorii principali ai urbanizării.

- Ritmul de creștere a populației urbane și explozia urbană.

CLASA a Xl-a

Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

● Tipuri de medii geografice pe Terra;

Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale rețelei hidrografice, vegetației, faunei, solurilor, aspecte ale degradării și conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.

Capitolul II: PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE

● Resursele neregenerabile - rezerve și perspective

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

CLASA a XlI-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE

I. Statutul disciplinei:

Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2003/2004, statutul de disciplină opțională, la alegere cu alte discipline.

Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore.

● Proba "d" vizează Geografia României.

● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conținuturi selectate din clasele a IX-a, aX-ași aXI-a).

● Proba "f vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.

II. Competențe de evaluat:

1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României;

1.1 Identificarea elementelor de referință ce definesc poziția geografică și geopolitică a României;

1.2 Evidențierea diferențierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale țării;

1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României;

1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.

2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic;

2.1 Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărți;

2.2 Identificarea poziției unor elemente geografice fundamentale ale României;

2.3 Transformarea informației de pe reprezentări grafice sau cartografice într-un text și invers.

3. Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României;

3.1 Definirea termenilor;

3.2 Elaborarea unui text coerent și corect utilizând termeni specifici;

3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.

4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor fundamentale din mediul geografic al României;

4.1 Explicarea faptelor sau a realităților geografice;

4.2 Compararea unor situații geografice date;

4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni și cauze.

5. Aplicarea, în situații noi, a competențelor (achizițiilor) dobândite anterior;

5.1 Transformarea informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative într-o reprezentare grafică, dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc;

5.2 Analiza geografică a componentelor naturale și sociale ale unui teritoriu;

5.3 Identificarea de soluții pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice.

III. Conținuturi: CLASA a XlI-a

1. Poziția geografică și geopolitică a României (Poziția pe Glob și în Europa); România - țară carpatică, dunăreană, pontică și central europeană;

2. Relieful ca substrat al mediului natural și al activităților umane:

● Relieful ca suport al elementelor naturale (climă, hidrografic., vegetație, soluri);

● Relieful ca suport al activităților umane (populație, așezări omenești, activități economice).

3. Particularități climatice, hidrologice și biopedogeografice;

4. Resursele naturale de bază și perspectivele lor:

● Principalele categorii de resurse naturale, repartiția lor geografică și modul lor de utilizare;

● Perspectivele asigurării resurselor naturale de bază.

5. Evoluții și structuri geodemografîce:

● Evoluția numerică a populației României;

● Repartiția geografică și structura populației României.

6. Habitatul uman:

● Tipuri de habitat;

● Habitatul rural și urban.

7. Specificul geografic al agriculturii, industriei, și transporturilor:

● Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile producției agricole și repartiția lor geografică;

● Specificul geografic al industriei - ramurile industriei, materiile prime principale, specificul producției industriale și repartiția lor geografică;

● Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale și aeriene).

8. Regiunile geografice ale României:

● Caracteristicile geografice specifice ale unităților regionale ale României.

9. Dezvoltarea regională și durabilă:

● Regiunile de dezvoltare ale României;

● Elementele de bază ale dezvoltării durabile.

10. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României și ale lumii contemporane;

11. România și Europa.

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

PROGRAMA: RELIGIE

PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE

- PE CULTE -

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, RELIGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, filiera vocațională, profil teologic, pentru elevii seminariilor și liceelor teologice; în funcție de cultul de care aparțin, elevii susțin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică; RELIGIA are statut de disciplină opțională pentru proba F, în cadrul seminariilor și liceelor teologice, pentru clasele de la alte profiluri și specializări decât cel teologic; în funcție de cult, filieră, profil și specializarea liceelor absolvite, elevii susțin examen, probă scrisă, la o disciplină teologică.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

Disciplinele teologice de Bacalaureat, în funcție de cult, pentru proba E și pentru proba F, sunt: *1)

1. Biserica Ortodoxă Română:

a. Dogmatică Ortodoxă

b. Istoria Bisericii Ortodoxe Române

c. Studiul formelor și Desenul*2)

2. Biserica Româno - Catolică (de limbă română):

a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament)

b. Catehism

3. Biserica Româno - Catolică (de limbă maghiară):

a. Catehism (Dogmatică)

b. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament)

4. Biserica Română Unită cu Roma (Greco - Catolică):

a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament)

b. Catehism (Teologie dogmatică și morală)

5. Biserica Reformată:

a. Studii Biblice (Studiul Vechiului și Noului Testament)

b. Istoria Bisericii Reformate

6. Biserica Unitariană:

a. Studii Biblice

b. Studii Confesionale (Dogmatică - Etică)

7. Biserica Baptistă:

a. Studiul Bibliei (Studiul Vechiului și Noului Testament)

b. Doctrine Biblice

8. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea:

a. Studiul Bibliei

1. Unitatea I

2. Unitatea II

b. Dogmatică

9. Biserica Penticostală:

a. Pneumatologie

b. Doctrine Biblice

10. Cultul Musulman:

a. Legislație Islamică

-------

*1) elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru fiecare probă.

*2) disciplina Studiul formelor și Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural

COMPETENȚE GENERALE DE EVALUARE

1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice religiei;

2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecințele acestora pentru viața de credință și problema existențială a omului;

3. Descrierea și explicarea unor unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradițiilor religioase și a istoriei Bisericii;

4. Descrierea raporturilor existente între religia creștină și celelalte religii;

5. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

6. Integrarea în ansamblul cunoștințelor religioase a cunoștințelor dobândite la alte discipline de învățământ;

7. Utilizarea corectă și adecvată a textului și limbajului religios în contexte variate;

8. *1) Explicarea legislației islamice.

-------

*1) Competență valabilă numai pentru Cultul Musulman.

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE

DOGMATICA ORTODOXĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOGMATICA ORTODOXĂ are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din DOGMATICA ORTODOXĂ la proba F, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II.COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Interpretarea corecta a învățăturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan;

2. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice dogmaticii ortodox;

3. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

4. Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;

5. Stimularea interesului pentru cunoașterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție;

6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine.

III. CONȚINUTURI

1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală);

2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale);

3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală, supranaturală, catafatică și apofatică; cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții);

4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre ființa și lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale);

5. Dogma Sfintei Treimi (descoperiră Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură ; formularea dogmei Sfintei Treimi și precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză și apropriere; învățătura despre filioque și combaterea acesteia);

6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor);

7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism);

8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);

9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale;

10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale);

11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor);

12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică și urmările ei dogmatice; chenoza);

13. Opera de mântuire a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana și opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morții și învierii Domnului);

14. Dumnezeu Sfințitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfântului Duh; raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional);

15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional);

16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;

17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică);

18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor);

19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pământ nou; viața de veci).

BIBLIOGRAFIE:

Pr. Prof. dr. L Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997, 2000).

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.

Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE la proba F, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea noțiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;

2. Identificarea caracteristicilor globale și de detaliu ale unui document și receptarea adecvată a sensului mesajului transmis;

3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogățire și păstrare a limbii, culturii și identității naționale;

4. Utilizarea variată a metodelor și tehnicilor specifice științelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute și prezente;

5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni și noțiuni istorice cunoscute.

III. CONȚINUTURI

1. Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre. Mărturii lingvistice;

2. Mărturi arheologice despre răspândirea creștinismului pe teritoriul țării noastre;

3. Viața creștină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;

4. Viața bisericească a românilor în sec. VII - XIV;

5. Începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;

6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV - XV;

7. Viața bisericească în Transilvania în sec. XIV - XV;

8. Viața monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mănăstiri mai importante;

9. Viața bisericească în cele trei țări românești în sec. al XVI-lea;

10. Tiparul în Țara Românească și Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;

11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliții Teofil și Ștefan;

12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliții Varlaam și Teodosie. Biblia de la București;

13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;

14. Mitropolitul Petru Movilă și Sinodul din Iași;

15. Mitropoliții Ilie iorest și Simion Ștefan ai Transilvaniei;

16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;

17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;

18. Mitropolitul Antim Ivireanul;

19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 - 1701;

20. Lupta clerului și a credincioșilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea;

21. Biserica din Țara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliți și Episcopi de Râmnic -îndrumători ai culturii;

22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliți mai însemnați;

23. Viața monahală în țările române în sec. al XVIII-lea. Starețul Paisie și ucenicii lui;

24. Mitropolitul Veniamin Costachi;

25. Mitropolitul Andrei Șaguna;

26. Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericești ale lui Alexandru loan Cuza. Recunoașterea autocefaliei;

27. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea și Nicodim Munteanu;

28. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpașu.

BIBLIOGRAFIE :

Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Române - Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galați, 1997; ed. V, București, 2000 (se pot folosi, la nevoie, și edițiile anterioare).

BISERICA ROMÂNO-CATOLICĂ

A. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare româna)

STUDIUL BIBLIC

(STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Recunoașterea și definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii;

2. Înțelegerea și explicarea semnificației principalelor concepte și principii ale istoriei mântuirii;

3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare și neo- testamentare, și analizarea consecințelor acestora pentru viața spirituală a omului din toate timpurile;

4. Analizarea și explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;

5. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate.

III. CONȚINUTURI

1. Prezentarea generală a Bibliei (Ce este Sfânta Scriptură, Autorul, inspirația și sensurile Sfintei Scripturi).

2. Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi.

3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală).

VECHIUL TESTAMENT:

4. Cartea Genezei:

5. Cartea Exodului:

6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală.

7. Cărțile profetice:

8. Cărțile sapiențiale: prezentare generală.

NOUL TESTAMENT:

9. Canonul Noului Testament.

10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularități.

11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularități.

12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularități.

13. Evanghelia după loan: prezentare generală, particularități.

14. Scrisorile Sfântului Pavel:

15. Scrisorile catolice:

16. Scrisoarea către evrei:

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din CATEHISM la proba F.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Cunoașterea și utilizarea principalelor adevăruri teologice mărturisite de Biserică exprimate în simbolul credinței;

2. Cunoașterea și explicarea importanței Sacramentelor, ca fundament al vieții de credință;

3. Explicarea caracteristicilor și a modului de celebrare a fiecărui Sacrament;

4. Însușirea și punerea în practică a diferitelor modalități de comuniune cu Dumnezeu și cu aproapele.

III. CONȚINUTURI

1. Revelația - definire și transmitere

2. Sfânta Scriptură, izvorul principal al Revelației

3. Credința și caracteristicile ei

4. Dumnezeu - creator a toate

5. Isus Cristos, Fiul unic

6. Nașterea din Măria Fecioara

7. Moartea ș învierea răscumpărătoare

8. Duhul Sfânt în Biblie

9. Biserica - Una, Sfântă, Catolică și Apostolică

10. Cele șapte sacramente - generalități

11. Sacramentul Euharistiei

12. Decalogul -generalități

13. Importanța rugăciunii: Tatăl nostru

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

B. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare maghiară)

CATEHISM (DOGMATICA)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM (DOGMATICA) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din DOGMATICA la proba F,

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea unui concept teologic;

2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o temă dată;

3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios;

4. Analizarea și interpretarea punctelor de vedere și concepțiilor teologice;

5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. AUTOREVELAȚIA DUMNEZEIASCĂ:

1.1 Omul - căutătorul fericirii în Dumnezeu

1.2 -Rugăciunea

1.3 Esența naturii lui Dumnezeu

1.4 Viața internă a lui Dumnezeu

1.5 Dumnezeu: Sf.-treime

2. DUMNEZEU TATĂ-CREATOR:

2.1 Crearea Lumii

2.2 Crearea îngerilor

2.3 Crearea omului

2.4 Păcatul omului și pedeapsa

2.5 Crearea materiei

2.6 Poporul ales

3. DUMNEZEU FIU-MÂNTUITOR

3.1 Speranța mântuirii în Vechiul Testament

3.2 Plinirea așteptărilor Vechiului Testament în Isus Cristos

3.3 Isus - Omul-dumnezeu

3.4 Sf. Fecioară - Născătoare de Dumnezeu

3.5 Originea, întemeierea și misiunea Bisericii

3.6 Organizarea Bisericii

3.7 Caracteristicile Bisericii

4. SACRAMENTELE

4.1 Harul divin

4.2 Sacramentele în general

4.3 Botezul

4.4 Mirul

4.5 Euharistia

4.6 Sacramentul pocăinței

4.7 Maslul

4.8 Preoția

4.9 Căsătoria

BIBLIOGRAFIE:

● DOGMATIC A ROM ANO-CATOLICĂ, Alba-Iulia 1994 (Ib.magh.);

● CATECHISMUL BISERICII ROMÂNO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993;

● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text biblic;

2. Argumentarea biblică a unui punct de vedere teologic;

3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios;

4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei dată;

5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. EPOCA PATRIARHALĂ

l.l Abraham

1.2 Isac

1.3 Iacob

l.4 Istoria lui losif

2. EXODUL

2.1 Moise și iosua

3. EPOCA JUDECĂTORILOR

3.1 Ghedeon

3.2 Samson

4. EPOCA REGILOR

4.1 Samuel și Saul

4.2 David

4.3 Solomon

5. EPOCA CAPTIVITĂȚII BABILONIENE ȘI ELIBERAREA

5.1 Ieremia

5.2 Daniel

5.3 Tobia

5.4 Iona

6. SF. IOAN BOTEZĂTORUL

7. SF. PETRU

8. SF. PAUL

9. SF. IOAN APOSTOL ȘI EVANGHELIST

10. FAPTELE APOSTOLILOR

10.1 Rusaliile

10.2 Biserica strămoșeasca

10.3 Viața primilor creștini

lO.4 Sinodul din Ierusalim

11. SITUAȚIA BISERICII ROMÂNO-CATOLICE ÎN IMPERIUL ROMAN

12. SF. IOAN GURĂ DE AUR - SF. IRONIM - SF. AUGUSTIN

13. BISERICILE ORIENTALE

14. REFORMAȚIA LUTHERIANĂ

15. REÎNNOIREA CATOLICĂ

BIBLIOGRAFIE:

● ISTORIA MÂNTUIRII (Ib.magh.), Alba-Iulia 1994.

● Bernolâk Eva: BISERICA CLĂDITĂ PE PIATRĂ (Ib.magh.), Bp. 1990.

● Szabo F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: ● ISTORIA BISERICII I-ÎL, Cluj 2001.

● August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975.

● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966;

● BIBLIA ILUSTRATĂ, Bp. 1983.

BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA

(GRECO-CATOLICĂ)

LICEELE GRECO-CATOLICE

STUDIUL BIBLIC

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic.

În cadrul examenului de religie greco-catolică se susține, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică și morală).

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;

2. Caracterizarea unui personaj biblic;

3. Descrierea și interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelației;

4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;

5. Interpretarea personală a textului sacru;

6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic și spiritual.

III. CONȚINUTURI:

1. Vechiul Testament:

1. Creația

2. Potopul

3. Perioada Patriarhilor:

3.1 Chemarea lui Avraam

3.2 Jertfa lui Isaac

3.3 Lupta lui iacov cu îngerul

4. Moise și ieșirea din Egipt

5. Drumul în deșert și legea de pe Sinai

6. Regele David

7. Regatul de nord și profeții săi:

7.1 Profetul Ilie

7.2 Profetul Osea

8. Regatul de Sud și profeții săi:

8.1 Chemarea profetului Isaia

8.2 Profeția lui Isaia despre Emanuel

8.3 Noul Legământ (Ier 31)

9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)

2. Noul Testament

1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj

2. Buna Vestire

3. Nașterea lui Isus

4. închinarea magilor

5. Botezul lui Isus

6. Fericirile

7. Parabola semănătorului

8. Parabola samariteanului

9. Nunta din Cana

10. Minunea orbului din naștere

11. Agonia lui Isus în Ghetsimani

12. Cina cea de Taină

13. Învierea lui Isus

14. Rusaliile

15. Chemarea Sf. Paul

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

CATEHISM

(TEOLOGIE DOGMATICĂ ȘI MORALĂ)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina CATEHISM, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic.

În cadrul examenului de religie greco-catolică se susține, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică și morală).

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Descrierea adevărurilor de credință;

2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;

3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;

4. Descrierea sacramentelor;

5. Explicarea poruncilor și a normelor de morală creștină.

III. CONȚINUTURI

1. Teologie dogmatică:

1. Revelația lui Dumnezeu. Transmiterea revelației.

2. Crearea lumii văzute și nevăzute.

3. Misterul întrupării, copilăriei și vieții publice a lui Isus.

4. Misterul Pascal: patima, moartea și învierea Domnului.

5. Spiritul Sfânt Sfințitorul.

6. însușirile Bisericii.

7. Sacramentele de inițiere.

8. Sacramentele de vindecare.

9. Sacramentele de slujire.

10. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul.

2. Teologie morală:

1. Conștiința morală.

2. Păcatul.

3. Legea morală

4. Porunca întâi.

5. Porunca a doua și a treia.

6. Porunca a patra.

7. Porunca a cincea.

8. Porunca a șasea și a noua.

9. Porunca a șaptea și a zecea.

10. Porunca a opta.

BISERICA REFORMATĂ

LICEELE TEOLOGICE REFORMATE

STUDII BIBLICE

(STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE (Religie Reformată) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din STUDII BIBLICE la proba F.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;

2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;

3. Susținerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;

4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;

5. Redactarea unei compoziții, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale ale conținutului textului biblic dat, și să motiveze în compoziție accepțiunile sale, conform cerințelor formulate.

III. CONȚINUTURI

A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT

1. Primele istorisiri Geneza 1-11.

Cele două relatări ale Facerii (Geneza l-2,4a și Geneza 2,4b-24.); Căderea în păcat; Alungarea din Paradis; Escaladarea păcatului; Cain și Abel, Lamec (Geneza capitolele 3^k); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6-9.); Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)

2. Istoria patriarhilor Geneza 15-50.

Avram și Isaac; iacov și Esau; Istoria lui losif

3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu Exod 1-14.

Captivitatea. Chinuire (Exod L); Moise (Exod 3-11.); Slobozirea. Pasca și ieșirea (Exod 12-13.); Migrarea în deșert, urmărire și scăpare (Exod 13-14.)

4. Greutățile vieții noi Exod 15-20. 32-34

Migrare în deșert: (Exod 15,22-27.16,17.); Legea: La Sinai (Exod 19.) Decalogul (Exod 20,1-17.); Vițelul de aur: Idolul și mijlocirea lui Moise, mânia lui Dumnezeu, fața lui Moise (Exod 32-34.)

5. Ocuparea pământului făgăduielii Cartea Iui iosua 1-6, 24

6. Instalare în țara nouă

Prezentarea generală a judecătorilor, Debora și Barac (Judecători 4.) Ghideon (Judecători 6-7.) Samson (Judecători 13-16.)

7. Cine să fie regele? 1,2 Samuil, l Regi

Samuil: (ISamuil 1-6.); Saul: Puterea regelui, Samuil și Saul, păcatul lui Saul (ISamuil 8-10. 13. 15.); Spiritism (ISamuil 28.)

David d .2 Șam.): Dumnezeu îl alege pe David (16.); David și Goliat (17.); Ionatan și David (18. 20.); Fuga lui David (21-22. 24.); Moartea lui Saul și al lui Ionatan (31.); Păcatul și ispășirea lui David (11-12.); Revolta lui Absalom (15-18.)

Solomon (l.Regi): Solomon devine rege (l-4.);Templul lui Solomon. l.Regi 5-8

8. Captivitate și întoarcere acasă l Regi 17-21; 2 Regi 1-8

Ilie: (IRegi 17-19.); Via lui Nabot (1Regi 21.)

Elisei: Ridicarea Iui Ilie în cer; Elisei (2Regi 2.); Minunile Iui Elisei (2Regi 3-8.)

9. Profeții scriitori Isaia 6-7, 9-11, Ieremia 1; 23,1-8; 29, 1-15; Ezechiel 1-3; 37,1-14, Daniel l, 3, 5-6

Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7 J1-16.); împărăția Mesiei (9. 11.)

Ieremia: Chemarea lui (L); Seminție adevărată pentru David (23,1-8.);

Ezechiel: Chemare și misiune (1-3.);

Daniel: Educația tinerilor evrei (L); Cuptorul arzând (3.); Ospățul lui Baltazar (5-6.)

10. Cartea Iui Iov 1-2.19,25-27. 42.

Iov în suferințe și în biruință

B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT

1. Noul Testament

Formarea și distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici

2. Nașterea și copilăria lui iisus

Nașterea lui loan Botezătorul, vestirea nașterii lui iisus (Luca L); îngerul la losif (Matei 1,18-23.);

Recensământul, păstorii, oastea îngerilor, tăiatul împrejur al copilului, Simeon și Ana (Luca 2,21^-0.);

Magii, Irod, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 2.); iisus în vârsta de 12 ani (Luca 2,41-52.)

3. Pregătirea iui iisus

Predica lui loan Botezătorul la Iordan. Trimișii care se interesează de persoana sa. Botezarea lui iisus.

Ispitirea lui iisus (Luca 3,1-20. 21-23. 4,1-15. Matei 3,1-12. 13-17. 4,1-11. Marcu 1,1-8. 9-12. loan 1,34.)

4. iisus își începe activitatea; chemarea ucenicilor

iisus începe să predice, primirea sa în Nazaret (Matei 4,12-17. Marcu 1,14-15. Luca 4,13-30.); își cheamă primii ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. loan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.)

5. Întâlniri cu iisus

Nicodim; Samariteanca (loan 3-4.)

6. Mesia cuvântului și al faptei I. Cuvântarea de pe munte_Matei (5-7.) Luca (6,20-49.)

Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare.

Măsură egală, învățători falși. Casa clădită pe stâncă. Încheiere.

7. Mesia cuvântului și al faptei II. Minuni:

iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui lair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56. Matei 9,18-26.); Ospătarea celor cinci mii (Marcu 6,30^44. Luca 9,11-17. Matei 14,13-21. loan 6,1-15.); Nunta din Cana (loan 2,1-25.); Căpitanul din Capernaum (loan 4,43-54. Luca 7,1-10. Matei 8,5-13.);

8. Mesia învățător: tainele împărăției lui Dumnezeu

Parabolele lui iisus despre împărăția lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10-17. 34-35. Marcu 4,10-13.);

Semănătorul (Matei 13,1-9. Marcu 4,1-9. Luca 8,4-18.); Neghina și grâul (Matei 13,24-30. 36-43.)

Parabolele lui iisus despre păcătosul pocăit și despre iertare: Oaia rătăcită, drahma pierdută, fiul risipitor (Luca 15.)

Parabolele lui iisus despre rugăciune, îngrijorare, credință: Rugăciunea (Luca 11,1-13.)

Judecătorul răutăcios, fariseul și vameșul (Luca 18,1-14.)

Problema vieții veșnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Măria și Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă și cea strâmtă (Lua 13,22-30.); Bogatul și Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.)

9. Problema: "cine este iisus?"

Oamenii vor să vadă semne: Profet în propria țară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului (Matei 12,38-42.)

Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David; Hristos

10. iisus în Ierusalim

Intrarea (Luca 19,28-40. Matei 21,1-11. Marcu 11,1-11. loan 13,2-10.)

Purificarea Templului (Matei 21,12-17. Marcu 11,15-19. Luca 19,45-48.)

În fața inamicilor (Matei 22-23; Marcu 12; Luca 20-21;

11. Suferințele

Joia mare și Vinerea mare (Matei 26-28; Luca 21-23; Marcu 14-15; loan 17-19)

12. Învierea (Marcu 16,1-8. Matei 28,1-10. 11-15. Luca 24,1-11. loan 20,1-10.)

Maria Magdalena (loan 20,11-15.); Toma (loan 20,24-29.); Marea Tiberiadei (loan 21,1-14.)

Emaus (Luca 24,13-35.); în fața ucenicilor (loan 20,19-23. Matei 28,16-20. Luca 24,36-49.)

13. Nașterea comunității creștine

Rămas bun de la iisus. înălțarea (Luca 24,50-53. Fapte 1,1-14.); Pogorârea Sfântului Duh și formarea Bisericii (Fapte 2.)

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

ISTORIA BISERICII REFORMATE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII REFORMATE la proba F.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea de termeni, noțiuni, concepte folosite în istoria Bisericii;

2. Utilizarea adecvată, și explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;

3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituție în complexitatea lui, dintr-o epoca dată;

4. Interpretarea consecințele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituții, pe baza unei structuri de idei date;

5. Redactarea unei compoziții-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat;

6. Utilizarea cunoștințelor asimilate în evaluarea evenimentelor și documentelor istorice, ținând cont totodată de realitatea în care se găsește astăzi confesiunea și comunitatea din care face parte, definind și posibilitățile de dezvoltare ale acestora în viitor;

7. Asumarea responsabilități pentru relațiile sale cu semenii, cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorică.

III. CONȚINUTURI

1. Viața primilor creștini. Viața și slujirea apostolului Pavel

2. Creștinătatea din sfârșitul secolului I. până la Constantin cel Mare

Creștinismul ca religie de stat; Erezii și secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice

3. Biserica celor două imperii române

Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice

4. Epoca cruciadelor

Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor

5. Albigenții

Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții;

6. Jan Hus și John Wyclif

Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon;

7. Papalitatea din Avignon

Papalitatea dublă și triplă

8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii

Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului;

Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus

9. Viața și activitatea lui Martin Luther

Reformă; Indulgențele; Viața lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze

"Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!" ;

10. Viața și activitatea Iui Huldrych Zwingli

Slujirea la Măria Einsiedeln; "Școala de profeți"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer și împrejurările morții lui Zwingli

11. Viața și activitatea lui Jean Calvin

Cuvântarea "Filozofia creștină" la deschiderea anului universitar în Paris și consecințele INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; însemnătatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveză, celei petrecute la StraBburg și celei de a doua din Geneva;

12. Creștinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia din Mohacs

Prezentările învățăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;

13. Epoca Izabellei și a lui loan Sigismund

Reforma luterană și elvețiană; Despărțirea Bisericilor Reformei;

14. Contrareforma în Europa

Contrareforma; Inchiziția; întemeierea și funcționarea ordinului iezuiților; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum

15. Biserica Reformată în secolul al XVII-lea

Bocskai Istvan, Bethlen Gâbor; Rakoczy Gyorgy L;

16. Bisericile Angliei

Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiștii; Restaurația; Reformații scoțieni;

17. Protestantismul nord-american

Emigrări. Pilgrim Fathers; Coloniștii și Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania;

18. "Marea decădere a Transilvaniei" și ultimele zile ale Principatului Transilvan

Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan;

Independența principatului; Concepții teologice noi: cartesianismul, cocceianismul

19. Luptele pentru libertate ale kuruților

Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania își pierde independența; Izbucnirea luptei pentru libertate

20. Epoca lui Leopold I., Carol III. și a Mariei Tereza

Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistență imperiala;

Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanților

21.Iosif II.

Absolutismul iluminist; Regele "cu pălărie"; Ordinul Toleranței (Ungaria și Transilvania)

Efectul și punerea în practică a Ordinului Toleranței; Alte ordine; Căderea și moartea lui losif II.

22. Curente teologice în creștinism

Iluminismul; Mișcări de deșteptare sufletească în Europa (la scoțieni, germani, olandezi)

23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX.

Curente teologice: liberalismul, raționalismul, romantica; Formarea mișcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;

BISERICA UNITARIANĂ

LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE

STUDII BIBLICE

I.STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA).

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text teologic;

2. Elaborarea argumentelor pentru susținerea unui punct de vedere personal;

3. Interpretarea simbolurilor și motivelor religioase dintr-un text dat;

4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparații) pe baza unei structuri de idei dată;

5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

III.CONȚINUTURI

1. Relația divinitate - om (Schimbarea relației divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tată-copil);

2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneza, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeții; practica și rolul religiei în viața cotidiană a evreilor);

3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turbul Babei, scara lui iacov);

4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiești față de religia popoarelor înconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinței în comportamentul moral-religios al evreilor);

5. Căile de cunoaștere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele și sensul rugăciunii autentice, meditația, credința, caracterul personal al credinței);

6. Viața și personalitatea lui Isus;

7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea și adevărul, adevărul omenesc și adevărul dumnezeiesc, iubirea față de semeni și de Dumnezeu, împărăția cerurilor și vocația omului, Fericirile);

8. Învățătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om și porunca iubirii;

9. Locul și valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA) are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea unui concept, a unei noțiuni;

2. Identificarea problemelor religioase (comportament religios, probleme de etică și dogmatică) abordate într-un text;

3. Explicarea unor procese și evenimente din istoria bisericii;

4. Elaborarea argumentelor pentru susținerea unui punct de vedere personal;

5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

III. CONȚINUTURI

1. Religia; Omul - ființă religioasă;

2. Păcatul, alegerea dintre bine și rău, iertarea păcatului;

3. Libertate și responsabilitate; conștiința, voința liberă;

4. Unitatea lui lui Dumnezeu, paternitatea lui Dumnezeu, activitatea lui Dumnezeu;

5. Responsabilitățile omului fată de sine, de semenii și de lumea creată;

6. Libertatea și responsabilitatea omului religios (Dieta de la Turda, probleme de etică aplicată);

7. Ceremoniile - practica religioasă, sărbătorile bisericești;

8. Rolul dogmaticii în procesul de formare a persoanei ca individ și ca ființă socială ;

9. Comportamentul moral-religios (virtuțiile, valori).

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

BISERICA BAPTISTĂ

LICEELE BAPTISTE

STUDIUL BIBLIEI

(STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT)

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste și disciplină opțională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic.

Proba de examen STUDIUL BIBLIEI este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei;

2. Identificarea și interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic și situarea acestuia în context;

3. Explicarea scopului și a implicațiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice;

4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date;

5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT

1. Genesa: Cartea începuturilor (Schultz, p. 23-30, 45-59)

1.1 Creația (zilele creației, crearea omului)

1.2 Căderea (ispitirea și neascultarea, urmările neascultării, prima profeție mesianică)

1.3 Potopul (cauze, descriere, legământul Cu noe)

1.4 Babei (descriere, urmări)

1.5 Avraam (chemare, legământ, credința ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)

1.6 iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profeția mesianică: Gen. 49:10)

1.7 losif (visul, vinderea ca rob, întemnițarea, înălțarea, losif ca salvator, caracterul lui)

2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88)

2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuți, Pastele)

2.2 Legământul Mozaic (scopul, conținutul, Decalogul, diferite legi)

2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente)

3. iosua: Cucerirea țării Canaan (Schultz, p. 123-135)

3.1 Intrarea în Canaan (iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai)

3.2 Cucerirea țării (campania de sud și nord)

4. Judecători. Ghedeon și Samson (Schultz, p. 135-150)

4.1 Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăință, pace, Jud. 21:25)

4.2 Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)

4.3 Samson (istoria, caracterizarea personajului)

5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161)

5.1 Nașterea și chemarea

5.2 Samuel ca judecător (judecarea și învățarea poporului)

5.3 Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul și a lui David)

6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165)

6.1 Credincioșia lui Saul (ungerea, biruința asupra dușmanilor)

6.2 Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)

7. David, întemeietorul Statului național evreu (Schultz, p. 167-184)

7.1 Împărat peste Iuda și Israel

7.2 Păcatul lui David și consecințele lui

7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)

STUDIUL NOULUI TESTAMENT

1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105)

1.1 Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creația lui Dumnezeu,

păcatul, așteptarea mesianică) 1.2. Templul și sinagoga

2. Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175)

2.1 Autorul, data și locul scrierii

2.2 Destinația și scopul evangheliei

3. Viața și lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179-187)

3.1 Nașterea și copilăria

3.2 Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)

3.3 Moartea, învierea, înălțarea

4. Învățătura Domnului Isus și minunile Sale (Tenney, p. 197-203)

4.1 Metodele de învățare ale lui Isus

4.2 Scopul și conținutul învățăturii

4.3 Minunile lui Isus (împlinirea profețiilor mesianice, exemple)

5. Divinitatea și umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după loan (Tenney, p. 174-175)

5.1 Prologul Evangheliei după loan

5.2 Afirmațiile "Eu sunt..."

5.3 Minunile

5.4 Elementele esențiale ale naturii umane

6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246)

6.1 Biserica din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii)

6.2 Traseul și piedicile întâlnite

6.3 Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția)

7. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279)

7.1 Autor, destinatari, scop

7.2 Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină

BIBLIOGRAFIE:

1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers,

Inc. , 1980;

2. Talpoș, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria și Poezia Vechiului

Testament, Ed. Didactică și Pedagogică, 1999;

3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986

DOCTRINE BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste și disciplină opțională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic.

Proba de examen DOCTRINE BIBLICE este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei;

2. Identificarea și interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic și situarea acestuia în context;

3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmații date și explicarea acestora în contextul Scripturii;

4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date;

5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. Autoritatea și inspirația Scripturii. Importanța Bibliei în viața creștinului (Thiessen, p. 72-79)

1.1 Termeni înrudiți

1.2 Teorii inadecvate

1.3 Doctrina biblică a inspirației

1.4 Dovezile inspirației

2. Natura și atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85-102)

2.1 Esența naturii și atributelor

2.2 Atribute nonmorale

2.3 Atribute morale

3. Revelația lui Dumnezeu. Revelația generală și specială (Thiessen, p. 9-20)

3.1 Revelația generală

3.2 Revelația specială

4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate și umanitate (Ryrie cap. 42, pct. I-III)

4.1 Dumnezeirea lui Cristos

4.2 Umanitatea lui Cristos

5. Lucrarea lui Cristos. Moartea învierea și ispășirea (Thiessen, p. 263-285)

5.1 Importanța morții lui Cristos

5.2 Interpretări greșite

5.3 Adevărata semnificație a morții

5.4 Sfera de cuprindere a morții lui Cristos

5.5 Învierea lui Cristos

6. Persoana Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 59)

6.1 Personalitatea Duhului Sfânt

6.2 Dumnezeirea Duhului Sfânt

7. Lucrarea Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 65-66)

7.1 Darurile Duhului Sfânt

7.2 Umplerea cu Duhul Sfânt

8. Originea omului. Căderea și păcatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I-II, 33)

8.1 Caracteristicile creării

8.2 Modelul pentru crearea omului

8.3 Căderea omului

9. Păcatul. Natura păcatului. Consecințe (Ryrie, cap. 34-35)

9.1 Conceptul biblic despre păcat

9.2 Consecințele păcatului

9.3 Iertarea păcatului

10. Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul și Noul Testament (Ryrie, cap. 48-49)

10.1 Considerații introductive

10.2 Mântuirea în Vechiul Testament

10.3 Mântuirea în Noul Testament

11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cina Domnului (Ryrie, cap. 74)

11.1 Introducere

11.2 Botezul

11.3 Cina Domnului

12. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75)

12.1 Semnificația închinării

12.2 Conținutul închinării

12.3 Ziua de închinare

BIBLIOGRAFIE:

1. Erickson, J. Miliard, Teologie creștină, voi. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998;

2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE Internațional, Dallas, Texas, 1993;

3. Truța, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996;

4. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea Misionară Română, 1986

BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ȘAPTEA

LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA

STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Pentru examenul de bacalaureat 2004, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea termenilor și a noțiunilor ce conturează structura creștinismului;

2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;

3. Argumentarea aspectelor esențiale ce aparțin creștinismului;

4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate.

III. CONȚINUTURI

UNITATEA I

1. Căile de acces către studiul Apocalipsei.

2. Cele șapte biserici (componentele fiecărei scrisori - făgăduință, salut, laudă, repoș, sfat și răsplata promisă; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).

3. Sigilii și trâmbițe (interpretare și aplicare la experiența personală).

4. Rămășița și criza finală (identificarea bisericii rămășiței; nemulțumirea lui Lucifer; Mihail și îngerii Lui; biruința Mielului; pregătirea pentru criza finală).

5. Fiara care semăna cu un leopard și Fiara cu coarne ca ale unui miel.

6. Cele trei soli îngerești(semnificațiile și caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul și falsul sigiliu; consecințe ale primirii și refuzului soliei).

7. Ultimele plăgi și babilonul modern.

8. Nunta Mielului și mileniul(necazul cel mare; descrierea cetății sfinte; bucuria celor mântuiți și cântarea Mielului).

9. Noul Pământ(un cer nou și un pământ nou; caracteristicile celor mântuiți; răsplătirea celor mântuiți).

UNITATEA II

10. Natura păcătoasă și pocăința(păcătosul și Hristos; adevărata pocăință; predarea voinței lui Hristos; relația dintre pocăință și bucurie; iudeii și mântuirea; neamurile și mântuirea).

11. Mărturisirea și iertarea păcatului(conștiența păcatului; credința și faptele; credința și sentimentele).

12. Definirea, experimentarea și efectele sfințeniei.

13. Harul și Legea (Planul de Mântuire; îndreptățirea prin credință).

14. Câștigarea bătăliei cu noi înșine(răstignirea eu-lui).

15. Personalitatea și lucrarea Duhului Sfânt (semnificația umplerii cu Duhul Sfânt).

16. Schimbarea și rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, tolerantă și discernământ, apreciere și laudă.

LISTA DE TERMENI / NOȚIUNI

TERMENI

Binecuvântat, Biruitor, Biserică, Căldicel, Condamnare, Conducere, Controversă, Credință, Criza finală, Curățire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veșnică, Fărădelege, Iertare, împăcare, înger, Laodiceean, Mângâietor, Martor credincios, Mărturie, Milă, Mileniu, Naștere din nou, Neprihănire, Noul Pământ, Păcat, Pocăință, Profeție, Redeșteptare, Revelația, Sfințire, Sigiliul, Transformare, Voință.

NOȚIUNI

Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curățit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentați în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Călăuzirea Duhului, Cărticică, Cel îmbătrânit de zile, Cele patru vânturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fără plată, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihănirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veșnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curată, Fiara care se ridică din adânc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovnicească, Fire pământească, Haine albe, Har, Hristos sfârșitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, împlinirea Legii, îndreptățit prin credință, îngăduință creștină, învățătura lui Balaam, Legământul harului, Lege duhovnicească, Lege firească, Legea, Lucrarea Duhului, Mântuire prin fapte, Mântuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu două coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naștere din nou, Nădejde, Neprihănire prin credință, Nunta Mielului, Păcatul, Peceți, Piatră de poticnire, Plan de mântuire, Plata păcatului, Potrivit Duhului, Răbdarea sfinților, Răstignirea eu-lui, Secerișul pământului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujbă duhovnicească, Solie întreită, Sub har, Sub lege, Șapte potire, Trâmbițe, Trupul lui Hristos, Vinul mâniei lui Dumnezeu.

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

DOGMATICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOGMATICA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor care au alte profiluri decât cel teologic.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea termenilor esențiali și a noțiunilor specifice folosite în Biblie și în dogmatica adventistă;

2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezumă declarația de credință a Bisericii Adventiste;

3. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate.

III. CONȚINUTURI

1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU

1.1 Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu.

1.2 Dumnezeirea - Sfânta Treime.

1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul întregii creațiuni.

1.4 Dumnezeu Fiul cel veșnic, Creator, Mântuitor întrupat și Judecător.

1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaș creațiunii, întrupării și răscumpărării.

2. DOCTRINA DESPRE OM

2.1 Creațiunea - opera desăvârșită a lui Dumnezeu.

2.2 Omul - chip al lui Dumnezeu; consecințele păcatului.

3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE

3.1 Marea luptă dintre Hristos și Satana.

3.2 Viața, moartea și învierea Domnului Hristos.

3.3 Mântuirea prin credința în Isus lucrată de Duhul Sfânt.

4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICĂ

4.1 Biserica - Comunitatea credincioșilor, Mireasa lui Isus Hristos.

4.2 Rămășița și misiunea ei.

4.3 Unitatea trupului lui Hristos.

4.4 Botezul -mărturie și simbolul unirii cu Hristos.

4.5 Cina Domnului - părtășie cu trupul și sângele lui Hristos.

4.6 Darurile și slujbele spirituale.

4.7 Darul profeției.

5. DOCTRINA DESPRE VIAȚA CREȘTINĂ

5.1 Legea veșnică a lui Dumnezeu.

5.2 Sabatul - monument al creațiunii și semn al legământului.

5.3 Administrarea creștină a bunurilor vieții.

5.4 Comportamentul creștin.

5.5 Căsătoria și familia creștină.

6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE

6.1 Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc.

6.2 A doua venire a Domnului Isus Hristos.

6.3 Moartea și învierea celor mântuiți și a celor nelegiuiți.

6.4 Mileniul și sfârșitul păcatului.

6.5 Noul pământ - căminul celor mântuiți.

LISTA DE TERMENI / NOȚIUNI

TERMENI

A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserică, Călăuzire, Chivot, Creațiune, Evanghelie, Fărădelege, Fiul omului, îndreptățire, întrupare, înviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală, Liberul arbitru, Logos, Mângâietor, Mântuitor, Mileniul, Naștere din nou, Natura umană, Natură divină, Personalitate, Planul Mântuirii, Pocăință, Rămășiță, Revărsare, Revelație, Sabat, Sanctuar, Sfințenie, Sola Scriptura, Solie îngerească, Tetelestai, Trinitate Divină, Viață veșnică, Ziua Ispășirii.

NOȚIUNI

Atotprezență, Atotputernicie, Atotștiință, Biserica invizibilă, Chinuri veșnice, Curățirea Sanctuarului, Daruri duhovnicești, Desăvârșit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt -înlocuitorul, Duhul Sfânt - Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduința învierii, Fărădelege, Haine albe, Iertare, Inspirație, împăcarea, îndreptățirea împărtășită, înlocuitor, întrupare, învierea morților, învierea parțială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mântuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naștere din nou, Natura, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăință, Predare, Preexistentă, Preoție universală, Profeție, Proorocie, Rămășiță, Revărsarea Duhului Sfânt, Revelație, Revenirea vizibilă, Sabat -obicei, Sabatul ca desfătare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfârșitul Legii, Sfințenia lui Dumnezeu, Sfințire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficiența Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viață veșnică, Zi binecuvântată.

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

BISERICA PENTICOSTALĂ

PNEUMATOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Pentru examenul de bacalaureat 2004, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic .

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea și explicarea conceptelor și noțiunilor de bază specifice pneumatologiei;

2. Analiza și interpretarea doctrinelor și simbolurilor teologice;

3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ;

4. Elaborarea unui eseu structurat;

5. Aplicarea învățăturii de credință în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității;

6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. Doctrina despre Duhul Sfânt și locul ei în teologie.

2. Duhul Sfânt este o Persoană.

3. Dumnezeirea Duhului Sfânt.

4. Simbolurile Duhului Sfânt.

5. Denumirile Duhului Sfânt.

6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.

7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.

8. Roadă Duhului Sfânt.

9. Plinătatea Duhului Sfânt.

10. Cele nouă daruri ale Duhului.

11. Călăuzirea Duhului Sfânt.

12. Rolul și locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Pentru examenul de bacalaureat 2004, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor și noțiunilor biblice de bază;

2. Interpretarea unui text biblic;

3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ;

4. Elaborarea unui eseu structurat;

5. Aplicarea învățăturii de credință în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității;

6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.

2. Autoritatea și inspirația Scripturii. Importanța Bibliei în viața creștinului.

3. Natura și atributele lui Dumnezeu.

4. Învățătura despre Trinitate.

5. Revelația lui dumnezeu. Revelația generală și revelația specială.

6. Lucrările lui Dumnezeu . Creația.

7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate și umanitate.

8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea și învierea Sa

9. Ispășirea realizată de Isus Christos.

10. Originea omului. Căderea și păcatul originar.

11. Păcatul. Natura păcatului și consecințele lui.

12. Planul de mântuire a omenirii.

13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cina Domnului.

14. Slujbele din Biserică.

15. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

CULTUL MUSULMAN

LEGISLAȚIE ISLAMICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, LEGISLAȚIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE GENERALE (în limba română):

1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislației Islamice .(Scopul și obiectul de studiu);

2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora;

3. Definirea noțiunii de "persoana responsabilă" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice;

4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a acestora în viața socială.

II. COMPETENTE GENERALE (în limba turcă):

1. Fikih ilminin terminolojisini ,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.

2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.

3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.

4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.

III. CONȚINUTURI

10.SINIF

KONU l FIKIH ILMÎ

A. Fikihm tanimi,konusu ve amaci

KONU 2. ÎBADET

A. Îbadetin tammi ve θeșitleri

B. Ibadetin yapiliși amaθlari

KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERÎ

A. Mukellefin gorevleri

KONU 4. TEMÎZLÎK

A. Hades ve necasetin mahiyeti

B. Abdest

C. Gusul(BoyAbdest)

KONU 5. NAMAZ

A. Namaz vakitleri

B. Namazin farzlan

C. Namazm Vacib ve sunnetleri

KONU 6. NAMAZLARIN KILINIȘI

A. Beș vakit namaz ve kihniși

B. Vitir namazi ve kilimși

C. Cenaze namazi ve kilimși

θ. Cuma namazi ve kihniși

D. Bayram namazi ve kiliniși

E. Teravih namazi

KONU 7 NAMAZLARLA ÎLGÎLI DIGER MESELELER

A. Sehhqilavet ve șukilr secdeleri

ll.SINIF

KONU 8 ORUC

A. Orucuntanimi, onemi, hikmeti ve faydalari

B. Orucun farz olmasi ve θeșitleri

C. Orucun șartlan ve hukmu

θ. Oruc bozan ve bozmayan șeyler

KONU 9 ZEKAT

A. Zekatm tanimi, onern, hikmeti ve faydalari

B. Zeketm tabi olan ve olmayan mallar

C. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi

KONU 10 SADAKA

A. Sadaka ve θeșitleri

B. Fitir sadakasi

KONU 11 HACC

A. Hacc ve faydalari

B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti

C. Hacc θeșitleri

θ. Haccm ruktinleri

D. Haccm șartlan

E. Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler

KONU 12 KURBAN VE A V

A. Kurbanm mahiyeti ve onemi

B. Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar

C. Nezir ve Ahika kurbani

θ. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILOR

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria românilor are statut de disciplină opțională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit.

Proba de examen la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice:

● utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice menționate în curriculum;

● corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice;

2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice;

3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu:

● recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric;

4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:

● recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice;

● compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric;

5. analizarea schimbărilor în societate:

● stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;

● recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării;

● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății;

● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.

III. TEME

1. De la geneza etnică la geneza statală

1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- etnogeneză

- tradiție istorică

1.2 Conținuturi:

- Civilizația și istoria daco-geților

- Trăsăturile civilizației române în Dacia

- Etnogeneză românească: semnificația sintezei

- Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea

2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea

2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat

- influențe bizantine, influențe occidentale

- "feudalism românesc", "politică de cruciadă"

2.2 Conținuturi:

- Biserica și Domnia

- Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul

*Studiu de caz: Călători străini despre civilizația medievală românească

3. Premisele constituirii României moderne

3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- tradiția romanității

- politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot

- formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal

- anul 1821 în Țara Românească

3.2 Conținuturi:

- Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală

- Conștiința națională și emancipare politică

*Studiu de caz: Drepturile și libertățile cetățenești la 1848

4. Crearea instituțiilor moderne

4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- legislație modernă, Constituție, monarhie constituțională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă

- alternanță la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziție parlamentară

- opera reformatoare a lui Al.I. Cuza

- progresul societății românești după cucerirea independenței de stat

4.2 Conținuturi:

- Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern)

- Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial

- Românii din afară granițelor

*Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc

5. Unitate și diversitate în România Mare

5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- Marea Unire, România Mare, stat național unitar

- unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative

- *partid etnic

5.2 Conținuturi:

- România în timpul primului război mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică și administrativă

*Studiu de caz (la alegere): Drepturi și libertăți democratice în Constituția din 1923; Partidele etnice reprezentate în Parlamentul României Mari

6. Stat, societate și cultură

6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară

6.2 Conținuturi:

- Noua clasă politică și democratizarea societății românești. Regimul politic între 1918-1938

- Sfârșitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940

7. Economia și societatea în perioada comunistă

7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- naționalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom

- chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste"

- confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor"

7.2 Conținuturi:

- Contradicțiile industrializării

- Colectivizarea și impactul asupra satului

8. Dominația ideologică și represiunea politică

8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea

- "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată"

- desființarea Bisericii Greco-Catolice

8.2 Conținuturi:

- Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală"

- Securitatea și represiunea politică

- Forme de rezistență anticomunistă

9. Statul și societatea civilă, după 1989

9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins:

- căderea regimului comunist

- pluralism politic

- stat de drept, parlament

9.2 Conținuturi:

- Instituțiile statului de drept

Notă:

● Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conținuturi; studiu de caz).

● Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competențelor prezentate la punctul II.

● Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv, conținuturile prevăzute cu asterisc (*) și scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore săptămânal, filiera teoretică - specializarea științe sociale, filiera vocațională - profilul militar-uman.

● Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XH-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educației Naționale și aflate în vigoare în anul școlar 2003-2004.

● Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen și nu vizează conținutul unui manual anume.

PROGRAMA: ISTORIA UNIVERSALA

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria universală are statut de disciplină opțională. Istoria universală poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit.

Proba de examen la Istoria universală este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. Competențe de evaluat

1. înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice:

● utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice menționate în curriculum;

● corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice;

2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice;

3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu:

● recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric;

4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise, la prima vedere:

● recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice;

● compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric;

5. analizarea schimbărilor în societate:

● stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice;

● recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării;

● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății;

● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.

III. TEME

Clasa a IX-a:

1. Modele de organizare politică în Grecia Antică

1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- polis, cetățean, instituții, vot

- spirit civic, democrație directă

- omul în viziunea vechilor greci

- colonizarea greacă, elenismul

1.2 Conținuturi:

- Atena și Sparta: viața publică și privată

- Știința și arta

2. Roma imperială

2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- romanizare, sincretism, interpretatio Română

- stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului

2.2 Conținuturi:

- Evoluția ideii imperiale

- *Pax Română

3. Moștenirea imperială în Europa creștină

3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie

- cruciadele

3.2 Conținuturi:

- *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin

- *Ideea de Imperiu în Occident

- Creștinismul: crize și contacte

*Studiu de caz: Ideea de cruciadă

Clasa a X-a :

4. Nașterea democrației nord-americane:

4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- *boicot, *Declarația de independență

- Congres, Constituția americană

4.2 Conținuturi:

- *Războiul de independență

- Separația puterilor în stat: control și echilibru

5. Franța în epoca revoluției

5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- revoluție politică, revoluție socială, democrație reprezentativă, salvare publică, iacobinism

5.2 Conținuturi:

- De la revoluția moderată la domnia terorii

6. Europa napoleoniană

6.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală

- mișcare națională

6.2 Conținuturi:

- De la Consulat la Imperiu

- Imperiul napoleonian

- Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne

Clasa a Xl-a:

7. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism

7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- Risorgimento, carbonari, Zollverein

7.2 Conținuturi:

- Ideologii naționale și acțiune politică (unificarea Italiei și a Germaniei)

8. Europa și lumea la cumpăna veacurilor

8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- pact colonial, societate colonială, *emigrație, *naturalizare, *asimilare, *dominion

- "Realpolitik"

8.2 Conținuturi:

- Imperiile coloniale

- *Cursa înarmării și primele conferințe pentru dezarmare

*Studiu de caz: Politica externă a României la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

9. Primul război mondial

9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- mobilizare, război mondial, război industrial, război naval

9.2 Conținuturi:

- Un nou tip de război; mobilizarea populației

- *Marile bătălii

10. Noua ordine internațională

10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparații de război

- *intervenționism, *revizionism, *conciliatorism, *moratoriu

- *zonă liberă

10.2 Conținuturi:

- Noile frontiere și noile state. Formarea statului național unitar român

- Societatea Națiunilor și politica securității colective

11. Al doilea război mondial

11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- Blitzkrieg, genocid

- rezistență, insurecție

- "războiul ciudat", războiul în Pacific

11.2 Conținuturi:

- Războiul total

- Holocaustul

- Victoria Națiunilor Unite. Contribuția României

12. Relațiile internaționale postbelice

12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- *"Cortina de fier"

- politică de securitate, blocurile militare, politică de descurajare nucleară

12.2 Conținuturi:

- O.N.U. și organismele sale

- "Războiul rece"

13. Construcția europeană

13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins:

- democrația occidentală, integrare politico-economică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, ^legislație europeană, *moneda europeană, "cetățenia europeană"

13.2 Conținuturi:

- Necesitatea și principiile unității europene

Notă:

Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a și a Xl-a, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conținuturi; studiu de caz).

Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competențelor prezentate la punctul II.

Termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins, respectiv, conținuturile prevăzute cu asterisc (*) și scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore săptămânal (clasa a IX-a și a X-a) respectiv celor cu 3 ore săptămânal (clasa a Xl-a).

Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a Xl-a aprobate prin Ordinele Ministrului Educației Naționale și aflate în vigoare în anul școlar 2003-2004.

Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen și nu vizează conținutul unui manual anume.

BACALAUREAT 2004

PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE

FILIERA VOCAȚIONALĂ

PROFIL PEDAGOGIC

SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTAR1ST

COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Valorificarea cunoștințelor necesare activității în biblioteca școlară

2. Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicațiilor

3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relația cu publicul cititor

4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene

PROGRAMA: PEDAGOGIE

FILIERA VOCAȚIONALĂ

PROFILUL PEDAGOGIC

SPECIALIZĂRILE:

● bibliotecar-documentarist

● instructor-animator

● instructor de educație extrașcolară

● pedagog școlar

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, aprobată prin Ordin al Ministrului educației și cercetării nr. ........./2002, absolvenții ultimei clase de liceu, învățământ de zi, filiera vocațională, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactică, Teoria educației, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculară specifică profilului pedagogic și specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educație extrașcolară și pedagog școlar.

Prezenta programă selectează competențele generale și specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice, și care vor fi evaluate.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

III. TEME

● PEDAGOGIE GENERALĂ

1. Funcțiile și formele educației

2. Finalitățile educației (tipuri de finalități - ideal, scop, obiective)

3. Sistemul de învățământ

● DIDACTICĂ

1. Organizarea activităților educative

2. Operaționalizarea obiectivelor educaționale

3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, conținuturile învățării)

4. Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etape , metode și mijloace)

5. Funcții și forme ale evaluării școlare

● TEORIA EDUCAȚIEI

1. Educația intelectuală - obiective, raportul formativ-informativ

2. Educația morală - obiective, metode specifice, raportul conștiință - conduită morală

3. Educația estetică - obiective

4. Educația religioasă - obiective

5. Educația fizică - obiective

6. Consilierea școlară și profesională - obiective, factorii orientării

● PEDAGOGIE SOCIALĂ

1. Educația permanentă - o necesitate în lumea contemporană (specific, conținut, obiective, metode, forme de organizare)

2. Socializarea - (mecanisme, funcții, etape)

3. Medii educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă

PROGRAMA: PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

PROBA F - PREGĂTIRE MILITARĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:

În cadrul Examenului de Bacalaureat- disciplina "Pregătire Militară" are statut de disciplină opțională pentru elevii din colegii militare subordonate M.Ap.N, putând fi aleasă în cadrul probei "F".

Exprimarea opțiunii elevilor pentru susținerea probei practice la disciplina "Pregătire Militară" se face pe fișe individuale, în termenul prevăzut de "Regulamentul de organizare și desfășurare a Examenului de Bacalaureat" care se depun, în mod obligatoriu la secretariatul colegiului militar.

Evaluarea elevilor se realizează prin susținerea unei probe practice care vizează competențele și abilitățile de executare a mișcărilor, acțiunilor și operațiunilor prevăzute în regulamentele militare generale.

La proba practică "Pregătirea Militară" se pot înscrie toți elevii din colegiile militare care își asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului de pregătire militară generală cu nivelul exigențelor impuse de Examenul de Bacalaureat.

II. COMPETENȚE DE EVALUARE:

Pentru susținerea Examenului de Bacalaureat la disciplina "Pregătire Militară", elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilități și elemente de competență dobândite la nivel liceal:

- valorificarea capacității motrice necesare executării corecte a mișcărilor specifice instrucției de front individuale, aruncării cu precizie a grenadelor de mână și luptei corp la corp cu armamentul portativ (machetă).

- aplicarea corectă și cu siguranță a regulilor și operațiunilor de tragere cu arma de calibru redus 5,6mm, în condițiile specifice executării ședinței a doua de tragere cu această categorie de armament.

- verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive de măsurări în teren, orientarea în teren și indicarea obiectivelor, întrebuințarea hărților topografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activității militare.

III. CONȚINUTURI:

● Instrucția de front (I.F.)

Instrucția de front fără arma:

- pozițiile fără armă;

- alinierea;

- descoperirea și acoperirea;

- deplasarea militarilor;

- întoarcerile de pe loc;

- oprirea;

- salutul militar, prezentarea onorului de pe loc și din mișcare;

- ieșirea militarului din formație, prezentarea în fața comandantului și intrarea în formație;

- prezentarea militarului în fața comandantului, în încăperi.

Poziții pentru luptă; aruncarea grenadelor; lupta corp la corp.

● Topografie militară (T.M.)

- procedee expeditive de măsurare în teren:

- determinarea expeditivă a distantelor în teren;

- determinarea expeditivă a înălțimilor și detaliilor de teren;

- determinarea expeditivă a unghiului de pantă, caracteristicilor cursurilor de apă și păduri

- orientarea în teren și măsurarea obiectivelor fără hartă:

- determinarea punctelor cardinale după aștrii și prin alte procedee;

- descrierea busolei și reguli de întrebuințare;

- determinarea punctelor cardinale cu busola;

- determinarea azimutului unei direcții;

- deplasarea după azimut.

- probleme ce se rezolvă în teren, cu ajutorul hărții:

- orientarea în teren cu hartă;

- procedee de orientare a hărții și stabilire a locului de stație;

- deplasarea în teren după hartă.

● Instrucția tragerii (I.T.)

- cunoașterea și întrebuințarea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm:

- destinație, caracteristici tehnico-tactice, părți componente, funcționare, mânuire,

întreținere și păstrarea armei;

- demontare, montare, rolul părților componente în funcționarea armei; incidente de

tragere și remedierea lor; controlul și pregătirea pentru tragere; cunoașterea

muniției.

- reguli și operațiuni de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.);

- reguli și măsuri de siguranță pe timpul executării ședințelor de tragere;

- executarea ședinței a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.);

IV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PROBEI

În cadrul probei, fiecare candidat va rezolva minimum două probleme la "Instrucția de Front" și "Topografie Militară" și va executa obligatoriu ședința a două de tragere cu arma de tir cu calibru redus 5,6 mm.

Evaluarea candidaților se execută de către o subcomisie formată din 2-3 ofițeri cu experiență în domeniu, propuși de Statul Major al Forțelor Terestre.

Candidații vor fi repartizați în grupe, iar ordinea de susținere a probelor nu este obligatorie, ea fiind stabilită de membrii subcomisiei pentru disciplina " Pregătire Militară" și aprobată de președintele comisiei examenului de Bacalaureat din colegiul militar.

Toate probele se organizează și desfășoară în spații delimitate pin marcaje vizuale, unde au acces numai examinatorii, candidații și delegații MECT.

Punctele obținute în urma executării ședinței a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.) se transformă în note astfel: 28-30p = 10; 25-27p = 9; 22-24p = 8; 20-21p = 7; 17-19p = 6; 15-16p = 5; sub 15p = 4.

Media finală (MF) se calculează aplicându-se formula:

IF + TM +2IT

MF = -------------

4

PROGRAMA: ISTORIA MUZICII

ISTORIA BALETULUI

ISTORIA TEATRULUI

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2004, istoria muzicii, teatrului și baletului constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocaționale și constituie probă scrisă.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

Istoria muzicii, teatrului și baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de artă.

Competențele de evaluat:

- utilizarea noțiunilor istorice specifice menționate în curriculum;

- corelarea unor noțiuni cu fapte istorice;

- interpretarea unor evenimente istorice marcante și prezentarea personalităților epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor;

- recunoașterea, și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi; descrierea și explicarea unor fapte și fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective;

- utilizarea corectă și adecvată a limbajului specific; operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;

III. CONȚINUTURI

1.Programa pentru istoria muzicii

A. Istoria muzicii universale

Conținuturi:

1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene.

2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri.

3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi.

4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel).

5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven).

6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I. Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner).

7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.).

B.Istoria muzicii românești

1. G.Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului

2. Creatori români în perioada interbelică (M.Jora, P.Constantinescu ș.a.)

3. Direcții și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX (A.Stroe, Șt. Niculescu, I.Olah, A.Vieru, W.Berger ș.a.)

4. Genuri muzicale predilecte ( coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX și compozitori reprezentativi.

Notă:

Pentru anul școlar 2003-2004, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii și Istoria teatrului va conține obligatoriu și minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referință din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicați în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grilă.

2. Programa pentru istoria baletului

Conținuturi:

1. Dânsul în Grecia Antică;

- dânsul alături de muzică și poezie

- felurile dansului antic grecesc

2. Nașterea și fundamentarea baletului

- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea, Academia de dans; Lully, Moliιre - comedia balet.

3. J.G.Noverre -reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete".

4. Baletul în epoca romantică

- climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi și "Gissele".

Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului.

- J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantică până la sfârșitul sec.XIX în Franța, Italia, Danemarca.

- A.Bournonville. Baletul în Rusia, înființarea școlilor imperiale și regale de dans. Coregrafi.

- P.I.Ceaikovski și noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din pădurea adormită", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci".

- Marius Petipa, personalitate artistică și creatoare.

5. Precursorii modernismului și contribuția lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze

6. S.Diaghilev și "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreți, baletele.

7. Perioada experimentală în baletul contemporan.

- suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar și neoclasicismul.

8. Expresionismul german.

- premisele apariției curentului artistic

- reprezentanții expresionismului și discipolii acestora

9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.

- tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi și interpreți.

10. Baletul în România:

- evoluție, coregrafi, compozitori, interpreți

- Floria Capsali-fondator de școală națională

- balete românești

PROBA PRACTICĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2004, proba practică pentru muzică, coregrafie și teatru,constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocaționale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

- redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice și interpretative ale repertoriului;

- elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific

- realizarea calității artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;

- valorificarea potențialului personal și creativ în actul interpretativ;

- comunicarea artistică în perspectiva relației interpret-public

3. Programa pentru proba practică

MUZICĂ

I. Secția instrumentală

- A) un studiu -cel puțin la nivelul clasei a XII a;

- B) două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă - cel puțin din programa clasei a XII-a;

- C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, la nivelul clasei a XII-a. Proba C) se va desfășura astfel:

În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.

Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A și B), se va ține cont de următoarele criterii:

- fidelitatea respectării textului

- realizare tehnică

- realizare stilistică

- expresivitate, creativitate (nota personală)

Aprecierea se va face conform baremului probei

Pentru evaluarea probei C), se va ține cont de următoarele criterii:

- fidelitatea respectării textului (cel puțin la nivel mediu)

- realizare tehnică (cel puțin la nivel mediu)

- realizare stilistică

Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.

Aprecierea se va face conform baremului probei.

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.

II. Secția teoretică

A) Auz muzical

- l interval simplu consonant și disonant

- l interval compus (până la cvintadecima inclusiv)

- 1 trison în poziție strânsă

- l trison în poziție largă

Pentru evaluarea probei A), recunoașterea corectă a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.

B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă.

Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.

Pentru evaluarea probei B), se va ține cont de următoarele criterii:

- intonarea corectă

- execuția corectă din punct de vedere ritmic

- analiză corectă din punct de vedere teoretic

Aprecierea se va face conform baremului probei

C) Dicteu:

1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate și conținut similare celor de la proba de solfegiu;

2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalități majore, cu maximum 2 alterații constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi și note întregi.

Pentru evaluarea probei C), se va ține cont de următoarele criterii:

- notarea corectă a înălțimilor

- notarea corectă a duratelor

Aprecierea se va face conform baremului probei

Pentru candidații Secției Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:

- proba A) 5 minute

- proba B) 15 minute

- proba C) 2 ore

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.

III. Secția canto

A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied și o piesă românească în tonalitatea și limba originală;

B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).

C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.

Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va ține cont de următoarele criterii:

- fidelitatea respectării textului

- realizare tehnică

- realizare stilistică

- expresivite , creativitate (nota personală)

Aprecierea se va face conform baremului probei

Proba B) se va desfășura astfel:

În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.

Pentru secția canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto și un profesor de teoria muzicii.

Pentru evaluarea probei B) și C), se va tine cont de următoarele criterii:

-intonarea corectă

-execuția corectă din punct de vedere ritmic

-analiză corectă din punct de vedere teoretic

Aprecierea se va face conform baremului probei.

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.

IV. Secția canto popular

A) trei lucrări cuprinzând o doina/baladă și 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului.

B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).

C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.

Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se va ține cont de următoarele criterii:

- fidelitatea respectării textului

- realizare tehnică

- realizare stilistică

- expresivitate, creativitate (nota personală)

Aprecierea se va face conform baremului probei.

Proba B) se va desfășura astfel:

În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.

Pentru evaluarea probei B) și C), se va ține cont de următoarele criterii:

- intonarea corectă

- execuția corectă din punct de vedere ritmic

- analiză corectă din punct de vedere teoretic

Aprecierea se va face conform baremului probei.

Pentru candidații secției Canto ( clasic și popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează:

- proba A) 20 de minute

- proba B) și C) 15 minute

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.

4. Programa pentru proba practică

COREGRAFIE

Pentru candidații grupei a)

A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat- Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.

Pentru candidații grupei b)

A) Repertoriu - variații clasice. Din repertoriul de trei variații clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.

Variațiile impuse sunt:

Fete: P. I. Ceaicovski: "Frumoasa din pădurea adormită" - actul I

L. Minkus: "Don Quijote" - actul III

A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)

Băieți: L. Minkus: "Don Quijote"- actul III

R. Drigo: "Corsarul " - actul II

P. I. Ceaicovski " Lacul lebedelor" - actul III

Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidații grupei a) cât și pentru candidații grupei b), se va ține cont de următoarele criterii:

- tehnic - gradul de dificultate al execuției

- artistic - fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate

- analiză corectă din punct de vedere teoretic

Pentru candidații secției Coregrafie (grupa a și b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 20 de minute.

Aprecierea se va face conform baremului probei.

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A.

Notele acordate la probele A,B,C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum și nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricație corespunzătoare specialității. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice.

Notă: Probele practice pentru muzică, coregrafie și teatru nu se susțin cu public.

La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic.

Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice.

1. PROGRAMA: ISTORIA TEATRULUI

Licee de muzica, coregrafie și arta teatrala

A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

Conținuturi:

1. Antichitatea greaca:

- tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia"

- "Prometeu inlantuit"

- Sofocle -"Oedip Rege"

- "Antigona"

- Euripide - "Medeea"

- comedia - Aristofan - "Broaștele"

2.Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" și "Soldatul fanfaron" - la alegere

3.Teatrul medieval - Misterele

4. Comedia dell'Arte

Renașterea

5.Lope de Vega - "Fântâna turmelor" și "Câinele grădinarului" - la alegere

6.William Shakespeare - drama istorică - "Richard al III-lea" Hamlet

-comedia fantastică "Visul unei nopți de vară"

7. Clasicismul francez - Corneille -"Cuiul"

- Racine - "Fedra"

- Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere

8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa

- Beaumarchai - o piesa

9. C. Goldoni - "Hangița" și "Sluga la doi stăpâni" - la alegere

10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"

11. Comedia socială rusa la începutul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul"

12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescărușul"

- B.Show - "Pygmalion"

- H.Ibsen - "Nora"

13. Strindberg - "Dânsul Morții" și "Domnișoara Mia" , la alegere

14. Teatrul contemporan

B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC

Conținuturi:

l. Începuturile dramaturgiei romanești - secolul al XIX-lea

- Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție"

2. B.P.Hașdeu - "Razvan și Vidra"

3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda"

4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută"

5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare"

6. T.Musatescu - "Titanic vals"

7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere

8. L.Blaga - "Meșterul Manole"

9. M.Sebastian - "Steaua fără nume"

10. M.Sorescu - "Răceala"

ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"

Bibliografie

Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba

Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba

Istoria teatrului universal - Ion Zamfîrescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala

Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane

Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999

Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999

Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu

Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP

Istoria teatrului în România, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, București

Teatrul românesc - loan Masoff, Ed, Pentru Literatură

Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului - Virgil Brădățeanu, EDP, 1979, București

*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate

2. Programa : ARTA ACTORULUI

A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanțare în funcție de diferite stări psihice indicate de comisie).

B. Improvizație liberă cu 1-3 obiecte și o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.

C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).

Proba A. și B. se va desfășura astfel:

În ziua probei, comisia elaborează, fixează și pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufletească care le vor însoți. Subiectele vor fi de același nivel.în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.

Proba C se va desfășura astfel:

Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat ( gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje).

Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A,B,C, se va ține cont de următoarele criterii:

- prezența scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho-fizică în acțiune)

- expresivitatea vorbirii (dicție, respirație, calitatea vocii, capacitatea de nuanțare logică și afectivă)

- aptitudini scenice ( capacitatea de improvizare a acțiunilor scenice, imaginație repertoriu, notă personală).

Pentru fiecare candidat,timpul maxim acordat este de 20 de minute.

Aprecierea se va face conform baremului probei.

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

Notele acordate la probele A, B, și C, precum și nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricație corespunzătoare specialității. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice.

Notă: Probele practice pentru muzică, teatru și coregrafie nu se susțin cu public.

La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic.

Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice.

PROGRAMA: STUDIUL FORMELOR ȘI DESENUL

A. ARTE PLASTICE ȘI DECORATIVE

1. Organizarea unei suprafețe folosind contraste valorice.

Contraste cantitative și calitative. Echilibrarea petelor. Aplicații (studiul figurii umane, mulaj gips).

2. Valorația, mijloc de expresie a volumului. Relația plan-valoare; despre pasaj. Importanța pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălțime spre alb și profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginație, raportul dintre obiectul studiat și suprafața înconjurătoare. Portret compozițional cu mâini.

3. Raportul dintre obiectul studiat și ambient. Rezolvarea compunerii spațiului plastic. Portret compozițional cu mâini.

4. Construcția pe baza observației formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcția va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie

5. Articulări de forme anatomice. Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie

6. Expresia figurii umane. Nuanțării expresive a liniei și valorilor. Cap de expresie

7. Construcția figurii umane folosind linia modulată și expresia volumului. Se vor urmări cu insistentă experimentarea potentelor expresive ale liniei.

8. Linia și pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, așezat într-o ambianță compusă de profesor.

9. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articulării acestor forme și sugerarea expresivă a formelor prin linie și pată.

10. Linia de construcție, linia expresivă și valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.

B. CLASE DE ARHITECTURĂ ARTE AMBIENTALE ȘI DESIGN

1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului

Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării.

2. Construcția și valorația mijloace de studiu. Aplicație având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenția ritmul proporțiilor care stabilesc caracterul formelor studiate și expresivitatea liniei și valorilor.

3. Compunerea simetrică fată de o axă. Aplicație la un grup limitat de forme geometrice(5-7) regulate. Acorduri și contraste valorice.

4. Crearea unei compoziții cu o semnificație dată. Studiu după natură, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate și formă.

5. Construcția umbrei proprii și a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse de lumină și precizându-se direcția lor.

6. Compunerea unui spațiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă și valorice. Secționarea unui obiect solid dat și utilizarea formei rezultate ca modul decorativ.

7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru și sferă.

8. Compoziție cu volume. Poliedre regulate și secțiuni ale acestora,

C. SEMINARII TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU

1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin.

2. Linia și pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantină, îmbrăcată, așezat într-o ambianță compusă.

3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantină.

4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articulării detaliilor și sugerarea expresivă a volumelor prin pată valorică. Tratare în viziune bizantină

5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin.

6. Linia de construcție, linia expresivă și valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compozițional cu mâini.

ISTORIA ARTEI ȘI ARHITECTURII

1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative

2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială.

3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative

4. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere reprezentative) prefigurarea tendințelor artistice ulterioare.

5. Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative.

6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc.

7. Secolul al XVII-lea în arta europeană

a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc.

8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).

9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere.

10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstracta.)

11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.

12. Arta românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiață, Camil Ressu, Francisc Sirato, losif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.

PROGRAMA: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

ÎNVĂȚĂMÂNT SPORTIV

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport are statut de disciplină obligatorie pentru toți elevii din învățământul sportiv.

Proba Pregătire Teoretică Sportivă, susținută din "Teoria și metodica pregătirii sportive de performanță" este o probă scrisă.

Elevii din învățământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba teoretică(scrisă) sau proba practică.