Anexa 1

CERINȚE ESENȚIALE DE SECURITATE

OBSERVAȚII PRELIMINARE

A. Cerințele esențiale de securitate se aplică echipamentelor sub presiune precum și ansamblurilor care prezintă un anumit pericol.

B. Cerințele esențiale de securitate conținute în prezenta hotărâre sunt obligatorii. Cerințele esențiale se aplică doar dacă există anumite pericole pentru echipamentele sub presiune atunci când sunt utilizate în condiții care sunt prevăzute, în mod rezonabil, de producător.

C. Producătorul are obligația să efectueze o analiză de risc în vederea identificării acelor riscuri care corespund produselor sale din punct de vedere al presiunii, fiind obligat să proiecteze și să construiască produsele având în vedere această analiză pe care a efectuat-o.

D. Cerințele esențiale trebuie interpretate și aplicate astfel încât la momentul proiectării și fabricației să se țină seama de nivelul tehnic și de practica curentă precum și de aspectele tehnice și economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecție privind sănătatea și securitatea.

1. GENERALITĂȚI

1.1. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate, fabricate și verificate, și, după caz, echipate și instalate astfel încât să fie garantată securitatea acestora atunci când sunt puse în funcțiune în conformitate cu instrucțiunile producătorului, sau în condiții previzibile în mod rezonabil.

1.2. La stabilirea soluțiilor cele mai adecvate producătorul trebuie să aplice următoarele principii în ordinea indicată:

1.3. Dacă se cunoaște sau poate fi previzibilă în mod clar posibilitatea unei utilizări necorespunzătoare, echipamentele sub presiune trebuie proiectate astfel încât să fie prevenit un posibil pericol datorat utilizării necorespunzătoare sau, dacă nu este posibil, să existe un avertisment că echipamentele sub presiune nu trebuie folosite în acest mod.

2. PROIECTARE

2.1. Generalități

Echipamentele sub presiune trebuie corespunzător proiectate luând în considerare toți factorii determinanți pentru a se garanta că echipamentele sunt sigure pe toată durata lor de viață.

La proiectare trebuie utilizați coeficienți de siguranță corespunzători care să utilizeze metode clare despre care se știe că includ marje de securitate adecvate pentru prevenirea tuturor tipurilor de avarii, într-o manieră coerentă.

2.2. Proiectare pentru o rezistență adecvată

2.2.1. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru încărcări corespunzătoare destinației acestora și a altor condiții de funcționare previzibile în mod rezonabil,

În mod special, următorii factori trebuie luați în considerare:

----------

Lit. a) a subpct. 2.2.1 al pct. 2 din anexa 1 a fost modificată de pct. 13 al al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.168 din 29 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 914 din 12 octombrie 2005.

Pentru diferite încărcări care pot să apară trebuie luată în considerare posibilitatea apariției lor simultane.

2.2.2. Pentru o rezistență adecvată, proiectarea trebuie să se bazeze pe:

sau

2.2.3.Metoda de calcul

Pentru echipamentele sub presiune eforturile admisibile trebuie să fie limitate, luându-se în considerare toate posibilitățile de avarie previzibile în mod rezonabil, în condiții de funcționare. În acest scop se utilizează coeficienți de siguranță pentru a elimina complet orice nesiguranță care rezultă din fabricație, din condiții reale de funcționare, eforturi, modele de calcul și din proprietățile și comportarea materialelor.

Aceste metode de calcul trebuie să asigure o marjă de siguranță suficientă, avându-se în vedere, după caz, cerințele prevăzute la pct. 7.

Cerințele enunțate mai sus pot fi îndeplinite dacă se utilizează una dintre următoarele metode, după caz, dacă este necesar fie ca o completare, fie în combinație cu altă metodă:

- proiectare bazată pe formule;

- proiectare bazată pe analiză;

- proiectare bazată pe metode din mecanică ruperii;

----------

Lit. a) a subpct. 2.2.3 al pct. 2 din anexa 1 a fost modificată de pct. 14 al al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.168 din 29 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 914 din 12 octombrie 2005.

Pentru a stabili rezistența echipamentului sub presiune în cauză, trebuie efectuate calcule de proiectare adecvate.

În mod special se aplică următoarele reguli:

iii) proiectarea trebuie să țină seama în mod corespunzător de toate combinațiile posibile de temperatură și presiune care pot să apară în condiții de funcționare ale echipamentului rezonabil previzibile.

-----------

Paragraful iv al lit. b) a subpct. 2.2.3 din anexa 1 a fost modificat de pct. 15 al al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.168 din 29 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 914 din 12 octombrie 2005.

- limita de curgere 0,2% sau 1% rezistența de încercare corespunzătoare temperaturii de calcul;

- rezistența la rupere la tracțiune;

- caracteristici de rezistență dependente de timp, cum ar fi rezistența la fluaj;

- date referitoare la oboseală;

- Modulul Young (modulul de elasticitate);

- valoarea adecvată pentru deformarea plastică;

- reziliența;

- tenacitate la rupere.

-------------

Paragraful v) al lit. b) a subpct. 2.2.3 din anexa 1 a fost modificat de pct. 16 al al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.168 din 29 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 914 din 12 octombrie 2005.

vii) proiectarea trebuie să ia în considerare toate tipurile posibile de uzură, previzibile în mod rezonabil cum sunt coroziunea, fluajul, oboseala, în funcție de utilizarea pentru care echipamentul este destinat, în instrucțiunile de funcționare a echipamentului prevăzute la pct 3.4. trebuie acordată o atenție deosebită caracteristicilor speciale de proiectare, care sunt reprezentative pentru durata de viață a echipamentului, ca de exemplu:

- pentru fluaj: numărul de ore de funcționare rezultate din proiect la temperaturile specificate;

- pentru oboseală: numărul de cicluri rezultate din proiect la nivelurile de eforturi specificate;

- pentru coroziune: adaosul de coroziune stabilit prin proiect.

Atunci când grosimea calculată nu permite o stabilitate structurală adecvată, trebuie luate măsuri necesare pentru remedierea situației având în vedere pericolele din timpul transportului și manipulării.

2.2.4. Metode de proiectare experimentale

Proiectul unui echipament sub presiune poate fi validat, total sau parțial, utilizând un program de încercări care se efectuează pe un exemplar reprezentativ al echipamentului sub presiune sau al categoriei de echipamente.

Programul de încercări trebuie definit în mod clar înaintea efectuării încercărilor și aprobat de un organism notificat responsabil pentru modulul de evaluare a proiectării, d^că există un asfel de organism.

Programul de încercări trebuie să cuprindă condițiile de încercare, precum și criteriile de acceptare și de respingere. Valorile actuale ale dimensiunilor esențiale și caracteristicile materialelor utilizate pentru echipamentul sub presiune se măsoară înaintea efectuării încercărilor.

În timpul încercărilor trebuie să poată fi observate toate zonele critice ale echipamentului sub presiune cu ajutorul unor instrumente adecvate, care să permită măsurarea, cu precizia necesară, a deformărilor și tensiunilor.

Programul de încercări trebuie să cuprindă următoarele:

(a) O încercare de rezistență la presiune, prin care se verifică faptul că la o presiune cu o limită de siguranță stabilită funcție de presiunea maximă admisibilă, echipamentul nu prezintă scurgeri sau deformații semnificative care depășesc o valoare limită stabilită.

Presiunea de încercare trebuie stabilită ținând seama de diferența dintre valorile mărimilor geometrice și ale caracteristicilor de material măsurate în condiții de încercare și valorile utilizate la proiectare; de asemenea, trebuie să se țină seama de diferențele dintre temperaturile de încercare și temperaturile de proiectare.

(b) acolo unde există pericol de fluaj sau de oboseală, încercări adecvate stabilite funcție de condițiile de funcționare a echipamentului, ca de exemplu, durata de menținere la temperaturile specificate, numărul de cicluri la nivelele de eforturi specificate etc.

(c) atunci când este necesar, încercări suplimentare privind alți factori conform prevederilor de la pct. 2.2.1, cum ar fi coroziunea, deteriorări din exterior.

2.3. Măsuri privind asigurarea manipulării și funcționării în condiții de securitate

Modul de funcționare indicat pentru echipamentele sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil în mod rezonabil, în funcționarea echipamentelor. Acolo unde este cazul, trebuie acordată o atenție deosebită următoarelor:

- dispozitive de închidere și deschidere;

- descărcări periculoase ale ventilelor de suprapresiune;

- dispozitive de prevenire a accesului fizic atunci când există suprapresiune sau vid;

- temperatura suprafeței având în vedere utilizarea pentru care echipamentul este destinat;

- descompunerea fluidelor instabile.

În mod special, echipamentele sub presiune prevăzute cu ușă de acces trebuie echipate cu un dispozitiv cu acționare automată sau manuală, prin care se garantează utilizatorului că deschiderea se face fără pericol. Suplimentar, atunci când deschiderea se poate face rapid, echipamentul sub presiune trebuie prevăzut cu un dispozitiv care să prevină deschiderea în orice situație în care presiunea și temperatura fluidului constituie un pericol.

2.4. Mijloace de examinare

(a) Echipamentele sub presiune trebuie proiectate și fabricate astfel încât să poată fi efectuate toate examinările necesare pentru a se garanta securitatea;

(b) Atunci când este necesar să se asigure securitatea permanentă a echipamentelor sub presiune, trebuie să fie disponibile mijloace pentru examinarea interioară a acestora, cum sunt gurile de vizitare care să permită accesul fizic în interiorul echipamentelor sub presiune, astfel încât să se poată efectua examinări corespunzătoare în condiții sigure și ergonomice.

(c) Se pot utiliza și alte mijloace pentru garantarea securității echipamentului sub presiune în cazurile în care:

- echipamentul sub presiune are dimensiuni prea reduse pentru a permite accesul fizic în interior, sau

- deschiderea echipamentului sub presiune are o influență negativă asupra interiorului, sau

- substanța conținută în interior nu s-a dovedit a fi dăunătoare pentru materialul din care este fabricat echipamentul sub presiune și nici nu sunt previzibile în mod rezonabil alte procese interne de degradare.

2.5. Mijloace de golire și aerisire

Atunci când este necesar, trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru golirea și aerisirea echipamentelor sub presiune:

- pentru prevenirea efectelor dăunătoare, cum ar fi lovitura de berbec, implozii datorate vidului, coroziune și reacții chimice necontrolate; trebuie luate în considerare toate fazele de funcționare și încercare, în special proba de presiune;

- pentru a permite curățarea, inspecția și întreținerea fără pericol.

2.6. Coroziunea sau altă formă de degradare chimică

Atunci când este necesar, trebuie prevăzute adaosuri sau protecții împotriva coroziunii sau a altor forme de degradare chimică, luând în considerare condițiile de utilizare avute în vedere și previzibile în mod rezonabil.

2.7. Uzură

Acolo unde pot să apară condiții severe de eroziune sau abraziune trebuie luate măsuri adecvate pentru :

- a diminua aceste efecte printr-o proiectare adecvată, de exemplu prin grosime suplimentară a peretelui sau prin utilizarea de căptușiri sau materiale de protecție;

- a permite înlocuirea celor mai afectate părți;

- a atrage atenția în instrucțiunile de funcționare prevăzute la pct. 3.4. asupra acelor măsuri care sunt necesare unei funcționări continue și sigure.

2.8. Ansambluri

Ansamblurile trebuie proiectate astfel încât:

- componentele care se asamblează împreună să fie adecvate și sigure pentru rolul funcțional;

- toate componentele să fie corect integrate și asamblate într-un mod adecvat.

2.9. Prevederi pentru umplere și golire

Echipamentele sub presiune trebuie proiectate și prevăzute cu accesorii, sau trebuie să existe instrucțiuni pentru montarea acestora, astfel încât să se asigure umplerea și golirea în condiții de securitate; în acest sens trebuie să se țină seamă de următoarele pericole:

- supraumplerea sau suprapresiunea având în vedere în special raportul de umplere și presiunea vaporilor la temperatura de referință;

- instabilitatea echipamentului sub presiune;

2.10. Protecție împotriva depășirii limitelor admisibile ale echipamentului sub presiune

În cazurile în care, în condiții previzibile în mod rezonabil limitele admisibile ar putea fi depășite, echipamentele sub presiune trebuie dotate cu dispozitive de securitate adecvate sau trebuie să existe instrucțiuni pentru montarea acestora, cu accesorii de protecție adecvate, dacă echipamentul nu este protejat de alte dispozitive de protecție din cadrul unui ansamblu.

În funcție de caracteristicile specifice ale echipamentului sub presiune sau ansamblului se alege dispozitivul adecvat sau combinații de astfel de dispozitive adecvate.

Dispozitivele de protecție, respectiv combinații ale acestora, cuprind:

2.11. Accesorii de securitate

2.11.1. Accesoriile de securitate trebuie:

- să fie proiectate și construite astfel încât, să fie adecvate și sigure pentru rolul funcțional și după caz, să fie respectate cerințele de întreținere și încercare a dispozitivelor;

- să nu îndeplinească alte funcții, cu excepția cazului în care funcția lor de securitate nu poate fi afectată de aceste alte funcții;

- să corespundă unor principii de proiectare adecvate pentru a se obține o protecție adecvată și sigură. Aceste principii cuprind în special modurile de oprire în condiții de siguranță la avarie, redundanță, diversitate și auto-diagnosticare.

2.11.2. Dispozitive pentru limitarea presiunii

Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie proiectate astfel încât presiunea să nu poată depăși în permanență presiunea maxim admisibilă PS; totuși este permisă o depășire de moment a presiunii, în conformitate cu prevederile de la pct. 7.3, acolo unde este cazul.

2.11.3. Dispozitive de supraveghere a temperaturii

Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă un timp de reacție adecvat, din motive de securitate, corespunzător funcției de măsurare.

2.12. Incendiu extern

Atunci când este necesar, echipamentele sub presiune trebuie proiectate și după caz echipate cu accesorii adecvate, sau trebuie să existe instrucțiuni pentru montarea acestora, astfel încât în eventualitatea unui incendiu extern să poată fi limitate pagubele, având în vedere în special utilizarea pentru care echipamentul este destinat.

3. FABRICAȚIA

3.1. Proceduri de fabricație

Producătorul trebuie să asigure realizarea în mod competent a prevederilor din faza de proiectare, aplicând tehnici adecvate și proceduri corespunzătoare mai ales în ceea ce privește următoarele aspecte:

3.1.1 Pregătirea părților componente

Pregătirea părților componente, cum sunt prelucrarea marginilor pentru sudare și formarea, nu trebuie să conducă la apariția defectelor, fisurilor sau modificarea caracteristicilor mecanice, care ar putea afecta securitatea echipamentelor sub presiune.

3.1.2. Îmbinări nedemontabile

Îmbinările nedemontabile și zonele adiacente acestora nu trebuie să prezinte defecte de suprafață sau interne care ar afecta securitatea echipamentelor sub presiune.

Proprietățile îmbinărilor nedemontabile trebuie să respecte proprietățile minime specificate pentru materialele care se îmbină, cu excepția cazului în care alte valori ale proprietăților reprezentative au fost în mod special luate în considerare la calculul de proiectare.

La echipamentele sub presiune, îmbinările nedemontabile ale componentelor care contribuie la rezistența la presiune a echipamentului și ale componentelor care sunt direct fixate pe acestea, trebuie efectuate de personal calificat corespunzător în conformitate cu procedee de lucru adecvate.

Pentru echipamentele sub presiune din categoriile ÎI, III și IV, procedeele de lucru și personalul trebuie aprobate de către un organism de terță parte competent, care, la alegerea producătorului, poate fi:

- un organism notificat,

- o organizație de terță parte recunoscută în conformitate cu prevederile art.16.

Pentru a acorda aceste aprobări, organizația de terță parte trebuie să efectueze examinările și încercările corespunzătoare din standardele prevăzute la art.5.alin.(2) sau alte încercări cu efect echivalent, sau dispune efectuarea acestora.

3.1.3. Încercări nedistructive

La echipamentele sub presiune, încercările nedistructive pe îmbinări nedemontabile se efectuează de către personal calificat corespunzător. Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III și IV, calificarea personalului trebuie autorizată de o organizație de, terță parte recunoscută în conformitate cu prevederile art. 16.

3.1.4. Tratament termic

În cazul în care există riscul ca procesul de fabricație să modifice caracteristicile materialelor în asemenea măsură încât securitatea echipamentului sub presiune ar putea fi afectată, trebuie efectuat un tratament termic corespunzător într-o fază de fabricație adecvată.

3.1.5. Trasabilitate

Trebuie adoptate și menținute proceduri corespunzătoare pentru identificarea materialelor din care au fost executate părți componente ale echipamentului sub presiune care contribuie la rezistența la presiune, prin mijloace adecvate începând cu faza de recepție, pe durata fabricației până la încercarea finală a echipamentului sub presiune fabricat.

3.2. Evaluarea finală

Evaluarea finală a echipamentelor sub presiune se face respectând următoarele etape.

3.2.1 Inspecția finală

Echipamentele sub presiune trebuie supuse unei inspecții finale în cadrul căreia se evaluează conformitatea cu cerințele prezentei hotărâri prin control vizual și examinarea documentelor, în cadrul acestei inspecții se pot lua în considerare încercările efectuate în timpul fabricației, în măsura în care este necesar pentru securitatea echipamentelor sub presiune, inspecția finală trebuie efectuată atât în interior cât și la exterior pe fiecare parte de echipament, după caz, în timpul fazei de fabricație, de exemplu când nu mai este posibilă examinarea în timpul inspecției finale.

3.2.2. Verificarea la presiune

Evaluarea finală a echipamentelor sub presiune trebuie să cuprindă o încercare a incintei sub presiune, care în mod normal îmbracă forma unei încercări la presiune hidrostatică cu o presiune de încercare care este cel puțin egală, după caz, cu valoarea prevăzută la pct. 7.4.

Pentru echipamente sub presiune din categoria I, produse în serie, această încercare poate fi efectuată pe bază statistică.

Dacă verificarea la presiune hidrostatică este dăunătoare sau nu poate fi efectuată, se pot efectua alte încercări, care s-au dovedit a fi eficiente. Pentru alte încercări decât încercarea la presiune hidrostatică, trebuie luate alte măsuri suplimentare înainte de efectuarea acelor încercări, cum sunt încercări nedistructive sau alte metode cu efect echivalent.

3.2.3. Inspecția dispozitivelor de securitate

Pentru ansambluri, evaluarea finală trebuie să includă și controlul dispozitivelor de securitate pentru a se verifica conformitatea totală cu cerințele prevăzute la pct. 2.10.

3.3. Marcare și etichetare

Suplimentar față de marcajul CE prevăzut la art. 18 mai trebuie furnizate și următoarele informații:

- denumirea și adresa sau alte date pentru identificarea producătorului și unde este cazul, a reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit în România sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;

- anul de fabricație;

- date care să permită identificarea echipamentului sub presiune în funcție de felul acestuia, cum ar fi tipul, identificarea seriei sau a lotului, seria numărului de fabricație;

- limitele maxim/minim admisibile esențiale.

- volumul echipamentului sub presiune V, în litri;

- diametrul nominal DN pentru conducte;

- presiunea de încercare PT în bar și data verificării;

- presiunea de reglare a dispozitivelor de securitate, în bar;

- puterea echipamentului, în kW;

- tensiunea rețelei, în V - volți;

- scopul utilizării;

- raportul de umplere, în kg/litru;

- masa de umplere maximă, în kg;

- masa proprie, în kg;

- grupa produsului.

Pe echipamentul sub presiune sau pe placa de timbru care se fixează în mod nedetașabil, se aplică marcajul CE și se inscripționează celelalte informații solicitate, cu următoarele excepții:

- pentru evitarea marcării repetate a părților individuale cum sunt conductele componente destinate aceluiași ansamblu, după caz, se poate utiliza o documentație corespunzătoare. Aceasta este valabil pentru marcajul CE și pentru alte marcaje și etichetări prevăzute în prezenta anexă;

- în cazul în care echipamentul sub presiune este prea mic, de exemplu accesorii, informațiile prevăzute la lit.b) pot fi inscripționate pe o etichetă fixată pe echipamentul sub presiune;

- etichetarea sau alte mijloace adecvate se pot utiliza pentru inscripționarea masei de umplere și pentru însemnele de avertizare prevăzute la lit. c), cu condiția ca acestea să rămână lizibile pe o perioadă de timp adecvată.

3.4. Instrucțiuni de funcționare

- montajul, inclusiv asamblarea mai multor echipamente sub presiune diferite;

- punerea în funcțiune;

- utilizarea;

- întreținerea, inclusiv verificările care se efectuează de către utilizator.

4. MATERIALE

Materialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune trebuie să fie corespunzătoare pentru o astfel de utilizare pe întreaga durată de viață planificată, cu excepția cazurilor când este prevăzută înlocuirea lor.

Materialele de adaos pentru sudare și alte materiale de îmbinare consumabile trebuie să satisfacă numai cerințele relevante prevăzute la pct. 4.1, la pct. 4.2 lit. a) și la pct. 4.3. primul paragraf, în mod adecvat, atât individual cât și ca structură îmbinată.

4.1. Materialele pentru părțile solicitate la presiune trebuie:

4.2. a) Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să definească în mod clar valorile necesare utilizate la calculele de proiectare conform prevederilor de la pct. 2.2.3 și caracteristicile esențiale ale materialelor precum și modul de tratare al acestora conform prevederilor de la pct. 4.1;

- prin utilizarea materialelor care sunt conform standardelor prevăzute la art. 5. alin(2).;

- prin utilizarea materialelor pentru care există o aprobare europeană de material pentru echipamente sub presiune conform prevederilor din art. 14;

- prin utilizarea materialelor care au aprobare specială.

4.3. Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să ia măsurile adecvate pentru a asigura că materialul utilizat corespunde cu specificațiile impuse acestora, în special, trebuie să obțină pentru toate materialele documente întocmite de producătorul de materiale din care rezultă conformitatea cu o specificație impusă.

Pentru părțile cele mai importante solicitate la presiune ale echipamentelor sub presiune din categoriile ÎI, III și IV documentele întocmite de producătorul de materiale trebuie să fie sub forma unui certificat de control specific al produsului.

În cazul în care producătorul de materiale aplică un sistem de asigurare a calității corespunzător, certificat de un organism competent, care a efectuat și o evaluare specifică pentru materiale, se presupune că certificatele emise de producător atestă conformitatea cu cerințele prevăzute la acest punct.

CERINȚE PENTRU ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE SPECIALE

Suplimentar față de cerințele de la pct. l - 4, echipamentele sub presiune prevăzute la pct. 5 și la pct. 6 trebuie să respecte și cerințele prevăzute pentru fiecare din acestea.

5. ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE CU ARZĂTOR SAU ÎNCĂLZITE ÎN ALT MOD CARE PREZINTĂ RISCUL DE SUPRAÎNCĂLZIRE CONFORM PREVEDERILOR DE LA ART. 8.

Aceste echipamente sub presiune includ:

- Instalații de producere a aburului și a apei fierbinți conform celor prevăzute la art.8. alin.(3) cum sunt de exemplu cazane de abur și apă fierbinte cu arzător, supraîncălzitoare și supraîncălzitoare intermediare, cazane recuperatoare, cazane pentru arderea deșeurilor, cazane încălzite electric și oale de gătit sub presiune împreună cu accesoriile lor și după caz, cu sistemele aferente.de tratare a apei de alimentare și de alimentare cu combustibil, și

- Echipamentele utilizate în procesele de încălzire, altele decât cele pentru generarea aburului și apei fierbinți, conform celor prevăzute la art. 8. alin.(2), ca de exemplu încălzitoare pentru procese chimice și alte procese similare, precum și echipamente sub presiune pentru industria alimentară.

Aceste echipamente sub presiune trebuie calculate, proiectate și construite, astfel încât să reducă la minim riscul unei avarieri a incintei sub presiune ca urmare a supraîncălzirii, în mod special trebuie să se asigure, acolo unde este cazul, că sunt respectate următoarele:

6. CONDUCTE CONFORM PREVEDERILOR DE LA ART. 8, ALIN.(4).

Pentru conducte, prin proiectare și construcție trebuie să se asigure că:

7. CERINȚE CANTITATIVE SPECIALE PENTRU ANUMITE ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE.

De regulă se aplică prevederile enunțate mai jos. în cazul în care însă acestea nu se aplică, inclusiv cazurile în care materialele nu sunt special menționate și standardele prevăzute la art. 5, alin.(2). nu se aplică, atunci producătorul trebuie să facă dovada că a luat măsuri corespunzătoare care asigură un nivel de securitate general echivalent.

Prevederile acestui punct completează cerințele esențiale prevăzute la pct. l - 6 pentru echipamentele sub presiune cărora li se aplică.

7.1 Eforturi admisibile

7.1.1 Simboluri

R(e/t) limita de elasticitate, reprezintă după caz valoarea la temperatura de calcul pentru:

- limita de curgere superioară pentru un material care are o limită de curgere inferioară și superioară;

- l ,0% limita de întindere pentru oțeluri austenitice și aluminiu nealiat;

- 0,2% limita de întindere pentru celelalte cazuri.

R(m/20) reprezintă valoarea minimă a rezistenței de rupere la 20°C

R(m/t) reprezintă rezistența de rupere la temperatura de calcul.

7.1.2. Efortul general admisibil în membrană, în cazul unor solicitări preponderent statice și la temperaturi în afară intervalului în care fenomenele de fluaj sunt semnificative, nu trebuie să depășească în funcție de materialul utilizat, cea mai mică dintre următoarele valori:

- Pentru oțel feritic, inclusiv oțel normalizat cu excepția oțelului cu granulație fină și a oțelului cu un tratament termic special: 2/3 R(e/t) și 5/12 R(m/20);

- Pentru oțel austenitic:

- dacă alungirea după rupere depășește 30%, 2/3 R(e/t);

- sau, ca alternativă, dacă alungirea acestuia după rupere depășește 35%,1/6 R(e/t) și 1/3 R(m/t);

- Pentru oțel turnat nealiat sau slab aliat, 10/19 R(e/t) și 1/3 R(m/20);

- Pentru aluminiu, 2/3 Re/t;

- Pentru aliaje de aluminiu cu excepția aliajelor durificate prin precipitare, 2/3 R(e/t) și 5/12 R(m/20).

7.2. Coeficienți de îmbinare

Pentru îmbinări sudate coeficienții de îmbinare nu pot depăși următoarele valori:

- Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercări distructive și nedistructive care confirmă că întreaga serie de îmbinări nu prezintă defecte importante: 1;

- Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse la încercări nedistructive la intervale neregulate: 0,85;

- Pentru echipamentele sub presiune care sunt supuse numai examinării vizuale, fără a se efectua alte încercări nedistructive: 0,7.

Dacă este necesar trebuie avute în vedere totodată și tipul eforturilor precum și proprietățile mecanice și tehnologice ale îmbinărilor.

7.3. Dispozitive de limitare a presiunii, în special pentru recipiente sub presiune

Depășirea de moment a presiunii, conform prevederilor de la pct. 2.11.2, trebuie limitată la 10% din presiunea maxim admisibilă.

7.4. încercarea la presiunea hidrostatică

Pentru recipiente sub presiune, presiunea hidrostatică la care se face încercarea conform prevederilor de la pct. 3.2.2 nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele două valori posibile:

- valoarea corespunzătoare solicitării maxime la care este supus echipamentul sub presiune în funcționare, luând în considerare presiunea maxim admisibilă și temperatura maxim admisibilă, multiplicat cu coeficientul 1,25,

sau

- valoarea presiunii maxim admisibile multiplicat cu coeficientul 1,43.

7.5. Caracteristicile materialelor

Cu excepția cazurilor în care sunt impuse alte valori conform altor criterii ce trebuie luate în considerare, un oțel este considerat suficient de ductil pentru a satisface cerințele prevăzute la pct. 4.1. lit. a), dacă în cadrul încercării de alungire la rupere efectuată conform unei proceduri standard alungirea acestuia după rupere nu este mai mică decât 14% și valoarea energiei de rupere măsurată pe o epruvetă tip "ISO V", nu este mai mică de 27 J, la o temperatură de maxim 20°C dar, nu mai mare decât cea mai mică temperatura de funcționare planificată.