Articolul 1
Se aprobă Strategia națională privind serviciile de sănătate, prevăzută în anexa nr. 1, și Planul de acțiune pentru reforma sectorului de sănătate, prevăzut în anexa nr. 2.
pentru aprobarea Strategiei naționale privind serviciile de sănătate și a Planului de acțiune pentru reforma sectorului de sănătate
În temeiul art. 108 din Constituție, republicată, și al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Se aprobă Strategia națională privind serviciile de sănătate, prevăzută în anexa nr. 1, și Planul de acțiune pentru reforma sectorului de sănătate, prevăzut în anexa nr. 2.
(1) Se constituie Comitetul Național pentru Implementarea Strategiei privind Serviciile de Sănătate, denumit în continuare Comitet Național, pentru aplicarea și dezvoltarea strategiei naționale și a planului de acțiune pentru reforma sectorului de sănătate.
(2) Componența Comitetului Național, precum și atribuțiile principale sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Ministerul Sănătății și celelalte instituții prevăzute în anexa nr. 3 vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
-------------
Ministrul sănătății,
Ovidiu Brînzan
Ministru de stat, ministrul administrației și internelor,
Marian Florian Săniuță
Ministrul delegat pentru administrația publică,
Gabriel Oprea
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,
Elena Dumitru
p. Ministrul finanțelor publice,
Maria Manolescu,
secretar de stat
București, 8 iulie 2004.
Nr. 1.088.
STRATEGIA NAȚIONALĂ
privind serviciile de sănătate
Pe termen lung, efectul vizat al strategiei este îmbunătățirea stării de sănătate a populației și, prin aceasta, a calității vieții.
I. Scopul Strategiei naționale privind serviciile de sănătate
Scopul Strategiei naționale privind serviciile de sănătate, denumită în continuare strategie, este creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate și eficientizarea modului de furnizare a serviciilor medicale spitalicești.
Principalele obiective ale acestei strategii, care vor direcționa furnizarea serviciilor de sănătate în România pentru cel puțin următorii 10 ani, sunt următoarele:
1. Îmbunătățirea accesului populației și creșterea echității în acordarea serviciilor de sănătate
2. Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate
3. Îmbunătățirea eficacității și a eficienței serviciilor de sănătate
Prezenta strategie are la bază strategia de raționalizare a serviciilor spitalicești, elaborată în anul 2003 în cadrul derulării proiectului de planificare și reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România.
Principiile acestei strategii vor direcționa furnizarea serviciilor de sănătate în România pentru cel puțin următorii 10 ani.
II. Viziunea strategiei privind serviciile de sănătate din România
Cetățenii României vor avea un acces îmbunătățit pe plan local la servicii de sănătate de calitate, inclusiv accesul la medicamente prescrise rațional, medicina de familie, servicii de sănătate publică și la programe de prevenire a îmbolnăvirilor. Cetățenii vor avea încredere în pregătirea medicilor de familie și se vor baza pe aceștia pentru rezolvarea majorității problemelor lor de sănătate, apelând la medicii de specialitate sau la serviciile spitalicești doar atunci când este nevoie.
Cetățenii cu afecțiuni cronice cum ar fi: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, afecțiuni respiratorii cronice și altele se vor baza atât pe medicii de familie la care sunt înscriși, cât și pe o rețea de alți furnizori, care îi vor ajuta să-și mențină un stil de viață sănătos acasă, la serviciu și în comunitate. Cetățenii vor fi informați despre serviciile de sănătate ce le pot fi furnizate și vor alege serviciile pe baza calității și nivelului de complexitate cel mai potrivit. Opțiunea de a alege servicii private va fi mai largă.
În România se va dezvolta un sector al serviciilor spitalicești performant, ușor accesibil pentru pacienții care necesită îngrijiri pentru traumatisme și urgențe medicochirurgicale, alte afecțiuni acute care le pun în pericol viața, boli cronice grave.
Spitalele vor fi dotate în mod corespunzător și vor furniza o gamă adecvată de servicii de calitate pentru diagnostic și tratament. De asemenea, spitalele vor avea personal cu pregătire adecvată, motivat să furnizeze îngrijiri clinice de calitate.
Pe termen lung, efectul vizat al prezentei strategii este îmbunătățirea stării de sănătate a populației și, prin aceasta, a calității vieții.
Prezenta strategie se va concentra pe modernizarea și îmbunătățirea calității serviciilor spitalicești și pe extinderea accesului local la serviciile de asistență primară. Astfel se va realiza un echilibru între serviciile spitalicești, serviciile ambulatorii de specialitate furnizate în spital sau în cabinete medicale individuale, serviciile de spitalizare de zi și serviciile de asistență primară (medicina de familie, medicamentele eliberate în regim ambulatoriu, îngrijirile la domiciliu, îngrijirile comunitare, precum și serviciile de sănătate publică și programele de prevenire a îmbolnăvirilor etc.).
III. Obiectivele strategiei privind serviciile de sănătate din România:
Obiectivul 1: Crearea unui sector al serviciilor spitalicești performant, care să furnizeze îngrijiri mai eficiente și mai eficace, cum ar fi îngrijirile ambulatorii integrate cu cele spitalicești, spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, precum și îmbunătățirea serviciilor de diagnostic și tratament (Se subordonează scopului: creștere acces, eficiență)
Obiectivul 2: Extinderea serviciilor de asistență primară, în special a îngrijirilor la domiciliu, eliberării medicamentelor în regim ambulatoriu, crearea unor centre de sănătate multifuncționale atât în mediul urban, cât și în cel rural și integrarea asistenței primare cu serviciile ambulatorii de specialitate și serviciile spitalicești, în conformitate cu programele naționale de sănătate (Se subordonează scopului: creștere acces)
Obiectivul 3: Asigurarea unei finanțări adecvate și sustenabile, în vederea stimulării performanței spitalelor, în concordanță cu politicile sanitare și cu ținta de planificare națională pe termen lung a numărului de paturi de spital, care să conțină elemente stimulative pentru furnizarea eficientă a serviciilor spitalicești (Se subordonează scopului: creștere calitate, eficiență)
Obiectivul 4: Închiderea, transformarea sau restructurarea unităților spitalicești care nu sunt necesare sau care sunt subutilizate, în vederea reducerii pierderilor financiare, și utilizarea resurselor economisite pentru dezvoltarea noilor priorități în sistemul de sănătate, bazate pe reducerea numărului internărilor și a duratei medii de spitalizare, concomitent cu creșterea ratei de ocupare a paturilor și îmbunătățirea rezultatelor activității (Se subordonează scopului: creștere calitate, eficiență)
Obiectivul 5: Îmbunătățirea sistemelor de conducere și management operațional și furnizarea unei capacități adecvate de a conduce și monitoriza reformele strategice în sistemul de sănătate (Se subordonează scopului: creștere acces, calitate, eficiență)
Obiectivul 6: Revizuirea cadrului de reglementare de la nivel central pentru a permite implementarea rapidă a reformei în sistemul de sănătate și descentralizarea ulterioară a managementului operațional și financiar, în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru acoperirea nevoilor locale, inclusiv servicii pentru populația defavorizată sau vulnerabilă (Se subordonează scopului: creștere acces, calitate)
Obiectivul 7: Dezvoltarea unui sistem modern de acreditare a serviciilor de sănătate și a unor sisteme adecvate de monitorizare a managementului calității (Se subordonează scopului: creștere calitate)
Obiectivul 8: Creșterea participării sectorului privat în finanțarea serviciilor de sănătate, prin îmbunătățirea reglementării sistemului privat de asigurări de sănătate în urma aprobării Legii asigurărilor private de sănătate, care să permită competiția pentru fonduri suplimentare a furnizorilor de servicii medicale publici sau privați, altele decât cele colectate prin contribuția obligatorie la Fondul național unic de asigurări de sănătate (Se subordonează scopului: creștere eficiență)
Obiectivul 9: Transferul îngrijirilor furnizate în spitale pentru cazurile sociale și pentru vârstnici către unități/organizații ale autorităților locale și/sau către unități private, astfel încât spitalele să se poată concentra pe furnizarea îngrijirilor de tip acut
IV. Rezultate așteptate ale strategiei privind serviciile de sănătate din România
Atingerea obiectivelor menționate în prezenta strategie va conduce la următoarele rezultate:
1. Un sistem modern și eficient al îngrijirilor medicale spitalicești, cu un acces îmbunătățit la servicii de calitate crescută
2. Populația va avea un acces local îmbunătățit la o gamă mai largă de servicii integrate de asistență primară și spitalicească, mai bine adaptate nevoilor medicale ale comunității.
3. Finanțare susținută, echitabilă și transparentă a serviciilor de sănătate, bazată pe responsabilitate locală, descentralizată, cu stimulente pentru o activitate eficientă, cu răspundere și mecanisme de raportare corespunzătoare
4. Restructurarea și redefinirea unităților sanitare în vederea furnizării serviciilor medicale adecvate și care sunt identificate ca nevoi de sănătate ale populației
5. Îmbunătățirea conducerii și managementului serviciilor de sănătate, la nivel județean și regional, care va stimula furnizarea de servicii mai eficiente și reducerea corupției
6. Un cadru legal care susține descentralizarea și furnizarea mai rapidă a serviciilor de sănătate îmbunătățite, în concordanță cu această strategie și cu politicile naționale de sănătate
7. Asigurarea calității serviciilor de sănătate, măsurabilă prin sistemul de acreditare
8. Creșterea investițiilor sectorului privat în finanțarea și furnizarea serviciilor de sănătate și modele competitive de furnizare a serviciilor de sănătate
9. Un sistem de sănătate care să furnizeze exclusiv îngrijiri de sănătate și care să coopereze cu sectoarele de asistență socială pentru creșterea solidarității sociale și a calității vieții
PLAN DE ACȚIUNE
pentru reforma sectorului de sănătate
A. Pe termen scurt (sfârșitul anului 2004)
1. Finalizarea cadrului legislativ pentru direcțiile prioritare ale sistemului de sănătate: hotărâre a Guvernului privind strategia națională de sănătate publică, ordin al ministrului sănătății privind serviciile de urgență prespitalicești, ordin al ministrului sănătății privind competențele spitalelor (inclusiv legate de conducerea spitalelor), revizuirea Hotărârii Guvernului nr. 412/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcționarea și finanțarea unităților de asistență medico-sociale, ordin al ministrului sănătății privind organizarea, funcționarea și finanțarea centrelor de sănătate multifuncționale, reglementări privind politica națională a medicamentului
2. Elaborarea primei versiuni a planurilor naționale, regionale și locale de sănătate pentru structuri și servicii furnizate în domenii specifice
3. Planificarea și restructurarea serviciilor de sănătate în vederea creșterii accesului populației urbane și rurale la servicii de calitate pe baza planurilor de sănătate dezvoltate
4. Finanțare eficientă și transparentă a spitalelor prin: monitorizarea execuției bugetare a acestora în vederea încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat, extinderea sistemului de finanțare bazată pe caz la toate unitățile care furnizează servicii spitalicești de internare continuă pentru pacienți acuți, publicarea pe paginile de web ale instituțiilor abilitate a rapoartelor de activitate clinică și financiare ale spitalelor
5. Creșterea disponibilității medicamentelor pentru populație, în limita fondurilor existente prin derularea licitațiilor centralizate pentru medicamente de bază în spitale, derularea licitațiilor electronice pentru achiziții în spitale și introducerea primelor ghiduri de practică (diabet)
6. Reabilitarea asistenței medicale de urgență prespitalicească
7. Îmbunătățirea fluxului electronic de informații și a distribuirii informațiilor publice în sistemul de sănătate (de la furnizori la instituțiile locale și/sau centrale și înapoi și între instituțiile locale și centrale din sistem) prin introducerea semnăturii electronice, publicarea documentelor oficiale pe paginile de web, conceperea unui format unic de raportare clinică și/sau financiară
8. Standardizarea codificării și implementarea registrelor naționale de date în sistemul de sănătate (de exemplu, pentru diabet)
9. Monitorizarea și finalizarea investițiilor în derulare
10. Stimularea participării sectorului privat la serviciile de sănătate prin: elaborarea unui ordin al ministrului sănătății privind normele de aplicare a Legii asigurărilor private de sănătate, extinderea parteneriatelor public-private legate de externalizarea serviciilor de dializă, imagistică și laborator, finalizarea procesului de privatizare a managementului de spital pentru un spital-pilot
11. Finalizarea și pregătirea programelor cu finanțare externă, mai ales a celor referitoare la asistența mamei și copilului, consolidarea capacității de management și de control a Ministerului Sănătății și a serviciilor de medicină de urgență
12. Implementarea recomandărilor Proiectului de planificare și reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România
13. Susținerea în continuare a dezvoltării îngrijirilor primare și în ambulatoriu prin concesionarea cabinetelor medicale către medici
B. Pe termen mediu (până în 2008)
1. Îmbunătățirea furnizării serviciilor de sănătate comunitare (medicină generală/de familie, medicamente în ambulatoriu, planificare familială, centre de sănătate multifuncționale, servicii de specialitate în ambulatoriu etc.) și integrarea acestora cu serviciile spitalicești, precum și cu îngrijirile sociale și pentru vârstnici, în regim public sau privat
2. Finalizarea programelor cu finanțare externă pentru asistența mamei și copilului, consolidarea capacității de management și de control din Ministerul Sănătății și a serviciilor de medicină de urgență
3. Îmbunătățirea performanței serviciilor spitalicești prin reglementarea unor noi tipuri de servicii furnizate la acest nivel (asistență ambulatorie integrată, proceduri efectuate în regim de spitalizare de zi, spitalizare de o zi) și prin îmbunătățirea infrastructurii bazei de diagnostic și tratament
4. Îmbunătățirea calității și siguranței îngrijirilor spitalicești prin susținerea abordării de tipul medicinei bazate pe dovezi, pe baza ghidurilor clinice și realizarea a două ghiduri model până în 2005 (pentru diabet și hipertensiune)
5. Continuarea reducerii numărului de paturi de spital inițiată în cursul anului 2003 (în vederea atingerii țintei finale de planificare națională pe termen lung a paturilor, de 4,3 paturi la 1.000 de locuitori în anul 2014). Implicarea susținută în identificarea unei combinații de mecanisme de reducere a numărului de paturi pentru a atinge un rezultat real de aproximativ 5,5 paturi la 1.000 de locuitori (până în 2008) prin:
a) reducerea duratei medii de spitalizare în cazul afecțiunilor acute și extinderea serviciilor care se furnizează într-o singură zi (cum ar fi: spitalizarea de zi, spitalizarea de o zi, ambulatoriul integrat, servicii diagnostice etc.);
b) reducerea ratei de internări în spital în cazul afecțiunilor acute și cronice (cu excepția bolilor psihice și infecțioase);
c) creșterea numărului de zile de spitalizare disponibile și a ratei de ocupare a paturilor în spital în cazul afecțiunilor acute și în spitalizarea de zi;
d) transferul zilelor/pat din spitale în unități cu specific nemedical acut (îngrijiri sociale, unități medico-sociale etc.).
6. Dezvoltarea și rafinarea sistemului de finanțare pe bază de caz rezolvat a spitalelor și aplicarea acestuia la toate unitățile spitalicești de îngrijiri acute care au fost restructurate și reducerea treptată până la eliminare a ponderii finanțării istorice în calcularea tarifelor; introducerea și adaptarea sistemului de finanțare bazată pe caz și pentru serviciile ambulatorii
7. Stabilirea politicilor de sănătate referitoare la utilizarea noilor tehnologii medicale, medicamente, echipamente, bazate pe de o parte pe studii de cost-eficiență și cost-eficacitate și pe de altă parte pe nevoile de sănătate, în vederea furnizării unor servicii medicale de calitate
8. Stabilirea cadrului de reglementări privind operaționalizarea unor centre de sănătate multifuncționale referitoare la: metodele de finanțare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura și conducerea/managementul. Implementarea în cel puțin 15 județe a acestor centre, acolo unde este necesar prin restructurarea centrelor medicale rurale, centrelor de permanență, stațiilor de ambulanță, a spitalelor rurale și urbane mici și a spitalelor de monospecialitate
9. Stabilirea cadrului de reglementări privind extinderea îngrijirilor la domiciliu, referitoare la: metodele de finanțare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura și conducerea/managementul, în vederea reducerii internărilor în spital cu metode cost-eficiente. Atingerea obiectivelor determinate, cum ar fi reabilitarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu, implementarea lor pe scară largă în 20 de județe
10. Stabilirea cadrului de reglementări privind extinderea serviciilor ambulatorii integrate, referitoare la: metodele de finanțare, procesele de angajare de resurse umane, procesele privind infrastructura și conducerea/ managementul; se va sprijini astfel transferul anumitor servicii de îngrijiri cronice furnizate în spitale (diabet, astm, hipertensiune etc.) către ambulatoriul spitalului: vor fi stabilite sisteme integrate ambulatorii în cel puțin câte un spital județean sau universitar din fiecare județ
11. Implementarea unor mecanisme de finanțare sustenabile, echitabile și transparente, bazate pe descentralizarea responsabilității financiare, având structuri de responsabilitate și de raportare corespunzătoare. Finalizarea și adoptarea reglementărilor privind managementul datoriilor, a clasificației bugetare, a planului de conturi și a altor recomandări financiare cheie ale proiectului de planificare și reglementare a sistemului de servicii de sănătate al Băncii Mondiale în România, în consens cu legislația românească în domeniu. Implementarea unor mecanisme de finanțare susținute, echitabile și transparente pentru a asigura viabilitatea financiară a schemei de asigurări de sănătate și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
12. Decizia asupra modelelor de alocare regională a resurselor care să fie aplicate în România: implementarea modelului agreat și obținerea de îmbunătățiri semnificative în echitatea alocării resurselor la nivel național
13. Implementarea de politici, proceduri și reglementări noi în vederea îmbunătățirii conducerii și managementului serviciilor de sănătate și reducerii semnificative a nivelului corupției la nivel județean și regional; implementarea rețelelor de conducere județene/regionale în cel puțin 10 județe
14. Planificarea serviciilor de sănătate și reformă instituțională:
a) actualizarea planurilor de sănătate județene, regionale și naționale în ceea de privește numărul unităților și serviciile furnizate în domeniile specifice;
b) reorganizarea spitalelor bazată pe planul nevoilor de servicii de sănătate, în concordanță cu infrastructura, echipamentele, tehnologia și personalul necesar;
c) stabilirea unui plan de dezvoltare profesională pentru personalul medical de la toate nivelurile;
d) înființarea unui organism național de monitorizare a calității serviciilor de sănătate;
e) stabilirea unui set minim de indicatori pentru monitorizarea calității serviciilor de sănătate.
15. Identificarea nevoilor de formare pentru a implementa noile metode de management financiar, de conducere, managementul operațional și reforma serviciilor și formarea unei structuri de pregătire corespunzătoare
16. Implementarea unor sisteme îmbunătățite de management al informației pentru planificare, managementul serviciilor și monitorizarea largă a performanței sistemului, pe baza parametrilor de performanță ce urmează a fi definiți și a metodelor ce urmează a fi agreate
17. Colaborarea, în principal, cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a găsi oportunitățile și stimulentele necesare în vederea continuării stimulării investițiilor din sectorul privat în infrastructură, furnizarea de servicii și management prin stimularea parteneriatelor public-private, folosind experiența proiectelor-pilot de parteneriat public-privat inițiate începând cu anul 2002
18. Continuarea investițiilor în dezvoltarea viitoare a funcției de planificare la nivel central și județean și revizuirea atât a Strategiei naționale privind serviciile de sănătate, cât și a planurilor de sănătate județene, regionale și naționale în funcție de realizările de până în acel moment și de posibilitățile de dezvoltare, de exemplu, programe naționale de servicii clinice, programe sau proiecte cu finanțare externă etc.
19. Obținerea consensului asupra măririi ponderii finanțării pentru sănătate
20. Codificarea și corelarea tuturor actelor normative din domeniul sănătății într-un cod sanitar sau cod al sănătății publice.
C. Pe termen lung (până în 2014)
1. Atingerea obiectivelor finale ale strategiei privind serviciile de sănătate la nivel național până la o medie națională de aproximativ 4,3 paturi la 1.000 de locuitori, prin implementarea combinației de mecanisme de reducere a numărului de paturi stabilite prin Strategia națională de raționalizare a serviciilor spitalicești:
a) reducerea duratei medii de spitalizare prin tratarea a cel puțin 25% din pacienții acuți în structuri de spitalizare de zi și prin reducerea cu 10% a duratei de spitalizare pentru internările continue;
b) reducerea cu 10% a ratei internărilor în spital pentru pacienții acuți și cronici (cu excepția bolilor psihice și a bolilor infecțioase);
c) stabilirea la 365 a numărului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internările în spitalizare continuă;
d) stabilirea la 250 a numărului zilelor disponibile în spitale pentru ocuparea paturilor, respectiv la 85% a ratei de ocupare a acestora, pentru internările în spitalizare de zi;
e) transferul a 10% din numărul zilelor de spitalizare din spitale în unitățile de îngrijiri sociale și pentru vârstnici.
2. Încheierea restructurării și reorganizării tuturor unităților sanitare și implementarea serviciilor care sunt adecvate și bazate pe nevoile de sănătate ale populației.
COMPONENȚA
și atribuțiile principale ale Comitetului Național
pentru Implementarea Strategiei Naționale privind Serviciile de Sănătate
(1) Comitetul Național este format din:
- ministrul sănătății;
- secretar de stat din Ministerul Sănătății;
- președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
- consilier/reprezentant al primului-ministru;
- președinții comisiilor de sănătate ale Senatului și Camerei Deputaților, precum și din reprezentanți, la nivel de secretar de stat, de la următoarele ministere:
- Ministerul Administrației și Internelor;
- Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;
- Ministerul Finanțelor Publice;
- Ministerul Educației și Cercetării;
- Ministerul Apărării Naționale;
- Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
- Ministerul Justiției.
(2) Ministrul sănătății este președintele Comitetului Național.
(3) Numirea membrilor Comitetului Național se face prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea instituțiilor și structurilor prevăzute la alin. (1).
(1) Comitetul Național are următoarele atribuții principale:
a) urmărește adoptarea și implementarea strategiei prevăzute în anexa nr. 1 și întocmește rapoarte semestriale asupra stadiului de implementare, pe care le prezintă Guvernului;
b) dezbate politicile de sănătate și propunerile de măsuri ale secretariatului tehnic;
c) adaptează și avizează anual planul de activități prevăzut în anexa nr. 2, revizuiește realizarea lui, noile priorități și direcții de acțiune;
d) promovează și sprijină inițiative legislative generale necesare implementării strategiei;
e) sprijină implementarea acțiunilor specifice din strategia și planul de activități ce revin instituțiilor reprezentate în Comitetul Național.
(2) În realizarea atribuțiilor care îi revin, Comitetul Național se consultă cu organismul profesional al medicilor, Colegiul Medicilor din România.
(1) În cadrul Ministerului Sănătății se va înființa un secretariat tehnic al Comitetului Național.
(2) Secretariatul tehnic este coordonat de către secretarul general al Ministerului Sănătății.
(3) Atribuțiile principale ale secretariatului tehnic sunt:
a) identificarea și analizarea problemelor și activităților legate de implementarea Strategiei naționale privind serviciile de sănătate și a Planului de acțiune pentru reforma sectorului de sănătate, pregătirea documentației tehnice și legislative legate de problemele identificate, în vederea prezentării lor Comitetului Național pentru aprobare sau aviz;
b) coordonarea activităților de implementare a Strategiei naționale privind serviciile de sănătate, cu modificările și adaptările propuse de Comitetul Național;
c) monitorizarea activităților de implementare;
d) facilitarea comunicării în interiorul Comitetului Național și cu instituțiile implicate.
(4) Nominalizarea membrilor secretariatului tehnic și stabilirea responsabilităților specifice se aprobă în prima ședință a Comitetului Național.
Regulamentul de funcționare a Comitetului Național se aprobă în prima ședință a acestuia și se transmite instituțiilor implicate.
----------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.