Caută.ro

RO | EN

REGULAMENT din 8 iulie 2004

REGULAMENT Guvernul

Sursa oficială: Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 702 din 4 august 2004
Intrat în vigoare: 04.08.2004
Forma consolidată din: 04.08.2004

Cuprins

Capitolul I — Dispoziții generale
Capitolul II — Acțiuni și măsuri preventive
- Secțiunea 1 — Organizarea apărării împotriva unui dezastru specific
- Secțiunea 2 — Planurile de apărare
- Secțiunea 3 — Organizarea sistemului informațional - decizional
- Secțiunea 4 — Logistica intervenției
Capitolul III — Acțiuni și măsuri de intervenție operativă
Capitolul IV — Acțiuni și măsuri pentru recuperare și reabilitare
Capitolul V — Atribuțiile autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice și agenților economici privind apărarea împotriva unui dezastru specific
- Secțiunea 1 — Atribuții comune
- Secțiunea 2 — Atribuții specifice
Capitolul VI — Dispoziții finale
Anexa A
Anexa B
- Capitolul I — Dispoziții generale
- Capitolul II — Structura și conținutul Planurilor operative de apărare
- Capitolul III — Prevederi finale
Anexa 1
- Capitolul I — scop, definiție
- Capitolul II — - structuri organizatorice implicate
- Capitolul III — - concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție
- Capitolul IV — Resurse: umane, materiale, financiare
- Capitolul V — Logistica acțiunilor
- Capitolul VI — Asigurarea realizării acțiunilor:
Anexa 2
- Capitolul I — - Scop, definiție: Planul operativ de apărare în cazul producerii unui dezastru specific, este documentul pe baza căruia se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive, de pregătire și intervenție, în vederea conducerii unitare a acestora.
- Capitolul II
- Capitolul III — SECȚIUNEA A:
  - Secțiunea B — Măsuri și acțiuni în perioada de incidență a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:
  - Secțiunea C — Măsuri și acțiuni în perioada post dezastru specific
- Capitolul IV — Resurse: umane, materiale, financiare
- Capitolul V — Logistica acțiunilor se asigură de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru acțiunile și măsurile desfășurate de la sediul propriu, precum și de către autoritățile, instituțiile publice și agenții economici cu atribuții și responsabilități în domeniu.
- Capitolul VI — Asigurarea realizării acțiunilor:
Anexa 2.1.
Anexa .2.2.
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
Anexa C. 1
Anexa C.2
Anexa D
Anexa E
Anexa F

privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme și/sau alunecări de teren

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme și alunecări de teren reprezintă o activitate de interes național prin dimensiunea urmărilor negative ce se pot produce în plan economic, social și de mediu.

(2) În sensul prezentului regulament, prin apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme și/sau alunecări de teren, denumite în continuare dezastru specific, se înțeleg:

a) măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție, luate înainte de declanșarea fenomenelor cauzale;

b) măsuri operative de intervenție, luate după producerea dezastrului specific, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestuia;

c) măsuri de intervenție ulterioară, pentru recuperare și reabilitare.

(3) Parametrii și nivelurile de gravitate minime, privind caracterizarea zonelor afectate de dezastru specific în vederea solicitării declarării ca zonă de dezastru sau zonă în care se instituie starea de urgență, sunt prevăzuți în Anexa A.

Articolul 2

Obiectul prezentului regulament îl constituie ansamblul acțiunilor și măsurilor de prevenire, protecție și intervenție imediată, precum și de recuperare și reabilitare, necesare limitării efectelor unui dezastru specific care poate genera consecințe negative asupra desfășurării normale a activităților social-economice, mediului natural și construit.

Articolul 3

În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unui dezastru specific sunt:

a) populația, precum și bunurile sale mobile și imobile;

b) construcțiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învățământ și social-culturale, capacitățile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi, aeroporturi și altele;

c) căile de comunicații rutiere, feroviare și navale;

d) rețelele de alimentare cu energie electrică, gaze, barajele și alte lucrări hidrotehnice ;

e) sursele și sistemele de alimentare cu apă și canalizare, stațiile de tratare și de epurare ;

f) rețelele de telecomunicații și altele asemenea;

g) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanți sau având caracteristici defavorabile, intravilanul localităților și altele;

h) activitățile social-economice.

Capitolul II — Acțiuni și măsuri preventive ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Organizarea apărării împotriva unui dezastru specific

Articolul 4

(1) Organizarea, coordonarea și controlul acțiunilor și măsurilor de apărare împotriva efectelor unui dezastru specific revine Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, organizată pe lângă Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumită în continuare Comisia centrală;

(2) Președintele Comisiei centrale este ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului și din comisie fac parte persoane de decizie din conducerea ministerului, precum și reprezentanții, la nivel de secretar de stat, desemnați de celelalte ministere.

(3) În teritoriu, acțiunile și măsurile de apărare împotriva efectelor unui dezastru specific se realizează prin comisiile județene, municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva dezastrelor.

(4) Deținătorii, cu orice titlu de construcții, dotări și terenuri, a căror avariere în caz de dezastru specific poate pune în pericol populația, precum și mediul natural și construit sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze construcțiile cu aparatura de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform legislației în vigoare pentru fiecare domeniu.

Articolul 5

Aplicarea măsurilor de apărare împotriva efectelor unui dezastru specific se realizează în mod unitar pe baza planurilor operative și a planurilor de prevenire, pregătire. protecție și intervenție pentru dezastru specific, ale județelor, localităților, agenților economici și instituțiilor publice, denumite în continuare planuri de apărare.

Secțiunea 2 — Planurile de apărare

Articolul 6

(1) Planurile de apărare sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive, de pregătire și intervenție operativă, de refacere și reabilitare, în vederea conducerii unitare ale acestora.

(2) Modul de întocmire, structura și conținutul, precum și condițiile de modificare și actualizare, avizare și aprobare ale planurilor de apărare se stabilesc prin "Normativul privind elaborarea Planurilor de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme și/sau alunecări de teren", prevăzut în Anexa B.

(3) Planurile prevăzute la alin. (1) se întocmesc pentru județe/municipiul București, precum și pentru localități, de către comisiile de apărare împotriva dezastrelor, constituite conform legii, iar pentru agenții economici și instituțiile publice, de către conducerile administrative ale acestora.

Articolul 7

(1) Răspunderea privind întocmirea planurilor de apărare prevăzute la art. 6 alin (3) și aplicarea acțiunilor și măsurilor prevăzute în acestea revine prefecților, primarilor și conducerilor administrative ale agenților economici și instituțiilor publice.

(2) Avertizarea-alarmarea populației în cazul iminenței producerii unui dezastru specific este atributul structurilor de protecție civilă la nivel național / local.

(3) Aplicarea măsurilor și acțiunilor de apărare sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice; participarea la acțiunile de prevenire, pregătire, protecție și intervenție este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor fizice cu handicap și a altor categorii defavorizate.

Articolul 8

Programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel național, județean și local vor cuprinde, în mod obligatoriu, măsurile de prevenire a efectelor unui dezastru specific, răspunderea aplicării acestora revenind autorităților administrației publice centrale, locale și conducerilor administrative ale agenților economici și instituțiilor publice.

Articolul 9

Planul județean/ municipiului București de apărare se completează și se actualizează, de către Secretariatul tehnic permanent al Comisiei județene/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor.

Secțiunea 3 — Organizarea sistemului informațional - decizional

Articolul 10

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de apărare împotriva efectelor unui dezastru specific.

Articolul 11

(1) Transmiterea informațiilor și a deciziilor se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional-decizional, aprobată prin planul propriu de apărare.

(2) Schema de principiu a fluxului informațional-decizional este prezentată în Anexa C;

(3) Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP comunică imediat principalele caracteristici ale seismului, conform modelului prezentat în Anexa C.1;

(4) Prefecții județelor, respectiv prefectul Municipiului București, comunică imediat principalele efecte ale dezastrului specific, conform Anexei C 2.

ART 12

(1) Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor ierarhic superioare asupra situației la locul dezastrului, evoluției acestuia, efectelor negative produse, precum și asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

(2) Conținutul cadru al raportului operativ ce se transmite în timpul acțiunilor de apărare este prezentat în Anexa D.

Articolul 13

Primarii, conducerile comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor și/sau comandamentelor locale, constituite după caz, precum și cele ale unităților social-economice amplasate în zone predispuse la alunecări de teren, au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Secțiunea 4 — Logistica intervenției

Articolul 14

(1) Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unui dezastru specific se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice și agenții economici cu atribuții în acest domeniu.

(2) Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, stabilesc și pregătesc din timp și acționează în raport de sarcinile stabilite prin planurile de apărare specifice.

(3) Pregătirea forțelor de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele de protecție civilă județene și a municipiului București și aprobate de comisiile județene/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor.

(4) Prefecții, primarii și conducerile tehnico-administrative ale agenților economici și instituțiilor au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație, a modalităților de acțiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

(5) Forțele de intervenție specializate pe activități acționează pentru:

a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical și participarea, în limitele forțelor și mijloacelor disponibile, la evacuarea populației, instituțiilor publice și agenților economici afectați;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul instituirii situației de urgență provocată de un dezastru specific;

d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și /sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de comunicație, clădiri pentru învățământ;

f) limitarea proporțiilor dezastrului specific și înlăturarea efectelor acestuia cu mijloacele din dotare;

(6) Forțele de intervenție specializate sunt: unitățile protecției civile, unități ale poliției, jandarmeriei, unitățile poliției de frontieră, unitățile de pompieri militari, unități ale corpului gardienilor publici, unitatea specială de aviație, unități specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unități pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice deconcentrate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție.

(7) Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, organizațiilor neguvernamentale, formațiunilor de voluntari și acționează în raport cu sarcinile stabilite formațiilor de protecție civilă organizate la agenții economici și în planul de apărare specific.

(8) Anual, comisiile județene/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, organizează și execută exerciții aplicative pe baza unor programe adecvate pentru verificarea: pregătirii forțelor de intervenție și a populației, funcționării sistemului de înștiințare, avertizare, alarmare, precum și a tehnicii, mijloacelor și materialelor de intervenție aflate în dotare; exercițiile vor fi prealabil anunțate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se desfășura.

(9) Logistica acțiunilor de prevenire și apărare împotriva efectelor unui dezastru specific se asigură de către autoritățile, instituțiile și agenții economici cu atribuții în domeniu în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.

Articolul 15

Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor unui dezastru specific se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele autorităților administrației publice locale, agenților economici și instituțiilor publice, în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție operativă, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale și tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru pregătirea efectivelor.

Capitolul III — Acțiuni și măsuri de intervenție operativă ↑ Cuprins

ART 16

(1) Conducerea operațiunilor de intervenție operativă în situația de urgență generată de producerea unui dezastru specific se realizează de autoritățile legal investite cu atribuții și responsabilități privind concepția, planificarea, organizarea și controlul în domeniu, respectiv de către prefecți, primari și conducerile agenților economici și instituțiilor publice, conform legii.

(2) Prefectul și subprefecții, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, șefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației publice, precum și conducătorii regiilor autonome, societăților și companiilor naționale cu atribuții și responsabilități în domeniu, se autosesizează și declanșează de la sediile instituțiilor respective acțiunile ce se impun privind alarmarea și intervenția în caz de urgență potrivit Planului județean/municipiului București de apărare împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren.

(3) Membrii comisiei județene/Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, numiți prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgență la sediul Prefecturii.

(4) În situația imposibilității utilizării sediului Prefecturii, conducerea acțiunilor de intervenție de urgență se realizează de la Punctul de comandă al Inspectoratului de protecție civilă din județ/Municipiul București.

(5) Comisia de apărare împotriva dezastrelor de la autoritatea publică locală pe raza căreia s-a produs dezastrul specific se activează și își pune în aplicare planul propriu de apărare.

(6) Primarii municipiilor, orașelor și comunelor de pe raza cărora s-a produs dezastrul, împreună cu membrii comisiilor de protecție civilă de specialitate constituite pe domenii, potrivit legii, procedează de urgență la inspecția zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

a) zonele afectate și delimitarea acestora;

b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor și acordării primului ajutor;

c) clădirile prăbușite sau în pragul colapsului;

d) rețelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică, etc

e) incendiile sau exploziile produse și/sau iminența producerii unor evenimente în lanț;

f) distrugerile sau blocările căilor de acces;

g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

Articolul 17

La acțiunile de inspecție participă și structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice locale, precum și ale regiilor autonome, societăților și companiilor naționale cu atribuții și responsabilități în domeniu.

Articolul 18

Primarii municipiilor, orașelor și comunelor informează operativ Comisia județeană/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, prin mijloacele de radiocomunicații din dotare și/sau curieri, asupra situației constatate, estimând victimele și pagubele materiale;precum și necesarul de mijloace și forte de intervenție.

Articolul 19

Comisia județeană/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, întrunită de urgență, evaluează situația pe baza informărilor operative ale primarilor și constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice locale și stabilește măsuri de intervenție de urgență pentru:

a) asigurarea condițiilor pentru efectuarea manevrelor de forțe și mijloace necesare desfășurării acțiunii de intervenție, în raport de evoluția situației;

b) concentrarea și organizarea intrării în dispozitivele de acțiune a forțelor și mijloacelor stabilite prin planul de intervenție și protecție;

c) stingerea incendiilor;

d) deblocarea-salvarea persoanelor și acordarea primului ajutor;

e) transportul și spitalizarea persoanelor accidentate;

f) inspectarea post dezastru specific a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora;

g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

h) protecția-adăpostirea persoanelor sinistrate și acordarea asistenței necesare;

i) paza și protecția bunurilor materiale și restricționarea circulației în zonele afectate;

j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție;

k) informarea populației prin mijloacele de comunicare în masă și asigurarea comunicării cu aceasta.

l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare și neutralizarea acestora, după, caz.

Articolul 20

Dacă posibilitățile comisiei locale de apărare împotriva dezastrelor, pentru gestionarea situației sunt depășite, se activează comisia județeană de apărare împotriva dezastrelor.

Articolul 21

Prefectul informează operativ Comisia centrală și Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor asupra efectelor dezastrului, a măsurilor întreprinse și propune, după caz, președintelui Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor declanșarea procedurii, potrivit legii, pentru declararea zonei afectate ca zonă de dezastru și/sau instituirea stării de urgență, după cum urmează:

a) în cazul în care efectele sunt la nivel de accident sau de dezastru limitat se referă la zone restrânse și aspecte care pot fi rezolvate cu resursele locale, Comisiile județene și a municipiului București, pentru apărarea împotriva dezastrelor pot propune declararea zonelor de dezastru, până la înlăturarea efectelor, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 47/1994, art. 3 lit. b), lit. c), art. 14 lit. d), lit. e), lit. g), lit. k) și lit. l), sub coordonarea Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor și Comisiei centrale;

b) în cazul în care efectele sunt de dezastru limitat în mai multe unități teritorial-administrative sau atunci când efectele de dezastru limitat sau major se referă la zone de importantă social-economică majoră, extinse teritorial, cu concentrări de pierderi și aspecte speciale care nu pot fi rezolvate decât cu mobilizarea resurselor la nivel regional/național, comisia județeană/municipiului București va fundamenta și va putea propune Comisiei centrale și Comisiei guvernamentale pentru apărarea împotriva dezastrelor adoptarea de decizii, după caz, cu referire la două situații specifice:

i) zone de dezastru, conform art. 10 lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei guvernamentale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 209/1997, în care se vor lua măsuri potrivit sistemului prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 47/1994, art. 3 lit. b), lit. c), art. 14 lit. g);

îi) zone în care este necesară instituirea stării de urgență, măsurile urmând a fi luate potrivit art. 3 lit. b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 1/1999, în baza decretului prezidențial de instituire și a ordonanțelor militare prevăzute la art. 23, pct. 2 și art. 24 lit. e), pe termen de cel mult 30 de zile.

În Anexa E este redată Schema fluxului decizional pentru declararea zonei de dezastru și/sau instituirea stării de urgență.

Articolul 22

(1) Comisia centrală se activează când posibilitățile comisiei județene/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor au fost depășite ori există premisele să fie depășite sau când sunt afectate cel puțin două județe.

(2) Ministrul desemnează prin ordin Grupul operativ al Comisiei centrale.

(3) Din Grupul operativ fac parte secretarii de stat, secretarul general și secretarul general adjunct, directori generali din Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, inspectorul general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții, comandantul Comandamentului Protecției Civile, directori generali ai instituțiilor cu atribuții și responsabilități în activitatea de intervenție în cazul producerii unui dezastru, sau înlocuitorii desemnați ai acestora, în cazul imposibilității prezentării titularilor.

(4) Din Grupul operativ pot face parte și reprezentanții desemnați de celelalte ministere cu rol de decizie în intervenția post-dezastru, precum și specialiști în domeniu, membri ai Comisiilor tehnice de specialitate ale ministerelor.

Articolul 23

Grupul operativ întreprinde următoarele activități:

a) solicită și primește informații asupra construcțiilor afectate de dezastru, prin inspecțiile teritoriale în construcții și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației publice.

b) solicită și primește informații asupra efectelor dezastrului, de la comisiile județene / municipiului București de apărare împotriva dezastrelor și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

c) verifică datele de la nivelul județelor/municipiului București și informează operativ Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor asupra producerii dezastrului, efectelor acestuia, precum și asupra măsurilor întreprinse.

d) transmite Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, informații despre situația creată și despre măsurile luate și formulează cereri în raport cu evoluția situației operative.

e) informează populația despre măsurile și comportamentul care trebuie adoptate în zonele de dezastru.

f) aplică și transmite deciziile Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.

Capitolul IV — Acțiuni și măsuri pentru recuperare și reabilitare ↑ Cuprins

Articolul 24

Pentru restabilirea stării de normalitate, comisiile județene/Municipiului București și locale de apărare împotriva dezastrelor, precum și conducerile tehnico-administrative ale agenților economici și instituțiilor, dispun aplicarea următoarelor acțiuni și măsuri:

a) acordarea, în continuare, a sprijinului necesar persoanelor afectate;

b) reconstituirea mijloacelor materiale necesare pentru intervenție și refacere în stare operativă;

c) reabilitarea căilor de comunicații, liniilor de telecomunicații și rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, apei și agenților energetici;

d) pregătirea condițiilor pentru repunerea în stare de funcționare a agenților economici și instituțiilor afectate, precum și pentru refacerea locuințelor și a celorlalte construcții cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona de dezastre;

e) continuarea investigării post dezastru specific și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate;

f) stabilirea din punct de vedere valoric și cantitativ a pagubelor produse de dezastrul specific.

Articolul 25

(1) Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenției, comisiile județene/municipiului București și locale de apărare împotriva dezastrelor, întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de dezastrul specific; aceste rapoarte se înaintează comisiei superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoțite de măsuri pentru înlăturarea efectelor acestuia, precum și de măsurile ulterioare de prevenire și intervenție;

(2) Conținutul cadru al raportului de evaluare a intervenției este prezentat în Anexa F;

(3) Rapoartele finale de evaluare a comisiilor județene/Municipiului București se înaintează la Comisia centrală în termen de cel mult 30 zile de la producerea dezastrului specific.

Capitolul V — Atribuțiile autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice și agenților economici privind apărarea împotriva unui dezastru specific ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Atribuții comune

Articolul 26

Autoritățile administrației publice centrale organizează, coordonează și îndrumă acțiunile și măsurile privind apărarea împotriva efectelor unui dezastru specific, în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, cu modificările și completările ulterioare.

ART 27

Proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, precum și persoanele juridice care au în administrație construcții, vor acționa pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 20/1994, republicată, precum și Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1364/2001.

Secțiunea 2 — Atribuții specifice

Articolul 28

Ministerul Administrației și Internelor îndeplinește următoarele atribuții:

(1) colaborează la întocmirea planurilor de apărare în teritoriu, secțiunile privind evacuarea populației, a bunurilor materiale și a animalelor în cazurile specifice de dezastru;

(2) organizează, controlează și coordonează apărarea împotriva efectelor unui dezastru specijk la unitățile proprii și urmărește întocmirea planurilor de apărare, precum și asigurarea cu personal și mijloace de intervenție, după cum urmează:

a) participă, cu efective și mijloace proprii, la acțiunile de protecție, evacuare a populației și a bunurilor materiale, pentru limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor, precum și la alte acțiuni de protecție civilă;

b) organizează, - independent sau în cooperare cu structuri specializate ale Comandamentului Protecției Civile, Ministerului Apărării Naționale, ale unor autorități publice centrale sau locale, instituții sau organisme cu atribuții în domeniu -, misiuni de protecție și intervenție și informează asupra acestora Comisia centrale și Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;

c) stabilește și asigură realizarea măsurilor de prevenire, protecție și intervenție pentru unitățile subordonate conform legii, precum și a reglementărilor și instrucțiunilor proprii;

d) organizează și ține evidența populației care se evacuează în caz de dezastre;

e) organizează intervenția formațiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea și stingerea incendiilor, pe timpul acțiunilor de protecție civilă;

f) organizează sistemele de pază generală din localități, stabilește măsuri pentru asigurarea pazei instituțiilor publice și agenților economici importanți și verifică funcționarea pazei acestora;

g) execută controlul și îndrumarea circulației rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populației, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul național, precum și deplasarea forțelor și a mijloacelor pentru limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor, dirijează circulația autovehiculelor și a pietonilor, în funcție de situația creată, și participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central și local;

h) participă cu efective și mijloace, în funcție de misiunile specifice și de situația concretă, la acțiunile de protecție și de intervenție, iar la ordin, constituie detașamente de acțiune pentru zonele grav afectate;

i) coordonează, îndrumă, controlează și avizează măsurile de prevenire a incendiilor, stabilește măsurile privind modul de acțiune în cazul incendiilor izolate sau de masă și conduce, prin Comandamentul Pompierilor, acțiunile tuturor forțelor participante la localizarea și lichidarea acestora;

j) stabilește, împreună cu reprezentanții prefecturilor și ai consiliilor locale, situația victimelor, ține evidența persoanelor evacuate ca urmare a iminenței sau producerii unui dezastru specific și participă la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor și accidentelor.

(3) Unitățile Ministerului Administrației și Internelor:

a) Inspectoratele de poliție județene/municipiul București și poliția din localitățile urbane și rurale:

1. execută, imediat după declanșarea dezastrului specific, prin personalul prezent în serviciul de pază, ordine și circulație, recunoașterea zonelor din aria de competență, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populației, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din punctele de comandă a datelor preliminare asupra amploarei efectelor;

2. asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulației rutiere și pietonale, prin aplicarea interdicțiilor, devierilor și priorităților, în mod deosebit pentru mijloacele și formațiunile de intervenție specializate;

3. participă la acțiunile de informare a populației despre situația creată, pericolul existent și măsurile de protecție ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecințelor dezastrului;

4. asigură menținerea ordinii publice în localitățile și zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire și combatere a infracțiunilor sau altor manifestări antisociale;

5. supraveghează modul de desfășurare a operațiunilor de evacuare, organizează și participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

6. participă la mobilizarea populației apte de muncă, a mijloacelor de transport și tehnice în vederea participării, conform ordonanțelor guvernamentale, ordinelor prefecților și/sau primarilor, la acțiunile de normalizare a situației;

7. participă la asigurarea măsurilor de ordine și luare în evidență a populației atunci când situația impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuințe sau a întregii localități, în punctele de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului și în punctele de primire;

8. participă la acțiunile specifice pentru identificarea victimelor, sinistraților și stabilirea persoanelor dispărute;

9. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comisiile teritoriale de apărare împotriva dezastrelor sau de eșaloanele ierarhic superioare.

b) Unitățile trupelor de jandarmi:

1. participă împreună cu organele de poliție la menținerea ordinii și liniștii publice în localitățile sau zonele afectate de dezastrul specific, concomitent cu intensificarea măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;

2. constituie, la ordin, detașamente de forțe și mijloace, participând, în cadrul cooperării, la acțiunile de intervenție pentru deblocarea căilor de comunicații, înlăturarea molozului, salvarea persoanelor, bunurilor de valoare, limitarea și lichidarea efectelor negative;

3. asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate și evacuate;

4. participă împreună cu organele de poliție la asigurarea măsurilor de pază și ordine pe perimetrele cu restricții în circulația pietonală și rutieră, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum și pentru asigurarea desfășurării în condiții corespunzătoare a activităților de intervenție întreprinse de echipele specializate.

c) Unitățile Comandamentului Protecției Civile:

1. Comandamentul Protecției Civile și inspectoratele județene/municipiului București de protecție civilă asigură structurile organizatorice, concepția realizării acțiunilor și planificarea prin reprezentanți în Comisia centrală cât și în comisiile județene/municipiului București și locale de apărare împotriva dezastrelor;

2. participă ca factor de specialitate și conducere operativă la apărarea împotriva efectelor unui dezastru specific, precum și a dezastrelor complementare acestuia, prin realizarea unor activități complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecție, intervenție, reabilitare-refacere;

3. introduce în planurile de apărare, verifică și aplică categorii de măsuri pe etape specifice și anume predezastru, pe timpul producerii și postdezastru, prin:

3.1 Înștiințarea membrilor comisiilor de apărare și a structurilor constituite pentru intervenție în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înștiințare;

3.2. informarea populației cu date despre dezastre, reguli de comportare și respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

3.3 pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecției civile: F-1001, XD -222, Neptun, mijloace radio, telefonice și mass media;

3.4 alarmarea populației în legătură cu pericolul sau iminența producerii unui dezastru complementar dezastrului specific- inundații în aval de construcțiile hidrotehnice, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masă etc - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acționate local de către obiectivele sursa de risc și echipele de alarmare organizate de protecția civilă. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciții și se completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populației;

3.5 aplicarea de măsuri de protecție eficiente a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor unui dezastru specific, prin:

3.5.1. instruirea persoanelor cu responsabilități în domeniul structurilor și forțelor de intervenție și pregătirea populației pentru cunoașterea regulilor de comportare;

3.5.2. protecția individuală privind pregătirea locuinței, a familiei și respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a dezastrului;

3.5.3. protecția colectivă, asigurându-se în funcție de situație: părăsirea temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea /mutarea definitivă, potrivit planurilor de apărare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea după producerea dezastrului specific,

4. efectuează activitățile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor și transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării- potrivit planului de apărare, prin acțiuni de intervenție care vizează:

4.1 informarea populației prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

4.2 cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecției civile și unităților specializate pentru depistarea: supraviețuitorilor și victimelor, avariilor la rețele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;

4.3 supravegherea factorilor de mediu, a surselor de risc tehnologic, biologic și nuclear complementare dezastrului specific și neutralizarea acestora dacă este cazul;

4.4 întreruperea alimentării cu gaze și energie electrică a zonelor grav afectate pentru evitarea incendiilor;

4.5 deblocarea și salvarea supraviețuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii distrugerilor;

4.6 degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenție;

4.7 acordarea primului ajutor, ajutorului medical de urgență și transportul vătămaților și spitalizarea acestora;

4.8 participarea la refacerea unor avarii la rețelele gospodăriei comunale pentru preîntâmpinarea amplificării dezastrului;

4.9 evacuarea sinistraților și realizarea de locuri /tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

4.10 organizarea transportului și distribuției apei potabile, alimentelor, medicamentelor și articolelor de primă necesitate pentru sinistrați;

4.11 supravegherea și controlul aerian a zonelor afectate, pentru stabilirea priorităților și organizarea conlucrării între forțele participante;

4.12 organizarea unor puncte de primire și evidență a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de către rude și rezolvarea operativă a formalităților legale necesare, inclusiv pentru înhumare;

4.13 participarea la restabilirea capacităților de producție la unitățile economice de primă urgență din sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, rețele de comunicație etc.

d) Unitățile de pompieri militari:

1. intervin pentru localizarea și lichidarea incendiilor în masă și a celor izolate, izbucnite în zona afectată de dezastru specific;

2. participă la acțiunile de salvare și acordare a primului ajutor medical persoanelor surprinse sub dărâmături, în spații înguste, sau la înălțimi, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum și stațiile de medicină de urgență, reanimare și descarcerare;

3. asigură degajarea căilor de evacuare și a traseelor de afluire a echipelor de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operațiunilor de tăiere, deblocate și înlăturare a materialelor;

4. diminuează pericolul de explozie datorat prezenței în zona afectată a pulberilor în suspensie, care au proprietăți fizico-chimice periculoase;

5. împrospătează aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub dărâmături, unde există supraviețuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor;

6. iluminează, pe timpul nopții, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

7. aprovizionează cu apă potabilă, unele instituții publice precum și unele instalații tehnologice vitale;

8. participă la evacuarea animalelor și a bunurilor de valoare;

9. execută recunoașterea zonelor grav afectate și asigură respectarea măsurilor de prevenire în punctele periculoase;

10. organizează și execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice și platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de dezastru specific, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieșirea de sub starea de urgență;

11. sprijină factorii de conducere și comisiile tehnice pentru repunerea în funcțiune, în condiții de urgență, a instalațiilor speciale de supraveghere, detectate, alarmare și stingere automată a incendiilor.

e) Unitățile poliției de frontieră:

1. execută recunoașteri în zona de responsabilitate și analizează și raportează, periodic, primele date și concluzii privind proporțiile efectelor dezastrului specific;

2. participă la ordin, cu forțe și mijloace proprii, la acțiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale și animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

3. asigură controlul și supravegherea persoanelor și mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

4. asigură realizarea măsurilor de frontieră prevăzute în convențiile internaționale în care România este parte.

f) Unitatea specială de aviație:

1. execută operațiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibile;

2. execută recunoașteri aeriene, în scopul stabilirii măsurilor de protecție și de intervenție, de salvare a supraviețuitorilor, pentru limitarea și înlăturarea distrugerilor;

3. transportă persoanele care conduc intervenția, către zonele unde s-au produs distrugeri grave;

4. asigură deplasarea rapidă a unor forțe și mijloace speciale necesare limitării și înlăturării urmărilor produse de dezastru specific,

5. transportă alimentele, medicamentele, materialele de maximă urgență în zonele greu accesibile;

6. asigură transportul urgent a persoanelor grav rănite la unitățile medicale specializate.

(4) Autoritățile administrației publice locale și prefecții au următoarele atribuții specifice de apărare, care nu au caracter militar:

a) asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele ce pot fi afectate de dezastre;

b) coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de dezastre;

c) întocmesc planuri de protecție și de intervenție, în concordanță cu măsurile adoptate de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;

d) asigură desfășurarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente și acordarea asistenței sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

e) stabilesc, împreună cu agenții economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor dezastrului specific, inclusiv pentru identificarea și înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcționare a serviciilor și unităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului etc;

f) centralizează datele privind urmările dezastrelor și informează operativ Comisia centrală și Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor;

g) asigură mijloacele financiare pentru activitățile de dezvoltare și de modernizare a bazei materiale de pregătire și de educare antiseismică a populației, precum și de protecție și intervenție în caz de dezastru specific.

Articolul 29

Ministerul Apărării Naționale îndeplinește următoarele atribuții:

a) stabilește și asigură realizarea măsurilor de prevenire, protecție șt intervenție pentru unitățile și subunitățile proprii, conform legii, precum și a reglementărilor și instrucțiunilor proprii;

b) participă la elaborarea programelor de pregătire a populației, instituțiilor publice și agenților economici pentru protecția și intervenția în cazul producerii unui dezastru specific, precum și la elaborarea planurilor pentru evacuare;

c) asigură participarea, în sprijinul populației, cu forțe și mijloace proprii, la solicitarea autorităților administrației publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu la activitățile pentru limitarea și înlăturarea efectelor unui dezastru specific:

d) participă la realizarea și verificarea periodică a stării de funcționare a sistemelor de alarmare a populației în cazul iminenței sau producerii unui dezastru specific:

e) participă la exercițiile și aplicațiile privind pregătirea populației și agenților economici indiferent de forma de proprietate, pentru verificarea măsurilor de protecție și intervenție din planurile de apărare împotriva efectelor unui dezastru specific,

f) elaborează reglementările interne privind competențele aprobării participării cu unități și/sau subunități proprii, în funcție de mărimea intervenției, și asigură condițiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detașamentelor de intervenție în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestuia.

Articolul 30

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură funcționarea Comisiei centrale, potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al acesteia;

b) inițiază și supune spre aprobare proiecte de acte normative și coordonează elaborarea de reglementări tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcțiilor existente;

c) colaborează, prin serviciile sale publice deconcentrate, cu autoritățile administrației publice locale în acțiunea de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente;

d) participă la stabilirea măsurilor organizatorice de acționare, pe plan central și local, în cazul producerii unui dezastru specific, în cadrul sistemului național de apărare împotriva efectelor dezastrelor;

e) inițiază și supune spre aprobare proiecte de acte normative privind proiectarea, execuția și controlul la solicitări seismice pentru construcții;

f) asigură dezvoltarea, întreținerea și exploatarea rețelei naționale de înregistrări seismice la construcții și urmărește valorificarea înregistrărilor din rețeaua seismică națională, prelucrate de Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC București;

g) inițiază și coordonează elaborarea de reglementări tehnice necesare acțiunii de investigare de urgență post seism a construcțiilor avariate și de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie;

h) inițiază și supune spre aprobare programe pentru educarea antiseismică a populației;

i) avizează, pe baza normelor naționale și internaționale, măsurile de protecție antiseismică la construcțiile și instalațiile ce prezintă risc potențial major;

j) participă, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor - Comandamentul Protecției Civile, la avizarea instrucțiunilor de proiectare și de execuție a punctelor de comandă, adăposturilor de protecție civilă, precum și a căilor de acces spre acestea;

k) avizează din punct de vedere tehnic soluțiile de intervenție pentru construcțiile de importanță vitală pentru societate, a căror funcționalitate, în timpul cutremurului și imediat după aceasta, trebuie să fie asigurată integral;

1) avizează studiile pentru realizarea sistemelor automate de înregistrare, protecție și avertizare pentru construcții și rețele de importanță vitală pentru societate: căi de comunicații, rețele de energie electrică, apă, gaze, combustibil, precum și pentru obiectivele care reprezintă surse de mare risc.

Articolul 31

Inspectoratul de Stat în Construcții îndeplinește următoarele atribuții:

a) dispune deținătorilor construcțiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinței de rezistență și stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată necesitatea acesteia;

b) dispune, după caz, încetarea exploatării construcțiilor și retragerea autorizației de funcționare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

c) verifică respectarea, de către deținători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcțiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

d) asigură instruirea specialiștilor - nominalizați în planurile de apărare ale unităților administrativ-teritoriale - privind inspecția post seism a construcțiilor;

e) organizează inspecția post seism și propune Grupului operativ acțiunile tehnico-organizatorice de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate și urmărește aplicarea măsurilor pentru limitarea și înlăturarea efectelor cutremurului.

Articolul 32

Ministerul Sănătății îndeplinește următoarele atribuții:

a) coordonează și asigură asistența medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii, prin utilizarea rețelei sanitare și extinderea la nevoie a capacității de spitalizare ;

b) asigură funcționalitatea unităților sanitare, inclusiv a instalațiilor, echipamentelor și a aparaturii de specialitate, în timpul producerii unui dezastru specific și imediat după aceea;

c) verifică, împreună cu Comandamentul Protecției Civile, prin antrenamente și exerciții, pregătirea pentru intervenție a formațiunilor medico-sanitare și asigură, împreună cu consiliile județene și locale, baza tehnico-materială a acestora;

d) organizează, împreună cu Consiliul Național de Cruce Roșie și alte organisme interesate, pregătirea sanitară a populației pentru apărarea împotriva dezastrelor;

e) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale de urgență în caz de dezastre.

f) asigură, prin Consiliul Național al Crucii Roșii din România, îndeplinirea următoarelor:

1. organizarea, încadrarea și funcționarea detașamentelor sanitare și posturilor de prim ajutor, precum și pregătirea surorilor de Cruce Roșie prin filialele de Cruce Roșie județene, de sectoare și a municipiului București, în vederea participării acestora la acțiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum și la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de dezastre;

2. realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populației, precum și la ajutorarea sinistraților;

3. pregătirea populației prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului ajutor în caz de dezastre.

Articolul 33

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale îndeplinește următoarele atribuții:

- organizează, coordonează și verifică, împreună cu unitățile din subordine și coordonare, aplicarea măsurilor pentru protecția dotărilor și construcțiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor și terenurilor împădurite, furajelor, materiilor prime și produselor agroalimentare și asigură aducerea la îndeplinire a acestora.

Articolul 34

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează și îndrumă activitatea privind apărarea împotriva efectelor unui dezastru specific care poate produce inundații și accidente la construcțiile hidrotehnice;

b) asigură dezvoltarea, întreținerea și exploatarea sistemelor automate privind înregistrările seismice la construcțiile hidrotehnice.

Articolul 35

Comisia de supraveghere a asigurărilor urmărește și verifică activitatea societăților de asigurări, în vederea protejării intereselor asiguraților privind modul de evaluare a pagubelor și de stabilire a compensațiilor cuvenite persoanelor fizice și juridice asigurate, conform legislației-în vigoare,

Articolul 36

Ministerul Justiției avizează din punct de vedere al legalității proiectele de acte normative elaborate, în condițiile legii, de către autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de alte instituții cu responsabilități și atribuții în domeniu, având ca obiect reglementarea situației sinistraților și victimelor, precum și a unor probleme de proprietate și stare civilă ce pot apărea după producerea unui dezastru specific.

Articolul 37

Ministerul Afacerilor Externe îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează și asigură, împreună cu Comisia centrală și alte instituții cu atribuții în domeniu, transmiterea și primirea de informații către organismele și agențiile internaționale de profil privind situațiile produse de dezastrul specific și necesitățile de asistență umanitară, materială etc.

b) întreprinde, pe cale diplomatică, demersurile necesare în vederea primirii de ajutoare umanitare, materiale etc.

Articolul 38

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură, prin operatorii de comunicații și în cooperare cu structurile specializate ale celorlalte instituții și autorități publice cu atribuții la dezastre:

1. forțele și mijloacele de comunicații necesare în Punctul de comandă al Comisiei centrale pentru legăturile prevăzute în fluxul informațional-decizional, în conformitate cu anexele C, C1 și C2 la prezentul regulament;

2. legăturile necesare pentru conducerea acțiunilor de limitare și înlăturare a efectelor unui dezastru specific;

3. refacerea operativă a legăturilor de comunicații pentru zonele afectate;

b) stabilește, prin protocol cu instituțiile abilitate, tipurile de rețele, frecvențele și mijloacele de comunicații necesare;

c) ia măsuri specifice pentru ca operatorii de comunicații să protejeze dotările de importanță strategică, iar cei de telefonie fixă, să amplaseze, după producerea unui dezastru specific, posturi publice în zonele afectate, până la refacerea legăturilor comerciale;

d) dispune operatorilor de comunicații asigurarea accesului gratuit al populației la posturile de utilitate publică;

e) colaborează cu structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale și Serviciul de Telecomunicații Speciale, pe linia asigurării legăturilor de comunicații în cazul producerii unui dezastru specific.

Articolul 39

Ministerul Economiei și Comerțului îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură, prin unitățile, autoritățile, regiile, companiile și societățile naționale pe care le coordonează, funcționarea neîntreruptă a sistemului energetic național, precum și a rețelelor de utilități publice: gaze naturale, căldură, apă și canalizare;

b) asigură cadrul legal și organizatoric, după producerea unui dezastru specific, pentru activitățile de producție, transport, distribuție a energiei electrice, precum și pentru protecția, funcționarea, verificarea, întreținerea și repararea unităților și dotărilor din domeniul său de activitate;

c) stabilește împreună cu Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și cu agenții economici, zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice, și asigură instalarea, exploatarea și întreținerea aparaturii și dispozitivelor de alarmare în cazul unui dezastru specific; asigură înștiințarea și alarmarea populației în aval de acestea;

d) stabilește pentru agenții economici, care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanțe toxice și/sau periculoase, măsurile de prevenire a accidentelor, zonele de risc, gradul de pericol pentru elementele expuse, măsurile de intervenție metode, procedee și mijloace de protecție;

e) stabilește și asigură aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleară, de întocmire și aplicare a planurilor de protecție civilă și intervenție pentru centralele nuclearo-electrice.

Articolul 40

Ministerul Educației și Cercetării îndeplinește următoarele atribuții:

a) asigură utilizarea unor spații de învățământ pentru cazarea provizorie a populației evacuate în cazul unui dezastru specific;

b) întocmește, împreună cu Comandamentul protecției civile, planul și tematica de învățământ, precum și manuale privind pregătirea în domeniul educației antiseismice a elevilor, studenților și a cadrelor didactice;

c) elaborează programe de protecție și evacuare în caz de necesitate pentru populația școlară și patrimoniul unităților de învățământ, la toate nivelurile;

d) stabilește și asigură din timp, împreună cu autoritățile administrației publice locale, precum și cu conducerile instituțiilor de învățământ superior, măsurile privind utilizarea prin rechiziție publică a unor spații proprii precum săli de sport, stadioane, patinoare sau avizează, din timp, conform unor convenții cadru, schimbarea destinației unor spații proprii sau aflate în administrare pentru cazarea provizorie a populației sinistrate, în cazul producerii unui dezastru specific;

e) asigură legătura cu inspectoratele școlare județene și al municipiului București, cu conducerile instituțiilor de învățământ superior, pe de o parte, precum și cu instituțiile cu atribuții și responsabilități în domeniu, pe de altă parte, în cazul producerii unui dezastru specific, pe toată perioada producerii și înlăturării efectelor acestuia.

Articolul 41

Ministerul Culturii și Cultelor îndeplinește următoarele atribuții:

a) elaborează, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Apărării Naționale, norme și metodologii privind protecția, și integritatea bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil, a persoanelor angajate și a vizitatorilor din instituții muzeale specializate și nespecializate, instituții, așezăminte și lăcașuri de cult colecții private și agenți economici care au ca obiect de activitate expunerea, manipularea, transportul, depozitarea, valorificarea, conservarea și restaurarea bunurilor culturale mobile împotriva riscurilor ce decurg din producerea unui dezastru specific;

b) elaborează norme și metodologii privind conservarea și protecția monumentelor istorice, în cazul producerii unui dezastru specific;

c) elaborează planul de apărare împotriva efectelor unui dezastru specific, pentru sediul propriu;

d) aprobă planurile de apărare ale instituțiilor publice subordonate și controlează periodic realizarea acestora;

e) asigură, prin instituțiile de specialitate, organizarea programelor de pregătire în domeniul protecției și intervenției în cazul producerii unui dezastru specific;

f) supraveghează efectuarea, de către instituțiile cu atribuții în domeniu, a evidenței bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil care sunt evacuate în cazul producerii unui dezastru specific;

g) asigură organizarea acțiunilor de intervenție în vederea conservării de urgență a bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil și imobil, afectate de producerea unui dezastru specific și stabilește prioritățile de conservare și restaurare a acestor bunuri;

h) centralizează datele privind urmările unui dezastru specific asupra bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil și imobil, pe baza rapoartelor instituțiilor publice subordonate și a serviciilor deconcentrate ale ministerului;

i) monitorizează, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerului, evacuarea și depozitarea în spații speciale, a bunurilor culturale salvate;

j) asigură mijloacele materiale și financiare necesare necesare construirii, amenajării, modernizării și întreținerii locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor și sistemelor de protecție și intervenție, procesului de pregătire a personalului, precum și pentru realizarea celorlalte măsuri de protecție a ministerului și a instituțiilor subordonate.

Articolul 42

Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei îndeplinește următoarele atribuții:

a) elaborează și aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, instrucțiuni pentru identificarea persoanelor care au dobândit handicapuri, și/sau și-au pierdut definitiv sau temporar capacitatea de muncă, ca urmare a producerii unui dezastru specific, în vederea acordării de ajutoare sociale sau alte forme de protecție socială, în condițiile prevăzute de actele normative în materie;

b) elaborează un act normativ special care să conțină reglementări pr ivind angajarea persoanelor rămase fără locuri de muncă, ca urmare a producerii unui dezastru specific, la lucrări de refacere și reconstrucție a zonelor afectate.

Articolul 43

Administrația Națională a Rezervelor de Stat îndeplinește următoarele atribuții:

a) prevede în stoc, la propunerea Comisiei centrale, materiale de construcții și prefabricate ușoare pentru locuințe provizorii necesare după producerea unui dezastru specific,

b) asigură livrarea de alimente, materiale, baracamente, corturi, combustibili, și bunuri de primă necesitate pentru ajutorarea populației și intervenția imediată, potrivit necesităților și solicitărilor Comisiilor județene de apărare și administrației publice locale, cu avizul Comisiei centrale.

Articolul 44

Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale îndeplinește următoarele atribuții:

a) cuprinde, în planul de mobilizare a economiei naționale, propunerile de realizare a măsurilor de protecție civilă pentru dezastre pe domeniul specific seismelor și alunecărilor de teren, elaborate și coordonate de Comandamentul protecției civile, pe baza cererilor autorităților administrației publice, precum și ale instituțiilor publice și agenților economici, avizate de Comisia centrală;

b) urmărește, împreună cu Comisia centrală și Comandamentul protecției civile, modul de realizare a lucrărilor din programul de investiții curente pentru protecția populației și a bunurilor materiale, precum și măsurile de asigurare tehnico-materiale a activităților de protecție civilă la dezastre,

Articolul 45

Consiliul Național al Audiovizualului, în exercitarea atribuțiilor sale legale, stabilește norme obligatorii referitoare la:

a) asigurarea informării populației prin transmiterea comunicatelor Comisiei centrale și Comisiei guvernamentale cu privire la cunoașterea și aplicarea măsurilor de protecție civilă, cu referire la efectele produse de un dezastru specific;

b) transmiterea semnalelor de prevenire a populației și a altor comunicate cu privire la aplicarea măsurilor de protecție civila;

c) informarea agenților economici publici și privați care primesc licențe de emisie cu privire la specificul aplicării legislației de apărare împotriva dezastrelor, pentru a se asigura protecția dotărilor proprii și continuitatea serviciilor de informare a populației și legătura cu autoritățile.

Articolul 46

Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune au următoarele atribuții, pe care le îndeplinesc, conform legislației în vigoare:

a) asigură difuzarea imediată a informațiilor, datelor și comunicatelor și avertizărilor Comisiei guvernamentale, centrale și ale Comisiilor județene sau locale, după caz, privind efectele seismelor, prognozelor și avertizărilor în perioadele de fenomene meteorologice și hidrologice care pot favoriza alunecările de teren;

b) organizează emisiuni pentru cunoașterea măsurilor specifice de apărare a populației;

c) prevăd și finanțează în planurile de apărare proprii din sediul central și unitățile teritoriale măsuri specifice, obligatorii de protecție, potrivit recomandărilor Consiliului Național al Audiovizualului și specialiștilor, cu aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994, republicată, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente;

d) asigură punerea în aplicare a măsurilor preventive și de protecție, după cum urmează:

1. clădirile care adăpostesc aceste activități să fie proiectate, executate și amenajate astfel încât activitatea ce se desfășoară să nu fie întreruptă în timpul cutremurului și imediat după cutremur sau în caz de alunecări de teren;

2. instalațiile și echipamentele utilizate să fie încadrate de la început, din proiectare, în categoria seismica "A", adoptând metode și procedee raționale pentru proiectarea și montarea lor antiseismică;

3. amplasarea și prinderea instalațiilor și echipamentelor să se facă în așa mod încât în timpul unui seism, oscilațiile să nu producă deteriorări sau să pericliteze viața personalului tehnic, trebuie să rămână în stare de funcționare în timpul și după cutremur, în special prin asigurarea energiei electrice și prevenirea răsturnării;

4. la organizarea licitațiilor și la achiziții să se solicite ca producătorii de echipamente și instalații pentru mass-media să garanteze produsele oferite din punctul de vedere ai comportării la acțiunile seismice specifice teritoriului țării;

5. în cazul în care se amplasează posturi de radio și televiziune în clădiri existente, acestea să fie în prealabil expertizate și dacă necesită intervenții, proiectarea și execuția acestor lucrări se va face de unități atestate conform prevederilor legale;

e) elaborează planuri de apărare privind organizarea protecției antiseismice în cadrul redacțiilor, studiourilor și platourilor de filmare;

f) realizează periodic instruirea personalului redacțional și tehnic privind protecția antiseismică, în timpul programului de lucru, în clădirea proprie și /sau în afara acesteia;

g) prevede circuite pentru iluminatul de siguranță pentru continuarea lucrului și pentru circulație și se dotează cu surse de alimentare de rezervă cu energie electrică în eventualitatea căderii rețelei electrice, astfel încât activitatea postului de radio sau TV să nu fie întreruptă;

h) se dotează cu aparate de emisie-recepție pentru intervenții rapide și comunicare cu redacția;

i) asigură mobilierul și obiectele grele contra detașării/deplasării, astfel încât să nu pericliteze viața sau integritatea personalului în caz de oscilații sau cădere:

j) iau măsuri pentru ca ieșirile din încăperi să nu poată fi blocate de echipamente sau mobilier prin deplasarea acestora în caz de dezastru specific.

Articolul 47

Instituțiile publice și agenții economici au următoarele obligații:

a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de dezastru specific și le supun spre aprobare consiliilor județene/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;

b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și le mențin în stare operativă;

c) organizează înștiințarea și alarmarea salariaților pentru apărarea împotriva efectelor unui dezastru specific:

d) respectă normele și normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea și execuția instalațiilor și construcțiilor de orice natură;

e) exploatează, utilizează și întrețin instalațiile, clădirile, construcțiile de orice natură și respectă normele și normativele specifice;

f) realizează rețelele de monitorizare și control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înștiințare în caz de pericol și asigură funcționarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

g) țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de dezastru și, în caz de necesitate, pun la dispoziția comisiei județene/municipiului București de apărare împotriva dezastrelor datele necesare;

h) întocmesc și actualizează, după caz, planurile construcțiilor etajate, rețelelor utilitare și spațiilor subterane proprii folosite pentru protecția populației și le înaintează organelor locale de protecție civilă;

i) asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări și servicii de interes public în situații de dezastru, din dispoziția comisiilor județene și a Comisiei municipiului București de apărare împotriva dezastrelor.

Articolul 48

Instituțiile publice și agenții economici care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanțe toxice, substanțe radioactive sau preparate biologice, precum și proprietarii de baraje hidrotehnice, exercită și următoarele atribuții specifice:

a) prin planurile proprii de apărare, stabilesc și realizează măsurile de prevenire și protecție a populației, mediului natural și construit față de accidente în zonele de risc și asigură aparatura și asistența tehnică de specialitate în zonele afectate;

b) stabilesc și realizează măsurile de protecție civilă a angajaților și bunurilor materiale proprii și conduc nemijlocit acțiunile de intervenție;

c) organizează și asigură participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva efectelor dezastrelor în cadrul formațiunilor de protecție civilă.

Articolul 49

Persoanele fizice au următoarele obligații:

a) să-și însușească metodele de protecție și regulile de comportare în cazul producerii unui dezastru specific și să participe la activitățile organizate potrivit legii, în acest scop;

b) în situația producerii unui dezastru specific, cetățenii sunt obligați să participe la acțiunile de intervenție pentru care sunt solicitați și să se conformeze măsurilor și dispozițiilor stabilite de autoritățile centrale și locale.

Capitolul VI — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 50

Serviciile de mobilizare a economiei și pregătirea teritoriului pentru apărare vor asigura, la cerere, mijloacele tehnice, materiale și umane ce pot fi utilizate în condițiile situației de urgență, conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999.

Articolul 51

Comisia centrală colaborează, în problema prevenirii și apărării împotriva efectelor unui dezastru specific, cu organismele similare din alte țări, în baza convențiilor internaționale la care România este parte sau a acordurilor bilaterale.

Articolul 52

Documentele elaborate pentru apărarea împotriva efectelor unui dezastru specific se arhivează de către secretariatele tehnice permanente ale Comisiei centrale, comisiilor județene și a municipiului București, precum și ale comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 53

Anexele A-F fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa A

────────

la regulament

──────────────

PARAMETRII Șl NIVELURI DE GRAVITATE MINIME

pentru solicitarea declarării ca zonă de dezastru

sau zonă în care se instituie starea de urgență

Pentru solicitarea declarării ca zonă de dezastru sau zonă în care se instituie starea de urgență, se consideră, în mod orientativ, că parametrii de caracterizare a situației de dezastru trebuie să atingă nivelurile sau să existe pericolul atingerii acestor valori, pe baza criteriilor din tabel.

Criterii și niveluri de gravitate minime pentru solicitarea declarării ca zonă de dezastru sau zonă în care se instituie starea de urgență la nivel de unitate teritorial - administrativă / localitate

┌──────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐ │ PARAMETRI │CATEGORIA DE DEZASTRU │ │ ├───────────┬──────────────┤ │ │LIMITAT │ MAJOR │ └──────────────────────────────────────┴───────────┴──────────────┘ Numar de vieți omenești pierdute, ≤ 50 > 50 persoane dispărute Număr de răniți ≤ 150 > 150 Număr de persoane fără locuință ≤ 200 > 200 Număr de locuințe grav afectate ≤ 1000 > 1000 ──────────────────────────────────────────────────────────────────

Notă:

Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau există pericolul atingerii acestuia se activează comisia de apărare împotriva dezastrelor de la autoritatea publică locală pe raza căreia s-a produs seismul sau alunecarea de teren și se pune în aplicare planul de apărare specific.

Dacă posibilitățile acestei comisii pentru gestionarea situației create sunt depășite, se activează comisia județeană de apărare împotriva dezastrelor.

Comisia centrală se activează când posibilitățile comisiei județene de apărare împotriva dezastrelor au fost depășite ori există premisele să fie depășite sau când sunt afectate cel puțin două județe.

Anexa B

────────

la regulament

──────────────

NORMATIV

privind elaborarea planurilor de apărare în cazul

producerii unui dezastru provocat de seisme și/sau

alunecări de teren

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

Obiectul prezentului normativ îl constituie stabilirea cadrului general pentru elaborarea planurilor operative de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme și/sau alunecări de teren, denumit în continuare dezastru specific.

Articolul 2

(1) Planurile de apărare sunt documente pe baza cărora se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive, de pregătire și intervenție, în vederea conducerii unitare a acestora;

(2) Planurile prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către:

a) Comisia centrală pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, denumită în continuare Comisia centrală;

b) comisiile județene și comisia municipiului București de apărare împotriva dezastrelor,

c) comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor;

d) conducerile administrative ale instituțiilor publice și agenților economici;

(3) Structura și conținutul orientativ al planului de apărare în cazul producerii unui dezastru specific este prezentat în Anexa nr. 1;

(4) La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apărare, se evaluează și se stabilesc zonele cu risc de producere a dezastrului specific, după cum urmează:

a) zone cu risc seismic ridicat sunt cele pentru care intensitatea seismică în grade MSK depășește VII, potrivit Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-culturale, agrozootehnice și industriale. Indicativ P100/92. Detalierea parametrilor de calcul Ks și Te la nivelul unităților administrativ-teritoriale;

b) zone cu risc ridicat la alunecări de teren sunt acele zone indicate în Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural.

Articolul 3

Răspunderea privind întocmirea planurilor de apărare revine Comisiei centrale, respectiv prefecților, primarilor și conducerilor administrative ale agenților economici și instituțiilor publice.

ART 4

(1) Planurile de apărare se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor survenite în zonele /obiectivele pentru care au fost întocmite.

(2) Modificările și reactualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhice ale administrației publice locale și centrale, în a cărei zonă de competență se află agenții economici, instituțiile publice și localitățile.

Capitolul II — Structura și conținutul Planurilor operative de apărare ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Planul de apărare la nivel național

Articolul 5

(1) Planul de apărare la nivel național în cazul producerii unui dezastru specific se constituie ca sinteză a planurilor operative de apărare, ale:

a) Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren;

b) comisiilor județene și comisiei municipiului București de apărare împotriva dezastrelor,

c) comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor;

d) autorităților și instituțiilor publice centrale.

(2) Comisia centrală poate întocmi și include în planul național, după caz, planuri de apărare pe termen lung, precum și planuri de cooperare între instituții publice centrale, pe domenii și obiective strategice, sau zone din teritoriu, în funcție de necesitățile concrete.

Secțiunea 2 — Planul de apărare la nivelul Comisiei centrale

Articolul 6

Structura și conținutul Planului de apărare la nivelul Comisiei Centrale sunt prezentate în Anexa nr. 2

Secțiunea 3 — Planul de apărare al Comisiei județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor

Articolul 7

(1) Planul de apărare al Comisiei județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor se constituie ca sinteza a planurilor de apărare în cazul producerii unor dezastre specifice elaborate de către:

a) Comisia județeană;

b) Comisii municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor;

c) agenți economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenți economici care administrează surse potențiale de risc, instituții publice;

d) agenți economici și alte persoane juridice etc.

(2) Comisia județeană poate întocmi și include în planul sau de apărare, după caz, planuri de apărare pe termen lung, planuri de cooperare cu județele învecinate, precum și planuri de cooperare cu instituții publice centrale, pe domenii și obiective de interes comun, în funcție de necesitățile concrete.

(3) Structura și conținutul orientativ al Planului de apărare la nivel de județ, respectiv pentru municipiul București sunt prezentate în Anexa nr. 3.

Secțiunea 4 — Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale

Articolul 8

(1) Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale, în cazul producerii unor dezastre specifice, se elaborează la nivelul ministerelor, agențiilor și autorităților naționale etc. care coordonează activități social-economice și rețele de utilități publice de importantă națională și interes strategic.

(2) Structura și conținutul orientativ al Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale, sunt prezentate în Anexa nr. 4.

Secțiunea 5 — Planul de apărare al Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor

Articolul 9

(1) Planul de apărare al Comisiei municipale, orășenești sau comunale în cazul producerii unor dezastre specifice reprezintă o secțiune a planului de apărare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei județene și se constituie ca sinteză a planurilor de apărare elaborate la nivel de:

a) Comisia municipală, orășenească sau comunală;

b) agenți economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenții economici care administrează surse potențiale de risc, instituții publice;

c) alte persoane juridice și agenți economici, etc.

(2) Structura și conținutul Planului Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor se întocmește în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa nr. 5, coroborat cu modelele prevăzute în Anexa nr. 1 și nr. 4.

Secțiunea 6 — Planul de apărare pentru agenții economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituții publice, agenții economici, care administrează surse potențiale de risc, alte persoane juridice și agenți economici, etc.

Articolul 10

(1) Planul de apărare pentru agenți economici care reprezintă domenii social-economice și rețele de utilități publice de importanță națională și interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituții publice și agenții economici care administrează surse potențiale de risc, alte persoane juridice și agenți economici, etc., în cazul producerii unor dezastre specifice, reprezintă o secțiune a planului de apărare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare.

(2) Structura și conținutul orientativ și structura minimală a unui Planului de apărare pentru agenți economici vor fi adaptate după Anexele nr. 1, 3 și nr. 4 la prezentul Normativ.

Capitolul III — Prevederi finale ↑ Cuprins

Articolul 11

Planurile de apărare și documentațiile anexă, după caz, se arhivează de către secretariatele tehnice permanente ale Comisiei centrale, comisiilor județene și a Municipiului București și comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 12

Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul Normativ.

Anexa 1

────────

la normativ

───────────

CONȚINUTUL ORIENTATIV

al planului de apărare în cazul producerii

unui dezastru specific

Capitolul I — scop, definiție ↑ Cuprins

- obiective

- caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere

Capitolul II — - structuri organizatorice implicate ↑ Cuprins

- responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domenii

- Centrul de conducere a acțiunilor

- Planificarea acțiunii

Capitolul III — - concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție ↑ Cuprins

- etapele de realizare a acțiunilor faze de urgență a acțiunilor

- acțiunile de protecție-intervenție

- gestionarea acțiunilor de protecție-intervenție: prevenirea, protecția, intervenția, relocarea, refacerea-reconstrucția, reabilitarea-restabilirea, menținerea condițiilor de siguranță

Capitolul IV — Resurse: umane, materiale, financiare ↑ Cuprins

Capitolul V — Logistica acțiunilor ↑ Cuprins

Capitolul VI — Asigurarea realizării acțiunilor: ↑ Cuprins

- instruirea

- planuri și proceduri

DISPOZIȚII FINALE

ANEXE:

- decizia privind constituirea/organizarea Comisiei centrale/județene/Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;

- componența nominală a membrilor Comisiei împotriva dezastrelor, cu precizarea unității la care sunt încadrați, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu; responsabilități și misiuni;

- încadrarea Comisiei centrale / județene / Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;

- procedură de urgență;

- numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziții și informații;

- schema fluxului informațional-decizional pentru apărare împotriva seismelor și alunecărilor de teren;

- tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme și alunecări de teren, de pe raza zonei respective;

- tabelele cuprinzând forțele și mijloacele de intervenție și nominalizarea unităților care vor interveni;

- hărți de risc;

- planul de gestiune a acțiunilor de protecție-intervenție;

- planul de instruire și pregătire;

- planul de evacuare-relocare;

- situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comisia de apărare superioară etc;

- reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecare de teren;

- comunicate;

- responsabilitățile privind luarea măsurilor de apărare și de evacuare a oamenilor și bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;

- responsabilități pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice despre evenimentul produs și efectele acestuia la nivelul superior de decizie;

- fișele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva seismelor și alunecărilor de teren.

NOTĂ:

Anexele, după ce au fost întocmite conform situației specifice fiecărui nivel de jurisdicție, devin părți componente ale planului de apărare.

Anexa 2

────────

la normativ

────────────

STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL

planului de apărare al Comisiei centrale pentru prevenirea

și apărarea împotriva efectelor seismelor și alunecărilor

de teren

Capitolul I — - Scop, definiție: Planul operativ de apărare în cazul producerii unui dezastru specific, este documentul pe baza căruia se realizează măsurile și acțiunile tehnice și organizatorice preventive, de pregătire și intervenție, în vederea conducerii unitare a acestora. ↑ Cuprins

- Obiectiv: îl constituie stabilirea măsurilor și acțiunilor de prevenire, pregătire, protecție și intervenție în cazul unor dezastre specifice, în vederea limitării și înlăturării efectelor produse de acestea asupra populației, bunurilor de orice fel și revenirii la normal a vieții social-economice.

- Caracteristicile zonelor cu risc ridicat sunt prezentate în art. 2 alin. (4) din Normativ.

Capitolul II ↑ Cuprins

a) structuri organizatorice

Componența, pe funcții, a Comisiei centrale este stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, cu modificările și completările ulterioare.

Componența nominală a membrilor Comisiei centrale se stabilește anual; din comisie fac parte demnitari la nivel de secretar de stat, reprezentanți ai ministerelor, pentru care se precizează instituția la care sunt încadrați, funcția, adresa și telefonul/faxul de la serviciu și domiciliu. Tabelul cu componența nominală se arhivează la Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.

b) Responsabilități:

Comisia centrală organizează, coordonează și controlează acțiunile și măsurile de prevenire, pregătire, protecție și intervenție, denumite în continuare acțiuni și măsuri de apărare, împotriva efectelor produse de seisme și alunecări de teren.

c) Centrul de conducere a acțiunilor:

Comisia centrală este organizată pe lângă Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Centrul de comandă a acțiunilor Comisiei centrale în cazul producerii unui dezastru specific se află la sediul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Transporturilor, Palatul CFR, București, Bd. Dinicu Golescu 38.

Capitolul III — SECȚIUNEA A: ↑ Cuprins

Măsuri și acțiuni în perioada predezastru

(1) Constituirea, prin Ordin al ministrului, a componentei nominale a Comisiei centrale. Această acțiune se face anual și ori de câte ori situația o impune;

(2) Asigurarea și verificarea periodică a funcționării fluxului informațional-decizional privind înștiințarea, notificarea, transmiterea datelor, informațiilor, precum și a prelucrării și stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuții și responsabilități în domeniu către cei interesați; transmiterea informațiilor și a deciziilor, se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional-decizional, prezentată în Anexa C;

(3) Stabilirea, prin protocol, cu instituțiile abilitate, a tipurilor de rețele, frecvente și mijloace de telecomunicații, compatibile între ele, care se utilizează și pentru care se asigură permanența;

(4) Stabilirea unor programe de acțiuni pe termen scurt și lung care cuprind măsuri privind reducerea riscului seismic al construcțiilor, în special a celor cu funcții vitale pentru societate;

(5) Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcții, a respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;

(6) Promovarea și dezvoltarea de cooperări internaționale, în vederea reducerii riscului seismic și al alunecărilor de teren, precum și pentru managementul situațiilor cauzate de producerea unui dezastru specific;

(7) Coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a populației.

Conținutul minim al regulilor de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur și/sau alunecări de teren este redat în Anexa 2.1, urmând a fi adaptat și detaliat potrivit condițiilor concrete din diferite zone seismice și localități;

(8) Asigurarea și verificarea condițiilor de funcționare în caz de cutremur a Comisiei Centrale (spații, utilități), structură, dotare etc;

(9) Avizarea planurilor de apărare ale comisiilor județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor- pentru Secțiunea seisme și alunecări de teren;

(10) Avizarea regulamentelor privind modul de organizare, componența, atribuțiile specifice și modul de funcționare a comisiilor județene și a Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;

(11) Aprobarea actualizării sau modificării propriului regulament de organizare și funcționare;

(12) Instituirea, prin Ordin al ministrului, a obligației experților tehnici, verificatorilor de proiecte și a responsabililor tehnici cu execuția de a participa la acțiunile de investigare de urgență post-seism și pentru stabilirea soluțiilor cadru de intervenție pentru punerea în siguranță a construcțiilor avariate. În Anexa 2. 2 se prezintă organizarea, logistica și etapele investigării de urgență post-seism a construcțiilor, în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgență post-seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate, indicativ M.E.003-99.

Secțiunea B — Măsuri și acțiuni în perioada de incidență a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:

(1) Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP București comunică imediat principalele caracteristici ale cutremurului produs, conform modelului - Anexa C1.

(2) Prefecturile județelor, respectiv Prefectura Municipiului București, comunică imediat principalele efecte ale cutremurului și /sau alunecării de teren produse, conform modelului -Anexa C2.

(3) Informațiile se comunică prin telefon și se transmit ulterior prin fax la Cabinetul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului;

(4) Directorul de cabinet - în timpul programului normal de lucru, respectiv ofițerul de serviciu de la cabinetul ministrului, în afara programului normal de lucru, aduc imediat la cunoștință informațiile primite: ministrului, secretarilor de stat, secretarului general sau înlocuitorilor desemnați ai acestora în cazul imposibilității contactării titularilor.

(5) În cazul unui eveniment major, resimțit de populație și comunicat prin mass-mediâ, cu potențiale pierderi umane și pagube materiale, următoarele persoane: Secretarii de Stat, Secretarul General, Inspectorul General de Stat în construcții, șeful Serviciului probleme speciale și adjuncții acestora se autosesizează și se prezintă de urgență la Cabinetul ministrului.

(6) Funcție de natura și amploarea fenomenului natural produs, vicepreședintele Comisiei centrale:

a) informează imediat ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului;

b) propune, după caz,:

● înștiințarea și alarmarea membrilor Comisiei centrale;

● constituirea de urgență în cadrul Comisiei centrale a Grupului operativ de coordonare, din punct de vedere tehnic, a acțiunilor comisiilor județene, respectiv a Comisiei Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor;

Componența nominală a Grupului operativ se păstrează la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.

(7) În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanți desemnați de celelalte ministere și instituții cu atribuții și responsabilități în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenției de urgență post - dezastru, precum și specialiști în domeniu din instituții publice și comisii tehnice de specialitate.

(8) Membrii Grupului operativ se întrunesc de urgență la Centrul de conducere a acțiunilor, care este sediul Comisiei centrale. În situația imposibilității utilizării sediului, conducerea acțiunilor Comisiei centrale se realizează de la Punctul de comandă al protecției civile din Municipiul București.

(9) Înștiințarea, culegerea de informații și transmiterea deciziilor se face conform fluxului informațional-decizional

(10) Grupul operativ solicită informații asupra construcțiilor afectate de dezastru, prin inspecțiile teritoriale în construcții și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

(11) Grupul operativ solicită informații asupra efectelor dezastrului, de la comisiile județene / Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor și primește de la acestea rapoarte operative și rapoarte de evaluare a intervenției.

(12) Prefecții județelor și prefectul Municipiului București, în calitatea acestora de președinți ai comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acțiunilor privind înștiințarea, alarmarea și intervenția operativă, precum și pentru transmiterea informațiilor către Comisia centrală în cazul producerii unui cutremur, alunecare și/sau prăbușire de teren;

(13) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții, asigură - în perioada imediat următoare producerii unui dezastru și în continuare, până la încetarea declarării stării de dezastru permanența la sediu, constituită din 2 persoane;

(14) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții asigură, prin experții tehnici atestați, verificatorii de proiecte și responsabilii tehnici cu execuția din aria lor de responsabilitate, inspectarea de urgență post seism a construcțiilor, dotărilor și rețelelor tehnico-edilitare avariate și raportează zilnic, sau ori de câte ori situația o impune, către Grupul operativ, măsurile întreprinse și modul de îndeplinire a acestora;

(15) Inspectorii șefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcții, avizează soluțiile de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate și urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comisia județeană / Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor în acțiunile de intervenție operativă și refacere post dezastru

(16) Lista cu specialiști, experți tehnici atestați pentru cerința rezistență și stabilitate a construcțiilor, este actualizată periodic de către Direcția Tehnică și se publică în Buletinul Construcțiilor și se arhivează la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;

(17) Lista cu reprezentanții prefecturilor și ai autorităților administrației publice locale, cu telefoane și fax este actualizată periodic prin grija Direcției Tehnice în construcții și se arhivează la secretariatul tehnic al Comisiei centrale;

(18) Lista cu inspectorii șefi ai inspectoratelor teritoriale și județene în construcții este actualizată periodic de către Inspectoratul de stat în construcții și se arhivează la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.

(19) Conținutul cadru al unui raport operativ ce se transmite în timpul acțiunilor de protecție-intervenție este prezentat în Anexa D.

Secțiunea C — Măsuri și acțiuni în perioada post dezastru specific

(1) Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigării de urgență a construcțiilor, inclusiv a dotărilor, după cum urmează:

- la nivel central, de către:

- vicepreședintele Comisiei Centrale și

- inspectorul general al Inspecției de Stat în Construcții

- la nivel teritorial, de către:

- prefect și

- inspectorul șef al Inspectoratului teritorial/județean în construcții

(2) Coordonarea investigării de urgență a construcțiilor și dotărilor Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și a unităților aflate în subordinea, sub autoritatea și coordonarea acestuia.;

(3) Asigurarea finanțării expertizelor tehnice a construcțiilor afectate de dezastrul specific,

(4) Coordonarea finanțării lucrărilor de proiectare și execuție pentru punerea în siguranță a construcțiilor și dotărilor prevăzute la alin. (2) precum și a clădirilor cu destinația de locuințe încadrate prin Raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic;

(5) Colaborarea la acțiunile generale pentru reabilitare și revenirea stării de normalitate;

(6) Evaluarea, pe baza datelor și informațiilor transmise de comisiile județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, a pagubelor din punct de vedere cantitativ și valoric determinate de dezastrul specific; raportul de evaluare se înaintează Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor în termen de 30 de zile de la producerea dezastrului specific.

Conținutul cadru al raportului de sinteză privind evaluarea intervenției este prezentat în Anexa F.

(7) Avizarea fundamentărilor comisiilor județene de apărare împotriva dezastrelor privind alocarea de sume din fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, după producerea unui dezastru specific;

(8) Asigurarea reactualizării sau completării hărților privind zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ și alunecări de teren;

(9) Reactualizarea și/sau completarea planului de apărare.

(10) Îndrumarea metodologică a comisiilor județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor asupra actualizării și completării, după caz, a planurilor de apărare la dezastru specific, ținând seama de concluziile desprinse din analiza intervenției.

Capitolul IV — Resurse: umane, materiale, financiare ↑ Cuprins

Resursele umane sunt constituite din membrii Comisiei centrale, specialiști din cadrul comisiilor și comitetelor tehnice din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și alți specialiști din cadrul institutelor de proiectare-cercetare și învățământul superior.

Resursele materiale sunt cele prevăzute în Regulamentul de Organizare- Funcționare al Comisiei centrale, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 438/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte resurse aflate la dispoziția Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și/sau alocate în funcție de caracteristicile și amploarea efectelor dezastrului specific.

Resursele financiare necesare activităților de prevenire, pregătire, protecție, intervenție ale Comisiei centrale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Capitolul V — Logistica acțiunilor se asigură de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru acțiunile și măsurile desfășurate de la sediul propriu, precum și de către autoritățile, instituțiile publice și agenții economici cu atribuții și responsabilități în domeniu. ↑ Cuprins

Capitolul VI — Asigurarea realizării acțiunilor: ↑ Cuprins

a) Pentru pregătirea personalului cu atribuții și responsabilități în domeniu. Comisia centrală, sub conducerea Comandamentului Protecției Civile și împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciții generale și aplicații în scopul pregătirii organelor de conducere ale forțelor de intervenție, precum și a populației pentru protecția și intervenția în situațiile provocate de producerea unui dezastru specific.

b) Comisia centrală promovează și coordonează activitatea de reglementări tehnice în domeniu.

DISPOZIȚII FINALE

1) Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor pe timpul acțiunilor de intervenție se decontează în condițiile legii.

2) Documentele elaborate pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea intervenției se arhivează de către Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale, cu respectarea prevederilor legale.

Anexa 2.1.

────────────

la normativ

────────────

CONȚINUTUL MINIM

al regulilor de pregătire antiseismică, protecție,

comportare și acțiune a populației în caz de cutremur

și/sau alunecări de teren

a) Pregătirea antiseismică - cunoștințe privind clădirile și spațiile de lucru sau locuințe

- Cunoașterea evenimentelor seismice precedente și cunoașterea acțiunii lor asupra clădirii în care lucrează sau locuiesc, pentru a preveni repetarea unor efecte negative în viitor

- Cunoașterea și urmărirea respectării unor principii simple și sigure pentru execuția de clădiri rezistente în localități rurale, respectiv a cerințelor legale privind calitatea construcțiilor în zone urbane, precum și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale

- Cunoașterea și aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a unor urmări cu caracter de dezastru asupra clădirii în cazul declanșării unui cutremur puternic:

● executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente pentru a menține caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de viață a clădirii;

● conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcției;

● efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale, adică potrivit Ordonanței Guvernului Nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 665 din 23 octombrie 2001, precum și a Normativului P100-92;

● executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire cât și la instalațiile aferente clădirii pentru alimentare apă, gaze, încălzire, electricitate precum și canalizare, numai pe baza raportului de expertiză și a proiectelor autorizate;

- Interzicerea intervenției asupra structurii clădirii (de ex. pentru a lărgi unele camere, a muta pereți, a practica goluri, a face "bolți", a supraetaja, a săpa pivnițe sau garaje, etc, fără a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări și toate autorizațiile necesare, deoarece altfel, se pot declanșa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viața !

- Întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora precum și recepția lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și a regulamentelor în vigoare;

- Cunoașterea de către administrațiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecție antiseismică, precum și pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice și chimice. În aceste spații se interzice depozitarea de materiale pe planșee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuința personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanșarea de explozii, incendii, etc.;

Consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuințe sau sediu de firmă, asupra evaluării rezistenței antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare în vederea evitării expunerii la un potențial risc;

- Interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe toxice, etc. în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist;

- Fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui cutremur să se evite căderea lor și producerea de accidente;

- Cunoașterea măsurilor necesare prevenirii și stingerii incendiilor și aplicarea lor de către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;

- Cunoașterea planului subsolului clădirii multietajate și a rețelelor de conducte din subsolul clădirii, precum și cunoașterea locurilor de amplasare a robineților și vanelor de închidere a diferitelor utilități pe diferite ramificații;

- Cunoașterea și verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperișului, balcoanelor, cornișelor, calcanelor, coșurilor, terasei și învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, țiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid al vecinilor.

b) Protecția antiseismică în interiorul locului de muncă sau a locuinței

Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinței pentru prevenirea efectelor seismice:

- la locul de muncă, sau la mutarea în casă nouă, sau la prima zugrăvire sau reamenajare, este necesară regândirea mobilării încăperilor sau a casei; nu se vor aglomera spațiile cu diverse piese de mobilier sau aparatură, instabile la seism și amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spațiul de lucru;

- identificați mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste birouri, paturi, canapele, mese, ce pot cădea peste acestea și înlocuiți-le cu altele mai ușoare, fixându-le contra detașării;

- asigurați piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte, între ele și prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei familia sau unde ai locul de muncă;

- amplasați echipamentele tehnice și aparatele casnice mai grele sau a cele pe rotile astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;

- limitați deplasările aparatelor casnice mari prin fixare, în așa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;

- amplasați obiectele fragile și valoroase într-un loc mai jos și sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și nu există pericolul de contaminare și de incendiu;

- asigurați ușile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;

- procurați în locuință cel puțin unui extinctor, amplasat într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment lângă sursele potențiale de incendiu și învățați utilizarea acestuia;

- rețineți locul de amplasare al comutatoarelor, siguranțelor, robinetelor generale și locale pentru apă, gaze și electricitate și modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteți lua măsurile minime de intervenție de urgență: închidere/deschidere.

Păstrați la îndemână o trusă de scule adecvate.

Dacă locuiți într-o clădire multifamilială, informați-vă personal sau prin administrația asociației despre îndeplinirea obligațiilor legale privind:

- evaluarea rezistenței antiseismice actuale a structurii clădirii

- reparațiile și consolidările necesare

- proiectarea și executarea lucrărilor necesare

- asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare

Rețineți în memoria dvs, particularitățile localității, cartierului și împrejurimile locuinței dvs, ale drumului pe care vă deplasați zilnic la serviciu, școală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos:

- căderea unor elemente de construcție nestructurale: tencuielii, cărămizi etc

- spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte

- căderea unor obiecte, mobilier, etc

- căderea unor stâlpi și linii electrice

- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalații de încălzire etc

- alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase

Obișnuiți-vă să vă protejați și când vă aflați într-o altă situație: în concediu, în delegație, la spectacole, în vizită etc

Discutați cu toți membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce ați face fiecare în caz de cutremur și faceți periodic repetiții.

c) Reguli de comportare rațională, individuale și de grup în timpul producerii seismului

1. - Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur;

2. - Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând, la accidente grave, nedorite.

Atenție ! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor, și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp în exterior sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

3. - Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente rezistențe, cu consultarea unui specialist atestat.

4. - Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.

5. - Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.

6. - Nu alergați în stradă;

7. - Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur.

8. - Acordați prim ajutor persoanelor rănite.

9. - În cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți căuta să alarmați prin diferite metode vecinii cât și echipele de salvare-intervenție de prezența dvs. Nu intrați în panică, rămâneți calm.

d) Comportarea după producerea unui cutremur:

1. - Nu părăsiți imediat spațiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.

2. - Ajutați pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

3. - Îngrijiți-vă de siguranță copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanșat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuință sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.

4. - Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.

5. - Dacă s-a declanșat un incendiu, căutați să-l stingeți prin forțe proprii.

6. - Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, gaze, apă, canal, verificați vizual starea construcției în interior. în cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis.

7. - Părăsiți cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole.

8. - Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc.. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun ori alt obiect protector;

9. - Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au vitraje, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați concursul persoanelor autorizate.

10. - Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile. Evitați să fiți confundat cu răufăcătorii pătrunși în astfel de clădiri, nu aglomerați zonele calamitate fără rost.

11. - Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare.

12. - Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept.

13. - Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice așa numitele replici, fără a intră în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști !

14. - La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor.

15. - Experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveți cunoștințe necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare în cazul unei situații extreme în care, de exemplu ați fi surprins sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă blocată, prin înțepenirea ușilor sau din alte cauze.

16. - În primul rând trebuie să fiți calmi, să îi liniștiți pe cei șocați, să nu permiteți reacții de panică, să acordați primul ajutor celor răniți iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mișcare să faceți un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația, de exemplu prin mișcarea dărâmăturilor sau a mobilierului.

O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateți la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereții incintei, iar dacă ați stabilit contactul verbal, furnizați informațiile cerute și cereți primul ajutor necesar.

Nu vă preocupați de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiții, deși timpul pare nesfârșit, corpul uman își mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistență de sute de ore în condiții de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în țara noastră în 1977 și în mod similar în întreaga lume.

e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinței:

- Verificați mai întâi afară și apoi cu precauții și în interior starea locuinței, a clădirii pentru a vedea avariile. După primele observații proprii, este bine să vă adresați unui specialist-expert autorizat în construcții pe care îl cunoașteți din timp, sau cu care aveți o înțelegere sau un contract pentru astfel de situații.

- Dați concursul dvs. organizațiilor de intervenție post-seismică pentru analiza stării construcțiilor, precum și pentru celelalte activități întreprinse de organele în drept.

- Dacă starea structurii construcției prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă, solicitați instituțiilor abilitate evaluarea de către specialiști a stării post-seismice a structurii clădirii și aveți în vedere continuarea ulterioară a operațiunilor de proiectare și execuție a reparațiilor și consolidărilor, cu concursul asociației de proprietari sau locatari.

- În cazul în care clădirea în care locuiți este într-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiștii abilitați legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectați dispozițiile legale și vă adaptați la condițiile de sinistrat în acest sens organele administrației publice locale vor lua măsurile de relocare.

- Dacă ați contractat o asigurare la o societate de profil, informați-vă cum trebuie să procedați pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor.

f) Măsuri de revenire la normal prin expertize, reparații, consolidări

După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autoritățile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităților umane din zona sinistrată sau calamitată.

Autoritățile publice locale vor întocmi pe baza investigațiilor și a expertizelor tehnice listele de priorități ale clădirilor afectate pentru execuția intervențiilor/consolidărilor și reabilitării construcțiilor de locuit.

În acest sens investitorii, proprietarii și/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaște situația acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, după care vor comanda elaborarea de proiecte de intervenție/consolidare la clădirile avariate de cutremur.

Aceste lucrări și unele facilități financiare sunt prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, în temeiul art. IV din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001), iar Normele metodologice de aplicare ale Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 1364 din 27 decembrie 2001, și au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5.02.2002. Pe baza proiectelor de intervenție/consolidare, asociațiile de proprietari sau proprietarii individuali vor comanda și executa prin unitățile de construcții lucrările de consolidare, cu respectarea tuturor prevederilor din legislația în vigoare.

g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren

Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitații intense, în zone predispuse la aceste fenomene, și au evoluție progresivă, astfel încât desfășurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecție. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autoritățile publice locale împreună cu Comisia de apărare împotriva dezastrelor informează instituțiile și populația din zona respectivă asupra pericolului creat și acțiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, odată cu urmărirea evoluției fenomenelor în zonă.

Informarea și alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autoritățile publice locale și de Comisia de apărare împotriva dezastrelor, la nivel local și județean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni. La recepționarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri:

- Pregătirea evacuării persoanelor, instituțiilor și bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregătite anticipat.

- Deconectarea, de către reprezentații autorizați - în caz de necesitate - a clădirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative.

- Sprijinirea formațiilor de intervenție ale Comisiei de apărare împotriva dezastrelor la nivel local sau județean în acțiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a persoanelor și a construcțiilor, pentru micșorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

- Desfășurarea acțiunilor sub conducerea Comisiei locale sau județene de apărare împotriva dezastrelor; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale și recomandările organelor în drept, evitându-se informațiile bazate pe zvonuri.

La recepționarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:

- Evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără a lua lucruri inutile și păstrând calmul.

- Respectarea regulilor de conviețuire în locurile sigure în care Comisia de apărare împotriva dezastrelor împreună cu autoritățile locale cât și Societatea de Cruce Roșie vor lua măsurile necesare adăpostirii și desfășurării vieții.

După stabilizarea alunecării de teren se va face de către organele abilitate o analiză a avariilor și distrugerilor provocate la construcții și bunuri. În funcție de avarii se vor lua măsuri de începere a lucrărilor de reparații și consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru obținerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de teren.

Anexa .2.2.

──────────

la normativ

────────────

*Font 9 ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ORAGANIZAREA, LOGISTICA ȘI ETAPELE INVESTIGARII DE URGENTA POST-SEISM A │ │CONSTRUCTIILOR AVARIATE │ │(în conformitate cu Manualul investigarea de urgenta post-seism și │ │stabilirea solutiilor cadru în interventie imediata pentru punerea în │ │siguranța provizorie a construcțiilor avariate, indicativ M.E.003-99, │ │publicat în Buletinul Construcțiilor vol. 2, 1999 │ └──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR TEHNICE POST-SEISM, CONFORM REGLEMENTARILOR ȘI │ │PLANURILOR DE APARARE SPECIFICE │ │(Comisia Guvernamentala, Comisia Centrala, Comisii judetene de aparare │ │împotriva dezastrelor, cu colaborarea Inspectoratului de Stat în │ │Constructii) │ └──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ PREGATIREA ȘI LOGISTICA EVALUARII POST-SEISM A STARII TEHNICE ȘI │ │ PUNERII IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE │ │ │ │. pregatire baze de date pe clase de cladiri A, B, C │ │. evaluare necesar personal abilitat, semnare conventii cadru de colaborare│ │ cu acesta, pregatire inspectori, ingineri constructori și experti │ │ tehnici │ └────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌──────────────────────────────────────────────── ┌─────────────────────┐ │Criterii de baza pentru inspecția post-seism │ ETAPELE DE EVALUARE ├──> │(tabel 3.1. criterii de evaluare a cladirilor │ │ │avariate la cutremur (formular Anexa 7, Manual) └────────┬────────────┘ │Marcarea cladirilor │ │ V ┌───────────────────────────┐ ┌────────── ┌─────────── ┌───────── ┌────────── │INSPECȚIA RAPIDA POST-SEISM│ │PLACARDA ──> │PLACARDA ───>│PLACARDA ───>│PLACARDA │(formular Anexa 1 Manual) ├─>│ VERDE │GALBENA │ALBASTRA │ROSIE │(aplicarea de criterii și │ ├──────────── │────────── │────────── │────────── │procedee de inspectare) │ │Cladiri apa- │Cladiri cu │Cladiri nesi-│Cladiri ne- └───────────────────────────┘ │rent sigure- │restrictii │gure restric-│sigure │utilizare │utilizare │tii utilizare│evacuare <- - │fără stricții │ │evacuari │totala | │ │ │locale │Necesita | │ │ │ │investigatii | │ │amanuntite | ┌───────────────────────────┐ ^ ^ | │EVALUARE TEHNICA RAPIDA │<──────|───────────── | ^ | │(formular Anexa 2, Manual) │<──────|───────────────|─────────────── | │ | │(aplicarea de criterii și │_ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _ _ | _ _ _ _ _│_ _ _ _ _ _| │procedee de evaluare) │ | marcare finala │ └────┬─────────────┬────────┘<────────────────────────────────────────────────────┘ │ . _.│_ . _ . _ . _ . _ . _ . _ . _ │ | V │ | ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ | │STABILIREA SOLUTIILOR CADRU ȘI METODELOR DE INTERVENTIE RAPIDA │ │ | │PENTRU PUNEREA IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE│ │ | │ (.sprijiniri provizorii . reparatii locale . demolari complete │ │ | │ sau partiale) │ │ | └─┬──────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ | V V V ┌────────────────────────┐ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ │ EXPERTIZA TEHNICA │ | MASURI DE INTERVENTIE DEFINITIVĂ | │(conf. CAP. 11-Normativ ├───────>| (conf. Cap. 12- Normativ P100-92) | │ P100-92 │ ------------------------------------- └────────────────────────┘

Anexa 3

────────

la normativ

────────────

CONȚINUTUL ORIENTATIV

al planului de apărare la nivel de județ,

respectiv al municipiului București

Planul de apărare la nivelul Comisiei județene reprezintă o sinteza a planului propriu specific, a planurilor comisiilor municipale, orășenești și comunale, precum și a planurilor întocmite de agenții economici și persoanele juridice.

Planul județean corelează elementele tehnice, organizatorice și informaționale ale planurilor locale de apărare și conține principalele etape din planul de gestiune a măsurilor și acțiunilor de protecție de la nivelul unui județ sau al unei localități urbane.

Conținutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:

A. Măsuri și acțiuni în perioada pre-dezastru specific

(1) inițierea și/sau continuarea unor studii pentru culegerea și sinteza de date și acumularea de cunoștințe referitoare la elementele determinante pentru riscul seismic, situația elementelor la risc: construcții, rețele, populație, instituții, precum și pentru riscul la alunecările de teren, în zona de jurisdicție, pentru a lua în considerare condițiile locale și scenariile credibile de dezastru;

(2) inventarierea și identificarea zonelor vulnerabile;

(3) urmărirea evitării și/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/și alunecărilor de teren și a apariției unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri și acțiuni de reducere a vulnerabilității în zonele de risc;

(4) planificarea dezvoltării la scara teritoriului unității administrativ-teritoriale respective, cu măsuri de limitare a riscului care afectează căile de transport rutiere și feroviare, rețelele de alimentare cu apă, energie electrică și combustibil și rețelele informatice;

(5) elaborarea și aprobarea planurilor de urbanism generale, zonale și de detaliu, cu stabilirea și aplicarea restricțiilor de amplasare a unor construcții sau dotări din punct de vedere al riscului seismic, datorită condițiilor locale de amplasament, restricții care vor fi impuse prin documentațiile de urbanism cu prilejul elaborării și avizării acestora;

(6) adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc tehnologic chimic, biologic, inundații, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate și considerarea acestor măsuri în activitățile de elaborare și avizare a documentațiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism cu respectarea Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural;

(7) studierea, stabilirea și aplicarea măsurilor de protecție împotriva efectelor seismelor și alunecărilor de teren în cazul elementelor la risc care constituie sisteme determinante pentru viața social-economică urbană și urmărirea realizării unor măsuri și acțiuni de intervenție preventivă asupra caracteristicilor și condițiilor de funcționare-exploatare a construcțiilor și altor dotări tehnologice, în vederea diminuării vulnerabilității seismice;

(8) protecția capacităților de reacție în situația de dezastru, a sistemelor de comunicare, coordonare și conducere, a spațiilor de acces și evacuare, a spațiilor de adăpostire a răniților și sinistraților, a rezervelor de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil etc;

(9) monitorizarea de către serviciile specializate a acțiunilor de intervenție la clădiri de locuit, clădiri din domeniul sănătății, educației și cercetării, culturii și administrației, etc, conform Ordonanței Guvernului nr. 20/1994, republicată, incluzând:

- expertizarea tehnică cu fundamentarea soluțiilor de intervenție și estimarea costurilor;

- avizarea de către Comisia Tehnică de Reducere a Riscului Seismic a listei clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic;

- notificarea în scris de către serviciile specializate a obligațiilor ce revin proprietarilor clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic;

- stabilirea și aprobarea de către proprietari a deciziei de intervenție pentru proiectarea, execuția lucrărilor de intervenție, inclusiv controlul de către inspectoratele teritoriale în construcții și recepția;

- asigurarea locuințelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a persoanelor în timpul executării consolidărilor dacă situația o impune;

- asigurarea surselor de finanțare pentru locuințele de necesitate;

(10) monitorizarea de către serviciile specializate a acțiunilor de apărare împotriva dezastrelor care revin altor instituții și agenți economici privind protecția lucrărilor și instalațiilor care includ surse de mare risc pentru colectivitățile urbane;

(11) asigurarea logistică a serviciilor publice deconcentrate prezente în plan, precum și pregătirea și avizarea listelor și convențiilor de colaborare cu persoanele autorizate pentru intervenție în caz de cutremur; ingineri experți, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren, diriginți de șantier, pentru activitățile prevăzute în Manualul pentru investigarea de urgență post seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate, publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 2/1999, și pregătirea prin cursuri a personalului implicat în aceste activități;

(12) avizarea listei societăților care au utilaje pentru intervenție la dezastre specifice;

(13) protecția bunurilor de patrimoniu precum clădiri, lucrări inginerești, dotări tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituțiilor publice și private;

(14) coordonarea, avizarea și controlul realizării măsurilor privind activitățile de apărare la dezastre și protecție civilă privind:

- verificarea, nominalizarea și actualizarea formațiunilor și mijloacelor de intervenție operativă, inclusiv a celor de intervenție pe linie medicală;

- asigurarea resurselor materiale și financiare necesare funcționării sistemului de protecție-intervenție;

- asigurarea instruirii-pregătirii personalului din sistemul de protecție-intervenție;

- asigurarea înștiințării, alarmării și informării;

- verificarea, nominalizarea și actualizarea spațiilor de relocare inclusiv verificarea dotării și stării de operativitate, precum și actualizarea convențiilor încheiate între autoritățile administrației publice locale și deținătorii acestor spații;

- asigurarea acțiunilor de protecție a oamenilor, animalelor, bunurilor și valorilor materiale prin evacuare-relocare;

- verificarea, nominalizarea și actualizarea unităților medicale care acordă ajutor medical de urgență;

- verificarea și actualizarea convențiilor încheiate între autoritățile administrației publice locale și furnizorii de bunuri și servicii specifice pentru intervenție în caz de dezastru;

- asigurarea acțiunilor și măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării și declanșării unor epidemii și/sau epizootii;

- asigurarea asistenței medicale și a asistenței medicale de urgentă, a asistenței psihologice în zone de risc;

- verificarea, nominalizarea și actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge și produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte și încălțăminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc;

- verificarea dotării cu mijloace de comunicații și starea de funcționare a acestora;

- verificarea, nominalizarea și actualizarea dotării depozitelor zonale pentru echipamente, tehnică și materiale de intervenție în caz de dezastru;

- asigurarea supravegherii și controlului situației de pericol și urgență în zone de risc;

- nominalizarea personalului tehnic instruit pentru efectuarea inspecției post seism a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora;

- asigurarea acțiunilor de cercetare-căutare și deblocare-salvare;

- realizarea măsurilor de protecție pentru animale și bunurile din gospodărie;

- realizarea unor acțiuni de restricții și interdicții necesare în zonele de risc și de distrugeri;

- instruirea autorităților și populației din zonele de risc, asupra regulilor de comportare și comunicare în cazul producerii unui dezastru;

(15) coordonarea metodologică privind materialele pentru asigurarea protecției individuale și familiale, urmărirea asigurării măsurilor de protecție colectivă și educarea antiseismică a populației prin mediatizarea acțiunilor de reducere a riscului seismic și studiul sociologic privind impactul asupra proprietarilor a procedeelor legale pentru reducerea riscului seismic;

(16) coordonarea și avizarea instalării și operării în condiții sigure a unor sisteme de urmărire avertizare și alarmare privind efectele seismelor și/sau alunecărilor de teren pe amplasamente libere, în construcții publice, și/sau private, dotări ale regiilor/rețele de infrastructuri, accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformații, deplasări, echipamente specifice de protecție civilă, etc., cu respectarea Hotărârii Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informații și transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor.

B. Măsuri și acțiuni în etapa de incidență a dezastrului specific - în caz de cutremur

(1) comportarea rațională și protecția în caz de cutremur a personalului Comisiei județene, al prefecturii și primăriei și serviciilor descentralizate, în locurile în care acesta se află;

(2) activarea imediat după seism a Secretariatului tehnic permanent și a Grupului operativ al Comisiei de apărare respective.

- în etapa de incidență a alunecărilor de teren

(1) activarea imediată a Secretariatului tehnic permanent sau a Grupului Operativ al Comisiei de apărare respective;

(2) Informarea și alarmarea populației asupra alunecării de teren de către autoritățile publice locale și de Comisia de apărare împotriva dezastrelor cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni, cât și cu mijloacele tehnice din dotarea sistemului de protecție civilă;

(3) după recepționarea informării despre începerea unor alunecări de teren, autoritățile locale vor lua următoarele măsuri:

- pregătirea evacuării locuințelor, a bunurilor cât și anexelor gospodărești, a animalelor;

- deconectarea clădirilor, locuințelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative;

- coordonarea formațiilor de protecție civilă aflate în subordinea autorităților administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici;

- sprijinirea formațiilor de intervenție organizate ale Comisiei de apărare împotriva dezastrelor în acțiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor și a anexelor gospodărești sau pentru micșorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

C. Măsuri și acțiuni după evenimente producerea unui dezastru specific

(1) întrunirea de urgență a Comisiei de apărare, culegerea de către personalul specializat și transmiterea către Comisia de apărare împotriva dezastrelor a datelor semnificative necesare pentru elaborarea deciziei de intervenție, colectarea, stocarea, analiza și sinteza informațiilor;

(2) elaborarea deciziei privind declararea zonelor de dezastru sau a stării de urgență și transmiterea urgentă a dispozițiunilor către autoritățile, forțele și mijloacele destinate intervenției;

(3) desfășurarea-intervenției, prin executarea acțiunilor planificate în etapa predezastru;

(4) aplicarea prevederilor din plan privind investigarea de urgență a construcțiilor, rețelelor de utilități, etc., reglementărilor în vigoare din diferite domenii și punerea în siguranță provizorie potrivit priorităților stabilite de specialiștii abilitați și luarea deciziilor de evacuare, după caz, utilizând Manualul pentru investigarea de urgență post seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate publicat în Buletinul Construcțiilor nr. 2/1999;

(5) investigarea de urgență a dotărilor proprii ale administrației locale și a altor instituții din sistem. Asigurarea finanțării expertizării tehnice și a lucrărilor de proiectare și intervenție pentru punerea în siguranță;

(6) comunicarea permanentă între autorități și populație pe toată perioada de intervenție și refacere prin compartimente ale Primăriilor și mass-media;

(7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, rețelelor de utilități, capacităților funcționale și a capacităților operaționale și de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieții social-economice în municipiu;

(8) realizarea evaluării daunelor și facilitarea acordării unor compensații către cei afectați de dezastru;

(9) revizuirea planului pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismelor și alunecărilor de teren pe baza experienței acumulate.

Anexa 4

────────

la normativ

────────────

CONȚINUTUL ORIENTATIV

al planului de apărare la nivelul autorităților și

instituțiilor publice centrale care coordonează activități

social-economice și rețele de utilități publice de importanță

națională și interes strategic

- nivel de sector-economic, rețea și/sau sistem cu componente dispuse în teritoriu

Conținutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:

- definirea sectorului, rețelei sau sistemului prin componente și rolul acestora în funcționarea normală;

- inventarierea componentelor, pe vulnerabilități specifice, a componentelor critice, etc;

- analiza problemelor de topologie, a ipotezelor de bază și conjuncturale;

- definirea, identificarea și analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale și secundare, condițiilor locale, etc, în diferitele puncte critice;

- analiza de scenariu pentru sector, rețea sau sistem; relația dintre avariile directe și indirecte și posibile reacții în lanț, consecințele social-economice ale acestora, puncte critice;

- indicatori pentru caracterizarea pierderilor și consecințelor ca dezastru limitat sau major, în funcție de raportul dintre pierderi și capacitățile de reacție, refacere și compensare;

- analiza capacității de reacție și compensare a pierderilor în interiorul sectorului sau rețelei și în exterior, în perioada de urgență și de revenire la normal;

- concluzii privind nivelul necesar al intervențiilor preventive.

- nivel - regional și/sau național

Conținutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:

- definirea, identificarea și analizarea hazardurilor principale și secundare/colaterale pe macrozone;

- definirea, identificarea și analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale și secundare, condițiilor locale, etc;

- inventarierea componentelor macroseismice și sociale semnificative și a indicatorilor de vulnerabilitate condiționați de inputul seismic pe sectoare social-economice critice, la nivel local, județean sau național;

- corelarea structurii sectoriale a economiei cu necesarul de resurse și produsul economic respectiv; evaluarea, repartiția și concentrarea pierderilor posibile la seism; implicațiile acestora pe termen scurt, mediu și lung; ipoteze de bază și conjuncturale;

- analiza capacității de reacție, refacere și compensare la nivel local, zonal, național, internațional;

- indicatori pentru caracterizarea pierderilor și consecințelor în funcție de raportul dintre pierderi și capacitățile de reacție, refacere și compensare;

- reacții publice strategice necesare pentru prevenire, intervenție, refacere.

Anexa 5

──────

la normativ

────────────

CONȚINUTUL ORIENTATIV

al planului de apărare la nivelul comisiilor municipale,

orășenești, comunale

Planul de apărare la nivelul comisiei municipale, orășenești, comunale reprezintă o sinteză a planului propriu specific și a planurilor întocmite de agenții economici și persoanele juridice.

Conținutul planului va fi adaptat după Anexele nr. 1 și nr. 3 la Normativ, în funcție de mărimea și caracteristicile urbanistice și social-economice ale localității, cu detalieri specifice privind:

- definirea, identificarea și analiza cutremurelor de scenariu semnificative, cu considerarea hazardurilor principale și secundare, condițiilor locale etc;

- identificarea și inventarierea elementelor expuse: categorii, număr, vulnerabilități specifice; dotărilor critice și surselor de mare risc în contextul tipului de localitate analizat;

- stabilirea ipotezelor de bază și conjuncturale privind topologia și conexiunile în producerea efectelor negative;

- definirea lanțurilor de evenimente cu potențial distructiv, specifice localității urbane analizate;

- analiza de scenariu pentru localitatea respectivă, în ipoteze specifice, cu analiza pierderilor estimate în caz de seism;

- indicatori pentru caracterizarea pierderilor și consecințelor, în funcție de raportul dintre pierderi și capacitățile de reacție, refacere și compensare;

- concluzii privind nivelul necesar al intervențiilor preventive în localitate.

ANEA C

──────

la regulament

──────────────

┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ INSTIINTAREA, CULEGEREA DE INFORMATII ȘI TRANSMITEREA DECIZIILOR IN │ │ CAZUL PRODUCERII UNUI CUTREMUR CU MAGNITUDINEA M>4(pe scara Richter) │ │ (fluxul informational-decizional în completare la ROF al Comisiei centrale │ │ de specialitate, aprobat prin H.G. nr. 438/1996 ) │ │ │ │ │ │ ┌─────────────────────────────────┐ │ │ │ GUVERNUL ROMÂNIEI │ │ │ ├─────────────────────────────────┤ │ │ │COMISIA GUVERNAMENTALA DE APARARE│ │ │ │ IMPOTRIVA DEZASTRELOR │ │ │ └───┬───────────────────────┬─────┘ │ │ │Secretariatul tehnic │<- - - - - - - - │ │ │ permanent │ | │ │ └─┬───────────────────┬─┘ | │ │ │Secretariat General│ | │ │ .──.──.──.──.──. │ Guvern │ | │ │ │ - - - - - - - >└───────────────────┘ | │ │ . | ^ ^ | │ │ │ | | │ | │ │ . | ┌─────┐ | ┌──────┐ │ ┌─────┐ | │ │ │ | │ A │<─────── │ B ├────┼──────> │ C │ | │ │ . | └─────┘ | └─┬────┘ │ └─────┘ | │ │ │ | | | │ │ | │ │ . | | | │ │ | │ │ │ | | | │ │ | │ │ . | V | V V | │ │ │ | ┌───────────────────┐ ┌────────────┐ | │ │ V | │ M.T.C.T │ │COMANDAMENT │ | │ │ ┌────┐ <- ┌──────┐ <─┬─┴───────────────────┴─┐ │PROT.CIVILA │ ┌───┐ │ │ │ │ │ E │- >│ F │<───├────────────┼──>│ H │ │ │ │ │- ->└──────┘ └┬──────────────────┬───┘ │ G │ └───┘ │ │ │ │ |. ^ . │Secretariat tehnic│ └────────────┘ | │ │ │ D │ |│ | │ │ permanent │ ^ ^ | │ │ │ │ |. | . └──┬──────────┬────┘ | │ | │ │ │ │ |│ | │ │ Punct de │ | │ | │ └─┤ ├────────|──.───────┤ comanda ├───────────────|──┼────────────────────┘ └───┬┘ |. | │ └──────────┘ | │ | - - -│ ^ - -│- | -.- - - - - -^- - ^ - - - - - - - - | -│- - - - - - - - . | |. | │ | | | │ | │ | |│ | . | | | │ | . | |. | │ | | | │ | │ | |│ | . | | | V | . | |. | | | ┌─────────────┐ | │ | |│ | │ | | │ M │ | . | |. | . | | └─────────────┘ | │ | |│ | | | ^ ^ | . | |. | │ | - - - - - - -| │ | V | |│ | . | | V | ┌───────┐ |. | V ┌───────────────┐ ┌────────────┐ | │ J │ |│ | - . -│ │- - - >│ N │- - - - - - └───────┘ |. - - - - │ L │<.-.-.-│ │ ┌──────┐ ^ |│ └───────────────┘ └────────────┘- - - >│ O │ │ |._._._._._._._._._._._._._._._._._._^ | │ └──────┘ . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -| . │ │ .── .──.── .──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.──.──. Legenda A - INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII B - INSTITUTUL NAȚIONAL FIZICA PAMANTULUI - LABORATORUL RETEA NAȚIONALA A STATIILOR SEISMICE C - RADIO ROMÂNIA 1 TVR CANAL 1 ROMPRES D - Institutii publice centrale Ministerul Administratiilor și Internelor Ministerul Apararii Naționale Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului Ministerul Sănătății Ministerul Industriei și Comerțului Ministerul Comunic. și Tehnologiei Informațiilor Autoritatea națională cu responsabilității în domeniul utilitatilor publice (energie, alimentarea apei, gaze, telefonie s.a) E - GRUP OPERATIV DE COORDONARE A ACTIUNILOR (constituit în cazul producerii unui cutremur cu efecte asupra populatiei și/sau construcțiilor) F - M.T.C.T. - COMISIA CENTRALA PENTRU PREVENIRE ȘI APARARE IMPOTRIVA EFECTELOR SEISMICE ȘI ALUNECARILOR DE TERNE G - COMANDAMENT PROT. CIVILA - CENTRUL OPERATIONAL DE INSTIINTARE, ALARMARE ȘI INTERVENTIE H - M.A.I. CENTRUL OPERATIONAL PENTRU SITUAȚII DE CRIZA J - JUDET/M. BUCURESTI - SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE L - JUDET/M. BUCUREȘTI - INSPECTORATE TERITORIALE IN CONSTRUCȚII - INSPECTOR SEF M - INSP. PROTECTIE CIVILA - POSTUL JUDETEAN/ M. BUCURESTI DE INSTIINTARE ȘI ALARMARE N - JUDET/ M. BUCURESTI - COMISIA DE APARARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR - Secretariatul tehnic permanent - Punct de comanda O - MASS MEDIA LOCALE

Anexa C. 1

──────────

la regulament

──────────────

Nr. înregistrare Cabinet ministru.................

NOTĂ TELEFONICĂ

Laboratorul rețea națională a stațiilor seismice, din cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, transmite următorul comunicat:

"În ziua de ......., la ora ..... (ora României) s-a produs în zona .......... un cutremur cu magnitudinea ..... pe scara Richter, la adâncimea de ....... km și cu intensitatea în zona epicentrală ......... pe scara Mercalli.

Cutremurul s-a simțit / nu s-a simțit la București."

Alte date comunicate:

.............................................................

Din partea INCDFP, transmis comunicatul:

Ziua: ........................

Ora: .........................

Numele: ......................

Funcția: .....................

Din partea Centrului operațional Din partea MTCT, primit comunicatul:

de înștiințare, alarmare și

intervenție, primit comunicatul:

Ziua: .......................... Ziua: .............................

Ora: ........................... Ora: ..............................

Numele: ........................ Numele: ...........................

Funcția: ....................... Funcția: ..........................

Anexa C.2

──────────

la regulament

──────────────

Nr. înregistrare Cabinet ministru .................

NOTĂ TELEFONICĂ

Prefectura ......... transmite următorul comunicat:

"În ziua de ......, la ora ........ s-au înregistrat efectele produse de seism/alunecări de teren ...........

Efecte semnalate:

pierderi de vieți omenești: .................

răniți: .....................................

clădiri avariate / distruse: ................

gospodării și anexe gospodărești avariate / distruse : ..........

drumuri afectate, km: ......... CF afectate, km: ................

poduri afectate: ..................

rețele vitale: energie electrică, gaze, alimentare apă, termoficare căi de comunicație etc afectate:

.....................................................................

funcțiuni și servicii: rețeaua medicală, învățământ, pompieri, administrație, etc afectate:

.....................................................................

Alte date comunicate:

.....................................................................

Din partea prefecturii, transmis comunicatul:

Ziua: .........................

Ora: ..........................

Numele: .......................

Funcția: ......................

Din partea Centrului operațional Din partea MTCT, primit comunicatul:

de înștiințare, alarmare și

intervenție, primit comunicatul:

Ziua: .......................... Ziua: .............................

Ora: ........................... Ora: ..............................

Numele: ........................ Numele: ...........................

Funcția: ....................... Funcția: ..........................

Anexa D

────────

la regulament

──────────────

CONȚINUTUL-CADRU AL RAPORTULUI OPERATIV

1. Locul, data și ora producerii dezastrului; elemente descriptive;

2. Situația la locul evenimentului:

- Persoane decedate

- Persoane traumatizate: răniți, arși, contaminați, etc.

- Persoane în pericol / evacuate / relocate

- Locuințe și anexe gospodărești afectate:

● Distruse

● Avariate

- Suprafața de manifestare a dezastrului:

● Județe

● Localități

- Surse de mare risc

- Obiective socio-economice

- Teren agricol

- Situația căilor de comunicații: drumuri naționale, județene și comunale avariate sau distruse, poduri și podețe avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicații și transport a energiei electrice, precum și a rețelelor de transport a agenților energetici;

- Animale mari moarte sau amenințate

- Distrugeri de alte bunuri

3. Forțe și mijloace de intervenție

- existente

- necesare din alte județe

4. Măsuri urgente întreprinse;

5. Data și ora trecerii de la o etapă a operațiunilor de intervenție la alta;

6. Cereri de forțe, materiale, mijloace și asistență tehnică internă și internațională;

7. Alte date și elemente în raport de evoluția situațiilor critice intervenite, durata acestora, măsuri întreprinse: forțe și mijloace cu care s-a acționat, rezultate obținute, nr. persoanelor și gospodăriilor evacuate, măsuri de cazare, ajutoare asistență sanitară.

NOTĂ:

Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea dezastrului și ori de câte ori situația impune. Rapoartele comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor județene, respectiv al Municipiului București de apărare împotriva dezastrelor și de către acestea din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren și către Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor.

Anexa E

────────

la regulament

──────────────

*Font 9* SCHEMA fluxului decizional pentru declararea zonei de dezastru și/sau instituirea stării de urgență ┌─────────────────────────────┐ │ACCIDENT ... DEZASTRU LIMITAT│ └─────────────────────────────┘ ^ │ V ┌────────────────────────────┐ ┌────────┐ ┌───────┐ │ Declarare oficiala de către│ │DEZASTRU│ │DECLA- │ V Guvern cf. O.G./47/1994 │ ┌──────┐ ┌─>│UMANITAR├─> │RAREA │ ┌───┐ art. 14 și HG 209/1997 │ │ │ ┌─────────────────┐ │ └────────┘ │ ├─>│ A │ art. 10, lit.g ┌───┐ │ │EVENI-│ │Parametri și │ │ │SITU- │ └──┬┘ │ │ │ │MENT │ ┌─────────┐ │criterii de │ │ ┌────────┐ │ATIEI │ ^ │ │ │ │ │ │ │ COMISIA │ │evaluare a │ │ │DEZASTRU│ │ │ │ V ┌───────────>│ ├─> │ │SEIS- ├─>│ LOCALA/ ├─>│necesității ├──>├─>│ SOCIAL ├─> │ZONELOR│ ┌───┐ ┌─┴─┐ ┌───┐<──┤ │ │ │MIC │ │JUDETEANA│ │declararii │ │ └────────┘ │ IN │ │ B ├─> │ D │ │ E ├──>│ ├─> │ │ȘI/SAU│ │ │ │zonelor afectate │ │ │CARE │ └┬──┘<─ └───┘ └───┘ │ │ │ │ │ └─────────┘ │ca zone de │ │ ┌────────┐ │ S-AU │ │ ^ │ │ │ │ALUNE-│ │dezastru și/sau │ │ │DEZASTRU│ │PRODUS │ │ │ │ │ │ │CARI │ │zone cu insti- │ ├─> │ECONOMIC├─>│ SAU │ V │ │ │ │ │ DE │ │tuire a stării │ │ └────────┘ │ SUNT │ ┌──┴┐ ┌──────────┐<──┤ │ │ │TEREN │ │de urgenta │ │ │IMINEN-├─>│ C │ │ F ├──>│ │ │ │ │ │ │ │ ┌────────┐ │TE │ └───┘ └─────┬────┘ │ │ │ └──────┘ └─────────────────┘ │ │DEZASTRU│ │DEZAS- │ ^ ^ │ └───┘ │ └─> │ECOLOGIC├─>│TRE │ │ └──────────┘ │ └────────┘ │ │ └─────────────────────────────┘ ^ └───────┘ Instituire prin decret │ prezidential, cf.O.U. │ nr. 1/1999, art. 3 │ lit. b, respectiv │ art. 10 │ V ┌─────────────────────────────┐ │DEZASTRU MAJOR ... CATASTROFA│ └─────────────────────────────┘ Legenda: ──────── A = Zone de dezastru B = Comisii judetene C = Zone cu instituire stare de urgenta D = Comisia centrala E = Presedinte - Parlament F = Ministerul Administrației și Internelor-Cd. Protectiei Civile

Anexa F

────────

la regulament

──────────────

CONȚINUTUL - CADRU

al raportului de evaluare a intervenției

1. locul, data și ora producerii dezastrului specific.

2. cauza și împrejurările declanșării dezastrului; descrierea succintă a evoluției acestuia;

3. efectele dezastrului; pierderi de vieți omenești, locuințe și anexe gospodărești afectate adică distruse și/sau avariate - pagube cantitative și valorice, obiective socio-economice afectate - pagube cantitative și valorice, animale/păsări moarte - pagube cantitative și valorice, terenuri agricole afectate - pagube cantitative și valorice etc, comunicând următoarele:

● victime umane;

● localități afectate;

● locuințe afectate - numeric și valoric total, din care:

● numărul și valoarea locuințelor distruse;

● numărul și valoarea locuințelor avariate,

● numărul și valoarea anexelor gospodărești distruse/avariate

● hectare și bunuri agricole afectate - pagube cantitative și valorice;

● animale și păsări moarte - pagube cantitative și valorice;

● obiective social-economice afectate - pagube cantitative și valorice;

● drumuri afectate - total, din care:

● drumuri naționale - km, pagube cantitative și valorice;

● drumuri județene - km, pagube cantitative și valorice;

● drumuri comunale - km, pagube cantitative și valorice;

● drumuri forestiere - km, pagube cantitative și valorice;

● poduri, podețe, pagube cantitative și valorice;

● căi ferate afectate, numeric și valoric total, din care:

● avariate, km, pagube cantitative și valorice;

● distruse, km, pagube cantitative și valorice;

● rețele electrice - numeric și valoric total, din care:

● avariate, km, pagube cantitative și valorice;

● distruse..... km, pagube cantitative și valorice;

● rețele de telefonie, numeric și valoric - total, din care:

● avariate, km, pagube cantitative și valorice;

● distruse, km, pagube cantitative și valorice;

● rețele de alimentare cu apă, numeric și valoric total, din care:

● avariate, km,pagube cantitative și valorice;

● distruse, km , pagube cantitative și valorice;

● rețele de alimentare cu gaz metan, numeric și valoric - total, din care;

● avariate, km, pagube cantitative și valorice; 'bd distruse, km, pagube cantitative și valorice;

● alte pagube.

4. organizarea și desfășurarea acțiunilor de intervenție operativă pe etape ale intervenției;

5. modul de acțiune a conducerilor tehnico-administrative ale agenților economici și instituțiilor, precum și a populației, pe baza avertizărilor primite și în raport cu prevederile planurilor de apărare și cu regulamentele specifice;

6. propuneri de îmbunătățire a activității de apărare, acțiuni și măsuri preventive cu referire asupra funcționării sistemului informațional-decizional, a modului de răspuns a organismelor și instituțiilor implicate, situației resurselor, viabilității planurilor întocmite și a reglementărilor privind protecția și intervenția în cazul producerii unui dezastru specific.

NOTĂ

Rapoartele de sinteză se întocmesc de către comisiile județene, respectiv Comisia municipiului București de apărare împotriva dezastrelor, pe baza constatărilor efectuate și sunt validate de prefecți și președinții consiliilor locale, respectiv de Consiliul general al Municipiului București. Rapoartele de sinteză se transmit în termen de 20 zile de la producerea dezastrului către Comisia centrală pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren.

Comisia centrala transmite rapoarte de sinteza pentru toate zonele afectate cu termen de 30 de zile către Comisia Guvernamentală.

_____________________

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.

REGULAMENT din 8 iulie 2004

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Capitolul II — Acțiuni și măsuri preventive ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Organizarea apărării împotriva unui dezastru specific

Secțiunea 2 — Planurile de apărare

Secțiunea 3 — Organizarea sistemului informațional - decizional

Secțiunea 4 — Logistica intervenției

Capitolul III — Acțiuni și măsuri de intervenție operativă ↑ Cuprins

Capitolul IV — Acțiuni și măsuri pentru recuperare și reabilitare ↑ Cuprins

Capitolul V — Atribuțiile autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiilor publice și agenților economici privind apărarea împotriva unui dezastru specific ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Atribuții comune

Secțiunea 2 — Atribuții specifice

Capitolul VI — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Anexa A

Anexa B

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Capitolul II — Structura și conținutul Planurilor operative de apărare ↑ Cuprins

Secțiunea 1 — Planul de apărare la nivel național

Secțiunea 2 — Planul de apărare la nivelul Comisiei centrale

Secțiunea 3 — Planul de apărare al Comisiei județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor

Secțiunea 4 — Planul de apărare la nivelul autorităților și instituțiilor publice centrale

Secțiunea 5 — Planul de apărare al Comisiei municipale, orășenești sau comunale de apărare împotriva dezastrelor

Capitolul III — Prevederi finale ↑ Cuprins

Anexa 1

Capitolul I — scop, definiție ↑ Cuprins

Capitolul II — - structuri organizatorice implicate ↑ Cuprins

Capitolul III — - concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție ↑ Cuprins

Capitolul IV — Resurse: umane, materiale, financiare ↑ Cuprins

Capitolul V — Logistica acțiunilor ↑ Cuprins

Capitolul VI — Asigurarea realizării acțiunilor: ↑ Cuprins

Anexa 2

Capitolul II ↑ Cuprins

Capitolul III — SECȚIUNEA A: ↑ Cuprins

Secțiunea B — Măsuri și acțiuni în perioada de incidență a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:

Secțiunea C — Măsuri și acțiuni în perioada post dezastru specific

Capitolul IV — Resurse: umane, materiale, financiare ↑ Cuprins

Capitolul VI — Asigurarea realizării acțiunilor: ↑ Cuprins

Anexa 2.1.

Anexa .2.2.

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa C. 1

Anexa C.2

Anexa D

Anexa E

Anexa F

Cookie-uri