HOTĂRÂRE nr. 1.438 din 2 septembrie 2004

(1) Serviciile de tip rezidențial au rolul de a asigura protecția, creșterea și îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi, ca urmare a stabilirii, în condițiile legii, a măsurii plasamentului.

(2) Din categoria serviciilor de tip rezidențial fac parte centrele de plasament, centrele de primire a copilului în regim de urgență și centrele maternale. În sensul prezentului regulament, centrele de plasament includ și casele de tip familial.

(3) Serviciile de tip rezidențial pot avea caracter specializat, în funcție de nevoile și de caracteristicile copiilor protejați.

(1) Serviciile de tip rezidențial pot fi înființate prin:

a) hotărâre a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local al sectorului municipiului București;

b) hotărâre a unor organisme private acreditate.

(2) Serviciile de tip rezidențial înființate de autoritățile administrației publice locale se organizează numai în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, în regim de componente funcționale ale acestora, fără personalitate juridică.

(3) Serviciile de tip rezidențial pot fi înființate de organismele private acreditate numai cu aprobarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) deschiderea către comunitate;

c) asigurarea în mod adecvat a unor modele de rol și statut social, prin încadrarea în unitate a unui personal mixt și deschiderea centrului către comunitate;

d) egalitatea șanselor și nediscriminarea;

e) asistarea copiilor în realizarea și exercitarea drepturilor lor;

f) respectarea demnității copilului;

g) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținându-se cont de vârsta și de gradul său de maturitate;

h) menținerea relațiilor personale ale copilului și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament;

i) menținerea împreună a fraților;

j) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;

k) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului;

l) asigurarea protecției copilului pe o perioadă determinată, până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;

m) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului;

n) asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

o) asigurarea confidențialității și a eticii profesionale.

a) copiii separați, temporar sau definitiv, de părinții lor, ca urmare a stabilirii, în condițiile legii, a măsurii plasamentului în acest tip de serviciu;

b) copiii pentru care a fost dispus, în condițiile legii, plasamentul în regim de urgență;

c) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care beneficiază, în condițiile legii, de protecție specială;

d) cuplurile părinte/reprezentant legal - copil, în situația constatării riscului de abandon al copilului din motive neimputabile părintelui/reprezentantului legal sau în situația includerii acestuia într-un program de restabilire a legăturilor familiale;

e) copiii neînsoțiți de către părinți sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecție în condițiile reglementărilor legale privind statutul și regimul refugiaților.

(1) Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de tip rezidențial se face în baza:

a) măsurilor de plasament dispuse în condițiile legii de către comisiile pentru protecția copilului sau instanța judecătorească;

b) dispozițiilor de plasament în regim de urgență, emise de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului sau de către instanța judecătorească;

c) dispoziției de admitere a cuplului mamă-copil în cadrul centrului maternal, emisă de organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcționează acest tip de serviciu, precum și contractului de rezidență a mamei.

(2) Contractul de rezidență reprezintă convenția încheiată între mamă și organele de conducere ale persoanei juridice în structura căreia funcționează centrul maternal, care reglementează obiectivele intervenției, drepturile și obligațiile părților, condițiile și modul de încetare a acordării serviciului, precum și perioada pe care se acordă acesta.

(3) Contractul prevăzut la alin. (2) se încheie pe o perioadă de maximum 12 luni.

a) asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul și condițiile igienico-sanitare necesare protecției speciale a copiilor, tinerilor și, după caz, mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu, în funcție de nevoile și de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari;

b) asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistență medicală, recuperare, îngrijire și supraveghere permanentă a beneficiarilor;

c) asigură paza și securitatea beneficiarilor;

d) asigură beneficiarilor protecție și asistență în cunoașterea și exercitarea drepturilor lor;

e) asigură accesul beneficiarilor la educație, informare, cultură;

f) asigură educația informală și nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoștințelor și a deprinderilor necesare integrării sociale;

g) asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relațiilor cu comunitatea;

h) asigură climatul favorabil dezvoltării personalității copiilor;

i) asigură participarea beneficiarilor la activități de grup și la programe individualizate, adaptate nevoilor și caracteristicilor lor;

j) asigură intervenție de specialitate;

k) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecție;

l) urmăresc modalitățile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecție specială, integrarea și evoluția beneficiarilor în cadrul serviciului și formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecție sau îmbunătățirea calității îngrijirii acordate;

m) asigură posibilități de petrecere a timpului liber.

(1) Organizarea, numărul de posturi și categoriile de personal pentru serviciile de tip rezidențial se aprobă, după caz, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor și nevoilor de îngrijire ale copiilor protejați, precum și obiectivelor respectivului serviciu.

(2) Structura orientativă a personalului serviciilor de tip rezidențial este formată din următoarele categorii:

a) personal de conducere;

b) personal de educare și îngrijire - educator, educator puericultor, educator specializat, pedagog social, supraveghetor de noapte;

c) personal de specialitate - psiholog, medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, instructor de educație, asistent medical;

d) personal administrativ;

e) personal de întreținere și pază.

(3) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (2) se stabilește luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate și adaptate nevoilor copiilor protejați în cadrul serviciilor de tip rezidențial, în funcție de specificul activităților derulate putând fi antrenate și alte categorii de personal.

(4) Pachetul de servicii medicale, precum și modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului.

(1) Conducerea serviciilor de tip rezidențial este asigurată de un șef de centru, asimilat din punct de vedere al salarizării cu șeful de serviciu.

(2) Ocuparea postului de șef de centru se face prin concurs sau, după caz, prin examen, în condițiile legii.

(3) Candidații pentru ocuparea postului de șef de centru trebuie să fie absolvenți cu diplomă de licență ai învățământului universitar de lungă durată în domeniul științelor socioumane, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate, sau absolvenți cu diplomă de licență ai învățământului superior, cu experiență de minimum 3 ani în domeniul protecției drepturilor copilului.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), postul de șef de centru poate fi ocupat și de candidați absolvenți ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experiența de minimum 5 ani în domeniul protecției drepturilor copilului.

(1) Șeful de centru asigură conducerea serviciului de tip rezidențial și răspunde de buna funcționare și de îndeplinirea atribuțiilor care revin acestui serviciu.

(2) Șeful de centru îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități pentru promovarea imaginii centrului în comunitate;

b) asigură, în cadrul serviciului, promovarea principiilor și normelor prevăzute de Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare și analizează orice sesizare care îi este adresată, referitoare la încălcări ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;

c) răspunde de calitatea activităților desfășurate de personalul din cadrul serviciului și dispune, în limita competenței, măsuri de organizare care să conducă la îmbunătățirea acestor activități sau, după caz, formulează propuneri în acest sens;

d) asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activităților desfășurate de personalul serviciului și propune organului competent sancțiuni disciplinare pentru salariații care nu își îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile;

e) organizează activitatea personalului și asigură respectarea timpului de lucru și a regulamentului de organizare și funcționare;

f) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în fișa postului sau care i-au fost delegate în mod expres.

(1) Serviciile de zi au rolul de a asigura menținerea, refacerea și dezvoltarea capacităților copilului și ale părinților săi, pentru depășirea situațiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.

(2) Din categoria serviciilor de zi fac parte:

a) centrele de zi;

b) centrele de consiliere și sprijin pentru părinți;

c) centrele de asistență și sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale;

d) serviciile de monitorizare, asistență și sprijin al femeii gravide predispuse să își abandoneze copilul.

(3) Serviciile de zi pot avea caracter specializat, în funcție de nevoile și de caracteristicile copiilor și ale părinților lor.

(4) Serviciile de zi pot fi organizate și în complexuri de servicii cuprinzând două sau mai multe tipuri de servicii prevăzute la alin. (2).

(1) Serviciile de zi pot fi înființate, după caz, prin hotărâre a consiliului local, hotărâre a consiliului județean sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București ori prin hotărâre a unor organisme private acreditate să desfășoare activități de protecție a drepturilor copilului sau protecție specială a acestuia.

(2) Consiliile locale pot înființa servicii de zi în mod autonom sau prin asociere, potrivit nevoilor identificate în comunitatea respectivă.

(3) Serviciile de zi, înființate de consiliile locale, se organizează ca unități cu personalitate juridică în subordinea acestora și sub coordonarea serviciului public de asistență socială de la nivelul municipiilor și orașelor sau, după caz, sub coordonarea persoanelor cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale.

(4) Serviciile de zi înființate de consiliul județean sau de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București funcționează ca unități fără personalitate juridică în structura Direcției generale de asistență socială și protecția copilului și se adresează numai copiilor care beneficiază de o măsură de protecție specială.

a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea șanselor și nediscriminarea;

b) asistarea copiilor în realizarea și exercitarea drepturilor lor;

c) respectarea demnității copilului;

d) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținându-se cont de vârsta și de gradul său de maturitate;

e) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului;

f) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului;

g) asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

h) asigurarea confidențialității și a eticii profesionale;

i) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești;

j) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului.

a) copiii și părinții cărora li se acordă prestații și servicii destinate prevenirii separării lor;

b) copiii care au beneficiat de o măsură de protecție specială și au fost reintegrați în familie;

c) copiii care beneficiază de o măsură de protecție specială;

d) părinții ai căror copii beneficiază de o măsură de protecție specială;

e) copiii neînsoțiți de părinți sau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecție în condițiile reglementărilor legale privind statutul și regimul refugiaților.

(1) Accesul beneficiarilor în cadrul serviciilor de zi se face în baza planului de servicii pentru situațiile prevăzute de art. 4 lit. a) sau în baza planului individualizat de protecție pentru situațiile prevăzute de art. 4 lit. b), c), d) și e).

(2) Admiterea beneficiarilor în baza planului de servicii și, respectiv, în baza planului individualizat de protecție se face prin dispoziție a primarului și, respectiv, prin dispoziție a conducătorului persoanei juridice în a cărei structură funcționează serviciul.

a) asigură un program educațional adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor;

b) asigură activități recreative și de socializare;

c) asigură copiilor consiliere psihologică și orientare școlară și profesională;

d) asigură părinților consiliere și sprijin;

e) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților și a violenței în familie;

f) asigură programe de abilitare și reabilitare;

g) contribuie la depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi;

h) contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii sau, după caz, în planul individualizat de protecție.

(1) Structura organizatorică, numărul de posturi și categoriile de personal pentru serviciile de zi se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, pregătirea personalului fiind adaptată caracteristicilor și nevoilor de îngrijire ale copiilor protejați, precum și obiectivelor respectivului serviciu.

(2) Structura orientativă a personalului serviciilor de zi este formată din următoarele categorii:

a) personal de conducere: director;

b) personal de educare și îngrijire: educator, educator specializat;

c) personal de specialitate: psiholog, medic, asistent social, kinetoterapeut, logoped, fizioterapeut, psihopedagog, asistent medical;

d) contabil;

e) administrator;

f) personal de întreținere și pază.

(3) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (2) se stabilește luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate și adaptate nevoilor beneficiarilor serviciilor de zi, în funcție de specificul activităților derulate putând fi antrenate și alte categorii de personal.

(4) Pachetul de servicii medicale, precum și modul de acordare a acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătății și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului.

(1) Conducerea serviciilor de zi înființate de consiliile locale este asigurată de un director.

(2) Ocuparea postului de director se face prin concurs sau, după caz, prin examen, în condițiile legii.

(3) Candidații pentru ocuparea postului de director trebuie să fie absolvenți cu diplomă de licență ai învățământului universitar de lungă durată, în domeniul științelor socioumane, cu vechime de minimum un an în specialitate, sau absolvenți cu diplomă de licență ai învățământului superior, cu experiență de minimum 2 ani în domeniul protecției drepturilor copilului.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3) postul de director poate fi ocupat și de candidați absolvenți ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experiență de minimum 3 ani în domeniul protecției drepturilor copilului.

(5) După angajare directorul beneficiază de un curs de formare inițială, iar activitatea sa este analizată trimestrial în primul an de activitate.

(1) Directorul asigură conducerea serviciului de zi sau a complexului de servicii de zi și răspunde de buna funcționare și de îndeplinirea atribuțiilor care revin acestui serviciu.

(2) Directorul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) reprezintă serviciul în relațiile cu autoritățile și instituțiile publice, cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în justiție;

b) exercită atribuțiile ce revin serviciului în calitate de persoană juridică;

c) exercită funcția de ordonator de credite;

d) întocmește proiectul bugetului propriu al serviciului și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

e) propune autorităților sau persoanelor juridice care au înființat sau, după caz, care finanțează serviciul aprobarea structurii organizatorice și a numărului de personal;

f) numește și eliberează din funcție personalul din cadrul serviciului, în condițiile legii;

g) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea serviciului;

h) desfășoară activități pentru promovarea imaginii serviciului/complexului în comunitate;

i) asigură, în cadrul serviciului, promovarea principiilor și normelor prevăzute de Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare și analizează orice sesizare care îi este adresată, referitoare la încălcări ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;

j) asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activităților desfășurate de personalul serviciului și aplică sancțiuni disciplinare pentru salariații care nu își îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile.

(3) Directorul îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin hotărâre a autorităților ori persoanelor juridice care au înființat sau, după caz, care finanțează serviciul.

(1) Conducerea serviciilor de zi înființate de către consiliile județene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, este asigurată de un coordonator, asimilat din punct de vedere al salarizării cu șeful de serviciu.

(2) Ocuparea postului de coordonator se face prin concurs sau, după caz, prin examen, în condițiile legii.

(3) Candidații pentru ocuparea postului de coordonator trebuie să fie absolvenți cu diplomă de licență ai învățământului universitar de lungă durată, în domeniul științelor socioumane, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate, sau absolvenți cu diplomă de licență ai învățământului superior, cu experiență de minimum 3 ani în domeniul protecției drepturilor copilului.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), postul de coordonator poate fi ocupat și de candidați absolvenți ai studiilor liceale sau postliceale de specialitate, cu experiență de minimum 5 ani în domeniul protecției drepturilor copilului.

(1) Coordonatorul asigură conducerea serviciului de zi și răspunde de buna funcționare și de îndeplinirea atribuțiilor care revin acestui serviciu.

(2) Coordonatorul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități pentru promovarea imaginii centrului în comunitate;

b) asigură, în cadrul serviciului, promovarea principiilor și normelor prevăzute de Convenția O.N.U. cu privire la drepturile copilului; ia în considerare și analizează orice sesizare care îi este adresată, referitoare la încălcări ale drepturilor copilului în cadrul serviciului pe care îl conduce;

c) răspunde de calitatea activităților desfășurate de personalul din cadrul serviciului și dispune, în limita competenței, măsuri de organizare care să conducă la îmbunătățirea acestor activități sau, după caz, formulează propuneri în acest sens;

d) asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activităților desfășurate de personalul serviciului și propune organului competent sancțiuni disciplinare pentru salariații care nu își îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile;

e) organizează activitatea personalului și asigură respectarea timpului de lucru și a regulamentului de organizare și funcționare.

(3) Coordonatorul îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în fișa postului sau care i-au fost delegate în mod expres.

(1) Serviciile de tip familial au rolul de a asigura, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creșterea și îngrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi.

(2) Serviciile de tip familial pot avea caracter specializat, în funcție de nevoile și de caracteristicile copiilor protejați.

(1) Serviciile de tip familial pot fi organizate de consiliul județean, respectiv de consiliul local al sectoarelor municipiului București sau de organismele private acreditate.

(2) Consiliile județene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, organizează serviciile de tip familial drept compartimente distincte numai în structura Direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

(3) Organismele private acreditate organizează serviciile de tip familial drept compartimente distincte sau ca activitate prestată de un compartiment cu mai multe atribuții.

a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) egalitatea șanselor și nediscriminarea;

c) asistarea copiilor în realizarea și exercitarea drepturilor lor;

d) respectarea demnității copilului;

e) respectarea istoriei personale, a personalității, familiei biologice și tradițiilor copilului;

f) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținându-se cont de vârsta și de gradul său de maturitate;

g) menținerea relațiilor personale ale copilului și a contactelor directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament;

h) menținerea fraților împreună;

i) asigurarea protecției copilului pe o perioadă determinată, până la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturală, extinsă sau substitutivă;

j) asigurarea unui statut egal în cadrul familiei pentru copilul aflat în plasament;

k) promovarea unui model familial de îngrijire a copilului;

l) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului;

m) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului;

n) asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare;

o) asigurarea confidențialității și a eticii profesionale.

a) copiii pentru care urmează a fi instituită tutela, în condițiile legii;

b) copiii față de care a fost stabilită, în condițiile legii, încredințarea în vederea adopției;

c) copiii separați, temporar sau definitiv, de părinții lor, ca urmare a stabilirii, în condițiile legii, a măsurii plasamentului;

d) copiii pentru care a fost dispus, în condițiile legii, plasamentul în regim de urgență;

e) tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și care beneficiază, în condițiile legii, de protecție specială.

a) evaluarea, în urma sesizării, a nevoilor copilului;

b) revizuirea periodică a evaluării nevoilor copilului;

c) întocmirea și revizuirea planului individualizat de protecție pentru copil;

d) monitorizarea și înregistrarea evoluțiilor înregistrate în implementarea planului individualizat de protecție;

e) realizarea instruirii specifice a familiei extinse sau substitutive cu privire la nevoile copilului, înaintea plasării acestuia;

f) informarea în scris, înainte de mutarea copilului, a familiei extinse sau substitutive, referitor la drepturile și obligațiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasării;

g) întocmirea convenției de plasament, atunci când este cazul;

h) coordonarea activităților privind mutarea copilului în familia extinsă sau substitutivă;

i) organizarea, coordonarea și monitorizarea activităților în care sunt implicați alți specialiști, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenții;

j) menținerea relațiilor copilului cu familia naturală, cu excepția situației copilului adoptat, sau cu orice alte persoane relevante pentru viața acestuia;

k) evaluarea capacității solicitanților de a oferi îngrijire potrivită copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi;

l) identificarea nevoilor de pregătire și potențialului fiecărei familii care solicită ocrotirea unui copil separat, temporar sau definitiv, de părinții săi;

m) pregătirea solicitantului în funcție de nevoile identificate ale acestuia;

n) întocmirea, păstrarea și actualizarea documentației referitoare la situația copiilor care beneficiază de acest serviciu și, respectiv, la situația familiilor care îl asigură;

o) sprijinirea și monitorizarea activității de creștere și îngrijire a copilului și asigurarea faptului că familiile sunt informate, acceptă, înțeleg și acționează în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

p) organizarea procesului de potrivire a copilului cu familia extinsă sau substitutivă;

q) furnizarea de informații familiei extinse sau substitutive privind tipurile de sprijin disponibil;

r) furnizarea de informații privind procedurile ce vor fi urmate în cazul suspiciunilor de abuz, neglijare sau orice altă plângere împotriva familiei;

s) evaluarea, anual sau ori de câte ori este nevoie, a activității fiecărei familii, conform dispozițiilor legale;

t) participarea personalului propriu la programe de pregătire specifică, în funcție de nevoile de formare identificate.

(1) Structura organizatorică, numărul de posturi și categoriile de personal pentru serviciile de tip familial se aprobă, după caz, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, sau prin hotărâre a organelor de conducere ale organismelor private acreditate, numărul și pregătirea personalului fiind adaptate caracteristicilor și nevoilor de îngrijire ale copiilor protejați, precum și obiectivelor respectivului serviciu.

(2) Structura orientativă a personalului serviciilor de tip familial este formată din următoarele categorii:

a) personal de conducere - șef compartiment;

b) personal de specialitate - asistent social, asistent maternal.

(3) În funcție de specificul activităților derulate în cadrul serviciilor de tip familial pot fi antrenate și alte categorii de personal.