Articolul I
Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:
1. După partea introductivă a articolului 2 se introduce litera A cu următorul cuprins:
"A. Definiții comune"
2. Punctele 2 și 6 ale articolului 2 se abroga.
3. Punctele 5, 10, 11 și 17 ale articolului 2 vor avea următorul cuprins:
"5. asigurator - persoana juridică română sau filiala autorizata în condițiile prezentei legi sa exercite activități de asigurare, precum și sucursala unei societăți de asigurare sau a unei societăți mutuale, dintr-un stat membru, care a primit o autorizație de la autoritatea competentă a statului membru de origine;
...................................................................
10. acționar semnificativ - orice persoană care, nemijlocit și singura ori prin intermediul sau în legătură cu alte persoane fizice ori juridice, exercita drepturi ce decurg din deținerea unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul social al unui asigurator/reasigurator ori îi conferă acesteia cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acționarilor sau care dau posibilitatea sa exercite o influența semnificativă asupra conducerii unui asigurator, reasigurator, broker de asigurare și/sau de reasigurare în care are poziția semnificativă, după caz;
11. persoane semnificative - administratorii și/sau conducerea executivă ai/a asiguratorului/reasiguratorului/brokerului de asigurare și/sau de reasigurare, după caz;
...................................................................
17. reasigurare - operațiunea de asigurare a unui asigurator sau reasigurator de către un reasigurator;"
4. După punctul 19 al articolului 2 se introduc punctele 20-24, precum și literele B și C cu următorul cuprins:
"20. state membre - statele membre ale Uniunii Europene și celelalte state aparținând Spațiului Economic European;
21. autorități competente - autoritățile naționale care, prin lege sau alte reglementări, sunt abilitate sa supravegheze piața asigurărilor;
22. stat terț - stat care nu este stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European;
23. unitate de cont - euro asa cum este definită în art. 4 din Statutul Băncii Europene de Investiții. Pentru echivalentul în lei se va utiliza cursul ROL/EUR comunicat de Banca Naționala a României pentru data de 31 decembrie a anului de raportare financiară;
24. suport durabil - orice mijloc care permite clientului sa stocheze informația adresată lui, într-o modalitate accesibila pentru utilizări viitoare, într-o perioadă de timp corespunzătoare scopului pentru care a fost furnizată informația și care permite reproducerea exactă a acesteia de pe dischete, CD-ROM, DVD, unitățile centrale ale computerelor pe care posta electronică este stocata, cu excepția site-urilor Internet, care nu îndeplinesc criteriile de stocare și reproducere a informatiei.
B. Definiții pentru asiguratori
25. stat membru gazda - statul membru, altul decât statul de origine, în care asiguratorul sau reasiguratorul își desfășoară activitatea;
26. stat membru de origine - statul membru în care este situat sediul social al asiguratorului sau al reasiguratorului;
27. asigurator dintr-un stat terț - asigurator al cărui sediu real se afla în afară Uniunii Europene, ale cărui filiale deschise în cadrul Uniunii Europene funcționează pe baza unei autorizații de la autoritatea competentă a statului membru gazda. Prin sediu real se înțelege centrul principal de conducere și de gestiune a activității statutare, chiar dacă hotărârile organelor respective sunt adoptate potrivit dispozițiilor transmise de acționari sau asociați din alte state;
28. societate-mama - persoana juridică aflată față de o entitate cu personalitate juridică, denumita în continuare filiala, în una dintre următoarele situații:
a) deține direct și/sau indirect majoritatea drepturilor de vot dintr-o filiala;
b) are dreptul sa numească sau sa revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor unei filiale și este în același timp acționar sau asociat al acelei filiale;
c) are dreptul de a exercita o influența dominantă asupra unei filiale la care este acționar sau asociat, în virtutea unor clauze cuprinse în contracte încheiate cu persoana juridică respectiva sau a unor prevederi cuprinse în actul constitutiv al acelei persoane juridice, în situația în care legislația care guvernează statutul filialei permite existenta unor astfel de clauze ori prevederi;
d) este acționar sau asociat al unei filiale și în ultimii 2 ani a numit singur, ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducătorilor filialei;
e) este acționar sau asociat al unei filiale și controlează singur, în baza unui acord încheiat cu ceilalți acționari sau asociați, majoritatea drepturilor de vot în acea filiala, precum și orice entitate care, în opinia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, exercita o influența dominantă asupra unei alte entități;
29. sucursala - agenția ori sucursala unui asigurator sau reasigurator. Orice prezenta permanenta a unui asigurator sau reasigurator pe teritoriul unui stat membru trebuie să fie tratata ca o agenție ori sucursala, chiar dacă prezenta nu ia forma unei agenții sau sucursale, dar consista, în principal, într-o reprezentanta condusă de personalul acelei entități ori de o persoană independenta care are un mandat permanent de a acționa în numele și pentru acea entitate;
30. interes de participare - deținerea a 10% sau mai mult, dar nu mai mult de 20%, a unor drepturi în capitalul altor entități, reprezentate ori nereprezentate de titluri care, creând o legătură durabila cu acestea, sunt destinate să contribuie la activitatea societății;
31. participație - deținerea directa sau prin control a cel puțin 20% din drepturile de vot ori din capitalul unei societăți;
32. societate participativa - o entitate care este fie o societate-mama, fie alta societate care deține o participație, fie o entitate aflată în legătură cu o alta entitate printr-o relație definită prin:
a) conducerea unitară asupra entitatii în cauza și una sau mai multe entități cu care nu are legătură, ca urmare a unui contract încheiat cu acea entitate ori în temeiul unor prevederi din actele constitutive sau din statutul acelor entități; sau
b) prezenta majoritara a acelorași persoane în consiliul de administrație, conducerea executivă ori în consiliul de supraveghere ale entitatii în cauza și ale uneia sau mai multor entități cu care nu are legătură, în cursul anului financiar și până la întocmirea situațiilor financiare consolidate;
33. societate afiliată - o filiala sau o alta societate în care se deține o participație ori o entitate aflată în legătură cu o alta entitate printr-o relație definită prin:
a) conducerea unitară asupra entitatii în cauza și una ori mai multe entități cu care nu are legătură, ca urmare a unui contract încheiat cu acea entitate sau în temeiul unor prevederi din actele constitutive ori din statutul acelor entități; sau
b) prezenta majoritara a acelorași persoane în consiliul de supraveghere a entitatii în cauza și a uneia sau mai multor entități cu care nu are legătură, în cursul anului financiar și până la întocmirea situațiilor financiare consolidate;
34. holding de asigurare - o societate-mama a carei activitate principala consta în achiziționarea și deținerea de participatii în filiale, atunci când aceste filiale sunt exclusiv sau în principal societăți de asigurare, societăți de reasigurare ori societăți de asigurare din state terțe, cel puțin una dintre aceste filiale fiind o societate de asigurare;
35. holding mixt de asigurare - o societate-mama, alta decât o societate de asigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat terț ori o societate de reasigurare sau un holding de asigurare, care include printre filialele sale cel puțin o societate de asigurare;
36. localizarea activelor - existenta activelor, mobiliare sau imobiliare, într-un stat membru; activele reprezentate de creanțe sunt considerate situate în statul membru în care sunt realizabile;
37. congruenta activelor - acoperirea obligațiilor subscrise într-o anumită moneda cu active exprimate sau realizabile în aceeași moneda;
38. legături "strânse" - relații existente între doua ori mai multe persoane fizice și/sau juridice aflate în una dintre următoarele situații:
a) participație, care înseamnă deținerea directa sau indirecta a 20% ori mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entități; sau
b) control, care înseamnă relația dintre o societate-mama și o filiala sau o relație similară între orice persoană fizica sau juridică și o entitate, asa cum sunt ele definite la pct. 28. Toate filialele directe sau indirecte sunt considerate filiale ale aceleiași societăți-mama;
c) doua sau mai multe persoane fizice ori juridice sunt legate permanent printr-o relație de control de una și aceeași persoana;
39. reasigurator - persoana juridică română autorizata în condițiile prezentei legi sa exercite activități de asigurare, precum și sucursala unei societăți ori a unui holding de asigurare sau a unui holding mixt de asigurare dintr-un stat membru care a primit o autorizație de la autoritatea competentă a statului membru de origine, care practica în principal activitate de reasigurare;
40. sediu - sediul social al unui asigurator, reasigurator, intermediar în asigurări și/sau în reasigurari, persoana juridică, precum și agenția sau sucursala acestora, după caz;
41. angajament - obligația asumată printr-un contract de asigurare;
42. stat membru al sucursalei - statul membru în care este situata sucursala care își asuma o obligație printr-un contract de asigurare;
43. stat membru al angajamentului - statul membru în care asiguratul, persoana fizica, își are reședința sau statul membru în care asiguratul, persoana juridică, își are sediul;
44. stat membru al furnizarii de servicii - statul membru al angajamentului, dacă acesta este asumat de un asigurator sau o sucursala a acestuia, situata în alt stat membru;
45. filiala - entitatea, persoana juridică, aflată față de societatea-mama în una dintre situațiile prevăzute la pct. 28. Toate filialele directe sau indirecte sunt considerate filiale ale aceleiași societăți-mama, din punct de vedere al supravegherii consolidate;
46. piața reglementată:
a) în cazul unei piețe situate într-un stat membru - un sistem multilateral, administrat de către un operator de piața, ce reuneste sau facilitează reunirea unor terțe părți care achiziționează sau vand instrumente financiare - în cadrul sistemului și în concordanta cu regulile nediscretionare ale acestuia - într-o maniera ce rezultă din contract, în conformitate cu instrumentele financiare admise să fie tranzacționate cu respectarea acestor reguli sau sisteme, și care este autorizat de către autoritatea competentă din statul membru și funcționează în conformitate cu cerințele autorității competente din statul membru;
b) în cazul unei piețe situate într-un stat terț - o piața financiară recunoscută de statul membru de origine al asiguratorului, care îndeplinește cerințe asemănătoare. Orice instrumente financiare tranzacționate pe aceasta piața trebuie să fie de o calitate comparabila cu cea a instrumentelor tranzacționate în cadrul piețelor reglementate sau în cadrul piețelor din statul membru respectiv;
47. suma la risc - suma plătită la decesul persoanei asigurate, diminuată cu rezerva matematica pentru riscul de deces;
48. reprezentante de despăgubiri - unități desemnate în fiecare stat membru de către asiguratorii din România autorizați sa practice clasa nr. 10 de la lit. B din anexa nr. 1, exclusiv răspunderea transportatorului, care au în sarcina administrarea și soluționarea cererilor de despăgubire ca urmare a unui accident de autovehicul;
49. grup - grupul de societăți format dintr-o societate-mama, filialele acesteia și entitatile în cadrul cărora societatea-mama sau filialele acesteia dețin o participație, precum și orice entitate aflată față de societatea-mama în una dintre situațiile prevăzute la pct. 32;
50. tranzacții intragrup - totalitatea tranzacțiilor pe care o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții din cadrul unui conglomerat financiar le desfășoară direct sau indirect cu o alta societate din cadrul aceluiași grup sau cu orice persoană fizica sau juridică ce are legături strânse cu societățile din cadrul grupului, în vederea îndeplinirii obligațiilor sale, indiferent de natura acestora;
51. conglomerat financiar - un grup în cadrul căruia este îndeplinită una dintre condițiile:
a) o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții se afla la conducerea grupului ori cel puțin o filiala a grupului este o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții;
b) atunci când o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții se afla la conducerea grupului, aceasta este fie o societate-mama a unei entități din cadrul sectorului financiar, a unei entități care deține o participație la o entitate din cadrul sectorului financiar sau a unei entități aflate față de societatea-mama în una dintre situațiile prevăzute la pct. 32;
c) atunci când la conducerea grupului nu se afla o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții, dar activitatea grupului se desfășoară, în principal, în cadrul sectorului financiar, respectiv peste 40% din totalul bilanțului grupului este aferent entitatilor din cadrul sectorului financiar;
d) cel puțin una dintre entitatile din cadrul grupului aparține sectorului asigurărilor și cel puțin una dintre entitatile din cadrul grupului aparține sectorului bancar sau sectorului de investiții;
e) atât activitățile consolidate din sectorul asigurărilor ale entitatilor din cadrul grupului, cat și activitățile consolidate din sectorul bancar și din sectorul de investiții ale entitatilor din cadrul grupului sunt semnificative.
Orice subgrup al unui grup care îndeplinește aceste condiții va fi considerat conglomerat financiar;
52. holding financiar mixt - o societate-mama, alta decât o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții care, împreună cu filialele sale, dintre care cel puțin una este o societate de asigurare, o instituție de credit sau o societate de investiții cu sediul social în Uniunea Europeană, constituie un conglomerat financiar;
53. control - relația dintre o societate-mama și o filiala sau o relație similară, conform uneia dintre relațiile descrise la pct. 38, între orice persoană fizica sau juridică și o societate;
54. stat membru în care este situat riscul:
a) statul membru în care se afla imobilul, atunci când acoperirea prin contractul de asigurare se referă fie la acest imobil, fie la imobilul în cauza și bunurile aflate în acesta, atât timp cat aceste bunuri sunt asigurate prin același contract de asigurare;
b) statul membru al înmatriculării, când contractul de asigurare se referă la autovehicule de orice fel;
c) statul membru în care contractul de asigurare, cu o durată de 4 luni sau mai mica, acoperă riscuri de călătorie în străinătate, indiferent de clasa de asigurare în care sunt încadrate acestea;
d) statul membru în care asiguratul își are domiciliul sau, în cazul asiguratului persoana juridică, statul membru în care își are sediul social.
C. Definiții pentru intermediari
55. intermediarii în asigurări - brokerii de asigurare și agenții de asigurare;
56. intermediar în reasigurari - persoana juridică română autorizata în condițiile prezentei legi, denumita în continuare broker de reasigurare, care intermediaza în principal activitatea de reasigurare, precum și intermediarii din statele membre care desfășoară pe teritoriul României activitate de intermediere în reasigurari, conform dreptului de stabilire și libertății de a presta servicii, după caz;
57. broker de asigurare:
a) persoana juridică română ori străină, autorizata în condițiile prezentei legi, care negociaza pentru clienții săi, persoane fizice sau juridice, asigurați ori potențiali asigurați, încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare și acorda asistența înainte și pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;
b) un intermediar dintr-un stat membru care desfășoară activități de intermediere pe teritoriul României, conform dreptului de stabilire și libertății de a presta servicii;
58. agent de asigurare - persoana fizica sau juridică imputernicita, în baza autorizării unui asigurator ori reasigurator, sa încheie în numele și în contul asiguratorului sau reasiguratorului, contracte de asigurare ori de reasigurare cu terții, conform condițiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitatea de asigurator/reasigurator, broker de asigurare și/sau de reasigurare;
59. stat membru de origine al intermediarului:
a) în cazul în care intermediarul este o persoană fizica - statul membru în care este situata reședința acestuia și în care își desfășoară activitatea;
b) în cazul în care intermediarul este o persoană juridică - statul membru în care este situat sediul social sau, în cazul în care legislația statului respectiv nu prevede existenta unui sediu social, statul membru în care este situat sediul central;
60. stat membru gazda al intermediarului - statul membru, altul decât statul membru de origine, în care un intermediar în asigurări sau în reasigurari își desfășoară activitatea în baza dreptului la stabilire și a libertății de a presta servicii;
61. sucursala unui intermediar în asigurări sau în reasigurari - dezmembramant fără personalitate juridică al unui intermediar în asigurări sau în reasigurari care, în baza unui mandat, este imputernicita sa desfășoare, parțial sau total, activitatea de asigurare ori de reasigurare;
62. activitatea de intermediere în asigurări - activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a altor activități preliminarii încheierii contractelor de asigurare sau oferirea de asistența pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte, îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activități nu vor fi considerate activități de intermediere în asigurări, în cazul în care sunt îndeplinite de către un asigurator sau de un angajat al acestuia care acționează sub responsabilitatea asiguratorului.
Nu vor fi considerate activități de intermediere în asigurări nici următoarele: furnizarea de informații în mod ocazional, în contextul unei alte activități profesionale al carei scop nu consta în oferirea de asistența clienților în vederea încheierii sau administrării unui contract, administrarea daunelor unui asigurator pe baze profesionale, precum și regularizarea daunelor;
63. activitatea de intermediere în reasigurari - activitatea de introducere, propunere ori îndeplinire a altor activități preliminarii încheierii contractelor de reasigurare sau oferirea de asistența pentru administrarea ori îndeplinirea unor contracte, îndeosebi în cazul unei daune. Aceste activități nu vor fi considerate activități de intermediere în reasigurari, în cazul în care sunt îndeplinite de către un reasigurator sau de un angajat al acestuia care acționează sub responsabilitatea reasiguratorului.
Nu vor fi considerate activități de intermediere în reasigurari nici următoarele: furnizarea de informații în mod ocazional, în contextul unei alte activități profesionale al carei scop nu consta în oferirea de asistența clienților în vederea încheierii sau administrării unui contract, administrarea daunelor unui reasigurator pe baze profesionale, precum și regularizarea daunelor."
5. La articolul 3, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Un asigurator poate desfășura numai una dintre cele două categorii de asigurări prevăzute la alin. (1)."
6. După alineatul (2) al articolului 3 se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:
"(3) Clasele de asigurări aferente categoriilor prevăzute la alin. (1) sunt stabilite în anexa nr. 1."
7. La articolul 4, alineatul (9) va avea următorul cuprins:
"(9) Revocarea din funcție a unui membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se face la propunerea comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci, în ședința comuna a celor două Camere ale Parlamentului, dacă acesta încetează sa îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave, incompatibile funcției sale."
8. După alineatul (9) al articolului 4 se introduce alineatul (9^1) cu următorul cuprins:
"(9^1) Nici un membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nu va fi schimbat din funcție din alte motive sau prin alta procedura decât cea prevăzută la alin. (9)."
9. La articolul 4 alineatul (17), litera c) va avea următorul cuprins:
"c) prin revocarea de către Parlament conform prevederilor alin. (9) și (9^1);"
10. La articolul 4, alineatul (25) va avea următorul cuprins:
"(25) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate efectua schimburi de informații cu autoritățile competente din statele membre, în vederea îmbunătățirii activității de supraveghere, în condițiile în care informațiile vor fi supuse condițiilor de confidențialitate stabilite în normele emise în aplicarea prezentei legi."
11. La articolul 4, după alineatul (25) se introduc alineatele (25^1)-(25^6) cu următorul cuprins:
"(25^1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate încheia memorandumuri de colaborare cu autorități similare privind schimbul informațiilor confidențiale, necesare activității de supraveghere, memorandumuri care să stipuleze ca divulgarea acelor informații publicului se face doar cu acordul explicit al acelor autorități sau, în cazurile specificate, doar pentru scopurile pentru care autoritățile respective și-au dat acordul.
(25^2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate încheia acorduri de cooperare cu autorități din state terțe numai dacă informațiile trimise către acele autorități beneficiază de același nivel de confidențialitate cu care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor tratează acele informații în România, în conformitate cu legislația naționala.
(25^3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să coopereze cu Comisia Europeană în vederea furnizarii către aceasta a informațiilor necesare întocmirii raportului prevăzut la art. 40 din Directiva nr. 92/49/EEC .
(25^4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor cooperează permanent cu Comisia Europeană în vederea îmbunătățirii supravegherii activității de asigurare.
(25^5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Comisia Europeană asupra dificultăților apărute prin aplicarea prezentei legi, precum și asupra oricăror bariere care pot să apară în detrimentul activității asigurătorilor, reasiguratorilor, brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare autorizați sau stabiliți în România, în comparatie cu sucursalele aflate în afară teritoriului României.
(25^6) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia Europeană analizează în timp util aceste dificultăți în vederea unei solutionari corespunzătoare."
12. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are următoarele atribuții principale:
a) elaborează și/sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau care au implicații asupra acestui domeniu, inclusiv reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor armonizate cu directivele europene și standardele internaționale de contabilitate, și avizează actele administrative individuale, dacă au legătură cu activitatea de asigurare, după consultarea cu asociațiile profesionale ale operatorilor din asigurări, iar în ceea ce privește reglementările contabile, și după avizul/informarea Ministerului Finanțelor Publice;
b) autorizeaza asiguratorii, reasiguratorii și brokerii de asigurare și/sau reasigurare sa desfășoare activitate de asigurare, reasigurare ori intermediere în asigurări și/sau reasigurari, după caz, și avizează orice modificare a documentelor sau condițiilor pe baza cărora s-a acordat aceasta autorizare;
c) autorizeaza practicarea asigurărilor obligatorii stabilite prin lege și încasează ca venituri proprii o contribuție procentuală din valoarea primelor brute încasate, aferente asigurărilor respective, în vederea exercitării supravegherii și controlului activității de asigurări obligatorii, în condițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia;
d) aproba actionarii semnificativi direcți ori indirecti, persoane fizice sau juridice, aproba și retrage aprobarea persoanelor semnificative ale asigurătorilor, reasiguratorilor, brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, în condițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia;
e) aproba divizarea sau fuzionarea unui asigurator/reasigurator/ broker de asigurare și/sau de reasigurare autorizat în România, în condițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia;
f) aproba transferul de portofoliu, inclusiv pentru sucursalele societăților de asigurare din România, aflate pe teritoriul altor state membre, către un alt asigurator român sau către un alt asigurator ori o sucursala stabilită pe teritoriul Uniunii Europene, după consultarea autorității competente a statului membru al sucursalei, precum și pentru sucursalele din România ale asigurătorilor cu sediul social în afară Uniunii Europene, în condițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia;
g) aproba suspendarea sau, după caz, încetarea activității asigurătorilor, reasiguratorilor și brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, după verificarea situației financiare a acestora, la cererea acestora;
h) supraveghează situația financiară a asigurătorilor/reasiguratorilor/ intermediarilor în asigurări și în reasigurari, conform procedurii stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi, inclusiv a sucursalelor aflate pe teritoriul statelor membre, în conformitate cu dreptul de stabilire și cu libertatea de a presta servicii, după consultarea autorității competente a statului membru al sucursalei. În vederea protejării intereselor asiguraților sau ale potențialilor asigurați dispune efectuarea de controale ale activității acestora;
i) asigura o supraveghere suplimentară, potrivit modalităților prevăzute în norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, a următoarelor entități:
1. orice societate de asigurare care este o societate participativa în cel puțin o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat terț;
2. orice societate de asigurare a carei societate-mama este, după caz, un holding de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat terț;
3. orice societate de asigurare a carei societate-mama este un holding mixt de asigurare;
j) solicita prezentarea de informații și documente referitoare la activitatea de asigurare, atât de la asiguratori, reasiguratori, brokeri de asigurare și/sau de reasigurare și agenți de asigurare, cat și de la oricare altă persoană, fizica sau juridică, care are legătură, directa ori indirecta cu activitatea acestora, inclusiv informații referitoare la bazele tehnice utilizate pentru calculul primelor de asigurare și al rezervelor tehnice;
k) ia măsurile necesare pentru ca activitatea de asigurare să fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specifice;
l) aplica măsurile prevăzute de lege privind redresarea financiară, reorganizarea sau, după caz, falimentul asigurătorilor și reasiguratorilor, precum și a/al sucursalelor și filialelor acestora;
m) aplica măsurile de sancționare prevăzute de lege, inclusiv în legătură cu exercitarea unei influente directe sau indirecte, care este incompatibilă cu principiile de conducere prudentiala a activității asigurătorilor, stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
n) primește și răspunde sesizarilor și reclamatiilor privind activitatea asigurătorilor, reasiguratorilor și intermediarilor în asigurare și în reasigurare;
o) aproba propriul buget de venituri și cheltuieli;
p) participa, în calitate de membru, la asociațiile internaționale ale autorităților de supraveghere în asigurări și reprezintă România la conferințe și intalniri internaționale referitoare la supravegherea în asigurări;
q) informează autoritățile competente din statele membre pe teritoriul cărora sunt sucursale ale asigurătorilor, reasiguratorilor, brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare ori a agenților de asigurare români sau unde se prestează de către aceștia servicii, despre orice măsuri sanctionatorii luate împotriva acestora, inclusiv despre retragerea autorizației de funcționare;
r) deschide și menține Registrul asigurătorilor, reasiguratorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurari, ale cărui forma și conținut se stabilesc prin norme date în aplicarea prezentei legi;
s) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezenta lege."
13. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adopta norme în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și norme prudentiale specifice, conform practicilor în asigurări."
14. La articolul 8, litera f) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:
"f) aproba actionarii semnificativi direcți sau indirecti, persoane fizice ori juridice, precum și persoanele semnificative ale asigurătorilor, reasiguratorilor, brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, în conformitate cu criteriile stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;"
15. La articolul 8, după litera k) a alineatului (2) se introduce litera l) cu următorul cuprins:
"l) aplica alte măsuri prevăzute de legislația în vigoare."
16. La articolul 10 alineatul (1), după litera a) se introduce litera a^1) cu următorul cuprins:
"a^1) sumele provenite, potrivit legii, din amenzi contravenționale;"
17. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
"Art. 11. - (1) Activitatea de asigurare în România poate fi exercitată numai de:
a) persoane juridice române, constituite ca societăți pe acțiuni și/sau societăți mutuale, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor potrivit procedurii reglementate la art. 12;
b) sucursale ale unor societăți de asigurare și/sau reasigurare din statele membre care desfășoară activitate de asigurări pe teritoriul României în conformitate cu dreptul de stabilire și cu libertatea de a presta servicii;
c) filiale și/sau sucursale ale unor societăți de asigurare și/sau de reasigurare din state terțe, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit procedurii reglementate la art. 12.
(2) Un asigurator nu poate fi înmatriculat în registrul comerțului fără autorizația emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor."
18. Articolul 12 va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Cererea de autorizare pentru desfășurarea activității de asigurare va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în formatul și însoțită de documentele prevăzute de legislația în domeniu.
(2) În cazul în care considera necesar, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita informații suplimentare, poate desfășura investigații proprii sau cu sprijinul altor autorități competente ori poate să folosească informații provenite din alte surse.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide asupra acordării autorizației necesare desfășurării activității de asigurare sau asupra respingerii cererii de autorizare, în termen de 4 luni de la data depunerii documentației complete.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizația de funcționare menționată la alin. (3), în cazul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:
a) întocmirea unui studiu de fezabilitate care va cuprinde cel puțin informații privind:
1. natura angajamentelor sau a riscurilor pe care asiguratorul își propune să le acopere;
2. metodele actuariale de calcul folosite pentru stabilirea tarifelor de prime;
3. principiile programului de reasigurare;
4. componentele fondului minim de siguranță;
5. resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor și, în cazul asigurării de la clasa nr. 18 de la lit. B din anexa nr. 1, resursele de care dispune asiguratorul pentru acordarea asistenței.
Pentru primele trei exercitii financiare, studiul de fezabilitate cuprinde și:
1. estimarea cheltuielilor generale de administrație și cheltuielile cu comisioanele;
2. estimarea primelor și a daunelor;
3. bugetul de venituri și cheltuieli;
4. estimarea resurselor financiare necesare respectării obligațiilor și a marjei de solvabilitate;
b) în cazul practicării clasei de asigurări generale nr. 18 - Asigurări de asistența a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasarilor sau absentelor de la domiciliu ori de la locul de reședința permanenta, studiul de fezabilitate prevăzut la lit. a) cuprinde, pentru aceasta clasa, și următoarele informații:
1. dovezi privind existenta personalului calificat;
2. dovezi privind dotarea cu echipamentul tehnic adecvat;
3. rețeaua de asistența ce urmează a fi folosită pentru îndeplinirea obligațiilor aferente acestei clase de asigurări;
c) din studiul de fezabilitate prezentat rezultă ca societatea dispune de marja de solvabilitate minima;
d) capitalul social vărsat de către solicitant în contul unei bănci autorizate de Banca Naționala a României sau, în cazul unei societăți mutuale, fondul de rezerva libera vărsat în conformitate cu prevederile legale din domeniu;
e) numele societății nu induce în eroare publicul;
f) societatea va desfășura exclusiv activitate de asigurare;
g) în cazul unui asigurator străin, solicitantul trebuie să demonstreze ca este legal constituit în țara de origine;
h) asiguratorii care solicită autorizarea pentru clasa nr. 10 de la lit. B din anexa nr. 1, exclusiv răspunderea transportatorului, trebuie să numească un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat membru;
i) asiguratorul deține un fond de siguranță în conformitate cu prevederile legale.
(5) Pentru asiguratorii din statele terțe se adauga următoarele cerințe:
a) sucursalele aparținând societăților de asigurare, societăților de reasigurare, precum și societăților mutuale cu sediul social în state terțe dețin, pe teritoriul României, active în valoare de cel puțin jumătate din fondul de siguranță prevăzut la alin. (4) lit. i);
b) sucursalele aparținând societăților de asigurare, societăților de reasigurare, precum și societăților mutuale cu sediul social în state terțe constituie, pe teritoriul României, un depozit inițial drept garanție, în valoare de o pătrime din fondul de siguranță prevăzut la alin. (4) lit. i).
(6) Autorizația acordată unui asigurator de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este valabilă pe întregul teritoriu al Comunității Europene și al statelor aparținând Spațiului Economic European, în conformitate cu dreptul de stabilire și cu libertatea de a presta servicii.
(7) Autorizația se acordă pentru o anumită clasa, exceptând situația în care asiguratorul dorește sa acopere anual anumite riscuri incluse în clasa respectiva, asa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizația pentru grupele de clase menționate la lit. C din anexa nr. 1, dacă asiguratorul solicita aceasta și îndeplinește toate condițiile prevăzute în lege.
(9) Autorizația acordată pentru o clasa sau un grup de clase este valabilă și pentru a subscrie riscuri suplimentare dintr-o altă clasă, dacă se îndeplinesc condițiile prevăzute la lit. D din anexa nr. 1.
(10) Asiguratorul care solicită autorizație pentru o noua clasa de asigurări sau extinderea la unele ori la toate riscurile acoperite de aceeași clasa de asigurări trebuie să prezinte pentru acestea planul de fezabilitate prevăzut la art. 12 alin. (4) lit. a)-c), după caz, precum și dovada existenței fondului de garanție, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(11) Asiguratorii autorizați sa practice asigurări de viața pot, de asemenea, sa primească autorizație pentru clasele 1 și 2, prevăzute la lit. B din anexa nr. 1. Asiguratorii autorizați sa practice asigurări generale, dar numai pentru clasele 1 și 2, prevăzute la lit. B din anexa nr. 1, au dreptul sa primească autorizație de funcționare și pentru categoria asigurării de viața.
(12) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va respinge cererea de autorizare în cazul neîndeplinirii cerințelor prevăzute la alin. (4) și (5), precum și atunci când constata una sau mai multe dintre următoarele situații:
a) documentația prezentată nu este întocmită în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
b) din documentația prezentată rezultă ca:
1. asiguratorul nu va desfășura o activitate în conformitate cu prevederile prezentei legi;
2. actionarii semnificativi și persoanele semnificative nu îndeplinesc criteriile stabilite prin norme;
3. necesitatea asigurării unui management prudential al asiguratorului nu este satisfacuta în raport cu calificarea acționarilor și a membrilor, în mod direct sau indirect;
c) analiza studiului de fezabilitate indica faptul ca asiguratorul nu poate asigură realizarea obiectivelor stabilite și în condiții compatibile cu reglementările privind practica prudentiala, care să protejeze în mod adecvat asigurații;
d) exista o formă de asociere prin intermediul căreia actionariatul, până la ultima persoana fizica implicata, nu este adus la cunoștința Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(13) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va comunică solicitantului motivele respingerii cererii de autorizare.
(14) Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor persoana implicata poate face plângere la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei.
(15) Prin decizia de acordare a autorizației emisă de președintele Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se stabilește data de la care asiguratorul va începe să-și desfășoare activitatea."
19. La articolul 13, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
"(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de funcționare prevăzute la alin. (3), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va calcula dobânzi și penalități de întârziere, în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la colectarea creanțelor fiscale."
20. La articolul 13, după alineatul (5) se introduc alineatele (6)-(9) cu următorul cuprins:
"(6) Un asigurator care solicită autorizarea conform prevederilor art. 3 alin. (2) achită la depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare reprezentând 75% din cuantumul taxei prevăzute la alin. (1).
(7) Un asigurator care solicită autorizarea conform prevederilor art. 12 alin. (10) achită la depunerea cererii de autorizare o taxa de autorizare reprezentând 40% din cuantumul taxei prevăzute la alin. (1).
(8) Un asigurator sau reasigurator care solicită autorizarea pentru un transfer de portofoliu, inclusiv în cazurile prevăzute de art. 23 alin. (4), achită o taxa de autorizare de transfer de portofoliu, reprezentând 50% din cuantumul taxei prevăzute la alin. (1).
(9) Un asigurator, reasigurator sau un intermediar în asigurări și/sau în reasigurari care solicită avizarea modificărilor intervenite în actul constitutiv, precum și orice informații sau certificari din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru a-i servi în relațiile cu terții va achită o taxa de avizare sau de certificare, după caz, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 35 euro, la cursul comunicat de Banca Naționala a României din data plății."
21. Articolul 13^1 se abroga.
22. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor retrage autorizația de funcționare în cazul în care constata ca un asigurator autorizat se afla în una dintre următoarele situații:
a) nu a început sa desfășoare activitatea de asigurare în termen de 12 luni de la data eliberării autorizației;
b) renunța la activitatea de asigurare și solicita în mod expres retragerea autorizației de funcționare;
c) încetează sa mai desfășoare activitatea de asigurare pe o perioadă de 6 luni consecutive;
d) nu mai îndeplinește condițiile pe baza cărora a fost autorizat;
e) nu a dus la îndeplinire măsurile specificate în planul de redresare financiară sau aceste măsuri nu și-au atins scopul, după caz;
f) încalcă dispozițiile prezentei legi și ale normelor emise în aplicarea acesteia.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează autoritățile competente ale celorlalte state membre despre retragerea autorizației unui asigurator care desfășoară activitatea de asigurare pe teritoriul acestora.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor ia măsurile legale în cazul informațiilor primite de la autoritățile competente din celelalte state membre privind retragerea autorizației unui asigurator care desfășoară activitate de asigurare pe teritoriul României, în conformitate cu dreptul de stabilire și cu libertatea de a presta servicii.
(4) Decizia de retragere a autorizației se motiveaza și se comunică asiguratorului. Împotriva deciziei de retragere a autorizației asiguratorul poate face plângere la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare."
23. După articolul 15 se introduc capitolele III^1-III^3 cu următorul cuprins:
"CAPITOLUL III^1
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii ale asigurătorilor
Art. 15^1. - Asiguratorii autorizați potrivit prevederilor art. 12 pot sa desfășoare activitate de asigurare pe teritoriul oricărui stat membru prin intermediul unei sucursale, cu notificarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Art. 15^2. - Notificarea prevăzută la art. 15^1 va cuprinde următoarele informații și documente:
1. denumirea statului membru pe teritoriul căruia intenționează să își stabilească o sucursala;
2. studiul de fezabilitate, clasele de asigurări pe care intenționează să le practice, precum și structura organizatorică a viitoarei sucursale;
3. sediul viitoarei sucursale din statul membru gazda, de la care pot fi obținute și la care pot fi transmise documente, care va fi și adresa la care se vor transmite toate informațiile și documentele către persoana sau persoanele semnificative;
4. numele persoanelor semnificative, care au capacitatea de a reprezenta și angaja asiguratorul în relațiile cu terții pe teritoriul statului membru respectiv, precum și în relația cu autoritățile competente și alte instituții din acel stat;
5. declarația pentru asiguratorul care dorește sa practice clasa 10, exclusiv răspunderea transportatorului, prevăzută la lit. B din anexa nr. 1, din care să rezulte ca este membru al Biroului Național și al Fondului Național de Garantare din statul membru pe teritoriul căruia își propune sa deschidă o sucursala, după caz.
Art. 15^3. - (1) În termen de 3 luni de la depunerea documentației prevăzute la art. 15^2, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor transmite aceste informații autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia se va stabili sucursala, informand și asiguratorul în cauza, cu excepția cazului în care constata ca:
a) situația financiară a asiguratorului nu permite îndeplinirea obligațiilor asumate;
b) persoanele semnificative prevăzute la pct. 4 al art. 15^2 au fost condamnate pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală;
c) persoanele semnificative prevăzute la pct. 4 al art. 15^2 nu dispun de calificarea și experienta necesare;
d) structura organizatorică nu asigura desfășurarea corespunzătoare a activității asiguratorului.
(2) Informarea prevăzută la alin. (1) este însoțită de confirmarea ca asiguratorul poseda marja de solvabilitate minima.
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor transmite asiguratorului în cauza, în termen de 3 luni de la depunerea documentației prevăzute la art. 15^2, motivarea refuzului comunicării informațiilor prevăzute la art. 15^2.
(4) Împotriva refuzului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor comunicat în condițiile prevăzute la alin. (3) asiguratorul poate face plângere, potrivit legii, la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestuia.
Art. 15^4. - Sucursala poate să își înceapă activitatea astfel:
a) de la data la care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor îi transmite asiguratorului confirmarea primită de la autoritatea competentă a statului membru al sucursalei; sau
b) dacă în termen de doua luni de la transmiterea informării în conformitate cu art. 15^3 alin. (1) nu se primește nici o confirmare din partea autorității competente a statului membru al sucursalei.
Art. 15^5. - Orice modificare a informațiilor prevăzute la art. 15^2 și 15^7 se comunică de către asigurator, în scris, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum și autorității competente a statului membru al sucursalei sau statului membru al furnizarii de servicii, cu cel puțin 30 de zile înainte de efectuarea modificării.
Art. 15^6. - Oricare asigurator autorizat sa desfășoare activități în România care, în baza libertății de a presta servicii, dorește sa desfășoare aceasta activitate pentru prima data în unul sau mai multe state membre, în mod direct și nu prin intermediul unei sucursale, trebuie, în prealabil, sa notifice Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor despre aceasta intenție, menționând și natura obligațiilor pe care intenționează sa și le asume.
Art. 15^7. - (1) În termen de 30 de zile de la data primirii notificării prevăzute la art. 15^6, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor comunică autorităților competente ale statului sau statelor membre ale furnizarii de servicii următoarele informații:
a) dovada deținerii de către asigurator a marjei minime de solvabilitate, calculată în concordanta cu prevederile legale în vigoare;
b) clasele de asigurări pe care a fost autorizat să le practice asiguratorul;
c) natura obligațiilor pe care asiguratorul își propune sa și le asume în statul membru al furnizarii de servicii.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va înștiința asiguratorul în cauza despre data comunicării prevăzute la alin. (1).
(3) Asiguratorul care intenționează, în baza libertății de a presta servicii, sa acopere riscurile prevăzute la clasa nr. 10 de la lit. B din anexa nr. 1, altele decât răspunderea transportatorului, trebuie:
a) sa comunice numele și adresa reprezentantei de despăgubiri;
b) sa dea o declarație ca a devenit membru al Biroului Național și al Fondului Național de Garantare din statul membru al furnizarii de servicii.
Art. 15^8. - (1) În termen de 30 de zile Comisia de Supraveghere a Asigurărilor transmite asiguratorului motivele refuzului comunicării informațiilor prevăzute la art. 15^7.
(2) Împotriva refuzului transmiterii comunicării prevăzute la alin. (1) de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor asiguratorul poate face plângere la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicarea refuzului, potrivit legii.
Art. 15^9. - Asiguratorul poate începe sa desfășoare activitate de asigurare începând cu data comunicării prevăzute la art. 15^7 alin. (2).
Art. 15^10. - Oricare asigurator care desfășoară activitate de asigurare, în baza dreptului de stabilire sau în baza libertății de a presta servicii, și nu respecta prevederile legale în vigoare va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate documentele legale solicitate de către aceasta privind desfășurarea activității, pe care și asiguratorii cu sediul social în România au obligația să le transmită.
Art. 15^11. - (1) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constata ca asiguratorul care desfășoară activitate de asigurare, în baza dreptului de stabilire sau în baza libertății de a presta servicii, nu respecta legislația română în vigoare, îi solicita acestuia sa adopte măsuri de remediere.
(2) În cazul în care se constată că nu s-au adoptat toate măsurile necesare pentru remedierea situației, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează autoritatea competentă din statul membru de origine în vederea luării unor măsuri de remediere. Măsurile de remediere luate vor fi comunicate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(3) În cazul în care măsurile luate de autoritățile competente din statul membru de origine se dovedesc a fi inadecvate și/sau insuficiente și dacă asiguratorul în cauza continua sa încalce prevederile legislației române în vigoare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor își exercită atribuțiile ce îi revin conform legii, după informarea autorității competente din statul membru de origine, în vederea sanctionarii nerespectării prevederilor legislației naționale, fiind în drept sa dispună inclusiv interzicerea desfășurării activității de asigurare și a încheierii de noi contracte de asigurare.
(4) Împotriva unui asigurator care desfășoară activitate de asigurare în România pe baza dreptului de stabilire Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate lua toate măsurile potrivit prevederilor legislației în vigoare, inclusiv asupra proprietăților pe care acesta le deține pe teritoriul României.
(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va asigura accesul la legislația în vigoare și la întreaga documentație care a stat la baza măsurilor prevăzute la alin. (3) asigurătorilor care desfășoară activitate pe teritoriul României în conformitate cu dreptul de stabilire și cu libertatea de a presta servicii, precum și autorităților competente din statele membre de origine ale acestor asiguratori.
Art. 15^12. - Măsurile prevăzute la art. 15^11 vor fi motivate și comunicate asiguratorului în cauza de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Art. 15^13. - (1) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor intenționează să efectueze controale în vederea supravegherii financiare a asigurătorilor și reasiguratorilor români care desfășoară activități de asigurare sau reasigurare pe teritoriul Uniunii Europene, în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, va informa autoritățile competente ale statului membru gazda privind intenția sa.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va permite autorității competente să efectueze controale în vederea supravegherii financiare a asiguratorului stabilit în România, care desfășoară activități de asigurare în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, după ce a fost informată de către autoritățile competente din statul membru de origine al asiguratorului cu privire la intenția acestora de a desfășura activitatea de control, în mod direct sau prin intermediul altor persoane împuternicite în acest sens. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are dreptul de a participa la aceste controale.
Art. 15^14. - Informațiile și documentele solicitate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în conformitate cu art. 15^10 și art. 36^3 alin. (2) vor fi redactate în limba română.
Capitolul III^2 — Reguli aplicabile sucursalelor stabilite pe teritoriul României care aparțin asigurătorilor cu sediul social în afară Uniunii Europene ↑ Cuprins
Art. 15^15. - (1) Oricare asigurator cu sediul social în afară Uniunii Europene și care dorește sa stabilească o sucursala sau o agenție pe teritoriul României este obligat să solicite autorizarea oficială a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda aceasta autorizație dacă asiguratorul îndeplinește cel puțin următoarele condiții:
a) este îndreptățit sa desfășoare activitate de asigurare conform art. 2 lit. A pct. 1;
b) deschide o agenție sau o sucursala pe teritoriul României;
c) se obliga sa deschidă conturi specifice activității de asigurare pe care o desfășoară și sa înregistreze toate datele privind tranzacțiile efectuate;
d) desemnează un reprezentant, cu aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
e) poseda în România active în suma prevăzută la art. 12 alin. (5);
f) se obliga sa mențină marja de solvabilitate în conformitate cu art. 16 alin. (5);
g) prezintă un studiu de fezabilitate în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (4) lit. a) și, după caz, lit. b);
h) trimite orice informații solicitate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în conformitate cu prevederile art. 15^10.
Art. 15^16. - Transferul de portofoliu se va face în conformitate cu prevederile art. 5 lit. f) și ale normelor de aplicare a prezentei legi.
Art. 15^17. - Asiguratorul trebuie să se conformeze prevederilor art. 21 și 22.
Art. 15^18. - Asiguratorul trebuie să se conformeze prevederilor art. 12 alin. (4) lit. i) și alin. (5) lit. a) și b), ale art. 16 alin. (5), (5^1), (6) și (6^1), ale art. 18 și ale normelor emise în aplicarea prezentei legi.
Art. 15^19. - (1) Orice asigurator care a primit autorizație de la mai multe state membre poate cere sa i se aplice următoarele avantaje care vor fi acordate numai împreună:
a) marja de solvabilitate prevăzută la art. 15^18 va fi calculată avându-se în vedere întreaga activitate desfășurată în cadrul Uniunii Europene; în acest caz se va tine seama numai de activitățile efectuate de toate agențiile sau sucursalele stabilite în cadrul Uniunii Europene;
b) depozitul solicitat conform art. 12 alin. (5) lit. b) va fi depus numai în unul dintre aceste state membre;
c) activele reprezentând fondul de siguranță pot fi localizate în oricare dintre statele membre pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea.
(2) Cererea de a beneficia de avantajele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie adresată autorităților competente ale statelor membre în cauza. Cererea trebuie să denumeasca autoritatea competentă a statului membru care va supraveghea în viitor marja de solvabilitate pentru întreaga activitate a agentiilor și sucursalelor stabilite în Uniunea Europeană. Alegerea trebuie să fie motivată. Depozitul va fi depus în acel stat membru.
(3) Avantajele prevăzute la alin. (1) pot fi acordate numai cu acceptul tuturor autorităților competente ale statelor membre cărora le-a fost adresată. Avantajele vor fi acordate de la data la care autoritatea competentă nominalizată informează celelalte autorități competente ca va supraveghea marja de solvabilitate pentru întreaga activitate a agentiilor și sucursalelor stabilite în Uniunea Europeană. Autoritatea competența nominalizată trebuie să obțină de la celelalte state membre informațiile necesare pentru a supraveghea marja de solvabilitate agregata a agentiilor și sucursalelor stabilite pe teritoriul lor.
(4) La cererea unuia sau mai multor state membre, avantajele acordate, conform prezentului articol, pot să fie anulate simultan de către toate statele membre în cauza.
Capitolul III^3 — Reguli aplicabile filialelor aparținând unor societăți-mama guvernate de legi dintr-un stat terț, precum și privind dobândirea calității de acționar semnificativ de către o societate-mama ↑ Cuprins
Art. 15^20. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să informeze Comisia Europeană despre:
a) orice autorizație acordată unei filiale directe ori indirecte aparținând uneia sau mai multor societăți-mama dintr-un stat terț;
b) orice achiziție prin care o societate-mama dobândește calitatea de acționar semnificativ al unui asigurator persoana juridică română care îl transforma pe acesta într-o filiala a acelei societăți-mama.
(2) Când o autorizație este acordată unei filiale directe sau indirecte a uneia sau mai multor societăți-mama dintr-un stat terț, structura acelui grup trebuie să fie specificată într-un document remis Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, pe care aceasta îl va transmite Comisiei Europene.
Art. 15^21. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să informeze Comisia Europeană despre dificultățile intampinate de asiguratorii români, persoane juridice, în stabilirea sau desfășurarea activității lor într-un stat terț.
(2) La cererea Comisiei Europene, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va transmite acesteia informații referitoare la:
a) orice cerere de autorizare formulată de filiale directe ori indirecte ale uneia sau mai multor societăți-mama din statul terț în cauza;
b) orice planuri privind dobândirea de către un asigurator dintr-un stat terț a calității de acționar semnificativ al unui asigurator, persoana juridică română, acesta din urma devenind o filiala a acelui asigurator.
(3) Ca urmare a prevederilor alin. (1), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru o perioadă de până la 3 luni, care poate fi prelungită numai cu acordul expres al Comisiei Europene, poate suspenda sau limita deciziile privind:
a) acordarea autorizației pentru cererile primite până la momentul adoptării deciziei de suspendare, precum și pentru cererile primite în această perioadă;
b) acordarea dreptului de dobândire în mod direct sau indirect a calității de acționar semnificativ al unui asigurator persoana juridică română de către o societate-mama din statul terț în cauza.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate dispune încetarea măsurilor prevăzute la alin. (3) ca urmare a primirii din partea Comisiei Europene a unei notificări privind încheierea unui acord cu statul terț în cauza.
(5) Măsurile prevăzute la alin. (3) vor fi întreprinse cu respectarea obligațiilor asumate de către Uniunea Europeană în cadrul tuturor acordurilor internaționale, bilaterale sau multilaterale privind inițierea și desfășurarea activității de asigurare."
24. La articolul 16 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
"b) marja de solvabilitate minima;".
25. La articolul 16 alineatul (1), după litera b) se introduce litera c) cu următorul cuprins:
"c) fondul de siguranță."
26. La articolul 16, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
"(5) Asiguratorul trebuie să dețină în orice moment o marja de solvabilitate disponibilă corespunzătoare activității desfășurate de către acesta. Marja de solvabilitate disponibilă, precum și solvabilitatea ajustata în vederea exercitării supravegherii suplimentare se calculează și se raportează conform prevederilor stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor."
27. La articolul 16, după alineatul (5) se introduce alineatul (5^1) cu următorul cuprins:
"(5^1) În funcție de clasele de asigurări practicate, asiguratorii sunt obligați să își determine marja de solvabilitate minima, ale carei modalități de calcul și de raportare se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei legi."
28. La articolul 16, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
"(6) Fiecare asigurator autorizat de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile art. 12, este obligat sa constituie un fond de siguranță care reprezintă o treime din marja de solvabilitate minima. În funcție de clasele de riscuri subscrise, valoarea minima a fondului de siguranță se stabilește prin norme emise în aplicarea prezentei legi. În cazul societăților mutuale, fondul de siguranță reprezintă cel puțin trei pătrimi din valoarea minima a fondului de siguranță stabilită pentru asigurator."
29. La articolul 16, după alineatul (6) se introduce alineatul (6^1) cu următorul cuprins:
"(6^1) În cazul sucursalelor aparținând societăților de asigurare cu sediul social în state terțe, deschise pe teritoriul României, fondul de siguranță reprezintă cel puțin jumătate din valoarea minima a fondului de siguranță stabilită pentru asigurator."
30. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Valoarea minima și natura activelor păstrate în România de fiecare asigurator, avute în vedere la stabilirea marjei de solvabilitate, trebuie să îi permită acestuia sa acopere totalul obligațiilor sale în țara în orice moment al exercitării activității de asigurare.
(2) Activele societății de asigurare admise sa reprezinte rezervele tehnice nu pot fi grevate de sarcini și nu pot face obiectul unor garanții de orice fel, în favoarea terților.
(3) Activele libere de sarcini admise sa reprezinte rezervele tehnice constituite de sucursale stabilite pe teritoriul României, aparținând unor societăți de asigurare cu sediul social în state terțe, trebuie păstrate în România până la valoarea minima a fondului de siguranță, iar surplusul poate fi păstrat în statele membre."
31. La articolul 20 alineatul (3), după litera c) se introduc literele d)-g) cu următorul cuprins:
"d) sa întocmească situații financiare consolidate, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi; e) sa transmită orice alte raportări financiare, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;
f) sa țină un registru special al activelor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2;
g) să asigure auditarea situațiilor financiare anuale de către un auditor financiar."
32. După articolul 20 se introduce articolul 20^1 cu următorul cuprins:
"Art. 20^1. - (1) Auditorul financiar va verifica situațiile financiare anuale ale asigurătorilor sau reasiguratorilor în conformitate cu legislația în vigoare și cu standardele de audit, armonizate cu standardele internaționale de audit, și va inainta un raport Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(2) Pe perioada îndeplinirii atribuțiilor sale legale, auditorul are obligația să raporteze Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor despre orice fapta sau decizie care:
a) constituie o încălcare de către asigurator sau reasigurator a legislației în vigoare;
b) afectează funcționarea continua a asigurătorilor sau reasiguratorilor; sau
c) conduce la refuzul certificării conturilor sau la certificarea sub rezerva.
(3) Auditorul financiar are obligația de a raporta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor cu privire la orice fapte sau decizii de care ia cunoștința în timpul ori pe perioada auditului la un asigurator care are legături strânse rezultate dintr-o relație de control cu asiguratorii sau reasiguratorii la care el efectuează auditul.
(4) Transmiterea către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a informațiilor prevăzute la alin. (2) și (3) nu constituie o încălcare a oricărei restrictii privind divulgarea de informații și nu va atrage nici un fel de răspundere asupra persoanei în cauza.
(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Camera Auditorilor Financiari din România privind orice încălcare a prevederilor alin. (1)-(3), în vederea luării de către aceasta a măsurilor necesare pentru remedierea acestor încălcări."
33. La articolul 21 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) rezerva de prime - se calculează lunar prin însumarea cotelor-părți din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferența dintre volumul primelor brute subscrise și aceasta rezerva sa reflecte primele brute alocate părții din riscurile expirate la data calculării;".
34. La articolul 21, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Asiguratorul care exercită o activitate de asigurări de viața are obligația, cu respectarea prevederilor art. 28, sa constituie și sa mențină rezerve tehnice, inclusiv rezerve matematice, pentru fondul asigurărilor de viața."
35. Articolul 22 va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice ale asiguratorului, regulile de dispersare a plasamentelor, precum și coeficientul de lichiditate se stabilesc prin norme, la elaborarea cărora se va ține seama de categoriile și de clasele de asigurări practicate.
(2) Activele admise sa acopere rezervele tehnice ale asiguratorului aflat în procedura de lichidare constituie gajul general al asiguraților creditori, creanțele acestora bucurandu-se de prioritate absolută față de orice alte creanțe în ceea ce privește aceste active."
36. La articolul 23, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Aprobarea transferului de portofoliu se solicita Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în condițiile legii, și în cazul în care asiguratorul fuzionează, se divizeaza, intră în procedura de redresare financiară, reorganizare sau lichidare, după caz."
37. Articolul 24^1 va avea următorul cuprins:
"Art. 24^1. - (1) Orice potențial asigurat poate să încheie un contract de asigurare cu oricare asigurator autorizat de către o autoritate competentă din statele membre.
(2) Asiguratorii trebuie să comunice asiguraților sau potențialilor asigurați, înainte de semnarea contractului de asigurare, cel puțin următoarele informații: durata contractului, modul de derulare a acestuia, suspendarea sau rezilierea contractului, mijloacele și termenele de plată a primelor, metodele de calcul și distribuție a bonificatiilor, modalitățile de soluționare a reclamatiilor privind contractele, precum și alte informații necesare pe durata derulării contractului, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi."
38. La articolul 25, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Asiguratorii emitenti de documente internaționale de asigurare, Carte verde, vor constitui Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, în conformitate cu prevederile Convenției Internaționale Carte Verde, cu avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Activitatea Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România este supusă reglementării și supravegherii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, prin norme emise în aplicarea prezentei legi."
39. La articolul 25, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins:
"(4) Asiguratorii care practica asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule pe teritoriul României și în afară lui au obligația de a constitui Fondul de compensare, din care vor fi despagubite persoanele îndreptățite conform prevederilor normelor emise în aplicarea prezentei legi. Contribuția asigurătorilor la Fondul de compensare va fi stabilită prin norme emise în aplicarea prezentei legi, acest fond urmând a fi administrat de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România."
40. La articolul 26, după litera c) se introduce litera d) cu următorul cuprins:
"d) sa țină un registru special al activelor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2."
41. La articolul 27, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Administrarea asigurărilor de viața și a fondului asigurărilor de viața aferent, inclusiv investirea și evaluarea activelor, precum și calculul rezervelor tehnice se efectuează potrivit prevederilor stabilite prin norme."
42. La articolul 27 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
"a) sa initieze examinarea activității de asigurare de viața, constând din calcularea, conform principiilor fundamentale și general acceptate ale calculului actuarial, a obligațiilor aferente fondului asigurărilor de viața și a rezervelor tehnice necesare, precum și o apreciere asupra concordanței dintre fondul asigurărilor de viața și activele aferente; examinarea se efectuează la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, în cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor considera necesar;".
43. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita asiguratorului întocmirea unui plan de redresare financiară, dacă se constată că onorarea obligațiilor asumate față de asigurați este pusă în pericol. În vederea aprobării de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, planul de redresare trebuie să prevadă, în principal:
a) estimarea cheltuielilor de administrație, în special a cheltuielilor generale curente și a cheltuielilor cu comisioanele;
b) estimarea în detaliu a veniturilor și cheltuielilor aferente asigurărilor directe, primirilor și cedarilor în reasigurare;
c) un bilanț previzionat;
d) estimarea resurselor financiare destinate acoperirii obligațiilor subscrise și a marjei de solvabilitate minime;
e) programul de reasigurare;
f) limitarea volumului de prime brute sau nete subscrise pe o anumită perioada, astfel încât acestea sa nu depășească anumite valori;
g) interzicerea vânzării sau reînnoirii contractelor de asigurare de un anumit tip;
h) interzicerea efectuării anumitor investiții;
i) majorarea capitalului social vărsat sau a fondului de rezerva libera vărsat;
j) orice măsuri pe care le considera necesare în vederea redresarii.
(2) Atunci când poziția financiară a asiguratorului pune în pericol interesele asiguraților, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicita acestuia majorarea marjei de solvabilitate minime în vederea asigurării capacității acestuia de a îndeplini cerințele marjei de solvabilitate minime în viitorul apropiat. Nivelul până la care se va majoră marja de solvabilitate se va stabili pe baza datelor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (1).
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are competența sa diminueze valoarea tuturor elementelor luate în calculul marjei de solvabilitate disponibile, în special în cazul în care de la sfârșitul ultimului exercițiu financiar au existat variatii semnificative ale valorii de piața a acestor elemente.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor are competența sa diminueze valoarea deducerii elementelor aferente reasigurării luate în calculul marjei de solvabilitate, dacă:
a) structura și calitatea contractelor de reasigurare s-au modificat semnificativ față de anul financiar precedent;
b) riscurile transferate prin reasigurare sunt nesemnificative sau inexistente.
(5) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a solicitat planul de redresare prevăzut la alin. (1), nu transmite confirmarea prevăzută la art. 15^3 alin. (2), nu comunică informațiile prevăzute la art. 15^7 alin. (1) sau nu aproba transferul de portofoliu conform normelor emise în aplicarea prezentei legi."
44. Titlul capitolului VII va avea următorul cuprins:
"CAPITOLUL VII
Intermediarii în asigurări și/sau în reasigurari"
45. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
"Art. 33. - (1) În condițiile prezentei legi, intermediarii în asigurări sunt agenții de asigurare și brokerii de asigurare, iar intermediarii în reasigurari sunt brokerii de reasigurare. Intermediarii în asigurări și în reasigurari sunt autorizați și/sau înregistrați la autoritatea competentă din România, în conformitate cu normele emise în aplicarea prevederilor prezentei legi, sau la autoritatea competentă din statul membru de origine, după caz.
(2) Asiguratorii nu pot exercita activități de asigurare prin intermediari neautorizati și/sau neinregistrati, cu excepția celor care, având o activitate profesională, alta decât intermedierea în asigurări, intermediaza contracte de asigurare care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) contractul de asigurare intermediat necesita doar cunoștințe referitoare la riscul acoperit prin acesta.
b) nu fac parte din categoria asigurărilor de viața;
c) nu acoperă riscuri de răspundere civilă;
d) sunt complementare altor produse sau servicii prestate de alt furnizor, atunci când acesta acoperă următoarele riscuri: întreruperea activității, pierderea ori deteriorarea mărfii acelui furnizor, deteriorarea sau pierderea bagajelor, alte riscuri legate de călătoria rezervată de acel furnizor, chiar dacă contractul de asigurare intermediat acoperă riscuri din categoria asigurărilor de viața ori de răspundere civilă, dacă acesta este un risc auxiliar al riscului principal legat de acea călătorie;
e) primele anuale nu depășesc echivalentul în lei a 500 euro și durata contractului de asigurare intermediat, inclusiv orice reinnoire, nu depășește 5 ani.
(3) Intermediarii în asigurări și/sau în reasigurari sunt obligați sa pună la dispoziție clienților, înainte de încheierea, modificarea ori reînnoirea contractului de asigurare sau de reasigurare, cel puțin următoarele informații referitoare la: denumirea (numele) intermediarului; sediul (adresa) și registrul în care a fost înscris, precum și modalitățile prin care se poate verifica înscrierea; orice interes de participare sau orice participație, după caz, pe care o societate de asigurare ori o societate-mama a unei anumite societăți de asigurare le deține în drepturile de vot sau în capitalul agentului de asigurare; procedurile de soluționare a eventualelor litigii dintre clienți și intermediar.
(4) Primele de asigurare plătite de clienți prin intermediari în asigurări se considera transferate asiguratorului la momentul plății; despăgubirile sau sumele asigurate plătite de către asigurator prin intermediari se considera ca fiind transferate clienților numai în momentul încasării efective de către aceștia a sumelor/ despăgubirilor respective.
(5) În caz de faliment al intermediarului, sumele prevăzute la alin. (4) se transfera prin conturi bancare separate utilizate pentru plata altor categorii de clienți, acestea neputând fi utilizate la indestularea altor creditori decât cei prevăzuți la alin. (4).
(6) Calitatea de agent de asigurare este incompatibilă cu cea de broker de asigurare și/sau de reasigurare."
46. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
"Art. 34. - (1) O persoana fizica sau juridică poate desfășura o activitate ca agent de asigurare, dacă deține o autorizație valabilă, scrisă, din partea unui asigurator, denumita în prezenta lege contract de agent, pentru a acționa în numele acestuia.
(2) Agentul de asigurare persoana fizica trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă pregătirea profesională de specialitate și/sau competentele, cunoștințele și aptitudinile corespunzătoare exercitării acestei activități, în concordanta cu cerințele prevăzute în normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în aplicarea prezentei legi;
b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanție echivalenta furnizată de un asigurator în numele căruia agentul de asigurare lucrează sau al cărui împuternicit este, valabile pe întregul teritoriu al Comunității Europene și al statelor aparținând Spațiului Economic European, în concordanta cu cerințele prevăzute de norme;
c) sa nu aibă cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală;
d) sa îndeplinească cerințele legale în vigoare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor;
e) să se bucure de o buna reputație.
(3) Agentul de asigurare persoana juridică trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare, cu excepția prevăzută la art. 33 alin. (2);
b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, în conformitate cu cerințele prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) sa nu fi fost declarat anterior în faliment și sa nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară și/sau de faliment la data solicitării autorizării;
d) să se bucure de o buna reputație, iar denumirea agentului sa cuprindă obligatoriu sintagma agent de asigurare;
e) asociații, actionarii semnificativi, precum și persoanele semnificative, după caz, sa nu aibă cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală;
f) conducătorul executiv sa îndeplinească condițiile privind pregătirea și experienta necesare pentru a deține aceasta funcție, conform normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(4) Asiguratorii sunt obligați sa înregistreze într-un registru special, atât în sistem computerizat, cat și pe suport de hârtie, totalitatea agenților de asigurare cu care au încheiat contracte de agent; asiguratorii vor actualiza periodic toate datele referitoare la contractele de agent încheiate.
(5) Datele înscrise în registrul agenților se transmit în sistem computerizat atât Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, cat și asociației sau uniunii profesionale din care face parte asiguratorul, acestea fiind permanent accesibile publicului la sediu și pe site-ul Internet al asiguratorului, autorității de supraveghere și asociației sau uniunii profesionale sus-menționate; aceste date se verifica periodic de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
(6) Cerințele profesionale pe care trebuie să le îndeplinească agentul de asigurare persoana fizica, datele care se înscriu în registrul agenților, obligațiile asigurătorilor privind supravegherea agenților, precum și alte informații referitoare la agentul de asigurare se stabilesc prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
(7) Agenții de asigurare, persoane fizice, au dreptul să se înregistreze la camera de muncă în a carei raza teritorială domiciliază, pentru a beneficia de dispozițiile legale privind vechimea în munca, fondurile de pensii și de asigurări sociale.
(8) Un agent de asigurare persoana fizica sau juridică nu poate intermedia aceleași clase de asigurări decât pentru un singur asigurator.
(9) Dacă un asigurat a încheiat o asigurare printr-un agent de asigurare, asiguratorul în numele căruia acționează agentul este răspunzător față de asigurat pentru toate actele sau omisiunile agentului de asigurare."
47. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
"Art. 35. - (1) O persoana juridică poate desfășura activitate de intermediere în asigurări și/sau reasigurari, în calitate de broker de asigurare și/sau de reasigurare, dacă are o autorizație de funcționare din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(2) În vederea obținerii autorizației de funcționare, solicitantul va prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documente din care să rezulte ca va respecta prevederile alin. (5) lit. a)-d).
(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide cu privire la eliberarea autorizației de funcționare în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii documentelor, din care să rezulte ca solicitantul va respecta prevederile alin. (5) lit. a)-d).
(4) Prin decizia de acordare a autorizației emise de către președintele Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se stabilește data de la care brokerul de asigurare și/sau de reasigurare va începe să își desfășoare activitatea.
(5) Orice broker de asigurare și/sau reasigurare trebuie să îndeplinească urmatorele condiții:
a) să fie persoana juridică, în a carei denumire să fie cuprinsă obligatoriu sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, după caz;
b) să aibă un capital social vărsat în forma bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mica de 150 milioane lei; aceasta valoare va fi actualizată prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întregul teritoriu al Comunității Europene și al statelor aparținând Spațiului Economic European, în concordanta cu cerințele prevăzute de normele date în aplicarea prezentei legi;
d) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare și/sau de reasigurare;
e) sa păstreze și sa pună la dispoziție Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la cerere, registrele și înregistrările contabile care să evidențieze și sa explice operațiunile efectuate în timpul desfășurării activității, incluzând informații asupra contractelor de asigurare și/sau de reasigurare încheiate și asupra înțelegerilor cu asiguratorii și/sau cu reasiguratorii;
f) să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în ceea ce privește raportarile, precum și activitățile pe care le desfășoară, astfel cum vor fi stabilite prin norme;
g) sa nu fi fost declarat anterior în faliment și sa nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară și/sau de faliment la data solicitării autorizării.
(6) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuza o cerere de autorizare de funcționare pentru un broker de asigurare și/sau de reasigurare, dacă, după caz:
a) asociații, actionarii semnificativi, precum și persoanele semnificative, după caz, au cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau infracțiuni prevăzute în legislația financiar-fiscală;
b) conducătorul executiv nu îndeplinește condițiile privind pregătirea și experienta pentru a deține aceasta poziție, în conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) numele solicitantului induce în eroare publicul;
d) solicitantul nu respecta condițiile prevăzute la alin. (5).
(7) Autorizația de funcționare acordată unui broker de asigurare și/sau de reasigurare poate fi retrasă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în cazul în care:
a) aceasta constata ca brokerul de asigurare și/sau de reasigurare se afla în una dintre situațiile prevăzute la alin. (6);
b) brokerul de asigurare și/sau de reasigurare nu a achitat taxele prevăzute la art. 36.
(8) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va publică, cel puțin o dată pe an, în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și într-o publicație de larga circulație lista actualizată cuprinzând brokerii de asigurare și/sau de reasigurare autorizați și orice alte informații pe care le va considera necesare în aplicarea prezentei legi.
(9) Un broker de asigurare și/sau de reasigurare nu poate fi acționar semnificativ sau persoana semnificativă a unui asigurator și/sau reasigurator. Un asigurator și/sau reasigurator nu poate fi acționar sau administrator al unui broker de asigurare și/sau de reasigurare.
(10) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, sub condiția împuternicirii primite din partea asigurătorilor și/sau reasiguratorilor, au dreptul sa colecteze primele, sa plătească despăgubirile în numele acestora, în moneda prevăzută în contractul de asigurare sau de reasigurare, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, și sa emita documentele de asigurare sau de reasigurare în numele asiguratorului sau reasiguratorului, după caz.
(11) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare nu își pot desfășura activitatea prin agenți de asigurare.
(12) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare se pot asocia în uniuni profesionale și pot adera la uniuni internaționale de profil, cu respectarea obligațiilor ce decurg din actele constitutive ale acestora.
(13) Activitățile de publicitate ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurari trebuie să respecte prevederile legale care reglementează aceasta activitate, în vederea protejării interesului public.
(14) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constata ca activitatea de publicitate nu respecta aceste reguli, va solicita intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurari care au sediul social sau domiciliul, după caz, în România sa înceteze imediat aceste practici, în caz contrar constatandu-se contravenții conform art. 39 alin. (2) lit. d) sau e)."
48. La articolul 36, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
"(3) Brokerii de asigurare și/sau de reasigurare achită, din momentul acordării autorizației de funcționare pe durata valabilității acesteia, o taxa de funcționare, stabilită anual de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de maximum 0,3% din veniturile din activitatea de brokeraj aferente perioadei pentru care sunt datorate."
49. La articolul 36, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
"(5) Pentru nevirarea la termen a taxei de funcționare prevăzute la alin. (3), se calculează majorări de întârziere, în conformitate cu reglementările în vigoare privind colectarea creanțelor bugetare."
50. După articolul 36 se introduce capitolul VII^1 cu următorul cuprins:
"CAPITOLUL VII^1
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii a intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurari
Art. 36^1. - (1) Intermediarii în asigurări și/sau în reasigurari, autorizați și/sau înregistrați de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sa desfășoare activitate de intermediere pe teritoriul României, după caz, pot desfășura activitate de intermediere pe teritoriul oricărui stat membru.
(2) Intermediarii în asigurări și/sau reasigurari își desfășoară activitatea conform alin. (1), cu condiția informării prealabile a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
(3) Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurari transmite spre informare Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor următoarele documente și informații referitoare la:
a) statul membru pe teritoriul căruia intenționează sa desfășoare activitatea de intermediere;
b) structura sa organizatorică;
c) adresa sediului sau din statul membru gazda de la care pot fi obținute și la care pot fi transmise documente;
d) numele, calificarea și experienta conducătorului executiv, care are capacitatea sa îl reprezinte și sa îl angajeze în relațiile cu terții pe teritoriul statului membru respectiv, inclusiv dovada ca acesta nu are cazier judiciar pentru infracțiuni contra patrimoniului sau pentru infracțiuni prevăzute de legislația financiar-fiscală.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor transmite aceste informații în termen de 30 de zile de la primirea lor autorității competente din statul membru respectiv, numai în cazul în care statul membru a comunicat Comisiei Europene ca dorește să fie informat despre astfel de acțiuni.
(5) În cazul în care statul membru în cauza nu și-a exprimat dorința prevăzută la alin. (4), intermediarul în asigurări și/sau în reasigurari își poate începe activitatea imediat.
Art. 36^2. - În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor dorește să fie informată despre intenția oricărui intermediar în asigurări și/sau în reasigurari dintr-un stat membru de a desfășura activități de intermediere pe teritoriul României, va comunică aceasta cerința Comisiei Europene. Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurari va transmite, prin autoritatea competentă din statul membru de origine, documentele și informațiile solicitate, conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 36^3. - (1) Intermediarul în asigurări și/sau în reasigurari cu domiciliul sau, după caz, cu sediul social într-un stat membru care, în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, dorește sa desfășoare activitate de intermediere pe teritoriul României, are obligația respectării și se supune reglementărilor legislației române.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicita unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurari care desfășoară activitate de intermediere pe teritoriul României orice informații și documente necesare verificării respectării de către acesta a legislației naționale.
Art. 36^4. - (1) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constata nerespectarea prevederilor legislației naționale de către intermediarii în asigurări și/sau în reasigurari care desfășoară activități pe teritoriul României, conform prevederilor art. 36^3, solicita acestora luarea măsurilor necesare în vederea remedierii situației.
(2) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constata ca intermediarul nu ia toate măsurile necesare pentru remedierea situației, aceasta informează în acest sens autoritatea competentă din statul membru de origine.
(3) În cazul în care măsurile luate de autoritatea competentă din statul membru de origine se dovedesc a fi inadecvate și/sau insuficiente și dacă intermediarul în cauza continua sa încalce prevederile legislației naționale, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor își exercită atribuțiile ce îi revin conform legii, fiind în drept să aplice sancțiunile prevăzute de lege, inclusiv interzicerea desfășurării activității de intermediere în asigurări și/sau în reasigurari pe teritoriul României.
Art. 36^5. - În cazul retragerii autorizației de funcționare a unui intermediar în asigurări și/sau în reasigurari, care își are sediul social pe teritoriul României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va informa toate autoritățile competente pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea acel intermediar, în baza libertății de a presta servicii.
Art. 36^6. - (1) Activitățile de publicitate ale intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurari trebuie să respecte prevederile legale care reglementează aceasta activitate în vederea protejării interesului public.
(2) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constata încălcarea prevederilor alin. (1) de către intermediarii în asigurări și/sau în reasigurari, care își desfășoară activitatea în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, solicita încetarea imediata a acestor practici, în caz contrar urmând sa informeze autoritatea competentă din statul membru de origine."
51. Articolul 37 va avea următorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Nici o faptă sau omisiune a asiguratorului ori a agentului sau, constând în încălcarea oricărei prevederi a prezentei legi, a legii aplicabile contractului de asigurare și a condițiilor sau a cuantumului primelor de asigurare, precum și a altor elemente privind încheierea contractului de asigurare, nu poate fi invocată de asigurator pentru anularea unui contract de asigurare.
(2) Un asigurat care a încheiat un contract de asigurare de viața individual trebuie să aibă la dispoziție o perioadă de 20 de zile de la data semnării contractului de către asigurator în intervalul căreia poate să anuleze acel contract.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică la contractele cu o durată de 6 luni sau mai mica."
52. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - (1) Activitățile de publicitate trebuie să respecte prevederile care reglementează aceasta activitate, în vederea protejării interesului public.
(2) Atunci când Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constata încălcarea prevederilor alin. (1), solicita asiguratorului sau reasiguratorului cu sediul social în România sa înceteze imediat aceste practici, în caz contrar aplicându-se prevederile art. 39 alin. (2) lit. d) sau e).
(3) În cazul în care asiguratorii și reasiguratorii care desfășoară activitate de asigurare pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii nu respecta prevederile alin. (1), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor solicita încetarea imediata a acestor practici, iar în cazul în care asiguratorii și reasiguratorii respectivi nu se vor conformă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va informa autoritățile competente ale statelor membre de origine."
53. La articolul 39, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) nerespectarea, în orice mod, a normelor adoptate conform art. 8 alin. (1), precum și a deciziilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emise potrivit art. 8 alin. (2);
b) înmatricularea persoanei juridice în registrul comerțului fără autorizația prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
c) încălcarea, în orice mod, a dispozițiilor art. 18 privind păstrarea activelor în România;
d) nerespectarea prevederilor art. 20 referitoare la conducerea activității de către asigurator sau reasigurator;
e) nesolicitarea de către asigurator/reasigurator/broker de asigurare și/sau de reasigurare, după caz, a aprobării de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a acționarilor semnificativi direcți sau indirecti și a persoanelor semnificative ale asigurătorilor/reasiguratorilor/brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare;
f) încălcarea, în orice mod, de către asigurator/reasigurator/ broker de asigurare și/sau reasigurare a obligațiilor privind ținerea evidentelor și transmiterea rapoartelor prevăzute de lege și/sau de normele adoptate în aplicarea acesteia;
g) încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 16 și 35 cu privire la menținerea limitei minime a capitalului social și, după caz, a fondului de rezerva libera vărsat, a marjei de solvabilitate minima și, după caz, a fondului de siguranță;
h) nerespectarea, în orice mod, a prevederilor art. 21 și 22 privind constituirea și menținerea rezervelor tehnice și, respectiv, acoperirea acestora prin categoriile de active admise;
i) nerespectarea, în orice mod, a prevederilor art. 23 privind transferul de portofoliu;
j) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor prevăzute la art. 26-28;
k) nerespectarea, în orice mod, a prevederilor art. 34 privind desfășurarea activității agenților de asigurare;
l) desfășurarea activității de către asiguratori/reasiguratori/ brokeri de asigurare și/sau de reasigurare cu încălcarea, în orice mod, a prevederilor art. 11-14, precum și ale normelor adoptate în aplicarea prezentei legi;
m) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 35 alin. (13) și (14) și la art. 38 alin. (2) privind activitatea de publicitate și de reclama;
n) desfășurarea de către asiguratori sau reasiguratori a activității de asigurare sau de reasigurare prin intermediari neautorizati și/sau neinregistrati potrivit legii;
o) neîndeplinirea ori îndeplinirea în mod defectuos a obligației de ținere a registrului agenților de asigurare, potrivit legii;
p) neîndeplinirea de către asiguratori sau reasiguratori, în orice mod, a obligației privind supravegherea agenților de asigurare, prevăzută de art. 20 alin. (3) lit. b) și de normele date în aplicarea prezentei legi;
q) efectuarea oricăror modificări ale documentelor și/sau ale condițiilor pe baza cărora s-a acordat autorizația de funcționare, fără avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
r) desfășurarea activității de către intermediarii în asigurări și/sau în reasigurari fără îndeplinirea și menținerea cerințelor profesionale prevăzute de prezenta lege și de normele date în aplicarea acesteia;
s) nerespectarea prevederilor art. 47^1 alin. (1) și (3);
t) nerespectarea prevederilor art. 24^1 alin. (2) și a normelor emise în aplicarea prezentei legi."
54. La articolul 39 alineatul (3), literele c)-e) vor avea următorul cuprins:
"c) amenda aplicabilă: asigurătorilor, reasiguratorilor și brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare, de la 0,05% până la 1% din capitalul social; agenților de asigurare persoane juridice și persoane fizice, de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei; administratorilor, directorilor, directorilor executivi, între 1-6 salarii nete ale persoanelor respective din luna precedenta celei în care a fost constatată contravenția;
d) interzicerea temporară sau definitivă a exercitării activității de asigurare și/sau de reasigurare, parțială sau totală, pentru asiguratori și/sau reasiguratori, pentru una sau mai multe categorii de asigurări, iar pentru brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, interzicerea temporară sau definitivă a activității definite la art. 2 lit. C pct. 56 și 57;
e) retragerea autorizației asigurătorilor, reasiguratorilor sau brokerilor de asigurare și/sau de reasigurare."
55. La articolul 39, alineatul (8) va avea următorul cuprins:
"(8) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta oricărei persoane constând în desfășurarea activității de asigurare în/din România, conform prevederilor art. 2 lit. A pct. 1, fără autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum și desfășurarea activității fără înscrierea în Registrul asigurătorilor, reasiguratorilor și intermediarilor în asigurări și/sau în reasigurari."
56. La articolul 39, alineatul (9) va avea următorul cuprins:
"(9) Aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de prezenta lege se prescrie în termen de 6 luni de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 24 de luni de la data săvârșirii acesteia."
57. La articolul 39, alineatele (10) și (11) vor avea următorul cuprins:
"(10) Amenzile contravenționale stabilite prin lege și aplicate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor se fac venituri la bugetul de stat în cota de 50%, iar diferența se face venit la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
(11) Contravențiilor prevăzute la alin. (2) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel."
58. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
"Art. 40. - (1) Împotriva deciziilor adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu art. 8 alin. (2), persoana fizica sau juridică în cauza poate face plângere la Curtea de Apel București în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei."
59. După articolul 41 se introduce articolul 41^1 cu următorul cuprins:
"Art. 41^1. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, împreună cu asociațiile profesionale din domeniu, va incuraja stabilirea unor proceduri adecvate în vederea soluționării pe cale amiabila a disputelor existente între intermediarii în asigurări sau reasigurari și clienți.
(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va incuraja asociațiile profesionale din domeniu sa coopereze în vederea soluționării pe cale amiabila a disputelor privind intermedierea transfrontaliera a activității de asigurare și/sau de reasigurare."
60. După articolul 42 se introduce articolul 42^1 cu următorul cuprins:
"Art. 42^1. - (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este singura autoritate în măsura să se pronunțe asupra considerentelor de oportunitate, evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.
(2) În cazul contestarii în instanța a actelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, instanța judecătorească se pronunța asupra legalității acestor acte."
61. La articolul 43 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:
"d) contribuțiile plătite de asiguratori, reasiguratori și de brokerii de asigurare și/sau de reasigurare la uniunile profesionale de profil."
62. La articolul 43, după alineatul (2) se introduc alineatele (3) și (4) cu următorul cuprins:
"(3) Actul prin care se constata și se individualizează obligația de plată a unui asigurator, reasigurator, broker de asigurare și/sau de reasigurare ori agent de asigurare autorizat sau înregistrat, după caz, întocmit ori emis de către organele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, conform legii, constituie titlu de creanta.
(4) La data scadentei, titlul de creanta devine titlu executoriu, în baza căruia Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va declansa procedura silită de recuperare a creanțelor sale, conform dispozițiilor Codului de procedura civilă."
63. După articolul 47 se introduc articolele 47^1-47^4 și anexele nr. 1-3 cu următorul cuprins:
"Art. 47^1. - (1) Fiecare asigurator are obligația de a raporta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor volumul primelor brute subscrise, al daunelor și al comisioanelor, fără deducerea reasigurării, defalcate pe fiecare stat membru și pe fiecare clasa de asigurări pentru care a fost autorizat sa o practice, aferente contractelor de asigurare încheiate în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii.
(2) Raportarea prevăzută la alin. (1) nu va include informațiile privind contractele de răspundere civilă a transportatorilor, încadrată în categoria de asigurări generale, clasa nr. 10 - Asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule, prevăzută la lit. B din anexa nr. 1.
(3) Forma, conținutul și termenele de prezentare a raportului prevăzut la alin. (1) se vor stabili prin normele emise în aplicarea prezentei legi.
(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va transmite, la cerere, autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia asiguratorul își desfășoară activitatea, în baza dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, situația centralizata a raportarilor prevăzute la alin. (1).
Art. 47^2. - Asiguratorii, reasiguratorii și intermediarii în asigurări și în reasigurari au dreptul sa utilizeze datele cu caracter personal ale asiguraților sau beneficiarilor contractelor de asigurare sau reasigurare, înscrise în acestea, inclusiv codul de identificare fiscală, numai în scopul gestionării contractelor de asigurare sau reasigurare și al instrumentarii dosarelor de dăuna, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Art. 47^3. - Prezenta lege transpune directivele Uniunii Europene din domeniul asigurărilor, prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 47^4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege."