LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**)

(1) Citarea părților, precum și comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedura se fac, de regula, în condițiile prevăzute la art. 85-94 din Codul de procedură civila.

(2) Prin excepție, indeplinirea actelor menționate la alin. (1) se va face prin publicitate, în cazurile expres prevăzute de lege.

(1) Curtea de apel va fi instanța de recurs, pentru hotărârile date de judecatorul-sindic, în baza art. 11.

(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părților se face prin publicitate. În vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel în copie certificata, sub semnatura grefierului-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza rezolvarea recursului.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civila, cu modificările și completările ulterioare, hotărârile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul judecarii recursului împotriva urmatoarelor hotărâri ale judecatorului-sindic:

a) hotărârea de respingere a contestației debitorului, facuta în temeiul art. 38 alin. (5);

b) hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, pronunțată în condițiile art. 106;

c) hotărârea de solutionare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare și din incasarea de creante, facuta în temeiul art. 121.

(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronuntate de judecatorul-sindic în cadrul procedurii deschise împotriva unui debitor se constituie un singur dosar.

(1) Principalele atribuții ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a) darea hotărârii de deschidere a procedurii;

b) judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;

c) desemnarea administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atribuțiilor acestora, controlul asupra activității lor și, dacă este cazul, inlocuirea lor. Desemnarea are caracter provizoriu până la prima adunare a creditorilor, care poate decide menținerea sau schimbarea administratorului ori a lichidatorului numit de judecatorul-sindic. Pentru desemnarea provizorie, judecatorul-sindic tine cont de eventuale cereri ale creditorilor petenti și poate respinge aceste cereri numai motivat;

d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea;

e) judecarea acțiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor împotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator;

g) confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;

h) hotărârea de a se continua activitatea debitorului, în caz de reorganizare;

i) solutionarea obiectiilor la rapoartele administratorului sau lichidatorului;

j) autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesară forma autentica;

k) darea hotărârii de inchidere a procedurii.

(2) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberarii în sedintele de judecată prezidate de judecatorul-sindic nu se poate finaliza intr-o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucratoare urmatoare, fără o noua instiintare, procedandu-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.

(1) Adunarea creditorilor va fi convocata și prezidata de către administrator sau, după caz, de către lichidator, dacă legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului sau, după caz, a lichidatorului.

(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administrator sau de lichidator în cazurile prevăzute de lege și ori de cate ori va fi necesar.

(3) Adunarea creditorilor va fi convocata și la cererea creditorilor detinand creante în valoare de cel puțin 30% din valoarea totala a acestora.

(1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprindă ordinea de zi a sedintei.

(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu excepția cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creanțelor.

(3) Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciți, pentru fiecare adunare, cu procura speciala și legalizata sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unității.

(4) Nu se va ține seama de declaratiile scrise trimise de creditori, cu excepția cazurilor în care legea admite votul prin adeziune. În cazul în care este permisa votarea prin corespondenta, creditorii își pot transmite votul printr-un inscris în format electronic caruia i s-a incorporat, atasat sau asociat o semnatura electronică extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil.

(5) La sedintele adunarii creditorilor vor participa 2 delegați ai salariatilor debitorului, votand pentru creantele reprezentand salariile și alte drepturi banesti.

(6) Dacă examinarea chestiunilor supuse deliberarii creditorilor nu se poate finaliza intr-o singura zi, deliberarea va continua de drept în prima zi lucratoare urmatoare, fără o noua instiintare, procedandu-se astfel în continuare până la rezolvarea tuturor chestiunilor.

(7) Procesul-verbal al adunarii creditorilor va fi semnat de președintele sedintei și va cuprinde în rezumat dezbaterile tinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune și deciziile adoptate.

(1) În cadrul sedintelor adunarii creditorilor acestia vor putea desemna un comitet al creditorilor și vor avea dreptul sa analizeze situația debitorului, rapoartele intocmite de comitetul creditorilor, masurile luate de administrator sau de lichidator și efectele acestora și sa propuna, motivat, și alte măsuri.

(2) Cu excepția cazurilor în care legea cere o majorare speciala, sedintele vor avea loc în prezenta titularilor de creante insumand cel puțin 30% din valoarea totala a creanțelor împotriva averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creanțelor prezente.

(3) Calculul valorii totale a creanțelor prevăzute la alin. (2) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:

a) ulterior afisarii tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

b) ulterior confirmarii planului de reorganizare și până la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat; și

c) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

(4) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, în condițiile stabilite la art. 99.

(1) Judecatorul-sindic va desemna, dacă este necesar, în raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creantele garantate și chirografare cele mai mari, prin valoare, inscrisi în lista prevăzută la art. 33, 39, respectiv art. 40.

(2) Desemnarea se va face fie prin hotărârea de deschidere a procedurii, fie după prezentarea sau intocmirea listei de creditori, dacă lista nu este disponibila la data deschiderii procedurii.

(3) În cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor acestia vor putea alege un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate și cei chirografari, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.

(4) Dacă nu se va obtine majoritatea necesară, judecatorul-sindic va putea desemna comitetul potrivit criteriilor prevăzute la alin. (1) sau va putea menține comitetul desemnat anterior.

(5) În cursul activității sale judecatorul-sindic va putea cere asistența comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.

(1) Comitetul creditorilor face parte dintre cei indreptatiti ca, atunci când debitorul nu și-a declarat intentia de reorganizare în condițiile art. 33, respectiv art. 39, ori nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecatorului-sindic sa ridice debitorului dreptul de administrare.

(2) Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecatorul-sindic să introducă acțiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - facute de debitor în frauda creditorilor -, atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator.

(1) Pe perioada desfășurării procedurii prevăzute de prezenta lege adunarea generală a asociatilor/acționarilor va fi convocata ori de cate ori se va considera necesar și va fi prezidata de administrator sau lichidator, dacă legea ori judecatorul-sindic nu dispune altfel.

(2) Adunarea generală a asociatilor/acționarilor va fi convocata și la cererea asociatilor/acționarilor reprezentand cel puțin 10% din capitalul social sau o cota mai mica, dacă în actul constitutiv se prevede astfel.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător adunarii generale a membrilor grupurilor de interes economic și, respectiv, ai societatilor cooperative; în cazul acestor persoane juridice, procentul prevăzut la alin. (2) se raporteaza la numărul membrilor acestora.

(4) Membrilor sau, după caz, asociatilor/acționarilor li se vor notifica, în condițiile legii, în mod obligatoriu:

a) hotărârea de deschidere a procedurii;

b) propunerea de indeplinire a unor acte, operațiuni și plati care depasesc condițiile obisnuite de exercitare a activității curente;

c) solicitarea de intrare în faliment, precum și hotărârea judecatorului-sindic de intrare în faliment a debitorului;

d) propunerea de vanzare în bloc sau de vanzare a imobilelor;

e) raportul final și bilantul general, intocmite de lichidator;

f) hotărârea de inchidere a procedurii.

(1) În cadrul sedintelor adunarii generale a membrilor sau, după caz, a asociatilor/acționarilor, acestia vor desemna, pe cheltuiala lor, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, care să le reprezinte interesele și vor avea dreptul sa analizeze situația debitorului, rapoartele intocmite de reprezentantul membrilor ori, după caz, al asociatilor/acționarilor, masurile luate de administrator sau de lichidator și efectele acestora și sa propuna, motivat, și alte măsuri.

(2) Cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele vor avea loc în prezenta asociatilor/ acționarilor reprezentand cel puțin jumătate din capitalul social, iar deciziile se adoptă cu majoritate simpla, raportata la capitalul social reprezentat. În toate cazurile însă deciziile se adoptă doar cu votul asociatilor/acționarilor reprezentand cel puțin o treime din capitalul social.

(3) Pentru grupurile de interes economic și, respectiv, societățile cooperative, procentele prevăzute la alin. (2) se raporteaza la numărul membrilor acestora.

(4) Comunicarea sau notificarea oricărui act de procedura către membri sau, după caz, asociați/actionari se realizează la adresa reprezentantului membrilor ori, după caz, al asociatilor/acționarilor, aleasa de acesta.

(5) Reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/acționarilor este imputernicit sa exercite orice drepturi ori atribuții pe care le poate exercita debitorul persoana fizica, cu excepția cazurilor în care legea prevede că acestea vor fi exercitate de membri sau, după caz, asociați/actionari, individual ori în alte condiții.

(6) În cazurile prevăzute la art. 19 alin. (4) lit. b), c), d) și e), reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/acționarilor va putea formula obiectii în condițiile stabilite de lege, dar nu va participa la exercitarea votului pentru aprobarea masurilor respective, dacă un astfel de vot este prevăzut de lege.

(1) Judecatorul-sindic va desemna un reprezentant dintre primii 3 asociați/actionari titulari ai părților sociale/acțiunilor cele mai mari, prin valoare.

(2) Desemnarea se va putea face fie prin hotărârea de deschidere a procedurii, fie ulterior.

(3) În cadrul primei ședințe a adunarii generale a asociatilor/acționarilor sau ulterior, acestia vor putea alege, pe cheltuiala lor, un reprezentant, persoana fizica sau juridica; reprezentantul astfel desemnat va inlocui reprezentantul desemnat anterior de judecatorul-sindic.

(4) În cursul activității sale judecatorul-sindic va putea cere asistența reprezentantului asociatilor/acționarilor sau a unui delegat al acestuia.

(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică, în mod corespunzător, în ceea ce priveste desemnarea reprezentantului membrilor grupului de interes economic sau, după caz, ai societatilor cooperative.

a) propunerea de desemnare a unui administrator;

b) consultarea cu administratorul sau lichidatorul cu privire la desfășurarea și administrarea procedurii;

c) examinarea actelor savarsite de debitor, administrator sau lichidator, a activității și situației financiare a debitorului, precum și a posibilității de continuare a activității acestuia;

d) formularea și negocierea unui plan de reorganizare, precum și informarea și consilierea membrilor sau, după caz, a asociatilor/acționarilor cu privire la conținutul oricărui alt plan propus;

e) efectuarea oricăror alte activități necesare pentru protejarea intereselor membrilor sau, după caz, ale asociatilor/acționarilor.

(1) În cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totala a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator - persoana fizica sau societate comerciala -, stabilindu-i și remuneratia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Creditorii nemultumiti pot contesta decizia prevăzută la alin. (1), în termen de 3 zile de la pronuntare, la judecatorul-sindic, care va solutiona de urgenta și deodata toate contestațiile printr-o încheiere prin care va desemna administratorul propus de creditori sau, după caz, va menține administratorul desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii în situația în care administratorul ales de creditori nu indeplineste condițiile legale pentru a fi numit ori se afla într-un caz de incompatibilitate.

(3) Dacă în termenul stabilit la alin. (2) decizia adunarii creditorilor nu este contestata, judecatorul-sindic, printr-o încheiere, va desemna administratorul propus de creditori, dispunand totodata încetarea atribuțiilor administratorului pe care l-a desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii.

(4) Administratorul, persoana fizica sau societate comerciala, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie să aibă calitatea de practician în reorganizare și lichidare, în condițiile legii.

(5) Nu poate fi desemnat administrator sau lichidator persoana fizica care nu poate fi fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unei societăți comerciale, potrivit art. 6 alin. (2) și art. 138 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată.

(6) În situațiile prevăzute la art. 149 din Legea nr. 31/1990, republicată, administratorul/lichidatorul are obligația de abtinere. În cazul neconformarii, persoana interesata poate initia procedura recuzarii, conform dispozițiilor Codului de procedura civila, care se aplică în mod corespunzător.

(7) Înainte de desemnarea sa administratorul trebuie să faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile care să acopere eventualele prejudicii cauzate în indeplinirea atribuțiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecința activității administratorului pe perioada exercitarii calității sale.

(8) Este interzis administratorului, sub sancțiunea revocarii din functie și a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

a) examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la aparitia stării de insolventa, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila, precum și asupra posibilității reale de reorganizare efectiva a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea administratorului;

b) intocmirea actelor prevăzute la art. 33 alin. (1), în cazul în care debitorul nu și-a indeplinit obligația respectiva inauntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;

c) elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în functie de cuprinsul raportului mentionat la lit. a) și în condițiile și termenele prevăzute la art. 91;

d) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

e) conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, cu precizarea expresa, în acest caz, a atribuțiilor sale și a condițiilor de efectuare a plăților din contul averii debitorului;

f) stabilirea datelor sedintelor adunarii creditorilor;

g) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale incheiate de debitor și a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

h) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea masurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;

i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic în cazul în care constata că nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) menținerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

k) verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;

l) urmarirea incasarii creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii;

m) cu condiția confirmarii de către judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;

n) sesizarea judecatorului-sindic în legătură cu orice problema care ar cere o solutionare de către acesta;

o) orice alte atribuții stabilite prin încheiere de către judecatorul-sindic, cu excepția celor prevăzute de lege în competența exclusiva a acestuia.

(1) Administratorul va depune la dosarul cauzei un raport lunar, cuprinzand descrierea modului în care s-a achitat de atribuțiile sale, precum și justificarea cheltuielilor efectuate în condițiile art. 120 alin. (1) și art. 122.

(2) Debitorul persoana fizica, reprezentantul membrilor sau al asociatilor/acționarilor, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesata pot face contestație împotriva masurilor luate de administrator.

(3) Contestația trebuie să fie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1).

(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestația, în termen de 10 zile de la inregistrarea ei, în Camera de consiliu, cu citarea contestatorului și a administratorului, putand, dacă va considera necesar, sa suspende executarea masurii contestate.

(1) Judecatorul-sindic va sanctiona cu amendă judiciara de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei refuzul, fără motive temeinice, al practicianului în reorganizare și lichidare de a accepta desemnarea ca administrator.

(2) În exercitarea atributiei de control prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) judecatorul-sindic poate desfiinta masurile ilegale luate de administrator, chiar dacă nu au fost contestate, putand, dacă va considera necesar, sa citeze în Camera de consiliu administratorul și persoanele interesate.

(3) În orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate dispune, prin încheiere, inlocuirea administratorului.

(4) În vederea adoptarii masurii menționate la alin. (3), judecatorul-sindic îi va cita în Camera de consiliu pe administrator și comitetul creditorilor.

(5) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul cu amendă judiciara de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei în cazul în care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu își indeplineste sau indeplineste cu intarziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.

(6) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (5) administratorul a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei părți interesate, sa-l oblige pe administrator la acoperirea prejudiciului produs.

(7) În cazul amenzilor și al despăgubirii prevăzute la alin. (1), (5) și (6), urmeaza a se aplică în mod corespunzător dispozitiile art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civila.

(1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, în mod corespunzător, art. 23, 25, 26, 27 și art. 101 alin. (5).

(2) Atribuțiile administratorului inceteaza la momentul stabilirii atribuțiilor lichidatorului de către judecatorul-sindic.

(3) Poate fi desemnat lichidator și administratorul desemnat anterior.

a) examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la insolventa, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila, și supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administrator;

b) conducerea activității debitorului;

c) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale incheiate de debitor și a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea masurilor corespunzătoare pentru conservarea lor;

e) menținerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

f) verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;

g) urmarirea incasarii creanțelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii;

h) primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în contul averii debitorului;

i) vanzarea bunurilor din averea debitorului în conformitate cu prevederile prezentei legi;

j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub condiția confirmarii de către judecatorul-sindic;

k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de către acesta;

l) orice alte atribuții stabilite prin încheiere de către judecatorul-sindic.

(1) Actele incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesară forma autentica, vor fi supuse autentificarii judecatorului-sindic.

(2) Judecatorul-sindic va pronunță o încheiere de autentificare, în baza careia actul va putea fi inscris în registrele de publicitate.

(1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către debitor sau de către creditori.

(2) Banca Naționala a României, Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurarilor vor putea introduce cerere împotriva persoanelor juridice aflate sub supravegherea și controlul acestora, care, potrivit datelor de care autoritățile respective dispun, indeplinesc criteriile prevăzute de dispozitiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevăzute de prezenta lege.

(1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia stării de insolventa.

(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi și debitorul în cazul caruia aparitia stării de insolventa este iminenta.

(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.

(4) Introducerea prematura și cu rea-credinta de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau a reprezentantilor legali ai persoanelor juridice debitoare, pentru prejudiciile pricinuite.

(1) Cererea debitorului va trebui să fie însoțită de urmatoarele acte:

a) bilantul și copii de pe registrele contabile curente;

b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin care debitorul își ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor menționa datele din registrele de publicitate;

c) o lista a numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub condiție, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se suma, cauza și drepturile de preferinta;

d) o lista cuprinzand plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare formulării cererii introductive;

e) contul de profit și pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

f) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandita;

g) o declaratie prin care debitorul își arata intentia de intrare în faliment sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activității sau prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă aceasta declaratie nu va fi depusa până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu începerea falimentului;

h) o declaratie pe propria raspundere sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerțului în a cărui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive.

(2) Dacă debitorul nu dispune la momentul înregistrării cererii de vreuna dintre informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) și h), el va putea inregistra acea informatie la tribunal, în termen de 10 zile; dacă nu o va face, cererea sa va fi respinsa.

(1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta și de asociații cu raspundere nelimitata sau, în condițiile art. 36-38, și împotriva lor.

(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata sau împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fără efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

(1) Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide și exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolventa din cauza încetării plăților față de acesta timp de cel puțin 30 de zile, în urmatoarele condiții:

a) dacă creantele izvorasc din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie să aibă un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condițiile legii și calculate la data formulării cererii introductive;

b) în celelalte cazuri creantele trebuie să aibă un cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formulării cererii introductive;

c) în cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii menționate la lit. a) și b), cuantumul total al creanțelor trebuie să fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în condițiile legii și calculate la data formulării cererii introductive.

(2) Dacă între momentul formulării cererii de către un creditor și cel al judecarii acestei cereri de către judecatorul-sindic sunt formulate cereri de către alti creditori, judecatorul sindic va dispune conexarea acestora și va stabili indeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanțelor în raport cu valoarea însumată a creanțelor tuturor creditorilor care au formulat cereri.

(3) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la primul dosar.

(1) Dacă cererea debitorului corespunde condițiilor stabilite la art. 32, 33 și 35, judecatorul-sindic va pronunță o încheiere de deschidere a procedurii, iar dacă prin declaratia prevăzută la art. 33 alin. (1) lit. g) debitorul își va arata intentia de intrare în faliment, judecatorul-sindic va pronunță o încheiere de deschidere a procedurii falimentului. Incheierile vor fi notificate în condițiile art. 75. În cazul în care creditorii se opun deschiderii procedurii în termen de 15 zile de la publicarea notificarii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile.

(2) În termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor, judecatorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului și va dispune afisarea unei copii la usa instanței.

(3) Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contesta ca ar fi în stare de insolventa, în condițiile stabilite la art. 36, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati debitorul și creditorii care au introdus cererea.

(4) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creanțelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, dacă cererea lor va fi admisa. Dacă cererea va fi respinsa, cautiunea poate fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Dacă nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.

(5) Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestația și va deschide procedura printr-o sentinta.

(6) Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor și dispune ca sentinta să fie afisata la usa instanței. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

(7) Dacă debitorul nu contesta în termenul prevăzut la alin. (3) ca ar fi în stare de insolventa, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii. Dacă debitorul nu contesta starea de insolventa și solicita deschiderea procedurii falimentului, judecatorul-sindic va pronunță o hotărâre de deschidere a procedurii falimentului.

(1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie, de orice fel, poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii menționate la art. 42 cu privire la creanta sa și valorificarea imediata, în cadrul procedurii, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situații:

b) obiectul garantiei nu prezinta o importanța vitala pentru reusita unei reorganizari care, în cazul concret, ar avea sanse efective de realizare;

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. B judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, dacă administratorul/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor măsuri menite a oferi o protecție corespunzătoare creantei garantate a creditorului, precum:

a) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului, pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior;

b) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului, pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor și penalitatilor de orice fel și, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii părții garantate dintr-o creanta cu rang inferior;

c) novatia obligației de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale, ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.

(3) Reclamantul intr-o cerere de ridicare a suspendarii trebuie să faca dovada faptului prevăzut la alin. (1) lit. A.a), ramanand debitorului/administratorului sau altei părți interesate sarcina producerii dovezii contrare și, respectiv, a celorlalte elemente.

(1) După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 38, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sancțiunea nulitatii, sa instraineze, fără acordul judecatorului-sindic, actiunile ori părțile lor sociale sau de interes, deținute la debitorul*) care face obiectul acestei proceduri.

(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea acțiunilor ori a părților sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta sau în conturile înregistrate electronic.

(1) După ramanerea irevocabila a hotărârii de deschidere a procedurii, toate actele și corespondenta emise de debitor, administrator sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu și cu caractere vizibile, în limbile română, engleza și franceza, mențiunea "în insolventa".

(2) După intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele și corespondenta vor purta, în condițiile menționate la alin. (1), mențiunea "în reorganizare judiciara" sau, după caz "în faliment".

(3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligației menționate la alin. (1) și (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fără a fi atinsa averea debitorului.

(1) În afară de cazurile prevăzute de prezenta lege sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

(2) Debitorul și/sau, după caz, administratorul sunt obligati sa intocmeasca și sa pastreze regulat o lista cuprinzand toate actele și operațiunile incheiate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare ale cocontractantilor.

(1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constand în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea -, dacă acesta nu și-a declarat, în condițiile art. 33 alin. (1) lit. g) sau, după caz, ale art. 39, intentia de reorganizare.

(2) Cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile și bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.

(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului o dată cu desemnarea unui administrator, indicand totodata și condițiile de exercitare a acestuia.

(4) Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.

(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/acționarilor pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.

(6) Judecatorul-sindic va examina în termen de 15 zile cererea prevăzută la alin. (5), intr-o sedinta la care vor fi citati debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor și reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/acționarilor.

(1) Judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispună de acestea fără un ordin al său sau al administratorului/lichidatorului.

(2) Incalcarea dispozițiilor judecatorului-sindic, menționate la alin. (1), atrage raspunderea băncilor pentru prejudiciul creat, precum și o amenda judiciara de la 4.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(1) Pe perioada în care debitorul sau/și administratorul exercita dreptul de administrare, acesta poate îndeplini orice acte și operațiuni - inclusiv utilizarea, vanzarea și inchirierea de bunuri - și poate efectua plati, dacă toate acestea se încadrează în condițiile obisnuite de exercitare a activității curente.

(2) Actele, operațiunile și plățile care depasesc condițiile menționate la alin. (1) vor putea fi autorizate de judecatorul-sindic; acesta va convoca o sedinta în termen de maximum 20 de zile de la data primirii cererii, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea de a depune contestatii motivate cu cel puțin 5 zile înainte de data convocarii.

(3) În cadrul sedintei prevăzute la alin. (2), judecatorul-sindic va solutiona toate contestațiile și va decide, prin încheiere, asupra cererii formulate de debitor/administrator.

(4) În cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va ține seama de prevederile art. 43 referitoare la acordarea unei protectii corespunzătoare creantei garantate.

(1) Administratorul va întocmi și va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea administratorului, un raport amanuntit asupra cauzelor și imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila.

(2) Raportul va indica dacă exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activității debitorului ori, după caz, motivele care nu permit reorganizarea și, în acest caz, propunerea de intrare în faliment.

(3) Raportul prin care se propune intrarea în faliment a debitorului va fi supus aprobării adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.

(4) Judecatorul-sindic va dispune, în termen de 48 de ore de la primirea raportului prevăzut la alin. (3), publicarea unui anunt referitor la raport în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în doua ziare cu larga difuzare, cu indicarea datei sedintei adunarii creditorilor și a faptului ca este admisibila votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnaturii creditorului de către notarul public, comunicata prin orice mijloace și înregistrată la tribunal cu cel puțin 3 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului.

(5) Administratorul va asigura posibilitatea consultării raportului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului și la registrul comerțului sau, după caz, la registrul societatilor agricole și va fi comunicata debitorului.

(1) În cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor, administratorul îi va informa pe creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris cu privire la raportul prin care se propune intrarea în faliment a debitorului.

(2) Adunarea creditorilor va aproba raportul prevăzut la alin. (1) prin votul titularilor a cel puțin două treimi din creantele prezente la vot.

(3) În baza hotărârii adunarii creditorilor de aprobare a raportului prevăzut la alin. (1), judecatorul-sindic va decide, prin încheiere, intrarea în faliment a debitorului în condițiile art. 106.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică în cazul în care, până la data primei ședințe a adunarii creditorilor, a fost admis un plan de reorganizare de către judecatorul-sindic.

(1) Administratorul sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terti și pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise și a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:

a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;

b) operațiuni comerciale în care prestatia debitorului depășește vadit pe cea primita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

c) acte incheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;

d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer;

e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

f) plățile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenta lor fusese stabilita pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii.

(2) Urmatoarele operațiuni, incheiate în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate și prestațiile recuperate, dacă sunt în paguba creditorilor:

a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel puțin 20% din capitalul societatii comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandita, respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu raspundere limitata;

b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;

c) cu un acționar detinand cel puțin 20% din actiunile debitorului ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a acționarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe acțiuni;

d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe acțiuni, cu raspundere limitata sau, după caz, societate agricola;

e) cu orice altă persoană fizica ori juridica, detinand o pozitie dominantă asupra debitorului sau activității sale;

f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.

(1) Actiunea pentru anularea unui transfer patrimonial, potrivit art. 60 sau 61, poate fi introdusa de administrator/lichidator în termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru intocmirea raportului prevăzut la art. 24 lit. a), dar nu mai tarziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.

(2) Judecatorul-sindic poate autoriza comitetul creditorilor să introducă o astfel de actiune, dacă administratorul/ lichidatorul nu o face.

(1) Tertul dobanditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 62, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către debitor.

(2) Tertul dobanditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu condiția ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta și fără intentia de a-i împiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului.

(3) Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile în starea în care se gasesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferența de valoare cu care s-a îmbogățit. În caz de rea-credinta, tertul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum și fructele percepute.

(1) Administratorul, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea intenta actiune pentru a recupera de la subdobanditor bunul ori valoarea bunului transferat de către debitor numai dacă subdobanditorul nu a platit valoarea corespunzătoare a bunului și cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.

(2) În cazul în care subdobanditorul este sot, ruda sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut imprejurarea mentionata la alin. (1).

(1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.

(2) O persoana obtinand un titlu sau dobandind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv, după efectuarea unei astfel de notari, va avea titlul sau dreptul sau condiționat de dreptul de a fi recuperat bunul.

(1) În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul/lichidatorul poate să mențină sau sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de către toate părțile implicate. Administratorul/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru menținerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.

(2) În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despăgubiri poate fi introdusa de către contractant împotriva debitorului.

(3) Administratorul/lichidatorul va putea menține contractele de credit și va putea, cu acordul cocontractantilor, să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării judecatorului-sindic, care va avea în vedere dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cat și în cel al averii creditorilor.

(4) Dacă vânzătorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate până la plata integrală a pretului vanzarii, vanzarea va fi considerata executata de către vânzător și nu va fi supusă prevederilor alin. (1).

(5) Un contract de muncă sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.

(6) Intr-un contract prevazand plati periodice din partea debitorului, menținerea contractului nu îl va obliga pe administrator/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului.

(1) Dacă un debitor detine marfa în calitate de consignatar sau orice alt bun care aparține altuia, la data înregistrării cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor sau a respingerii contestației debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul să-și recupereze bunul, dacă este ingaduit asa ceva prin contract, în afară de cazul în care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului.

(2) Dacă la una dintre datele menționate la alin. (1) marfa nu este în posesiunea debitorului și el nu o poate recupera de la deținătorul actual, proprietarul va fi indreptatit să aibă creanta înregistrată în tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Dacă debitorul este în posesiunea marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesiunea, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a marfii să fie înscrisă în tabelul de creante.

(1) Dacă un asociat dintr-o societate agricola, societate în nume colectiv, societate în comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societăți pe acțiuni este debitor intr-o procedură prevăzută de prezenta lege și dacă implicarea debitorului intr-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societăți, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situații financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul să fie pastrat ca asociat, dacă ceilalti asociați sunt de acord.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, în cazul membrilor societatilor cooperative și ai grupurilor de interes economic.

(1) În urma deschiderii procedurii, administratorul va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 33 sau art. 39 ori, după caz, întocmită în condițiile art. 40, debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii.

(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se va publică totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie.

(1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limita de depunere, de către creditori, a opozitiilor la hotărârea de deschidere a procedurii, pronunțată ca urmare a cererii formulate de debitor, în condițiile art. 38 alin. (1), precum și termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depăși 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;

b) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creanțelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum și cerințele pentru ca o creanta înregistrată să fie considerata valabila;

c) termenul de verificare a creanțelor, intocmire, afisare și comunicare a tabelului preliminar al creanțelor, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creanțelor, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c);

e) locul, data și ora primei ședințe a adunarii creditorilor.

(2) Sedinta de intrunire a adunarii creditorilor va fi convocata la un termen situat în primele 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) lit. d).

(3) În functie de circumstantele cauzei și pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotari o majorare a termenelor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

(1) Cu excepția salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administrator conform evidentelor contabile, toți ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; declaratiile de creante vor fi înregistrate într-un registru care se va pastra la grefa tribunalului.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, titularilor de acțiuni la purtator.

(3) Cererea de admitere a creanțelor trebuie facuta chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creantele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala și vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume în măsura ingaduita de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub condiție și acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal.

(1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.

(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei și ale actelor de constituire de garantii.

(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului restituirea titlurilor originale și pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul va face mențiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum și la exercitarea votului în adunarea creditorilor.

(1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

(3) Prin creante bugetare, în sensul prezentei legi, se înțelege creantele izvorate din impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalități și penalități de intarziere.

(4) Toate creantele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administrator sau creditori.

(1) Administratorul va proceda de îndată la verificarea fiecarei cereri și a documentelor depuse și va putea efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta și prioritatea fiecarei creante.

(2) În vederea indeplinirii atributiei prevăzute la alin. (1), administratorul va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i, dacă considera necesar, informații și documente suplimentare.

(1) Creantele constand în obligații, care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusă modificarii, vor fi calculate de către administrator și inscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care ele o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.

(2) Creantele exprimate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii.

(1) Un creditor care, înainte de inregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata parțială pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisă în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a incasat-o inca.

(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despăgubire din partea debitorului pentru suma plătită, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, până la achitarea integrală a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.

(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar prețul obținut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata.

(1) Ca rezultat al verificărilor facute, administratorul va întocmi și va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele împotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub condiție sau nescadente și aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma pentru care s-a cerut verificarea și suma cu care a fost trecut în tabel.

(2) La creantele garantate cu un drept de preferinta se vor arata titlul din care izvoraste preferinta, rangul acesteia și motivele pentru care creantele sau drepturile de preferinta au fost trecute parțial în tablou sau au fost inlaturate.

(3) Tabelul preliminar va fi, totodata, afisat de grefa la usa instanței, intocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, și va fi comunicat debitorului.

(4) O dată cu afisarea tabelului, administratorul va trimite imediat notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute parțial în tabelul preliminar sau inlaturate, precizand totodata și motivele.

(1) Debitorul, creditorii și orice altă parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele și drepturile de preferinta trecute de administrator în tabelul preliminar al creanțelor.

(2) Contestațiile trebuie depuse la tribunal cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante.

(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestațiile, chiar dacă pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecatorul-sindic poate să admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cat și repartitiile.

(4) Dacă se admite creanta fără dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.

(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.

(1) După ce toate contestațiile la creante au fost solutionate, administratorul va inregistra, de îndată, la tribunal și va avea grija să fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea și situația - garantata sau negarantata - a fiecarei creante.

(2) După inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanțelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare, la adunările creditorilor și la orice repartitii de sume în caz de faliment.

(1) După expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevăzut la art. 87 alin. (2), și până la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestație împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabloul definitiv al creanțelor, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotaratoare și până atunci necunoscute.

(2) Judecarea contestației se va face de judecatorul-sindic, după citarea contestatorului și a celorlalte părți interesate.

(3) Până la judecarea irevocabila a contestației, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.

(1) Cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozițiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 76 alin. (1) lit. b), este decazut, cat priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:

(2) Decaderea va putea fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau excepție.

(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condițiile de mai jos:

a) debitorul, o dată cu formularea cererii sale introductive sau ulterior, până la afisarea tabelului definitiv al creanțelor, dacă acesta și-a prezentat intentia de reorganizare în condițiile prevăzute la art. 33, respectiv art. 39;

b) administratorul, de la data desemnarii sale și până la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creanțelor;

c) comitetul creditorilor, reprezentantul membrilor sau, după caz, al asociatilor/acționarilor, în termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creanțelor.

(2) La cererea oricarei părți interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevăzute la alin. (1).

(3) Planul va prevedea fie reorganizarea și continuarea activității debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia.

(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anterior formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi și nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevăzute în Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) conduce la decaderea părților respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare și, ca urmare, la trecerea, din dispoziția judecatorului-sindic, la faliment.

(1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului și va cuprinde măsuri concordante cu interesele creditorilor și ale membrilor sau asociatilor/acționarilor, precum și cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selecție, desemnare și inlocuire a administratorilor și directorilor.

(2) Planul de reorganizare va indica modalitatea și termenele la care se face lichidarea totala sau parțială a pasivului pentru fiecare creditor inscris în tabloul final de creante.

(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depăși 2 ani, socotiti de la data confirmarii.

(4) Planul de reorganizare va menționa:

a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate;

b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;

c) dacă și în ce măsura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociații din societățile în nume colectiv și asociații comanditati din societățile în comandita vor fi descarcati de raspundere;

d) ce despăgubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.

(5) Planul va specifică masurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:

a) de prohibire a emiterii de acțiuni fără drept de vot;

b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de acțiuni ordinare, a unei distributii corespunzătoare a votului între aceste categorii; și

c) în cazul categoriilor de acțiuni preferențiale cu dividend prioritar față de alte categorii de acțiuni, de reglementare satisfăcătoare a numirii administratorilor reprezentand categoriile de acțiuni respective în ipoteza neonorarii obligației de plată a dividendelor.

(6) Abrogat.

(7) Pentru neachitarea obligațiilor bugetare datorate atât înainte, cat și după deschiderea procedurii de reorganizare judiciara, debitorul datorează majorări de intarziere și penalități de intarziere conform legii speciale în materie, până la data achitarii acestora sau, după caz, până la data intrarii în faliment.

(1) Abrogat.

(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu excepția cazului în care deținătorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai puțin favorabil pentru creanta sa.

(1) Respectand prevederile art. 92, planul de reorganizare va putea sa:

a) defavorizeze orice categorie de creante chirografare sau garantate;

b) mențină sau sa denunte, în condițiile art. 67-74, orice contract la care debitorul este parte;

c) prevada realizarea unei tranzactii cu privire la creantele debitorului față de terti;

d) prevada vanzarea totala sau parțială a bunurilor din averea debitorului și distribuirea sumelor de bani obtinute către creditori;

e) modifice drepturile titularilor de creante garantate sau chirografare ori sa lase nemodificate drepturile aferente oricarei categorii de creante.

(2) În cazul în care debitorul este persoana fizica, planul propus nu poate prevedea utilizarea, sub orice formă, sau înstrăinarea bunurilor acestuia, exceptate, total sau parțial, de la executare silita, decat în condițiile dispozițiilor legale.

(1) Se prezuma ca o categorie de creante este defavorizata de plan dacă, pentru oricare dintre creantele categoriei respective, planul prevede o modificare fie a creantei, fie a condițiilor de realizare a acesteia.

(2) Nu se considera modificare a creantei sau a condițiilor de realizare a acesteia situația în care planul propus prevede revenirea la condițiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea condițiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele și în condițiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea platii intregului rest al imprumutului.

(1) Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului și la registrul comerțului sau, după caz, la registrul societatilor agricole și va fi comunicata debitorului, administratorului, comitetului creditorilor și reprezentantului membrilor sau, după caz, al asociatilor/ acționarilor.

(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de 20 de zile de la inregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul și persoanele menționate la alin. (1) și în care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, după audierea persoanelor citate.

(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de părțile legal indreptatite, care contine toate informațiile și care denota sanse obiective de realizare. Judecatorul-sindic poate să ceara parerea unui expert practician în reorganizare și lichidare autorizat, confirmand posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui. Plata expertului va fi suportata din averea debitorului.

(4) Dacă mai multe planuri au fost propuse și admise la intervale relativ scurte de timp, judecatorul-sindic va cauta să le supuna împreună la vot în adunarea creditorilor.

(1) După admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune convocarea adunarii creditorilor într-un termen cuprins între 30 și 45 de zile, dar nu mai devreme de afisarea tabelului definitiv al creanțelor. Debitorul și administratorul vor fi convocati.

(2) Judecatorul-sindic va dispune, în termen de 48 de ore de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în doua ziare cu larga raspandire, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan și a faptului ca este admisibila votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnaturii creditorului de către notarul public, comunicata prin orice mijloace și înregistrată la tribunal cu cel puțin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, precum și a datei de confirmare a planului, care va avea loc în maximum 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.

(3) Actionarii și creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui să depună originalele la administrator cu cel puțin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sancțiunea decaderii din dreptul de a vota.

(4) Din momentul publicarii, toate părțile interesate vor fi socotite ca au cunoștința despre plan și data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultării planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.

(1) La inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii despre voturile valabile exprimate în scris.

(2) Urmatoarele categorii de creditori vor vota separat:

a) creditorii titulari de creante garantate;

b) creditorii bugetari;

c) creditorii chirografari.

(3) Nu vor fi incluse în cvorum și nu vor participa la votarea asupra planului de reorganizare, propus de debitorul persoana fizica, creantele al caror titular este sot, ruda sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu debitorul.

(4) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva.

(5) Abrogat.

(6) Creantele urmatoarelor categorii de persoane vor constitui categorii distincte de creante și vor participa la vot, în cazul în care titularii acestora sunt indreptatiti sa voteze conform alin. (2):

a) titularii fiecarei categorii de creante subordonate, în conformitate cu prevederile art. 122 pct. 9;

b) membrii, asociații și actionarii, pentru drepturile reziduale derivand din calitatea lor.

(7) Un plan va fi socotit acceptat de către o categorie de creante dacă în categoria respectiva planul este acceptat în urmatoarele condiții cumulative:

a) de către o majoritate de două treimi din valoarea creanțelor din acea categorie;

b) de către cel puțin jumătate din numărul titularilor de creante din categoria respectiva.

(8) Abrogat.

(9) În cazul în care planul prevede că, pentru creantele dintr-o anumita categorie, nu se va primi nimic, se considera ca acestea au respins planul și nu e necesară votarea planului de către creantele categoriei respective.

(1) Când hotărârea care confirma un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzător; creantele și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă împotriva debitorului.

(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creanțelor, împotriva codebitorilor și fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului.

(3) Dacă nici un plan nu este confirmat și termenul pentru propunerea unui plan, în condițiile art. 91, a expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului, în condițiile art. 106 și urmatoarele.

(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, al art. 23 alin. (1), al art. 27, al art. 28 și al art. 97 alin. (3) și alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevăzut, după caz, de lege, cu excepția cazurilor în care părțile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plată. Planul trebuie să precizeze cum va fi asigurata aceasta plata.

(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe bază de acte legale.

(1) În urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul își va conduce activitatea sub supravegherea administratorului și în conformitate cu planul confirmat, până când judecatorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea sa inceteze și să se treaca la faliment, în condițiile art. 106 și urmatoarele.

(2) În cazul reorganizarii unei persoane juridice, aceasta va fi condusa de persoanele legal imputernicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii, asociații și membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activității ori în administrarea averii debitoarei, cu excepția și în limita cazurilor expres și limitativ prevăzute în lege și în planul de reorganizare.

(3) Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fără intarziere, schimbările de structura prevăzute în plan.

(1) Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului.

(2) Prin derogare de la alin. (1), judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispună ca debitorul să depună o cautiune la o banca, ca o condiție pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale, în timpul desfășurării procedurii prevăzute în prezenta lege. O astfel de cautiune nu va putea depăși 30% din costul serviciilor prestate debitorului și neachitate.

(1) Dacă debitorul nu se conformeaza planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale, administratorul, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și reprezentantul membrilor ori, după caz, al asociatilor/acționarilor poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 106 și urmatoarele.

(2) Inregistrarea cererii menționate la alin. (1) nu suspenda continuarea activității debitorului până când judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, printr-o încheiere.

(3) Abrogat.

(1) Debitorul sau, după caz, administratorul va trebui să prezinte, trimestrial, rapoarte judecatorului-sindic asupra situației financiare a averii debitorului. Rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului și debitorul sau, după caz, administratorul va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor.

(2) De asemenea, administratorul va prezenta și situația cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activității, în vederea recuperării acestora, potrivit art. 101 alin. (4). Asupra acestei cereri judecatorul-sindic se va pronunță prin încheiere.

(3) Creditorii vor fi convocati la sfârșitul fiecarui trimestru pentru a asculta raportul și darea de seama contabila.

(1) Judecatorul-sindic va decide, prin încheiere, intrarea în faliment în urmatoarele cazuri:

b) nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în condițiile prevăzute la art. 91, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat și confirmat;

b) nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în condițiile prevăzute la art. 91, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat și confirmat;

(2) Prin incheierea prin care se decide intrarea în faliment, judecatorul-sindic va pronunță dizolvarea societatii debitoare și va dispune:

a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

b) desemnarea unui lichidator, precum și stabilirea atribuțiilor și a remuneratiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului;

c) termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator către lichidator, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii, mentionata la art. 49 alin. (2);

d) intocmirea și predarea către lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, a unei liste cuprinzand numele și adresele creditorilor și toate creantele acestora la data intrarii în faliment, cu indicarea celor nascute după deschiderea procedurii;

e) notificarea intrarii în faliment.

(3) Incheierea va indica și termenele prevăzute la art. 107 alin. (2).

(4) Prevederile art. 45 se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveste creantele existente la data intrarii în faliment.

(5) După intrarea în faliment, dispozitiile art. 75-90 vor fi aplicate, dacă este necesar, în mod corespunzător, în ceea ce priveste creantele nascute între data deschiderii procedurii și data intrarii în faliment, precum și procedura de admitere a acestora.

(1) Lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusa de debitor/ administrator, mentionata la art. 106 alin. (2) lit. d), debitorului și oficiului registrului comerțului sau, după caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mențiunii. Dispozitiile alin. (2) și (3) ale art. 75 se aplică în mod corespunzător.

(2) Notificarea va cuprinde:

a) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creanțelor menționate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii în faliment, precum și cerințele pentru ca o creanta înregistrată să fie considerata valabila;

b) termenul de verificare a creanțelor menționate la alin. (3), intocmire, afisare și comunicare a tabelului preliminar al acestora, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel puțin 10 zile înainte de data stabilita, prin incheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului suplimentar;

d) termenul de definitivare a tabelului suplimentar al creanțelor menționate la alin. (3) și de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depăși 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b).

(3) Vor fi supuse verificării toate creantele asupra averii debitorului, nascute după data deschiderii procedurii.

(4) Creantele admise în tabelul definitiv de creante, în condițiile art. 88, nu vor mai fi supuse verificării; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele și drepturile de preferinta trecute de administrator în tabelul preliminar prevăzut la alin. (2) lit. b).

(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanțelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrarii în faliment, cu respectarea dispozițiilor art. 108.

(6) Titularilor de creante nascute după deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creanțelor în termenul prevăzut la alin. (2) lit. a), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 90.

(1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele încasate în cursul reorganizarii.

(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmarii planului de reorganizare și intrarea în faliment, vor fi anulate.

(3) Celelalte acte efectuate în intervalul mentionat la alin. (2), exceptandu-le pe cele facute cu respectarea dispozițiilor art. 52 alin. (1) și (2) și pe cele permise expres de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor și vor fi anulate, cu excepția cazului în care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul incheierii actului.

(1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare și prelucrare a informatiei, contractele, marfurile și orice alte bunuri mobile aparținând averii debitorului.

(2) Nu vor fi puse sub sigilii:

a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta, spre a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;

b) registrele de contabilitate;

c) cambiile și alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente în scurt timp, precum și actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activitățile de conservare cerute;

d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune la banca în contul averii debitorului.

(3) Când debitorul are bunuri și în alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.

(4) Documentele intocmite de alte tribunale, certificand ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.

(5) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.

(1) Dacă averea debitorului poate fi inventariata complet intr-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fără a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri el va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui să fie de fața și sa asiste la inventar, dacă judecatorul-sindic dispune astfel. Dacă debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.

(2) Lichidatorul, pe măsura desfășurării inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.

(1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile debitorului, chiar și pe cele nepuse sub sigiliu, și sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. La cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate numi un expert, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor.

(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidator, de debitor și de expert, dacă este cazul.

(1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic.

(2) Cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege, lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vandute în bloc - ca un ansamblu în stare de functionare sau individual. Dacă bunurile nu se pot vinde prin licitație publică, acestea vor fi vandute prin negociere directa.

(3) Lichidatorul va angaja în numele debitorului un evaluator, persoana fizica sau juridica, ce va evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internationale de evaluare.

(4) În functie de circumstantele cauzei și pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cat și în bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se înțelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfășurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente.

(1) În caz de necesitate sau utilitate invederata a vanzarii în bloc, lichidatorul va prezenta judecatorului-sindic un raport în care vor fi indicate, descrise și evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute împreună, precizandu-se și sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice parte interesata.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare în bloc, după cum urmeaza:

a) vanzare prin negociere directa către un cumparator deja identificat, cu precizarea condițiilor minime ale contractului, cum ar fi prețul și modalitatea de plată;

b) vanzare prin negociere directa, fără cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. În acest caz, lichidatorul poate negocia prețul concret al vanzarii bunurilor, iar dacă prețul minim nu se poate obtine, adunarea creditorilor se va intruni din nou pentru a decide dacă prețul minim initial scade sau urmeaza să se treaca la vanzarea individuala a bunurilor;

c) vanzarea la licitație.

(3) Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data primirii sesizarii lichidatorului, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului.

(4) În cazul în care vanzarea în bloc nu este necesară, iar cumparatorul nu este identificat în mod ferm prin raport, adunarea creditorilor poate fixa un pret minim la care bunurile se pot vinde în bloc. Dacă acest pret nu este obținut, iar adunarea creditorilor nu decide altfel, bunurile vor fi vandute individual.

(5) Dacă adunarea creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da, printr-o încheiere, dispoziție lichidatorului să efectueze actele și operațiunile de lichidare, în condițiile propuse în raport.

(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplică, în mod corespunzător, și pentru autorizarea vanzarii în bloc a creanțelor deținute de debitor împotriva unor terte persoane.

(1) Imobilele vor putea fi vandute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobata de judecatorul-sindic.

(2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul prin situația de pe teren și prin datele din registrele de publicitate imobiliara și sa arate sarcinile de care este grevat.

(3) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de maximum 20 de zile de la data primirii cererii, notificand propunerea debitorului și creditorilor cu garantii reale asupra bunului și instiintandu-i despre posibilitatea de a depune contestatii motivate cu cel puțin 5 zile înainte de data convocarii.

(4) În cadrul sedintei prevăzute la alin. (3), judecatorul-sindic va solutiona toate contestațiile și va decide, prin încheiere, asupra propunerii formulate de lichidator; incheierea va fi notificata celor menționați la alin. (3), dacă nu au dat urmare citarii, afisata la imobilul care urmeaza a fi vandut și publicată în doua ziare locale de larga difuzare.

(5) Vanzarea va putea fi facuta, sub sancțiunea nulitatii, numai după 20 de zile de la data ultimei publicari în ziar.

(1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie, de orice fel, vor fi distribuite în urmatoarea ordine:

(2) În cazul în care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferența, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevăzute la art. 122, și vor fi supuse dispozițiilor art. 45. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferența în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.

(3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit să le primeasca ulterior din prețul obținut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit dacă bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.

(1) La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidarii, lichidatorul va prezenta judecatorului-sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare și din incasarea de creante și un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea și plata retributiei sale și a celorlalte cheltuieli, menționate la art. 122 pct. 1.

(2) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului și a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului și lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport și o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.

(3) Orice creditor poate formula contestatii la raport și la plan, în termen de 10 zile de la afisare. O copie de pe contestație se comunică, de urgenta, lichidatorului și debitorului.

(4) În termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul și cu creditorii o sedinta în care va solutiona, deodata, prin sentinta, toate contestațiile.

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acționar detinand cel puțin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociatilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;

(1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevăzute la art. 122.

(2) În cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanțelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proporțională cu procentul pe care creanta lor îl detine în categoria creanțelor respective.

(1) După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final împreună cu un bilant general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocarii.

(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, dacă este cazul, modificarea corespunzătoare a acestuia.

(3) Creantele care la data înregistrării raportului final vor fi inca sub condiție nu vor participa la vreo distribuire.

(1) O procedura de reorganizare prin continuarea activității sau lichidare pe bază de plan va fi inchisa, printr-o sentinta, în urma indeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate în planul confirmat. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa în conformitate cu alin. (2).

(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunță o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunand și radierea acestora.

(1) În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor, în condițiile art. 32, dacă judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, că nu s-a depus nici o cerere, va pronunță o sentinta de inchidere a procedurii și de revocare a hotărârii de deschidere a procedurii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevăzute la art. 136. Cu toate acestea, operațiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, își vor produce efectele, iar drepturile dobandite până la revocare rămân neatinse.

(1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de oblibațiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situații el va fi descarcat de obligații numai în măsura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu excepția cazului prevăzut la art. 90 alin. (1) pct. 3.

(2) Nu beneficiaza de descarcarea de obligații prevăzută la alin. (1) debitorul persoana fizica care a beneficiat, intr-o procedură de reorganizare sau de faliment anterioara, de o măsura similara, intervenita cu cel mult 5 ani anterior deschiderii procedurii subsecvente.

(3) Pe data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferența dintre valoarea obligațiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului și cea prevăzută în plan, cu excepția cazului în care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele condiții:

a) planul de reorganizare al debitorului persoana fizica prevede lichidarea totala sau substantiala a bunurilor din averea debitorului;

b) planul prevede că debitorul nu va mai continua activitatea comerciala după executarea planului; și

c) la momentul confirmarii planului, debitorul nu ar beneficia de măsura descarcarii de obligații în cazul în care s-ar afla intr-o procedură de faliment.

(4) Descarcarea de obligații a debitorului nu atrage descarcarea de obligații a fidejusorului sau codebitorului principal.