HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004

(1) Se instituie regimul de arie naturală protejată și se aprobă încadrarea în categoriile de management corespunzătoare, pentru următoarele situri:

(3) Suprafețele ariilor naturale protejate pot fi corectate prin ordinul ministrului autorității publice centrale care răspunde de mediu, cu avizul Academiei Române, în cazul utilizării unor metode și aparate mai precise de determinare a acestora.

(1) Parcurile naționale și naturale se delimitează conform anexei nr. 1, secțiunea 1.

(2) Descrierea limitelor și a suprafețelor rezervațiilor științifice, monumentelor naturii, rezervațiilor naturale și a ariilor de protecție specială avifaunistică este prezentată în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 și 2 constituie bază pentru realizarea sistemului informațional al ariilor naturale protejate, secțiunea arii naturale protejate.

(4) Limitele ariilor naturale protejate, în format digital, ca vectori cu referință geografică, vor fi puși la dispoziție de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu tuturor instituțiilor și persoanelor interesate, în cadrul sistemului informațional al ariilor naturale protejate, care va fi publicat prin intermediul paginii de Internet, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(5) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului autorității publice centrale care răspunde de mediu, cu avizul Academiei Române se va stabili structura sistemului informațional al ariilor naturale protejate.

(1) Se aprobă zonarea interioară a parcurilor naționale și naturale din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice, prin delimitarea zonelor de conservare specială, conform anexei nr. 1, secțiunea 1.

(2) Zonarea interioară a parcurilor naționale și naturale se poate modifica de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, în colaborare cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autoritatea publică centrală care răspunde de ape, cu avizul Academiei Române, prin ordin comun al miniștrilor;

(3) Zonarea interioară a Parcului Natural Comana, Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului și Geoparcului Platoul Mehedinți se va stabili de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, în colaborare cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autoritatea publică centrală care răspunde de ape, cu avizul Academiei Române, prin ordin comun al miniștrilor, în termen de cel mult 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri; până la stabilirea zonării interioare a parcurilor naturale Comana, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și Geoparcul Platoul Mehedinți ariile naturale protejate din interiorul acestora vor avea regim de zone speciale de conservare, inclusiv Balta Comana din cadrul Parcului Natural Comana.

(4) Până la aprobarea planurilor de management ale parcurilor naționale și naturale, care vor reglementa în amănunt regimul de protecție și zonarea detaliată, în zonele de conservare specială, se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), în zonele de conservare specială, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice cu regim strict de protecție se pot desfășura următoarele activități:

a) de natură științifică și educativă;

b) turismul controlat;

c) utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunităților ce dețin pășuni în interiorul parcului, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele aprobate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente în zona de conservare specială;

d) localizarea și stingerea operativă a incendiilor;

e) intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autoritatea publică centrală care răspunde de mediu a planului de acțiune provizoriu elaborat în acest scop de consiliul științific al parcului și valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;

f) intervențiile în scopul protecției și menținerii ecosistemelor naturale și reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului științific al parcului, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și autoritatea publică care răspunde de mediu;

g) acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, în baza aprobării autorităților publice centrale care răspund de silvicultură, autoritatea publică centrală care răspunde de mediu și autoritatea publică centrală care răspunde de ape, la propunerea consiliului științific al parcului;

h) acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri și de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului științific al parcului.

(6) Până la aprobarea planului de management pentru fiecare parc național și natural, în suprafețele situate în afara zonelor de conservare specială se pot desfășura următoarele activități:

a) activitățile prevăzute la art. 3 alin. (5);

b) activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de către persoanele fizice și juridice care dețin terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației parcului;

c) lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare și lucrări de igienizare;

d) aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. Tratamentele aplicate pot fi reprezentate de: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lungă de regenerare, tratamentul tăierilor rase în benzi sau în parchete mici, în cazul molidișurilor pure și arboretelor de plop euroamerican, și tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete și zăvoaie de plop și salcie, tratamentul tăierilor succesive și progresive clasice sau în margine de masiv;

e) orice alte activități aprobate de administrația parcului și de consiliul științific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al parcului.

f) orice alte activități aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de mediu cu avizul Academiei Române prin ordin de ministru.

(7) Suprafața zonei de conservare specială prevăzută în proiectul planului de management al parcului nu poate să difere cu mai mult de 5 % față de suprafața zonei de conservare specială aprobată prin prezenta hotărâre sau prin ordin comun al ministrului autorității publice centrale care răspunde de mediu și al ministrului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unor studii de specialitate aprobate de către aceste autorități.

(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de mediu va asigura, în termen de maxim 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, structuri de administrare pentru parcurile naționale și naturale și prevederilor legale în vigoare, conform anexei nr. 1, secțiunea 3.

(2) Structurile de administrare prevăzute la alin. (1) se asigură:

a) în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, în limita bugetului alocat și a numărului de personal aprobat conform cerințelor anexei nr. 1, secțiunea 3; sau

b) în coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului, pe bază de contract încheiat cu persoane juridice care probează capacitatea tehnică, științifică, administrativă, financiară și de personal necesară, prevăzut în anexa nr. 1, secțiunea 3, conform procedurilor în vigoare.

(3) structurile de administrare pentru Parcul Național Buila-Vânturarița și Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior se pot asigura și în subordinea unei alte structuri de administrare dacă nu se poate asigura o structură de administrare independentă, prin asigurarea unei structuri de personal formată din:

a) șef de pază și 4 agenți de teren pentru Parcul Național Buila-Vânturarița;

b) șef de pază și 5 agenți de teren pentru Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

(1) Limitele parcurilor naționale și naturale constituite prin prezenta hotărâre de guvern vor fi materializate în teren de către administrațiile parcurilor, în termen de 18 luni de la încredințarea administrării parcurilor respective, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite și utilizate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, prin distanțe cuprinse între 50 metri și 200 metri.

(2) Limitele parcurilor naționale și naturale constituite prin prezenta hotărâre de guvern, în format digital, ca vectori cu referință geografică, se pun la dispoziție de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului tuturor instituțiilor și persoanelor interesate, prin intermediul paginii de Internet, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(1) Autoritățile administrației publice locale, împreună cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua măsuri în vederea conservării patrimoniului arhitectonic tradițional local din ariile naturale protejate și din vecinătatea acestora, prin elaborarea de proiecte tip pentru construcții care să conțină elemente de arhitectură tradițională locală.

(2) Prin vecinătatea unei arii protejate se înțelege teritoriul administrativ pe raza căruia se găsește aria naturală protejată.