DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A SUPRAFEȚELOR REZERVAȚIILOR ȘTIINȚIFICE,
MONUMENTELOR NATURII, REZERVAȚIILOR NATURALE
ȘI A ARIILOR DE PROTECȚIE SPECIALA AVIFAUNISTICĂ
SECȚIUNEA A. REZERVAȚII ȘTIINȚIFICE
I.1. Rezervația științifică Peștera Răsuflătoarei, 1,1 ha, localitatea Iabalcea, județul Caraș-Severin
Descrierea suprafeței
Rezervația științifică Peștera Răsuflătoarei cuprinde peștera precum și o suprafață de teren de 1,1 hectare, situată la exterior, care face parte din unitatea amenajistică nr. 66 din UP IX Carașova, Ocolul Silvic Reșița. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1993, fiind inclusă și pe hartă silvică ce face parte integrantă din amenajament.
I.2. Rezervația științifică Peștera Liliecilor, 6 ha, localitatea Câmpulung Moldovenesc Județul Suceava,
Descrierea suprafeței
Rezervația științifică Peștera Liliecilor cuprinde peștera (golul subteran) precum și o suprafață de teren de circa 6 ha, situată la exterior, pe teritoriul ariei naturale protejate Rarău - Pietrele - Doamnei, reprezentată de parcelele % 86D, % 86 C, % 86 N3, % 93 B, % 93 N2. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Rarău OS Pojorâta întocmit în anul 1994 și amenajamentul silvic al UP6 Chiril al OS Crucea întocmit în anul 2000, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament.
SECȚIUNEA B. MONUMENTE ALE NATURII
III.1. Monumentul naturii Peștera Smeilor de la Onceasa, 0,5 ha, comuna Budureasa, județul Bihor.
Descrierea suprafeței
Monumentul naturii Peștera Smeilor de la Onceasa cuprinde peștera (golul subteran) precum și o suprafață de teren de 0,5 ha reprezentată de subparcela 143C% din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliș. Subparcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind inclusă și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Monumentul naturii Peștera Smeilor este amplasat în interiorul Parcului Natural Apuseni.
III.2. Monumentul naturii Pădurea Alexeni, 37 ha, comuna Alexeni, județul Ialomița
Descrierea limitelor
Limita nordică: este dată de drumul de exploatare agricol 37/4, de la canalul de desecare principal până la punctul cunoscut sub numele de "puțul lui Păun Chiriac";
Limita sudică: este reprezentată de teren agricol proprietate privată (posesor actual-Iacob Dumitru - 2004);
Limita estică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol nr. 51, de la limita islazului comunal în sud-est, până la borna cadastrală - fermă oi;
Limita vestică: este reprezentată de drumul de exploatare agricol 3/1, de la "puțul lui Păun Chiriac" până la limita islazului comunal.
Descrierea suprafeței
Monumentul naturii Pădurea Alexeni, este reprezentat de 56 de stejari seculari, dintre care 25 cu vârste de peste 200 ani, situați pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47 de pe izlazul comunei Alexeni. Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 2000.
III.3. Monumentul naturii Peștera Măgurici, 1 ha, localitatea Ileanda, județul Sălaj
Descrierea suprafeței
Monumentul naturii Peștera Măgurici cuprinde peștera (golul subteran) și o suprafață de 1 ha, situată la exterior, încadrată în categoria de folosință Alte terenuri neagricole (suprafață totală 2,64 ha). Parcelele cadastrale sunt preluate din Procesul Verbal de punere în posesie Nr. 688/25.02.2003
SECȚIUNEA C REZERVAȚII NATURALE
IV.1. Rezervația naturală Prundul Mare, 654,9 ha ha, localitățile Semlac, Pecica, Secusigiu, Munar, Sâmpetru German, Semlac, Arad, Bodrogul Vechi, județul Arad
Descrierea limitelor
Rezervația naturală Prundul Mare este formată din mai multe zone: Libus, Bodrog, Zădăreni, Ceala, Insula Pecica, Insula Sâmpetru - German, Insula Felnac, Grebla, Felnac, Poiana Mare, Bezdin, Balta Sârcu.
A. Libus:
Limita nordică: pornește de la borna 41 (UP II Gheduș), continuă la limita pădurii până la borna 36, trecând prin bornele 40, 39, 38 și 37, după care continuă pe limita dintre teren și râul Mureș până la borna Ibis; continuă pe limita parcelară dintre parcelele 5 și 6 din cadrul UP II Gheduș, până la borna 2; de aici continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 5 apoi pe limita parcelară între parcelele 6 și 9 (UP II Gheduș) până la borna 6, apoi pe limita parcelară dintre 7 și 9 până la intersecția cu linia subparcelară dintre subparcelele 9A și 9B; se continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 9A și 9B până la intersecția acestei limite cu limita parcelară între parcelele 9 și 11, apoi pe limita parcelară dintre parcelele 9 și 11 până la borna 12; de aici continuă, din nou, pe limita dintre teren și râul Mureș până la limita subparcelară dintre 11A și 11B, de unde se continuă peste râul Mureș până la borna 61 (UP I Bezdin); de la borna 61 se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 31 și 35 până la borna 59, trecând prin borna 60; de aici se continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 58, de unde de unde se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 33 și 34 până la borna 66, de unde se continuă pe limitele subparcelare dintre 34C și respectiv 34E, 34A, 34B și 34G până la intersecția cu limita parcelară dintre parcelele 34 și 38; de aici continuă pe limita subparcelară între 38A și respectiv 38C și 38D, apoi pe limita subparcelară între 38 I și respectiv 38H, 38B și 38E, iar apoi pe limita subparcelară dintre 38E și 38D până la limita parcelară dintre parcelele 38 și 39; de aici se continuă pe această limita parcelară până la intersecția cu limita subparcelară dintre N39 și 39C, apoi pe limita dintre N39 și subparcelele 39C, 39D, 39G, 391, 39J și 39K; se continuă, apoi, pe limita parcelară dintre parcelele 38 și 39, și urmărește această limită până la borna 73; de aici se continuă cu limita dintre pădure și cea a zonei Gropane, de la marginea digului până la borna 29 (UP III Rața Vaida), trecând prin bornele 78, 99 și 107 din UP I Bezdin și bornele 7, 6, 18 din UP III Rața Vaida.
Limita estică; pornește de la borna 29, se continuă pe drumul care traversează digul, până la baza digului și se continuă pe la baza digului până în dreptul bornei 71 (UP I Bezdin).
Limita sudică: Limita continuă din dreptul bornei 71 pe la baza digului până la intersecția cu pădurea Pd28 (număr cadastral), de unde se continuă cu limita dintre cele două terenuri (Pd32 și Pd28), apoi pe limita dintre Pd32 și parcela 36 (UP I Bezdin) până la borna 70; apoi se continuă pe limita dintre pădure și terenul agricol (A25) până la râul Mureș, la borna 63, trecând prin borna 62; din borna 63 limita se continuă transversal pe cursul râului Mureș până pe malul opus, de unde continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 44 (UP II Gheduș).
Limita vestică: pornește de la borna 44, la limita între pădure și terenul agricol, și se continuă până la borna 41, trecând prin bornele 43 și 42.
B. Bodrog:
Limita nordică: pornește de la borna 15 (UP V Geala), urmărește limita parcelară între parcelele 8 și 12 până la intersecția cu linia subparcelară dintre subparcelele A12 și 12F, se continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 12F și respectiv A12, 12B, 12C și 12A până la intersecția acestei limite cu râul Mureș.
Limita estică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 23.
Limita, sudică: pornește din borna 23 și urmărește limita între pădure și râul Mureș.
Limita vestică: urmărește limita între pădure și râul Mureș până la borna 15.
C. Zădăreni:
Limita nordică: pornește de la borna 24 (UP V Geala), continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 15H și respectiv 15A, 15J, 15B, 15 E, 15G și 15D până la intersecția acesteia cu limita parcelară între parcelele 15 și 17.
Limita estică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre 15F și 15D cu limita parcelară dintre 15 și 17, continuă pe această ultimă limită până la borna 27.
Limita sudică: pornește din borna 27 și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita vestică: pornește de la malul Mureșului și continuă pe limita parcelară dintre parcelele 12 și 15, până la borna 24.
D. Ceala:
Limita nordică: pornește de la borna 39 (UP V Ceala), continuă pe limita subparcelară dintre subparcelele 19G și 19A, între 19C și respectiv 19A și 19H, apoi între 19D și 19H până la intersecția cu limita parcelară între parcelele 19 și 22; se continuă, apoi, pe limita subparcelară între 22K și respectiv 22A și 22D până la intersecția acesteia cu râul Mureș.
Limita estică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre 22K și 22D cu râul Mureș și continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 42.
Limita sudică: pornește din borna 42 și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la intersecția cu limita subparcelară dintre 19D și 19G.
Limita vestică: pornește de la intersecția Mureșului cu limita subparcelară dintre 19D și 19G și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 39.
E. Insula Pecica:
Limita nordică: pornește de la borna 35 (UP II Gheduș) și.urmărește limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita estică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita sudică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 35.
F. Insula Sâmpetru-German:
Limita nordică: pornește de la borna 23 (UP III Rața Vaida) și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita estică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita sudică: continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 23.
G. Insula Felnac:
Limita nordică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 56 (UP III Rața Vaida).
Limita estică: pornește de la borna 56 și urmărește limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita sudică: limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita vestică: urmărește limita dintre pădure și râul Mureș.
H. Grebla:
Limita nordică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre subparcelele 28A și 28E (UP III Rața Vaida) și se continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș.
Limita estică: pornește de la intersecția râului Mureș cu limita subparcelară dintre 28H și 28G, se continuă pe această limită până la intersecția ei cu limita subparcelară între 28H și 28E.
Limita sudică: pornește de la intersecția limita subparcelară dintre 28H și 28G cu limita subparcelară dintre 28H și 28E și se continuă pe această ultimă limită.
Limita vestică: continuă pe limita subparcelară dintre 28H și 28E până la intersecția cu limita subparcelară dintre subparcelele 28A și 28E.
I. Felnac:
Limita nordică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre subparcelele 281 și 28G (UP III Rața Vaida) cu râul Mureș și se continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la intersecția Mureșului cu limita subparcelară dintre 30B și 30D, trecând prin borna 49.
Limita estică: pornește de la intersecția Mureșului cu limita subparcelară dintre 30B și 30D, continuă pe această limită până la intersecția acesteia cu limita subparcelară dintre 30B și 30A.
Limita sudică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre parcelele 30B și 30D cu limita subparcelară dintre 30B și 30F, se continuă pe aceasta din urmă și apoi pe cea subparcelară dintre subparcelele 30B și, respectiv 30F și V30 până la intersecția cu limita parcelară între parcelele 28 și 30; de aici continuă pe limita subparcelară dintre 28H și, respectiv, 28F și 28E până la intersecția cu limita subparcelară dintre 28I și 28G.
Limita vestică: pornește de la intersecția limitei dintre subparcelele 28I și 28E cu limita subparcelară dintre 28I și 28G, se continuă pe aceasta din urmă până la intersecția cu râul Mureș.
J. Poiana Mare:
Limita nordică: pornește de la borna 23 (UP III Rața Vaida), se continuă pe limita dintre pădure și Mureș până la intersecția râului Mureș cu limita subparcelară dintre 22L și 22N.
Limita estică: pornește de la intersecția râului Mureș cu limita subparcelară dintre 22L și 22N și se continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 59 (UP III Rața Vaida).
Limita sudică: pornește de la borna 59 se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 23 și 26 până la intersecția acesteia cu limita subparcelară dintre subparcelele 23N și 23C; de aici se continuă pe această limită apoi pe limitele subparcelare dintre N(2)23 și 23C, dintre N(2) și 23K, dintre 23N și 23K, dintre N(1)23 și 23K până la intersecția cu limita parcelară dintre parcelele 23 și 17, de unde continuă pe această limită până la intersecția cu limita subparcelară dintre NI7 și 17E; de aici se continuă pe această ultimă limită, apoi pe cea dintre subparcelele N17 și 17D și dintre subparcelele 17C și 17D până la intersecția cu râul Mureș.
Limita vestică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre 17D și 17C cu râul Mureș, se continuă pe limita dintre pădure și râul Mureș până la borna 23.
K. Bezdin:
Limita nordică: pornește de la intersecția terenurilor neproductive Nm 208 și Ns209 cu fâneața Fn205, se continuă pe limita dintre această fâneața (Fn205) și terenul neproductiv Ns209 până la intersecția cu drumul De51.
Limita estică: se continuă pe limita dintre drumul De51 și, respectiv fâneața Fn205 și terenul neproductiv Ns209, apoi pe limita dintre drumul comunal DC 100B (De 204) și terenul neproductiv Ns209 până la intersecția acestei limite cu terenul arabil A211 și cu canalul HCN215.
Limita sudică: pornește de la intersecția terenului neproductiv Ns209 cu canalul HCN215 și terenul arabil A211, se continuă pe limita dintre terenul neproductiv Ns209 și canalul HCN215, apoi pe limita între terenul neproductiv Ns209 și drumul De214 până la intersecția cu baza digului.
Limita vestică: pornește de la intersecția digului cu terenul neproductiv Ns209 și se continuă pe această limită până la intersecția terenurilor neproductive Nm 208 și Ns209 cu fâneața Fn205.
L. Balta Sârcu:
Limita nordică: pornește de la intersecția drumului comunal DC 100B (De204) cu limita subparcelară dintre N44 și 44C, se continuă pe această limită până la intersecția cu limita parcelară dintre parcelele 44 și 45.
Limita estică: se continuă pe limita dintre parcelele 44 și 45, iar apoi pe limita subparcelară dintre N44 și 44B până la limita dintre parcelele 44 și 49.
Limita sudică: se continuă pe limita parcelară dintre parcelele 44 și 49 până la intersecția ei cu limita subparcelară dintre N44 și 44A.
Limita vestică: pornește de la intersecția limitei parcelare dintre parcelele 44 și 49 cu limita subparcelară dintre N44 și 44A și se continuă pe aceasta din urmă limită până la intersecția cu drumul comunal DC 100B (De204).
Descrierea suprafețelor
Rezervația Naturală Prundul Mare cuprinde zonele: Libus, Bodrog, Zădăreni, Geala, Insula Pecica, Insula Sâmpetru German, Insula Felnac, Grebla, Felnac, Poiana Mare, Bezdin, Balta Sârcu, care includ parcelele și subparcelele 30 - 33, 34C, 34N, 36 - 38, 39N, 44N din UP I Bezdin a Ocolului Silvic luliu Moldovan (amenajat în anul 2002), 5A - 51, 9B, 21, 24A - 24K din UP II Gheduș a OS luliu Moldovan, 11, 17C, 17N, 13L, 23L, 23N, 23N(1) 23N(2), 28H, 281, 30B, 31 din UP III Rața Vaida a OS luliu Moldovan, 12F, 15H, 19C, 19D, 19G, 22K din UP V Geala a OS luliu Moldovan, în suprafață de 453,3 ha și suprafețele cu numerele cadastrale Pd 32, Pd 52, Pd 58, Pd 68, Nms 208, Nm 209, Pdt 206, Pdt 210 din raza administrativă a comunei Secusigiu, precum și o suprafață din râul Mureș de pe raza administrativă a orașului Pecica (parte din HB 4596) și a comunelor Secusigiu (parte din HB 1) și Semlac (parte din HB 840). Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2002, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament, iar parcelele cadastrale au fost preluate din hărțile cadastrale ale localităților Secusigiu (anul 1985), Semlac (1985) și Pecica (anul 1985), suprafața Mureșului, fiind măsurată prin folosirea unui GPS Magelan și a unei hărți satelitare a zonei.
IV.2. Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de culmea Munților Făgăraș trecând de la est la vest prin: vârful Ludișoru (2302m), până în Curmătura Brătilei (2274m), Vârful Fața Unsă (2246m), Curmătura Zârnei (1923m), Vârful Zârna (2216m), Vârful Fundu Bandei (2450m), Vârful Iezerului (2429m), Vârful Uriea (2472m), Curmătura Mogoșului, Vârful Mogoș (2395m), Vârful Cheia Bandei (2381m), Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m), Vârful Gălășescu Mic (2398 m), Vârful Gălășescu Mare (2471 m), Vârful Răcorelelor (2455 m), Vârful Galbenele (2456 m), Vârful Portița Viștei (2310 m), Vârful Viștea Mare (2527 m);
Limita estică: Din Curmătura Brătilei (2274 m), limita se îndreaptă spre sud trecând prin Vârful Călțunu (2206 m), Culmea Mezea, Piscul Stânei (2046 m), Piscul Mutătoarea Mare (1944 m), Culmea Oticu, Vârful Oticu (2044 m), până în Vârful Colții Cremenei;
Limita sudică: Din vârful Colții Cremenei, limita se continuă spre vest prin Culmea Porcului trecând prin bornele silvice (UP VI Zârna) 201, 199, 198, 196, apoi Piscul Aninătoarei (bornele silvice 183, 182, 180, 173, 172, 171), Culmea Omătului (borna silvică 169), Izvorul cu Pietre (bornele silvice 166, 167), Culmea Caprelor (borna silvică 163), Valea Mutătoarea Mică (borna silvică 162), Piscul Mutătoarea Mică (bornele silvice 157, 159, 160), Mutătoarea Mare (bornele silvice 154, 156), Piscul Stânii (bornele silvice 151, 153), Piscul Voicii (bornele silvice 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 1445 145, 147, 149), Valea Brătilei (bornele silvice 127, 129, 131, 133, 134, 135, 136), Culmea Zârnulița (bornele silvice 112, 113, 116, 117, 124), Valea Zârnuliței (bornele silvice 97, 98, 101, 102, 104, 106, 107, 110, 111), Izvorul Ludișorului (bornele silvice 93, 94),' Valea Zârnei (bornele silvice 59, 60, 61, 62, 65, 66, 68, 85, 86, 89, 90, 92), Valea Leaota (bornele silvice 42, 45, 46, 50, 51, 54, 55, 57), Piscul Hotarului (borna silvica 41), Culmea Plăvia (bornele silvice 27, 37), Valea Calului (bornele silvice 25, 26), prin Colții Cremenei și Culmea Mezea bordând râurile Leaota, Zârna și Brătila urmând Culmea Căpățâna-Mușetescu și trecând prin bornele silvice ce aparțin UP V Valea Rea, Izvorul Casei (bornele silvice 288, 294, 300), Piscul Ursului (bornele silvice 207, 229, 231, 235, 238, 241, 245, 247, 250, 253, 254, 262, 263, 265, 267, 268, 277, 275, 279, 284, 286), Piscul Noroaielor (bornele silvice 201, 204),.Izvorul Morarului (bornele silvice 192, 195, 196, 200), Piscul Zarul Mic (bornele silvice 185, 186, 188, 191), Piscul Lacului (borna silvică 181), Izvorul Țărușului (bornele silvice 172, 176, 178), Valea Bândea (bornele silvice 169, 170,171), Izvorul Gălășescu Mic (bornele silvice 160, 162,164, 167), Valea Rea (borna silvică 159), Izvorul Racului (bornele silvice 152, 154, 156, 157), Valea Avalanșei (bornele silvice 146, 148, 150), Piscul Pietros (bornele silvice 130, 132, 134, 136, 138, 140, 142, 144), pe Culmea Nisipuri (bornele silvice 124, 126), Izvorul Pojarnei (bornele silvice 118, 120, 123), Piscul Mutătoarei (bornele silvice 114, 117), Piscul Scurt (borna silvica 112), Izvorul Lineaț (bornele silvice 102, 105, 110) urca prin borna silvica 100 spre vest pe Valea Mocanilor până în Vârful Valea Lunga;
Limita vestică: pornește din dreptul bornei silvice 100 situată la intersecția U.P. V Valea Rea cu U.P. VI Zârna urcă în vârful Valea Lungă 2254 m, urmează apoi culmea Muntelui Furfuescu, urmând apoi spre nord culmea Scărișoarei prin vârfurile Muntele Scărișoara (2435 m), Scărișoara Mică (2472 m), Scărișoara Mare 2489 m, Galbena 2412 m, continuată apoi de custura Piscu Roșu 2465 m, Vârful Moldoveanu (2544 m), custura Viștea Mare - Moldoveanu (2455 m), până în vârful Vârful Viștea Mare (2527 m). Bornele silvice sunt preluate din amenajamentul Ocolului Silvic Domnești întocmit în anul 1993, fiind incluse și pe harta silvică
Descrierea suprafețelor
Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea - Zârna cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălășescu, Pojarna.
IV.3. Rezervația naturală Măgura-Nucșoara, 15,8 ha, localitatea Nucșoara, județul Argeș
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește din dreptul intersecției drumului comunal 430 cu limita parcelei PPD 7 bis ocolind vârful Măgura (877 m) la o distanta de 100 m nord de acesta, urmărind limita nordica a parcelei N7, continuându-se spre est până la intersecția cu drumul comunal 431 în dreptul parcelei C109;
Limita estică: pornește din dreptul parcelei C109 și urmează drumul comunal 431 care face legătura între centrul localității Nucșoara și vârful Măgura pe o distanță de 500 m până în punctul de intersecție al acestuia cu DJ 731;
Limita sudică: pornește din punctul de intersecție al drumului comunal 431 cu DJ 731 și urmează spre vest marginea lacului învârtită care se învecinează pe o lungime de 300 m cu DJ 731 ce leagă satul Nucșoara de satul Sboghitești până în dreptul parcelei Cc10;
Limita vestică: pornește din dreptul parcelei Cc10 spre nord urmând malul vestic al lacului învârtită până în punctul de confluentă cu pârâul Valea Seacă, urmând apoi limita dintre parcela L11 și parcela PPD 7 bis, până la intersecția cu drumul comunal 430 pe care îl urmează spre nord până la intersecția acestuia cu limita nordică a parcelei PPD 7 bis.
Descrierea suprafețelor
Rezervația Naturală Măgura-Nucșoara cuprinde luciul de apă al Lacului învârtită, zona de relief carstic (doline, lapiezuri și alveole de dizolvare etc) care fac parte din parcelele cadastrale Hb 8, N7%, Cc9, A6, PPD 7 bis. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul Cadastral al parcelelor comunei Nucșoara din anul 1966.
IV.4. Rezervația naturală Lacul lui Barcă, 12,4 ha, localitatea Davidești, județul Argeș
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de drumul de pământ existent între punctul "la adăpătoare" și punctul situat la 150 m de coada lacului, drum care face legătura între satul Contești, comuna Davidești și satul Valea Stânii, comuna Țitești;
Limita estică: pornește din punctul situat la 150 m de coada lacului și se continuă spre sud urmărind culmea lui Bârcă până la punctul cu cota 400,5 m situat pe culmea lui Bârcă;
Limita sudică: pornește din punctul situat la cota 400,5 m altitudine pe culmea lui Barcă, continuă spre vest pe o lungime de circa 200 m până la punctul situat la cota 390,7 m altitudine, după care se orientează spre nord urmând culmea lui Barcă circa 400 m, până într-un punct situat la 100 m aval de lac în Valea lui Barcă;
Limita vestică: pornește din valea lui Barcă din firul văii punct situat aval 100 m de lac și urmează linia de cea mai mare panta până la intersecția cu drumul de pământ din dreptul punctului "la adăpătoare".
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul lui Barcă este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație palustră precum și o zonă de jur împrejurul lacului, situată între limite arealului.
IV.5. Rezervația Naturală Măgura - Târgu Ocna, 89,70 ha, localitatea Târgu Ocna, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică începe de la borna silvică 197, se continuă spre est prin borna silvică 193, unde intersectează latura sudică a șoselei asfaltate Comănești - Tg. Ocna. De aici ia direcție sudică pe linia de separație dintre parcela cadastrală Pd 3863 de anexa cu parcelele cadastrale 3874-3890 și apoi se continuă pe limita parcelară ce separă Pd 3893 de anexa cu parcelele cadastrale nr. 3874-3890. În continuare limita, direcțională spre est, se suprapune limitei de nord a parcelei cadastrale Pd 3893, limită care unește bornele silvice 194 și 189. Limita estică începe de la borna silvică 189 și se continuă spre sud prin linia ce unește bornele silvice 190, 188 și 185, distanță care se separă parcela cadastrală Pd 3893 de anexa cadastrală ce înglobează parcelele de la 4309 la 4346 și parcelele cadastrale de la 3896 la 3939. Această limită separă apoi parcela cadastrală Pd3863 de anexa care cuprinde parcelele cadastrale de la 3896 la 3939 și de la 3985 la 4017. Limita sudică separă parcela amenajistică 50 (din afara rezervației) de parcela amenajistică 51 (din rezervație), în lungul unei linii ce unește bornele silvice 185 și 184.
Limita vestică separă parcela amenajistică 51 (din rezervație) de parcela amenajistică 53 (din afara rezervației) printr-o linie ce pleacă de la borna silvică 184 până la borna silvică 186, de unde urmărește limita de vest a enclavelor E32 și E38, până la borna silvică 191, de unde limita se direcționează spre nord-vest până la borna silvică 197 separând unitatea amenajistică 52 (din rezervație) de unitatea amenajistică 53 (din afara rezervației).
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Măgura - Târgu Ocna cuprinde unitățile amenajistice 51 și 52 din UP II Dofteana - O.S. Tg. Ocna și parcelele cadastrale F1, A2, C3, P5 3865, F3866-3869, De 3870 și De 3872 ale Consiliului Local Tg. Ocna.
IV.6. Rezervația naturală Lac Bălătău, 4,83 ha, oraș Dărmănești, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de barajul natural al Lacului Bălătău;
Limita estică: este data de linia care separă parcela silvică 90 de subparcelele și parcelele silvice 18B, 19A și 20, limită pe care sunt situate bornele silvice 45, 47 și 49;
Limita sudică: începe la borna silvică 49 și este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 (din
rezervație) și subparcelele silvice 21A și 80B (din afara rezervației);
Limita vestică: este reprezentată de limita dintre parcela silvică 90 (în rezervație) și subparcela silvică 80A
(din afara rezervației).
Rezervația naturală Lac Bălătău cuprinde parcela silvică 90 din UP I Izvorul Negru - OS Dărmănești. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.7. Rezervația naturală Buciaș, 471 ha, localitatea Mănăstirea Cașin, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe din Plaiul Hărnăcelul Mic, de la borna silvică 33, continuă traseul pe direcție estică legând bornele silvice 35, 123, 121, 119, 124, 117 și 116;
Limita estică: începe de la borna silvică 116, trece prin Plaiul Sturzului (1040 m), până la borna silvică 128. De aici, prin Piciorul Sturzului, ajunge la borna silvică 132, de unde coboară apoi pe pârâul Buciaș până la borna silvică 4;
Limita sudică: separă parcelele silvice 3 și 4 (din rezervație) de parcela silvică 2 (din afara rezervației), linie ce unește bornele silvice 4, 3 și 8;
Limita vestică: este reprezentată de linia ce unește bornele silvice 8, 9, 27, 26, 24, 29, 34 și 33, linie care separă parcelele silvice 45 15, 11 și 21 (din rezervație) de parcelele silvice 5, 14, 17 și 20 (din afara rezervației).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Buciaș cuprinde parcelele silvice 3, 4, 7, 15, 16, 21, 22, 71 - 75 din UP V Buciaș - OS Mănăstirea Cașin. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.8. Rezervația Naturală Nemira, 3491,2 ha, localitățile Dărmănești, Slănic Moldova, Dofteana, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică începe de la borna silvică 35 de unde se continuă pe direcția nord est pe latura nordică a parcelei silvice 18, de la borna silvică 34 și până la borna silvică 28, de unde limita se orientează spre nord vest pe linia ce separă parcelele silvice 14 C (din rezervație) de 15 A (din afara rezervației), în continuare urmărește linia de separare a subparcelelor B și C din u.a. 14 și apoi linia de separare a subparcelei 11 C (din rezervație), de subparcelele 14 B și 11 D și A (din afara rezervației), în continuare își menține direcția nordică pe linia ce separă subparcelele C (din rezervație) de B (din afara rezervației) și apoi urmează linia de separare a subparcelei 10C (rezervație) de parcela 5 E (din afara rezervației), până la borna silvică 18. Din acest punct limita se orientează spre est, de la borna silvică 155 la borna 156, unde separă u.a. 58 (rezervație) de u.a. 93 și mai departe spre bornele 157, 153, 150, zonă în care separă u.a. 88 și 86 (rezervație) de u.a. 89.
Limita estică pornește din borna silvică 150 și are un traseu sinuos de direcție sud-estică, trecând prin bornele silvice 146, 141, 136, 137, 132, 129, 125, 124, 121, 122, 118, 114, 78, 74, 73 din UP II Izvorul Alb, OS Dărmănești. În continuare limita trece în lungul bornelor silvice 129, 126, 122, 120, 119, 116, 117, 113, 111, 110, această linie separând spre vest unitățile amenajistice din rezervație de cele din afara ei, de pe raza UP I Izvorul Negru, OS Dărmănești. În continuare, limita rezervației se orientează spre sud, unind bornele silvice 77, 73, 69, 61, 59, 58, 50, 47 și 46 borne amplasate în aria UP V Doftenița, OS. Tg. Ocna. În continuare limita rezervației unește bornele silvice 255, 256, 243, 235, 236, 233, 229, 228, 224, 225, 221, 220, 218, 219, 216, 214, 211, 210 din UP IV Dofteana, OS Tg. Ocna și bornele silvice 28, 27, 20, 22 și 1 din UP II Slănicel, OS. Tg. Ocna. Din Culmea Giroșului, de la borna silvică 184 limita rezervației își păstrează direcția sudică, trecând spre bornele silvice 180, 182, 181, 175, 168, 167, 162, 160, 158, 156, 132, limită ce separă rezervația la vest de terenurile din afara rezervației de pe raza UP1 Slănic.
Limita sudică începe de la borna silvică 132 și unește bornele silvice 154, 146, 135, 136, 137, de unde urmărește creasta Piciorul Chișoroș, până în culmea principală montană, la borna silvică 136.
Limita vestică este reprezentată, de la sud spre nord, de limita județului spre județul Harghita. Se pornește din borna silvică 136, apoi se trece prin 141 bis, 165, 166, 123, 169/121, 170, 172, 120, 175, 140, 139, 178, 76, 73 și 24 (Vf. Șandru Mare), de pe aria UP I Slănic, OS. Tg. Ocna, continuată spre nord prin borna silvică 212 (UP II Slănicel - OS. Tg. Ocna) și prin bornele silvice de pe creasta principală a Munților Nemira. Limita este continuată de la borna silvică 212 prin bornele silvice 213, 215, 217, 222, 223, 231, 232, 234, 245, 249, de pe raza UP IV Dofteana și apoi prin borna 57 bis, pe culmea principală până în Vârful Nemira Mare. De aici limita traversează terenurile de pășune ale Consiliului local Dărmănești, la borna silvică 184, de unde limita ia direcția vestică prin bornele silvice 185, 189, 191 (Vârful Chilișca). Din acest vârf limita se îndreaptă spre nord, pe linia de separare a u.a. 108 din rezervație de u.a. 31 (în afara rezervației) până la borna silvică 58, de unde urmează cursul pârâului Chilișca trecând prin bornele silvice 59, 51, 61, 63, 38, 35, unde se întâlnește cu punctul vestic al liniei nordice.
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Nemira cuprinde parcelele amenajistice 57, 58, 61 (subparcelele C și D), 62 (subparcelele B, C, D) și 65 (subparcelele A și D) din U.P. I Izvorul Negru, O.S. Dărmănești, parcelele amenajistice 42, 43, 63, 67 68, 71, 72, 75, 76, 79, 86, 87, 88 din UP. II Izvorul Alb, OS. Dărmănești, parcelele silvice 10 (subparcela C), 11 (subparcela C), 14 (subparcela C), 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107 și 108 din UP III Bârzăuța, OS. Dărmănești. Spre sud sunt cuprinse în rezervație parcelele silvice 27, 28, 29, 30, 31, 32, 40, 42 din UP V Doftenița - OS, Tg. Ocna, parcelele silvice 97, 98, 99, 100, 101, 104, 105, 109, 110, 111, 118, 119, 120, 121, 122, 123 și 124 din UP IV Dofteana - OS. Tg. Ocna, parcelele silvice 13, 14, 15, 16, din UP II Slănicel - OS. Tg. Ocna și parcelele silvice 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90 și 91 din UP I Slănic-OS. Tg. Ocna.
IV.9. Rezervația naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului, 168 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor
Descrierea limitelor
Limita sudică: din dreptul bornei silvice 315 limita pornește în sus pe versant până în vârful Piatra Alunului (borna silvică 243), apoi se continuă pe versant în jos spre Valea Alunului Mic până la borna silvică 234, incluzând intrările în peșterile Izbucni Alunului și Peștera cu Oase;
Limita vestică: de la borna silvică 234 limita se continuă în amonte pe Valea Alunului Mic până la borna
silvică 237;
Limita estică: de la borna silvică 253 limita merge în amonte până la borna silvică 307 apoi spre sud până la borna silvică 309, incluzând intrarea în Peștera Ponorul Mare. De la borna silvică 309 limita coboară până la Pârâul Ponor, până în dreptul bornei silvice 315;
Limita nordică: de la borna silvică 237 limita urmează afluentul temporar de pe versantul stâng tehnic al Văii Alunul Mic, până în culmea dintre u.a. 131E și u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș, apoi se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș) și în aval de Pârâul Râu până la confluența cu Valea Ponor la borna silvică253.
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde peșterile Peștera Ponorul Mare, Peștera Piatra Altarului, Peștera Rece, Peștera Diaclază, Peștera Poarta Alunului, Izbucni Alunului Mic și Peștera cu Oase (golurile subterane) precum și o suprafață de teren de aproximativ 167,5 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele nr. 131A, 131B%, 131C, 131D, 131 E, 132A%, 132B, 137A%, 137B%, 138A, 138B, 139V, 140A, 140B%, 140C, 168A% din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliș. Parcele și subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament Rezervația naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni.
IV. 10. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, 45 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor
Descrierea limitelor
Limita sudică: pornește de la borna silvică 210 în amonte pe pârâul afluent al Văii Alunul Mare pe o distanță de circa 800 m, apoi se continuă pe versant spre culme până la borna silvică 206. Limita urmează în continuare culmea până la borna silvică 208 și mai departe la borna silvică 205 (vârful Scrânciob);
Limita estică: de la borna silvică 205 limita merge pe culme până la borna silvică 204 la limita pădurii cu Poiana Onceasa, apoi pe limita pădurii până la borna silvică 202;
Limita nordică: pornește de la borna silvică 202 și se continuă până la borna silvică 201;
Limita vestică: de la borna silvică 201 limita urmează aval Valea Alunului Mare până la borna silvică 210.
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă cuprinde peșterile Cerbului, Avenul cu Vacă (goluri subterane) precum și o suprafață de teren de aproximativ 44,5 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele și subparcelele silvice nr. 110A, 1106%,, 110C, 109%, 108A, 108B, l07A, 107D, 107E din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliș. Parcelele și subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni.
IV.11. Rezervația naturală cu profil geologic-paleontologic Holbav, 4,1 ha, localitatea Holbav, județul Brașov
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la un podeț din tub de beton și se întinde spre est de-a lungul unei poteci care desparte profilul geologic de pășunea localității Holbav, până la drumul local nemodernizat care deservea cariera de argilă refractară;
Limita estică: se întinde de-a lungul drumului de acces, ocolind clădirea - punct de lucru pentru vechea carieră și care aparține acestei rezervații. Acest drum delimitează aria protejată de pășunea comunală; Limita sudică, sud-vestică și vestică: pornește de la drumul de acces către punctul de podul din tub de beton închizând limitele rezervației.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Holbav cuprinde o suprafață de teren situată pe amplasamentul carierei de argila refractară situată în partea estică a localității Holbav și reprezentată de teren neproductiv și pășune.
IV.12. Rezervația naturală Peștera Comana, 42 ha, localitatea Comana, județul Brașov
Descrierea limitelor
Limita estică pornește din drumul forestier se urcă în dreapta (V) pe un drum de căruță până aproape de limita pădurii, în dreapta se merge direct spre vârful Grimee (694m) prin pădure, pe marginea rezervației. Revenind la drumul de căruța parcurgem spre S limita estică pe marginea unei păduri tinere.
Limita sudică se continuă din drumul de căruță la prima intersecție spre dreapta, urmărind un alt drum prin pădure pe curba de nivel.
Limita vestică urmează drumul de căruță după care cotește ușor spre dreapta pe culmea Muntelui Peșterii printr-o succesiune de poieni. După trecerea vârfului, în șa, limita cotește la stânga pe drumul de căruță ce duce prin valea Standului în valea Comana.
Limita nordică pornește din drumul de căruță și îl părăsește spre dreapta (N), pentru a urmări culmea ce ajunge la izbucni din valea Peșterii. Din acest punct se urcă direct spre vârful Grimee, întregind limita rezervației.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Peștera Comana cuprinde peștera (golul subteran) precum și o suprafață de teren de circa 42 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruș, precum și de o zonă de pășune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
* Se pot realiza exploatări forestiere cu condiția menținerii permanente a acoperirii suprafeței cu vegetație forestieră.
IV.13. Rezervația naturală Peștera cu Apă din Valea Polevii, 3,2 ha, localitatea Șichevița, județul Caraș-Severin
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Peștera cu Apă din Valea Polevii cuprinde peștera precum și o suprafață de teren de 3,2 hectare, situată la exterior, care face din unitatea amenajistică nr. 36 A, din U.P. VI - Fețele Dunării, Ocolul Silvic Moldova Nouă. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind inclusă și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.14. Rezervația naturală Dăncioanea, 337 ha, localitatea Băuțari, județul Caras - Severin
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la borna 400 și coboară până în Pârâul Modoșul Mic, după care urcă pe pârâul Modoșul Mic până în poiană. De aici, limita închide poiana în rezervație, trece pe la borna 220 și în continuare urmează culmea prin bornele 405, 406, 409, 412, 238 și 237;
Limita estică: pornește de la borna 237 și coboară pe o culme prin bornele 244, 240 și borna 243 ce se află la confluența pârâului Bistra cu pârâul Dăncioanea, după care urcă pe Culmea Dăncioanele trecând pe la bornele 228 și 229 și în continuare pe Culmea Modoșului la bornele 226 și 224;
Limita sudică: pornește de la borna 224,.coboară pe o culme până la borna 223 și de aici, urcă pe un pârâu la bornele 213 și 221;
Limita vestică: pornește de la borna 221 și urcă pe o culme până la borna 216 situată pe culmea Scărișoara după care, limita merge pe această culme până la borna 400.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Dăncioanea cuprinde parcelele și subparcelele 126 - 130, 173 V, 174 V, 175 ABV, 136 - 141 din UP VIII Bucova, Ocolul Silvic Rusca Montană. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.15. Rezervația naturală Peștera Exploratorii 85, 15 ha, localitatea iabalcea, județul Caraș-Severin
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Peștera Exploratorii 85 cuprinde peștera precum și suprafața de teren de 15,0 hectare, situată la exterior, care face parte din unitatea amenajistică nr. 1A din UP X Comarnic, Ocolul silvic Reșița. Parcela amenajistică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1993, fiind inclusă și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.16. Rezervația naturală Pădurea Pleșu, 1.980 ha, localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la borna 146, situată pe culmea Nădragului și continuă pe limita dintre pădure și pășunea Padeș, la bornele 133, 132, 129 și 128. De aici, limita urmărește culmea ce separă cele două unități de producție (UP. II Pleșu Negri și UP IV - Stânga Ruschița) trecând prin bornele 126, 125 continuă pe Culmea Boului la bornele 114, 110, 96 până la borna 87 situată pe Vârful Boului;
Limita estică: pornește de la borna 87, continuă pe Culmea Cireșului până la borna 74 după care se continuă pe o culme secundară la bornele 75, 82, 81 și 73;
Limita sudică: pornește de la borna 73 și urcă pe Valea Pleșu până la borna 100. De aici, continuă pe Dealul Negrii prin bornele 188, 181, 175, 173 și 171;
Limita vestică: pornește de la borna 171 și continuă pe Culmea Nădragului la bornele 166,162,147 și 146.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Pleșu cuprinde parcelele 47 - 106 în suprafață de 1980,70 ha din UP II Pleșu Negrii, Ocolul Silvic Rusca Montană. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990 fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament
IV.17. Rezervația naturală Rusca Montană, 604 ha, localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin
Descrierea limitelor
Rezervația naturală Rusca Montană cuprinde două trupuri (I și II).
Trupul I, situat în partea de vest a localității Rusca Montană este delimitat de:
Limita nordică: pornește de la borna 21 UP: I Pleșu - Cloazar și merge pe limita dintre pădure și pășune trecând pe la bornele 17, 16 și 56;
Limita estică: pornește de la borna 56 și continuă pe limita dintre pășune și pădure trecând pe la borna 14, 12, 55 și 10;
Limita sudică: pornește de la borna 10 pe limita dintre pășune și pădure prin bornele 11, 10, 13, 18 și 60;
Limita vestică: pornește de la bornele 60, separă în continuare pășunea de pădure prin bornele 19 și 20 după care coboară pe o culme până la borna 21.
Trupul II, situat în partea de nord - nord vest a localității Rusca Montană este delimitat de:
Limita nordică: Pornește de la borna 345 UP V Rusca Montană situată pe Valea Ruschița și continuă la bornele 202, 214, 198 și 197 după care urcă pe dealul Băniei trecând prin bornele 203, 205 și 189. De aici, merge pe culme prin bornele 187, 185 și borna 176. Situată lângă Vârful Bradului și în continuare la bornele 174, 172 și 340.
Limita estică: Pornește de la borna 340 și coboară pe o culme la bornele 159, 138 și borna 341. Situată la marginea pășunii Spir. De aici limita separă pășunea de pădure trecând prin bornele 142, 342, 165, 156 și 155.
Limita sudică: Pornește de la borna 155 și coboară pe culmea Țapului până la borna 154, după care urmărește limita dintre terenurile agricole ale localității Rusca Montană și pădure trecând prin bornele 157 și 166.
Limita vestică: Pornește de la borna 166 în continuare pe limita dintre terenurile agricole și pădure trecând prin bornele 169, 184, 192, 194, 195, 199 și 345
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Rusca Montană este formată din două trupuri și cuprinde parcelele 5-9 din UP I Pleșu - Cloazar și parcelele 83-105 din UP V Rusca Montană, ale Ocolului Silvic Rusca Montană. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.18. Rezervația naturală Dealul Cărăula, 123 ha, localitatea Șasea Montană, județul Caraș-Severin
Descrierea limitelor
Limita nordică: urmează o culme secundară de pe Dealul Potocului pe pășune până la intersecția cu pârâul Chichireg;
Limita estică: Urmează cursul pârâului Chichireg până la confluența acestuia cu pârâul Bei;
Limita sudică: Urmează cursul pârâului Bei până la confluența cu râul Nera și în continuare pe râu până la ieșirea din Cheile Nerei;
Limita vestică: Urmează o culme secundară pe Fața Cărăulii (pe pășune) până pe Dealul Potocului.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Dealul Cărăula cuprinde unitățile amenajistice 2A, 2B și 2 C în suprafață de 26,20 ha din UP I, Valea Bei, Ocolul Silvic Șasea Montană, enclavele El și E2 din interiorul acestor unități amenajistice în suprafață de 2,6 ha, trupurile de pădure proprietate privată P2 și P139 în suprafață de 5,9 ha și pășuni în suprafață de 89,30 ha. Unitățile amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997. Rezervația naturală Dealul Cărăula se va alipi la Parcul Național Cheile Nerei Beușnița.
IV.19. Rezervația naturală Ostrovul Șoimul, 20,1 ha, județul Călărași
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Ostrovul Șoimul cuprinde insula Ostrov Șoimul și luciul de apă limitrof insulei format din apele Dunării, până la o adâncime de maxim 4 m variind în funcție de precipitații pe o distantă de 2 m de jur împrejurul insulei (în anii secetoși adâncimea este de aproximativ 20 cm), face parte din parcela 30, Unitatea de Producție III, Dervent Parcelele sunt preluate din amenajările forestiere ale Ocolului silvic Călărași, Tronsonul Dervent și Tronsonul Șoimul, din anul 2003.
IV.20. Rezervația naturală Ostrovul Haralambie, 45 ha, județul Călărași
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Ostrovul Haralambie cuprinde insula Ostrov Haralambie și luciul de apă limitrof insulei format din apele Dunării, până la o adâncime de maxim 4 - 5 m variind funcție de precipitații pe o distanță de 2 m de jur împrejurul insulei, face parte din parcelele forestiere: 5 - 6 a Unității de Producție I Dunărica, preluate din planurile amenajărilor forestiere ale ocolului Silvic Călărași, din anul 2003.
IV.21. Rezervația naturală Ostrovul Ciocănești, 207 ha, în dreptul localității Ciocănești, județul Călărași
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Ostrovul Ciocănești cuprinde insula Ostrov Ciocănești și luciul de apă limitrof insulei format din apele Dunării, până la o adâncime de 4 - 5 m variind funcție de precipitații pe o distanță de 2 m de jur împrejurul insulei, face parte din parcelele forestiere: 48 - 49; 50 - 58 din unitatea de Producție I Dunărica, preluate din planurile amenajărilor forestiere ale Ocolului Silvic Călărași, în anul 2003.
IV.22. Rezervația naturală complexă de la Sic, 505 ha, localitatea Sic, județul Cluj
Descrierea limitelor
Rezervația naturală complexă de la Sic cuprinde trei zone: I, II și III.
Zona I:
Limita nord-vestică: pornește din punctul în care drumul de hotar ce pleacă din satul Sic traversează Valea Șicului perpendicular pe versantul numit Dâmbul Ocolișului, urmându-1 spre sud și apoi spre est, pe măsură ce ocolește baza pantei Dâmbului Ocolișului pe latura stângă a Văii Șicului (relativ la direcția de scurgere) până la intersecția acestui drum cu drumul care urmărește cursul Văii Bistriței și cu drumul care urcă versantul pe interfluviu spre N V, situată la aproximativ 288 m altitudine. Limita urmărește apoi cursul Văii Bistrița spre NV, apoi cotind spre V pe firul văii, la o distantă de 50 m de aceasta (la dreapta), urcând până la cota de 300 m, unde cotește spre E înapoi pe firul văii, la 50 m stânga de aceasta și coborând apoi spre SV până la intersecția cu drumul de hotar de la baza Dealului Sărat. Limita urmează apoi drumul de la baza versantului nordic al Dealului Sărat spre NE pe o distanță de aproximativ 750 m, până la punctul de intersecție al drumului cu o vale torențială marcată printr-o alunecare de teren. Din acest punct, limita își schimbă direcția, de la NE la NV, pornind perpendicular pe această vale torențială către culmea dealului pe o distanță de aproximativ 380 m până pe culme (altit. 340 m), de unde își schimbă din nou direcția, coborând relativ perpendicular (spre NE) către Valea Sărată (alt afluent al Văii Șicului) până în punctul de intersecție cu drumul de hotar care înconjoară stufărișurile și cotește spre N V pe malul drept al Văii Sărate (relativ la direcția de scurgere). Parcurge apoi aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sărată coborând oblic panta până aproape de albia de scurgere, pe care o traversează perpendicular în dreptul altitudinii de 294 m până la intersecția cu drumul paralel cu malul stâng al Văii Sărate (relativ la direcția de scurgere), pe care-1 urmează spre NV pe o direcție de aproximativ 460 m, până la intersecția cu o vale torențială ce coboară de pe versantul Dealului Poptelec. Limita urcă apoi pe această vale către N, până în dreptul lizierei inferioare a Pădurii Poptelec (altitudine 320 m), spre care se îndreaptă apoi perpendicular pe curbele de nivel, atingând-o în dreptul altitudinii de 350 m. Limita urmărește apoi liziera Pădurii Poptelec care rămâne în afara rezervației, coborând apoi de-a lungul lizierei nord-vestice a plantației de pini până în apropierea drumului, continuând de-a lungul aceleiași liziere pe direcția NV-SE, trecând de curbă și urcând înapoi spre culmea versantului, apoi coboară și urcă înapoi tot pe lizieră pe versantul următor până la drumul de culme care unește Dl. Cetății cu satul Sântioana cu care se întâlnește la cota 470 m. Traversează apoi culmea de-a lungul drumului de la V la E până la Pădurea Mică (plantație de pini), pe liziera căreia coboară pe direcția N-S până se întâlnește la cota 300 m cu albia văii ce coboară către Balta Nouă. Coboară apoi de-a lungul văii până la locul de intersecție cu drumul care ocolește Balta Nouă la partea NV a acesteia;
Limita sud-estică: din punctul de intersecție a văii cu drumul având cota 289,1 m, limita parcurge drumul care ocolește Balta Nouă (iaz piscicol) excluzând-o, pe o distanță de aproximativ 1100 m până la digul de la partea inferioară a Băltii Noi, de unde se continuă pe limita exterioară a stufărișului, pe care-1 exclude, până la podețul care traversează stufărișul către Valea Păstăraia. În dreptul podețului, limita traversează Valea Șicului și urmează liziera Pădurii Borzaș, se continuă pe șaua dintre Dealul Borzaș (503,87 m) și Dealul Păstăraia (până la cota 483,4 m), coborând apoi spre SV și apoi spre NV pe liziera Pădurii Păstăraia până în extremitatea vestică a acesteia. Coboară apoi perpendicular pe curbele de nivel până la drumul de hotar al Văii Ludeț, urmând acest drum pe o distanță de aproximativ 220 m până când acesta traversează Valea Ludeț, după care continuă tot pe drumul de hotar paralel cu stuful, pe direcția NE-SV, până la liziera Pădurii Dorna Mare, pe care o ocolește pe la partea nordică, pe o distanță de aproximativ 300 m până ajunge din nou la dramul de hotar pe care-1 urmează pe direcția NE-SV traversând perpendicular pârâul Dorna Mică, continuând spre SV până la curbura către Valea Taba, ocolind locul numit La Fântânile Sărate. Urmează schimbarea direcției de la SE la NV, străbătând perpendicular Valea Tăușenilor până la confluența cu valea temporară ce coboară dinspre locul numit Tăul Rotund, după care limita rezervației urcă din nou pe direcția SV-NE spre satul Sic, pe drumul care înconjoară dealul numit Țicaciai, întâlnindu-se cu punctul de plecare pe drumul perpendicular pe Dâmbul Ocolișului.
Zona II:
Limita estică: pornește de la un punct situat la aproximativ 110 m la sud de malul sudic al Lacului Sărat de pe culmea Dealului Sărat și se continuă spre S în linie dreaptă pe o distanță de aproximativ 220 m;
Limita sudică: din punctul situat la aproximativ 30 m la vest de drumul de culme de pe Dealul Sărat, limita merge în linie dreaptă pe direcția E-V pe aproximativ 120 m;
Limita vestică: pornește perpendicular pe direcția S-N pe o distanță de aproximativ 210 m orientată aproximativ în lungul curbei de nivel până într-un punct situat la altitudinea de 325 m și la aproximativ 160 m sud-vest de malul sudic al Lacului Sărat;
Limita nordică: pornește perpendicular pe limita vestică pe o distantă de aproximativ 160 m, urcând în linie dreaptă panta dealului, până în punctul situat la 110 m la sud de Lacul Sărat.
Zona III:
Limita nordică: pornește din punctul situat pe culmea versantului Dealului Ucigașului la 461,4 m altitudine pe liziera sudică a Pădurii Dorna Mică și la 450 m de drumul care traversează baza Văii Taba și traversează culmea dealului pe drumul de culme până la extremitatea nordică a lizierei Pădurii Taba;
Limita estică: pornește de la punctul de intersecție a drumului de culme cu liziera Pădurii Taba și coboară spre vale pe lizieră, până la intersecția cu drumul care traversează baza văii situată la altitudinea de 360 m;
Limita sudică: urmează drumul de la baza Văii Taba, aproximativ în linie dreaptă până la un punct situat la baza versantului la o distanță de 700 m de liziera Pădurii Taba;
Limita vestică: urcă perpendicular pe curbele de nivel de la punctul de la baza versantului către culmea Dealului Ucigașului la 461,4 m altitudine.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală complexă de la Sic cuprinde trei suprafețe distincte, reprezentate de masivul de stuf de pe Valea Șicului cu orientare SV-NE și habitatele de sărătură marginale, precum și pășunile și fânatele cu expoziție sudică-sudvestică a Văii Sărate și Văii Bistriței, precum și întreaga Vale Păstăraia și fânațul umed al Văii Coasta (zona I), zona de fanat de pe versantul sudic al Dealului Sărat (zona II) și zona de reconstrucție ecologică (reîmpădurire) aflată în regiunea Maleskert la sud de satul Sic și la est de satul Coasta, în partea terminală a Văii Taba (zona III), care fac parte din parcelele cadastrale 590-610, 618-713, 865-866, 868-870, 1716/1, 1718/1, 1719/1, 1720/1, 1723/1, 1725/1, 1728/1-1733/1, 1735, 1740-1743, 1745, 1747-1760, 1762, 1765/1, 1781/1, 2590, 2604-2650, 2670-2674, 2676-2683, 2689, 2690, 2737, 2737/1, 2801/1, 2801/2, 2802, 2807, 2811-2820, 2829/1, 2831-2838, 2840-2845, 2847-2937, 2973, 2975, 2975/1, 3065, 3087, 3131, 3132, 3134, 3141, 3143, 3189-3228, 3403-3417, 10%2839/1, 55%867, %2829, 20%2846. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Sic, județul Cluj, întocmite în anul 1973.
IV.23. Rezervația naturală "Dealul cu fluturi", 20 ha, localitatea Viișoara, județul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordică: corespunde cu limita naturală a crestei dealului, dincolo de care se întind terenuri agricole, cultivate, între bornele cadastrale din lungul crestei VIII/62 (limita de NV) și VIII/79 (la limita de NE);
Limita estică: pornește din dreptul bornei cadastrale VIII/79 și se continuă spre sud, corespunzător limitei dintre terenurile aparținând comunei Viișoara și cele ale comunei Luna până în drumul neasfaltat al viei;
Limita sudică: pornește din punctul care intersectează limita nordică (borna VIII/62) și urmează drumul de acces spre terasele viticole la circa 25m deasupra acestuia, până în punctul în care se intersectează imaginar cu limita NE (borna VIII/79);
Limita vestică: pornește la circa 100 m est de plantația de pin negru, respectând linia imaginară care cade perpendicular de la borna cadastrală VIII/62 pe drumul de acces în vie, respectiv circa. 30 m deasupra acestuia (spre nord).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală "Dealul cu fluturi" cuprinde parcelele cadastrale 1385 - 1395 din tarlaua 35, alcătuite din teren neproductiv, pante acoperite cu vegetație stepică, zone degradate prin alunecări de teren, tufărișuri, precum și pin negru și frasin plantat pentru fixarea terenului. Parcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Viișoara, 1979.
IV.24. Rezervația naturală Celea Mare - Valea lui Ene, 54,1 ha, localitatea Hârșova, județul Constanța
Descrierea limitelor
Limita rezervației este reprezentată de linia de contact între unitățile amenajistice cuprinse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparținând Ocolului Silvic Hârșova, UP IV Tichilești și /sau orașului Hârșova, în conformitate cu hărțile sc. 1:20000 anexate amenajamentul Ocolului Silvic Hârșova și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-129-A-a.
Limita nordică: se desfășoară pe versanții nordici ai dealului Celea Mare (86,5 m), se învecinează în totalitate cu terenurile agricole aparținând orașului Hârșova și începe de la borna 78, se îndreaptă spre nord-est, apoi spre sud-est până la borna 88, continuând spre nord-est până la borna 87, apoi spre sud-est până la borna 86. De aici, limita este orientată spre sud-vest până la borna 85, apoi spre sud-est până la borna 84, de unde se dirijează spre nord-est până la borna 83;
Limita nord-estică: se prelungește spre sud-est spre borna 82, învecinându-se cu terenurile agricole aparținând orașului Hârșova;
Limita estică: continuă spre sud-vest, până la borna 81, apoi spre sud-est până la contactul cu terenurile agricole aparținând orașului Hârșova și fondul forestier (u.a. 23 E) oprindu-se la limita sudică a acestei parcele silvice;
Limita sud-estică: continuă spre sud-vest, pe versantii sudici ai dealului Celea Mare, pe limita fondului forestier, învecinându-se cu pășunile aparținând orașului Hârșova;
Limita sudică: (ce coincide cu limita fondului forestier) se îndreaptă spre nord-vest, fiind limitrofa pășunilor și stâncăriilor aparținând orașului Hârșova și fluviului Dunărea;
Limita sud-vestică: se îndreaptă spre nord-vest, de-a lungul malului fluviului Dunărea;
Limita vestică: orientată predominant spre nord, străbate pe la poale versantii vestici ai dealului Celea Mare și mărginește pășunile și alte terenuri aparținând orașului Hârșova;
Limita nord-vestică: se îndreaptă spre nord-est, limitrof fondului forestier (u.a. 22 C, 22 N1).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Celea Mare - Valea lui Ene cuprinde parcelele și subparcelele 23 N1, 23 A, 23 B, 23 C, 23 D din U.P. IV Tichilești - Ocolul Silvic Hârșova. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Hârșova, UP IV Tichilești, Silvaproiect București, anul 1999.
IV.25. Rezervația naturală Pădurea Cetate, 61,8 ha, comuna Oltina județul Constanta
Descrierea limitelor
Limita rezervației este reprezentată de linia de contact între unitățile amenajistice cuprinse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparținând Ocolului Silvic Băneasa, UP VI Oltina și /sau comunei Oltina, în conformitate cu hărțile 1:20000 anexate amenajamentul Ocolului Silvic Băneasa.
Limitele nordice și nord-estice: cu orientare nord-estică, sunt constituite din limita fondului forestier situată de-a lungul malului fluviului Dunărea și încep la borna 2, ocolesc spre sud u.a.25 ajungând la borna 4, apoi continuă de-a lungul Dunării intersectând bornele 6 și 8 și se termină pe malul Dunării, la capătul nord-estic al u.a. 5 B;
Limitele estice și sud-estice: au orientare generală sud-vestică (cu excepția zonei u.a. 5D unde limita face un ocol spre vest) sfârșindu-se la borna 9. Pe acest traseu se învecinează cu fondul forestier al UP VI Oltina (u.a. 8 și u.a. 5D, E, F) și cu terenurile agricole aparținând comunei Oltina;
Limita sudică: continuă spre nord-vest, până la borna 8, apoi spre sud-vest, până la borna 7, învecinându-se cu u.a.4. În continuare limita ocolește spre vest u.a.3B, de unde se îndreaptă spre sud-vest, limitrof u.a.3A, până la borna 5, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina. Limita intră în fondul forestier, având un traseu sinuos, spre nord-vest (învecinându-se cu u.a.2A, B, E), apoi spre vest (învecinându-se cu u.a. 2E, H) și din nou spre sud-est (învecinându-se cu u.a.2E, D, B, C) până ajunge la culmea cuprinsă între bornele 4 și 3, la nord-vest de ultima bornă menționată. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, intersectând două obârșii de văi, oprindu-se la cea mai vestică dintre acestea (învecinându-se cu u.a. 1 C);
Limita sud-vestică: ocolește spre nord-vest, apoi spre sud-est partea vestică a parcelei 1C și intersectează linia parcelară dintre bornele 1 și 2;
Limita vestică: se îndreaptă spre nord-vest, pe linia parcelară dintre u.a. 1 B și u.a. 10;
Limita nord-vestică: ocolește pe la est u.a. 1 A și se termină la borna 2.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Cetate cuprinde parcelele și subparcelele 1B, 3C, 3E, 3F, 3N, 5B, 5N, 2G, 2J, 2K, 2L, 3D, 5A, 5C din U.P.VI Oltina - O.S. Băneasa. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Băneasa, U.P.VI Oltina, ICAS București, anul 1996.
IV.26. Rezervația naturală Pădurea Bratca, 66,7 ha, comuna Oltina, județul Constanța
Descrierea limitelor
Limita rezervației este reprezentată de linia de contact între unitățile amenajistice cuprinse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparținând O.S. Băneasa, U.P.VI Oltina și/ sau comunei Oltina, conform hărților sc. 1:10000 anexate amenajamentului Ocolului Silvic Băneasa.
Limita nordică și nord-vestică: coincide cu limita fondului forestier al UP VI Oltina - OS Băneasa, învecinată malului fluviului Dunărea, începând de la punctul cel mai estic al u.a. 5C, trecând pe la borna 123, până la borna 126;
Limita nord-estică și estică: continuă spre sud-est până la borna 125, învecinându-se cu u.a.59 A, B și cu terenurile agricole ale comunei Oltina;
Limita sudică și sud-estică: orientată spre sud-vest, trece prin borna 128 și se sfârșește în punctul sudic de contact între u.a.56A și u.a. 61B, învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina;
Limita vestică și sud-vestică: direcțională spre nord-vest, urmează linia parcelară dintre u.a.56 și 61B, terminându-se pe malul Dunării.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Bratca cuprinde parcelele și subparcelele 56 A, 56 C, 57 B, 58 A, 58 B, 56 B, 57 A, 58 C, 58 D din U.P.VI Oltina - Ocolul Silvic Băneasa. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Băneasa, U.P.VI Oltina, ICAS București, anul 1996.
IV.27. Rezervația naturală Lacul Oltina, 2.290 ha, comuna Oltina, județul Constanța
Descrierea limitelor
Limitele rezervației reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Oltina, descrise mai jos, conform hărților sc. 1:25000 anexate registrului cadastral al comunei Oltina și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-140-C-a, L-35-140-C-b, L-35-140-C-c, L-35-140-C-d.
Limita nordică: începe pe malul lacului, la contactul dintre pășunea Ps (2,45 ha) și terenul neproductiv NR (3,00 ha), de unde continuă spre est, pe la marginea sudică a acestuia din urmă, apoi la sud de pășunile Ps (4,20 ha) și Pe (2,60 ha), după care, aproximativ din dreptul parcelei Ce (1,28 ha), se îndreaptă spre nord și nord-est până la brațul Dunării, situat la sud de Ostrovul Epurașu (denumire conform hărții județului Constanta, 1:100.000, 1971);
Limita nord-estică: se îndreaptă predominant spre sud-vest, limitrof pădurii Pd (13,10 ha) și terenurilor neproductive Np (29,29 ha) până la intersecția cu punctul extrem sudic al pășunii Ps342 (93,28 ha);
Limita estică și sud-estică: se desfășoară pe malul lacului, spre sud-est, limitrof terenurilor neproductive Np (29,29 ha), apoi spre sud și sud-vest, pe marginea pășuni Ps (60,93 ha) (situată la vest de intravilanul comunei Oltina și de pădurea Ciufaț) și a terenului arabil de la vest de localitatea Strunga;
Limita sudică: continuă de la extremitatea vestică a terenului arabil A (9,5 ha), pe un traseu sinuos cu orientare generală sud-estică, conturând pășunea Ps (60,93 ha), terenul Ce (1,50 ha), pășunea Ps (11,78 ha) de la poalele dealului iarmacului, apoi se îndreaptă spre vest, de-a lungul terenului neproductiv NR (6,00 ha), până la intersecția cu limita teritorială a comunei Lipnița;
Limita sud-vestică: este constituită din limita teritorială a comunei Lipnița și continuă pe malul lacului, spre nord-vest, nord-est, apoi predominant spre nord-vest, până la capătul nordic al limitei teritoriale a comunei, de pe malul lacului;
Limita vestică și nord-vestică: se continuă spre nord, pe malul lacului, limitrof pășunii Ps (15,40 ha) și terenului arabil A (14,00 ha), situate la est și sud-est de localitatea Satu Nou. Mai departe, spre nord, limita părăsește malul lacului și conturează, spre vest, pășunea Ps342 (93,28 ha), învecinată lacului, fiind limitrofa terenului neproductiv Np (3,5 ha) de la baza dealului Săliștea, pășunii Ps (23,20 ha) de pe valea Săliștea și unei alte zone de terenuri neproductive de la baza dealului Văratec, precum și pășunii Ps (2,45 ha), toate situate la nord de localitatea Satu Nou.
Rezervația naturală Lacul Oltina cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurai lacului și unele pășuni limitrofe malurilor de vest și nord ale lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Ps 342 (93,38 ha) și HL (2197,22 ha)-Lacul Oltina. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Oltina, din anul 1985.
IV.28. Rezervația naturală Lacul Bugeac, 1.434 ha, comuna Ostrov, județul Constanța
Descrierea limitelor
Limitele rezervației reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Ostrov, descrise mai jos, conform hărților scara l:25000 anexate registrului cadastral al comunei Ostrov și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-139-D-d.
Limita nordică: începe de la promontoriul stâncos din nord-vestul lacului (NRV 2149 - 1,0 ha), apoi se îndreaptă, pe malul lacului, spre nord-est, ajunge la punctul pescăresc Bugeac, continuă paralel cu intravilanul localității Bugeac, apoi se îndreaptă spre sud-est, ocolește spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului până când intersectează digul de compartimentare de la limita nord-estică a rezervației;
Limita nord-estică: este constituită din digul de compartimentare ce se îndreaptă spre sud-est până pe malul opus al lacului;
Limita estică și sud-estică: urmează malul sinuos al lacului, spre sud-vest, limitrof unei suprafețe de pășune, apoi se desfășoară pe limita nordică și nord-estică a intravilanului localității Gârlița;
Limita sudică și sud-vestică: pornește de la intravilanul localității Gârlița, spre vest și nord, ocolind terenul agricol (A) aflat pe malul lacului. După aceasta, limita părăsește malul lacului și urmărește, în direcția sudvest, conturul sinuos al terenurilor neproductive Nr2252 (21,87 ha), Nr2417 (5,40 ha) și NR2419/1 (6,60 ha) incluse în rezervație, învecinându-se cu o suprafață de pășune. Limita ajunge ulterior pe malul lacului, într-o zonă cu depozite de nisip, de unde se îndreaptă spre sud-vest, pe malul lacului, până la Valea Ciamur, învecinându-se cu o zonă de pășune, apoi cu terenurile fostului IAS Bugeac, cu terenuri arabile, alte terenuri (Cc) și pășuni;
Limita vestică: se îndreaptă spre nord, pe malul lacului, învecinându-se cu o zonă de terenuri neproductive (NST), o pădure și pășuni situate la poalele estice ale dealului "La Veterani" (75,80 m);
Limita nord-vestică: începe în valea ce vine dinspre satul Almalău, continuă tot pe malul lacului, spre est, ocolește terenurile Ce și se îndreaptă spre nord, învecinându-se cu o pășune (P) și alte terenuri (Cc) după care se îndreaptă spre nord-est până întâlnește limita nordică, limitrof unei pășuni (Ps).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul Bugeac cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurul lacului și unele terenuri neproductive, limitrofe malurilor de sud-est și nord-vest ale lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Lac (lacul Bugeac - 1304,84 ha), Nr 2419/1, Nr 2417, Nr 2252, Nr 2149. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Ostrov, din anul 1986.
IV.29. Rezervația naturală Lacul Dunăreni, 703 ha, comunele Aliman și Ion Corvin, județul Constanța
Descrierea limitelor
Limitele rezervației reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărților sc. 1:25000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor Aliman și Ion Corvin și hărților topografice, sc.1:25000, L-35-140-D-a.
Limita nordică: începe de la punctul nordic extrem al parcelei P120 (=A120) - 30,06 ha, cu drumul Del21, se îndreaptă spre sud-est, sud-vest, apoi urmează spre est, după care urmează spre est canalul CD25 (10,23 ha), apoi continuă spre sud-est până la intersecția cu canalul CCN44 (0,16 ha), învecinându-se cu canalul CCN26, toate acestea aparținând com. Aliman;
Limita nord estică: continuă spre sud-est, de-a lungul digului, trece pe la ferma piscicolă, ajunge până la intersecția digului CD25 cu canalul CCN33 (0,20 ha), învecinându-se cu canalul CCN26, toate acestea aparținând com. Aliman;
Limita estică și sud-estică: se îndreaptă inițial spre sud-vest, apoi spre sud-est, din nou spre sud-vest, fiind învecinată cu canalul CCN26 și cu terenurile NGL30 (2,10 ha) și NGL27 (8,75 ha), ajungând până la limita teritoriului com. Ion Corvin, toate acestea aparținând com. Aliman;
Limita sudică: continuă de-a lungul digului CD25 spre vest, învecinându-se cu canalul CCN26 și terenurile agricole A 449 (19,60 ha) și A498 (16,75 ha);
Limita sud-vestică și vestică: părăsește malul lacului și digul CD25, înaintează spre sud-vest limitrof parcelei A498, apoi spre nord-vest după care continuă sinuos pe o direcție predominant nordică, conturând partea vestică a terenurilor neproductive Nrl34 (26,66 ha), până la drumul Del28 (1,96 ha) (învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparținând comunei Ion Corvin;
Limita nord-vestică: este constituită din drumul Del28, în direcția nord-est și de drumul Del21 (1,74 ha), învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparținând comunei Ion Corvin.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul Dunăreni cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurul lacului și unele pășuni și terenuri neproductive limitrofe malului vestic al lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Nr 134, Ps 120 (=A120), De 121 și De 128 (aparținând comunei Ion Corvin) și HB 21, HB 24, HB 491, CD 23, CD 25 (aparținând com. Aliman). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Aliman, anul 1983 și Registrul cadastral al parcelelor comunei Ion Corvin, anul 1975.
IV.30. Rezervația naturală Lacul Vederoasa, 517 ha, comuna Aliman, județul Constanța
Descrierea limitelor
Limitele rezervației reprezintă linia de contact dintre terenurile incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comuna Aliman, descrise în continuare conform hărții cadastrale sc. 1:25000 - anexată registrului sus menționat și/ sau hărților topografice sc. 1:25000, L35-140-B-C și L-35-140-D-b.
Limita nordică și nord-estică: încep de la promontoriul situat la poalele vestice ale dealului Musait (82,0 m), unde limita lacului se intersectează cu partea vestică a parcelei Ps2114 (51,17 ha). De aici limita se îndreaptă spre nord și nord-est, până la latura estică a parcelei menționate, după care continuă spre sud-est, până la privalul Vederoasa;
Limita estică și sud-estică: traversează privalul Vederoasa, apoi devin limitrofe pășunii Ps2120, până la limita sudică a acesteia, continuă pe marginea zonelor inundabile ale lacului până la drumul județean Dj2125, apoi se prelungesc, mai mult sau mai puțin paralel cu acesta, spre sud-vest și vest, până aproape de cotul acestei căi de transport. După aceasta limita se directionează spre sud-est, aproape paralel cu drumul Dj2125, de care se îndepărtează în dreptul celei de-a doua curbe, până în apropiere de zona nordică a intravilanului localității Vlahi, în continuare limita se îndepărtează de șosea spre sud-vest, apoi spre sud-est, redevenind aproape paralelă cu acesta din dreptul extremității sudice a intravilanului localității Vlahii, până la ultima curbă la 90° a șoselei înainte de a ajunge în comuna Aliman;
Limita sudică: se îndreaptă spre nord-vest (limitrof terenului agricol A2119 - 4,0 ha) apoi spre est, până la capătul vestic al canalului CN2118 (0,67 ha), din vecinătatea extremității nordice a intravilanului comunei Aliman;
Limita sud-vestică și vestică: pornește spre nord-vest, pe malul lacului, ocolește pe la est terenul arabil A2116 (2,08 ha), apoi se prelungește de-a lungul drumului, după care face un ocol spre sud, apoi spre nord, conturând spre vest terenul neproductiv NR78 (3,55 ha) și învecinându-se cu pășunea Psl579 (23,66 ha). După aceasta, limita intersectează drumul De2106 (0,47 ha), de-a lungul căruia se prelungește spre est pe lângă drumul De2108 (1,56 ha) după care conturează, pe latura vestică, terenul neproductiv NR1566 (5,54 ha) - inclus în rezervație, la început spre est, apoi spre nord-vest, până la extremitatea estică a văii Gătitei, învecinându-se cu pășunea Psl565.
Limita nord-vestică: din Valea Gătitei limita se îndreaptă spre nord pe o scurtă distanță de-a lungul drumului De2108 (1,56 ha) apoi conturează latura vestică a terenului neproductiv NR1526 (2,85 ha) - inclus în rezervație (învecinându-se cu pășunea PI537 - 29,37 ha), după care se îndreaptă spre est, de-a lungul laturii nordice a terenului neproductiv NR1525 (5,80 ha) (învecinându-se cu pășunea Psl525/1 -2,60 ha) până când întâlnește limita nordică.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul Vederoasa cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurul lacului și unele pășuni și terenuri neproductive limitrofe acestuia, cuprinzând parcelele și subparcelele: Ps 2115, Nr 1525, Nr 1526, Nr 1566, Nr 1578, Ps 1525/1, De 2108, De 2106, Ps 2109, Ps 2107, HB 2121. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Aliman, din anul 1983.
IV.31. Rezervația naturală Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului, 977 ha, localitățile Ariușd, județul Covasna și Podu Oltului, județul Brașov
Descrierea limitelor
Limita nordică începe de la podețul de pe drumul Araci-Ariușd din apropierea gropii de deșeuri menajere și merge 1 km de la V la E pe drum de pământ, traversează pârâul cu curs intermitent de lângă dealul Beldie și urmează malul drept al pârâului spre amonte. Limita rezervației trece pe lângă dealul Beldie (pe care îl include) urmând cursul pârâului spre platou pe 1,5 km unde sunt prezente fenomene de eroziune. Apoi pe 500 m limita merge pe drumul de pământ cu orientare spre Dobolii de Jos până în dreptul trupului de pădure al O.S. Sugaș, UP II ua 63 D, borna amenajistică 151.
Limita estică. De la borna amenajistică 151 limita urca spre vârful Foglau (638 m) pe direcția N -S până la borna amenajistică 152, după care urmează liziera pădurii până la borna amenajistică 148. Apoi limita se îndreaptă spre sud-est, traversează drumul de pământ ce coboară în Dobolii de Jos și urmează liziera pădurii dealului Barabas ocolind pădurea spre sud spre valea Sălciilor și apoi se orientează spre vest la poalele versantului Barabas, urmărind liziera pădurii spre dealul Straja.
Limita sudică: în dreptul vârfului Straja în albia râului Olt funcționează o balastiera și de aici până la stația de apă industrială din dreptul dealului Vițelului limita rezervației este râul Olt și constituie limita sudică a rezervației.
Limita vestică: De la stația de apă industrială limita rezervației urmează cursul râului Olt, lasă în stânga primul braț mort al Oltului, îl include pe cel de-al doilea și urmează cursul Oltului pe 1,4 km după care limita drumul ce ajunge în Ariușd, ocolește și Iasă în partea stângă intravilanul localității Ariușd, urmează de la ieșirea din Ariușd drumul pietruit spre Araci pe lângă dealul Ciocaș. La capătul dealului Beldie, în imediata apropiere a alunecării de teren se găsește ua 114 cu bornele 346 și 244. De aici mai sunt 500 m și se ajunge la punctul de pornire.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului cuprinde parcela silvica 114 din UP I -Vîlcele, Ocolul Silvic Șugaș, Direcția Silvică Sf. Gheorghe, dealurile Beldie, Ciocaș și Vițelului precum și pășunile comunei Araci, satul Ariușd. Parcela silvică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 1995, fiind inclusă și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.32. Rezervația de narcise Valea Neajlovului, 15 ha, localitățile Vișina și Petrești, județul Dâmbovița
Descrierea limitelor
Limita sudică: pornește de la confluenta a doua brațe ale râului Neajlov, urmează în amonte malul stâng al râului Neajlov, până la hotarul dintre comunele Vișina și Petrești, traversează acest hotar și se menține pe malul stâng al râului Neajlov până întâlnește limita vestică;
Limita vestică: urmează în amonte malul stâng al râului Neajlov, până la cca. 230 m față de limita sudica, unde râul Neajlov părăsește limita rezervației;
Limita nord ~ vestică: de la malul stâng al râului Neajlov, limita traversează pășunea (parcela Ps 563) până la malul drept al pârâului Mierea, unde întâlnește limita nordică;
Limita nordică: urmează în aval malul drept al pârâului Mierea până la hotarul comunelor Vișina și Petrești;
Limita nord - estică: urmează malul drept al pârâului Mierea de la hotarul Vișina - Petrești până la limita dintre pășune și teren arabil (parcelele Ps 339 și A 338);
Limita sud - estică: urmează limita dintre pășune și terenul arabil (Ps 339 și A 338) de la malul drept al pârâului Mierea până la confluenta celor două brațe ale Neajlovului.
Descrierea suprafeței
Rezervația de narcise din Valea Neajlovului cuprinde parcelele: Ps 339 (comuna Vișina) și % Ps 563 (comuna Petrești). Parcelele sunt preluate din hărțile cadastrale 1:10000 cadastrale întocmite în anul 1987.
IV.33. Rezervația naturală Pădurea Zăval, 351,3 ha, localitățile Gighera și Ostroveni, județul Dolj
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la borna silvică 38 și se continuă spre est trecând prin bornele silvice 37, 35, 32, 30, 28, 27 și 26 până la borna silvică 25;
Limita estică și sud-estică:dm dreptul bornei silvice 25, limita estică se îndreaptă spre sud-vest, urmând bornele silvice 20, 7 și 2 până la borna silvică 1;
Limita vestică și sud-vestică: de la borna silvică l, limita se îndreaptă spre nord - vest trecând prin bornele
silvice 3, 5, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 31, 33, 34 și 36 până în dreptul bornei silvice 38.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Zăval cuprinde parcelele 1-17 din U.P. III Lunca Jiului ale Ocolului Silvic Sadova. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit de ICAS în anul 1994, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.34. Rezervația naturală Pădurea Canton Hățiș, 6,4 ha, localitatea Stelnica, județul Ialomița
Descrierea limitelor
Zona aflată în fond forestier aparținând Ocolului Silvic Fetești este limitată la nord, nord-est și sud de fluviul Dunărea, iar la vest de digul de apărare vestic al Bălții Borcea.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Canton Hățiș face parte din parcela 1 din UP11, incinta Borcea. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.35. Rezervația naturală cu profil paleontologică Șcheia, 1 ha, localitatea Ș cheia, județul Iași
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la baza cornișei (abruptului) și urmărește baza abruptului fostei carierei de calcar pe o lățime de aproximativ 50 de m, pe o lungime de 200 m dinspre E spre V-SV, care desparte rezervația de parcela topografică P 417/1, până la nișa din abruptul fostei cariere;
Limita estică: este reprezentată de un punct din care pleacă sub un unghi ascuțit abruptul, localizat unde începe abruptul fostei cariere și se întâlnesc limitele parcelei topografice P 417/1 cu parcela topografică P535/1(pășuni);
Limita sudică: pornește din punctul de intersecție a parcelelor P417/1 și P535/1, urmând linia de contact dintre rezervație și parcela topografică P 535/1200 de m spre V, până la nișa din abrupt; Limita vestică: pornește din punctul reprezentat în teren printr-un cub masiv de calcar oolitic trecând printr-o nișă în abrupt până în partea superioară a fostei cariere închizând limitele rezervației.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Șcheia cuprinde o suprafață de teren situată în partea superioară a versantului nordic din Dealul Fundul Muncelului, pe amplasamentul fostei cariere de calcar oolitic și fosilifer și este reprezentată de teren neproductiv, care face parte din parcela topografică NR 535 inclusă /din Tarlaua 28, la nord de localitatea Șcheia. Parcela topografică este preluată din harta cadastrală scara 1:10000 din 1991 și reactualizată în 2000.
IV.36. Rezervația naturală cu profil geologic și paleontologic Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni, 0,5 ha, localitatea Răducăneni, județul Iași
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la marginea pășunii împădurite (care apare în harta cadastrală sub denumirea de P99) și se continuă spre est până în albia ravenată a Pârâului Pietrei care desparte parcela topografică NR 98 din tarlaua 3 în două;
Limita estică: începe de la salcia de aproximativ 70 de ani din albia pârâului și urmărește firul albiei ravenate a Pârului Pietrei pe o lungime de 100 de m până în punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic;
Limita sudică: se întinde din punctul reprezentat în teren prin apariția calcarului masiv oolitic până în marginea pășunii împădurite pe o lățime de aproximativ 50 de m începând din firul văii spre vest urmând linia de contact dintre rezervație și parcela topografică P 99 din tarlaua T3;
Limita vestică: pornește din firul văii urmărind limita dintre pășunea împădurită (P 99) din tarlaua T3, și terenul neproductiv, închizând limitele rezervației în punctul din albia pârâului unde există o salcie de aproximativ 70 de ani.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni cuprinde o suprafață de 0,5 ha teren situată pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al Dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m), pe o zonă din amplasamentul a fostei cariere de calcar și nisipuri și este reprezentată de teren neproductiv, parcela topografică NR 98 inclusă /din Tarlaua 3, la sud-vest de localitatea Răducăneni. Parcela topografică este preluată din harta cadastrală scara 1:10000 din 1991. Rezervația naturală geologică și paleontologică "Pârâul Pietrei - Bazga Răducăneni", 0,5 ha, la sud vest de localitatea Răducăneni, la cca. 900 de m de limita intravilanului localității pe drumul DE 164, jud. Iași.
IV.37. Rezervația naturală Peștera Izverna, 2 ha, localitatea Izverna, județul Mehedinți
Descrierea, suprafeței
Rezervația naturală Peștera Izverna cuprinde peștera (golul subteran) precum și o suprafață de teren de 2 ha, situată la exterior, pe teritoriul ariei naturale protejate Tufărișurile mediteraneene de la Izverna, care face parte din UP V Coșuștea a Ocolului Silvic Tarnița.
IV.38. Rezervația naturală Scaunul Domnului, 50 ha, comuna Deda, județul Mureș
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la borna silvică 174 și urmărește spre NE, limitele din aval a subparcelelor 84B, 85B, UP II Bistra, până la cota 1394 m; în continuare limita cotește spre nord-est până la borna silvică 171;
Limita estică: de la borna silvică 171 limita urmărește spre sud linia de creastă secundară până la cea de a doua cotă de 1394,0 m și coboară până la borna silvică 40, Din acest punct limita traversează spre sud partea superioară a u.a. 21, 20, 19 la o distanță de 100 m de baza formațiunilor stâncoase ale Scaunului, ajungând până la borna silvică 36;
Limita sudică: de la borna silvică 36, limita rezervației urmărește limita fondului forestier spre vest, pe la baza stâncilor, până la borna silvică 207 și traversează pe la nord partea superioară a parcelei 109, până la borna silvică 209, U.P. II Bistra;
Limita vestică de la borna silvică 209 limita continuă spre NV pe limita din aval a subparcelei 108D, iar în continuare spre nord pe limitele din aval a subparcelelor 102 B, 96B, 85 D, 84 B până la borna silvică 174.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Scaunul Domnului cuprinde parcelele și subparcelele % 19-21 din UP III. Gălăoaia, ocolul silvic Răstolița, și % 84, 85, 96, 102, 108, 109 din UP II Bistra, Ocolul Silvic particular Dedeanca, precum și enclavele din interiorul acestor grupuri de parcele. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2000, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.39. Rezervația naturală Seaca, 815 ha, localitatea Ibănești-Sovata (munții Gurghiu), județul Mureș
Descrierea limitelor
Limita nordică pornește de pe culmea calderei vulcanice, din apropierea vf. Seaca Mică (1732 m), de la borna 118 din U.P. VII Secuieu în direcția nord-est, urmărind limita inferioară a subparcelelor 69B, 68E, până pe culmea Carelor.
Limita estică este reprezentată de partea superioară a limitei ariei protejate ce urmărește culmea principală și care reprezintă marginea calderei spre est, pornind din vf Tătarca (1655 m, borna 32), trecând prin bornele 53, 54, 56, 57, 65 (vf. Găineasa), borna 66 (vf. Frăsileasa). Partea inferioară a limitei estice urmărește marginea calderei vulcanice, fiind reprezentată prin marginea inferioară a arboretelor bătrâne din u.a. 19B, 25D, C, 30D, 31C, D, 32C, 33B, C, D, 33C, 36E, 37B, C, D, 38B.
Limita sudică din vf. Frăsileasa limita urmărește în continuare culmea principală, prin bornele 68, 69, 72, 73, 75, 76 din U.P. VII Secuieu până la borna 116 din U.P.VII Sebeș, O.S. Sovata. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud, pe o culme secundară, până la borna 117, coboară spre vest până la pârâul Sebeș (borna 118) și pe firul apei până la borna 111, în final limita urcă până la vf. Piatra Mare (1650 m).
Limita vestică pornește din vf. Piatra Mare (1650 m), coboară pe culmea Țiglei până la borna 183, U.P. VI Sebeș și pe limita inferioară a arboretelor bătrâne din u.a 73C, 69, 65, 645 (bornele 176, 263 bis, 167, 163, 162 U.P. VI Sebeș) pe culmea Seaca (borna 162) vf. Seaca Mică (1732 m).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Seaca cuprinde parcelele și subparcelele 19B, 25D, C, 30D5 31 C, D, 32C, 33B-D, 36E, 37B- D/38B, 40C -V, 41D, E, 43B-F, 43C, 44D-F, 48D, 49C-I, 50D-F, 51D-E, 52C-F, 53C, 54C, 56D, 57C, 58B, 61C, 64B- D, 651, 68E, 69B. din U.P. VII Secuieu, Ocolul silvic Gurghiu, 64-65, 69, 73, din U.P. VI Valea Soveții, 45 - 47, din U.P. VII Sebeș, ocolul silvic Sovata, precum și enclavele din interiorul acestor grupuri de parcele.
IV.40. Rezervația naturală Lacul Cuejdel, 114 ha, localitatea Cuejdiu, comuna Gârcina, județul Neamț
Descrierea limitelor
Limita nordică: este dată de linia de țărm a Lacului Cuejdel și începe de la gura de vărsare a pârâului Glodu, trece prin borna parcelara 60 și se continua până în dreptul gurii de vărsare a pârâului Cuejdel; este reprezentata de limitele de sud-est ale subparcelei 28A și de sud ale subparcelei 29 A, demarcate de borna parcelara 60;
Limita estică: pornește de la gura de vărsare a pârâului Cuiejdel și are direcția generală nord vest - sud est. Trece prin bornele parcelare 84 și 86 și se continuă spre sud până la barajul natural care închide în aval cuveta lacustră. Acest sector corespunde cu limitele de vest ale parcelelor silvice: 38 - până la borna 84; 40 - între bornele parcelare 84 și 86 și subparcelei 41 A - între borna parcelara 86 și barajul lacului, nemarcat cu bornă). Din dreptul bornei 86, limita estică include și corpul alunecării de teren și coincide cu limita de nord a parcelei 41 (subparcelele 41A și 41 B), cuprinsă între bornele parcelare 86 și 85. În continuare limita corespunde cu limitele de est ale subparcelelor silvice 41 B și 42 B marcate de bornele parcelare: 85, 87, 122 și 89;
Limita sudică: traversează corpul alunecării de teren între borna parcelara 89 și pârâul Cuejdel (borna 91) trecând prin borna parcelară 90;
Limita vestică: între bornele parcelare 91 și 46 este reprezentată de albia pârâului Cuejdel și, pe o mică porțiune, de corpul barajului care închide luciul de apă; trece prin bornele parcelare 45 și 88. De la borna 46 către nord vest, trecând prin borna 48, și până la gura pârâului Glodu limita coincide cu linia țărmului lacului până la gura de vărsare a pârâului unde se conectează la limita de nord a rezervației (se identifică cu limitele de est ale subparcelei 22 B și parcelei 23, separate de borna 48).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul Cuejdel cuprinde luciul de apă al Lacului Cuejdel și suprafața alunecării de teren care formează barajul natural al lacului, situate aval de lac; include parcelele și subparcelele forestiere: 113 T (Lacul Cuejdel) și 41A, 41B, 42A și 42 B (zona alunecării de teren) din cadrul UP II Mijlocii situată în raza Ocolului Silvic Gârcina. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1994, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.41. Rezervația naturală Codrul Secular Runc, 58 ha, localitatea Bahna, județul Neamț
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de linia care leagă bornele silvice 137 și 132, linie ce separă rezervația de parcelele silvice 42 și 43 (din afara rezervației);
Limita estică: sc. suprapune liniei care unește bornele silvice 132 și 180 și care separă parcela silvică 53 (din rezervație) de parcelele silvice 51 și 52 (din afara rezervației);
Limita sudică: începe de la borna silvică 180 până la borna silvică 135, având următoarele vecinătăți: între bornele silvice 180 și 645 sunt terenuri agricole proprietate a unor locuitori din localitatea Izvoare, între bornele silvice 645 și 635 sunt terenuri forestiere proprietate a unor locuitori din localitățile Izvoare și Cârligi iar între bornele silvice 635 și 135 este islazul comunei Bahna -județul Neamț;
Limita vestică: începe de la borna silvică 135 și se continuă pe limita parcelară care desparte rezervația de parcelele silvice 55 și 56 (din afara rezervației), până la borna silvică 137.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Codrul Secular Runc cuprinde parcelele silvice 53 și 54 din UP VI Racova - OS Fântânele, Direcția Silvică Bacău. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1998, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
IV.42. Rezervația naturală Secu, 776,7 ha, localitatea Secii, județul Neamț
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Secu cuprinde unitățile amenajistice 1-31 din UP I Izvorul Alb a Ocolului Silvic Ceahlău. Unitățile amenajistice au fost preluate din amenajamentul silvic al OS Ceahlău din anul 1990.
IV.43. Rezervația naturală Valea Citețului, 900 ha, localitățile Balș, Bîrza, Voineasa, Pîrșcoveni, Osica de Sus, Dobrun, Fălcoiu, județul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la podul CFR peste râul Olteț situat pe teritoriul localității Balș și se continuă spre est urmărind limitele sudice ale parcelelor cadastrale Pd 42, A 39, Pd 18 (localitatea Balș), N 37, A 38, Pd Zăvoiul Bîrzei, A 46, Pd 48, Pd 50, Pd 45, A 52, Pd 54, N 81 Pd 81, N 81, Pd 82 (comuna Barza), P 21, N 21, A 21, intravilan Pîrșcoveni, A 40, Pd 50, N 50, Pd 49, Pd 52 (comuna Pîșcoveni), A 44, N 47, Pd 47, P 48, A 54 (comuna Osica de Sus) și se continuă cu limita stabilită la baza interioară a digului de protecție până la vărsare în râul Olt (lacul de acumulare Drăgănești), învecinată cu limita sudică a parcelelor cadastrale Pd 34, A 34, Pd 29, A 29;
Limita estică: pornește de la punctul de contact dintre digul de apărare de pe partea stângă al râului Olteț cu digul lacului de acumularea Drăgănești, traversează râul Olteț în zona de vărsare a acestuia în râul Olt, până în zona de contact dintre digul de apărare de pe partea dreaptă al râului Olteț cu digul lacului de acumularea Drăgănești;
Limita sudică: pornește de la zona de contact dintre digul de apărare de pe partea dreaptă al râului Olteț cu digul lacului de acumularea Drăgănești și se continuă spre vest, urmărind baza interioară a digului de protecție până la vărsare, care este reprezentată de limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 126, A 45, A 44, Pd 43. În continuare limita urmărește limitele nordice ale parcelelor cadastrale Pd 49, intravilanul localității Bobu, limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 47, Pd 45 (comuna Osica de Sus), A 51, P 21, N 21 (comuna Pîrșcoveni), Pd 1, A 2, Pd 5, A 7 Pd 13, Pd 14, Pd 83 (pădurea Ulmet) (comuna Dobrun), limita intravilanului satului Chilii și limitele nordice ale parcelelor cadastrale N 77, N 50, N 59, Pd 57, P 56, Pd 36, Pd 37, Pd 38, Pd 39, A 44, Pd 21, Pd 20, Pd 17, Pd 16 (comuna Voineasa) și Pd 42, N 45, Pd 45 (orașul Balș) până la podul CFR peste râul Olteț;
Limita vestică: este reprezentată de podul CFR peste râul Olteț situat pe teritoriul localității Balș.
Parcelele cadastrale sunt preluate din hărțile cadastrale ediția 1970 scara 1 :25000
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Valea Citețului cuprinde albia râului Olteț între digurile de apărare pe o distanță de circa 38 km.
IV.44. Rezervația naturală Pădurea Reșca, 50 ha, localitatea Dobrosloveni, județul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește din dreptul bornei silvice 87 și urmează DC 86 (Reșcuța - Chili) pe o distanță de 500 m până în dreptul bornei amenajistice 88;
Limita estică: din dreptul bornei silvice 88, limita se continuă spre sud pe o distanță de circa 1000 m, până la borna silvică 102, trecând prin borna silvică 99;
Limita sudică: pornește de la borna silvică 102 și urmează linia parcelară până la borna silvică 107, pe o distanță de 500 m;
Limita vestică: de la borna silvică 107, limita urmează drumul forestier D 101, pe o distanță de 1000 m, trecând prin borna silvică 98, până la borna silvică 87.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Reșca, cuprinde unitățile amenajistică UA 51 și UA 58 care se află în trupul de pădure Reșca, din UP (unitatea de producție) X Reșca, a Ocolului Silvic Caracal. Parcelele au fost preluate din harta amenajistică, a Ocolului Silvic Caracal, realizată în anul 2000.
*Se permite realizarea unui management forestier activ.
IV.45. Rezervația naturală Pădurea Lapiș, 430,4 ha, Localitatea nușfalău, județul Sălaj
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la borna silvică 112 și continuă pe linia parcelara 90 până la borna silvică 114, de unde continuă pe limita de parcelă dintre u.a 57 și u.a. 56 până la Pârâul Zăuanului și continua pe Pârâul Zăuanului până la borna silvică 116;
Limita estică: pornește de la borna 116, continuă pe limita de pădure (cu pășunea Nușfalău) trecând prin bornele silvice 109, 90, 89 și 72. De la borna silvică 72, limita urmează pe linia parcelară L 85 până la borna silvică 71;
Limita sudică: începe de la borna silvică 71 și continuă pe linia de parcelă L93 până la borna 64, iar de aici pe linia parcelara L 84 până la borna 68, continua pe limita de subparcela între U.a. 26A și 26B și limita de subparcela între U.a. 31A și 31B până la Linia parcelara L 86. Limita continuă pe linia parcelară L86 urmând la bornele silvice 76, 79 și 80, apoi pe linia parcelară L98 până la borna 84. Limita sudică continuă pe drumul auto forestier, trecând prin bornele silvice 97, 83 și 98, până la linia parcelară dintre U.a. 48D și 48A și continuă pe limita pădurii până la borna silvică 101;
Limita, vestică: începe de la borna silvică 101 și continuă pe limita pădurii, trecând prin bornele silvice 102, 103, 104, 105, 110, 111, 112.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Lapiș cuprinde parcelele și subparcelele forestiere 26B, 27, 31B, 31T, 32, 33, 35-39, 41-46, 47, 48A, 48B, 48C, 48E, 48A1, 48V1, 48V2, 49-56,57B, 57C5 58 A, 58B; și liniile parcelare L84-89, L93-94, L97, L98 din UP VIII Lapiș a Ocolului Silvic Șimleu Silvaniei. Parcelele și subparcelele sunt preluate din Amenajamentul silvic al O.S. Șimleu Silvaniei, UP VIII Lapiș ICAS Oradea 1991, fiind incluse și pe harta silvică care face parte integrantă din amenajament.
IV.46. Rezervația naturală mixtă Lacul Tătarilor, 6 ha, localitățile: Comuna Arpașu de Jos, Sat Arpașu de Sus, Județul Sibiu
Descrierea limitelor
Limita nord, nord-est începe în punctul în care De 3752 (drumul de exploatare Arpașu de Sus - Cabana Arpaș) se intersectează cu De 3816 (drum de exploatare agricol), se merge apoi pe De 3716 până când în partea dreaptă a drumului începe parcela de arabil A 3829.
Limita sudică pornește din punctul în care De 3716 ajunge în dreptul parcelei A 3829 (în partea dreaptă) apoi se merge pe limita dintre folosințele Fn 3820 (fâneață) și A 3829 (arabil) până la intersecția cu drumul de exploatare De 3752.
Limita vestică pornește din punctul în care limita dintre folosințele Fn 3820 (fâneață) și A 3829 (arabil) se intersectează cu drumul de exploatare De 3752 (Arpașu de Sus - Cabana Arpaș), se merge apoi pe De 3752 (drum de exploatare agricol) până la intersecția cu De 3816 (drum de exploatare agricol).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală cuprinde următoarele parcele: A 3817 (arabil), Tf 3818 (tufăriș), Tf 3819 (tufăriș), Fn 3820 (fâneață)., aflate parte în proprietatea primăriei, parte la proprietari particulari.
IV.47. Rezervația naturală Ostrovul Gâscă, 58 ha localitatea Năsturelu, județul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la borna silvică 141, delimitată de canalul navigabil al Dunării ce desparte Ostrovul Gâscă de liziera de protecție din partea de sud a teritoriului cadastral al comunei Năsturelu și se continuă prin borna silvică 142 până la borna silvică 144;
Limita estică: pornește din dreptul bornei silvice 144 delimitată de canalul navigabil al Dunării până la borna silvică 146;
Limita sudică: pornește de la borna silvică 146, se continuă până la borna silvică 145, delimitată de canalul navigabil al Dunării dinspre granița cu Bulgaria.
Limita vestică: pornește din dreptul bornei silvice 145, se continuă prin borna silvică 143 până la borna silvică 141, fiind delimitată de canalul navigabil al Dunării dinspre granița cu Bulgaria.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Ostrovul Gâscă cuprinde insula Ostrov Gâscă, reprezentată de parcelele și subparcelele forestiere 65, 66, 67A și 67N din U.P. I Năsturelu a Ocolului Silvic Alexandria. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1988.
IV.48. Rezervația naturală Pădurea Troianu, 71 ha, localitatea Troianu, județul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la borna silvică 28, se continuă pe drumul de exploatare De209 prin borna silvică 27 până la borna silvică 33 situată la intersecția drumului de exploatare De 209 cu drumul județean DJ 658 B;
Limita estică: pornește de la borna silvică 33, se continuă prin bornele 32 și 31, delimitată de DJ 658 B, după
care coboară prin borna 30 până la borna 29 delimitată de limita fondului forestier din vecinătatea construcțiilor asociației agricole;
Limita sudică: pornește de la borna silvică 29, se continuă până la borna silvică 22 fiind delimitată de limita fondului forestier din vecinătatea extravilanului comunei Troianu;
Limita vestică: pornește de la borna 22, se continuă prin borna 23 până la borna silvică 24 delimitată de limita fondului forestier, după care urcă prin borna silvică 25 până la borna silvică 28 delimitată de drumul de exploatare De 208 din vecinătatea intravilanului satului Vatra.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Pădurea Troianu cuprinde parcelele și subparcelele forestiere 13A-G, 14A-F, 14V, 15A-F, 15V, 16A-E, 16A(1), 16A(2) și 16Z din U.P.I Lunca Vezii a Ocolului Silvic Roșiorii de Vede. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1995, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1988.
IV.49. Rezervația naturală Pădurea Babadag - Codru, 524,60 ha, localitatea Babadag, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărților anexate amenajamentelor ICAS - Stațiunea Tulcea, sc. 1:10000, precum și hărților topografice sc. 1:25000, L-35-118-A-d și L-35-118-C-d.
Limita nordică începe de la calea ferată Medgidia - Tulcea, urmează spre nord șoseaua Tulcea-Constanța până la borna 57, de unde intră, spre est, în fondul forestier al UP I Gara Codru ajungând la bornele 58 și 59 în Culmea Șeremetului. De aici spre est, rezervația se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, limita fiind reprezentată de Culmea Șeremetului, cu excepția zonei unității amenajistice (u.a.) 9B și 10B unde limita trece pe conturul sudic al acestora. Limita nordică este marcată prin bornele 59, 87, 89, 86, 91, 105, ultima dintre acestea fiind în apropiere de vârful dealului Dadovar.
Limita estică se continuă spre sud pe teritoriul UP I Gara Codru, învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Babadag, pe traseul bornelor 108, 109, 110, (pe dealurile Chiuciuc Bair și Hiucliuc Bair), continuă aproximativ până la borna 48, după care trece prin interiorul terenurilor I.C.A.S., parcurgând bornele 46 și 49, pe dealul Lupilor, până la borna 43 de unde urcă spre nord până intersectează calea ferată. De aici, limita se continuă pe terenurile aparținând O.S. Babadag, U.P.VI Codru, în continuare limita coboară spre sud, fiind relativ apropiată de calea ferată și parcurge bornele 26, 285 apoi se îndreaptă spre sud-vest până la borna 24, de unde continuă pe un traseu sinuos spre sud, nord, est, nord și din nou est, până intersectează un drum de pământ în colțul nord-estic extrem al parcelei 13 B, continuă apoi de-a lungul acestuia spre sud-est, până ajunge la intersecția dintre drumul respectiv și linia parcelară ce pornește din borna 32. Limita continuă de-a lungul acestei linii parcelare spre sud-vest, până când ajunge în punctul extrem sudic al parcelei 14 D, după care se îndreaptă pe un traseu meandrat spre nord-vest, de-a lungul liniei ce separă u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersecția acesteia cu linia parcelară dintre 13 D și 14 A, aceasta se îndreaptă spre sud-vest până la borna 29. De aici continuă spre sud, trece prin borna 21, se îndreaptă spre sud-est, nord-est, apoi sud-est, intersectând linia parcelară dintre u.a.15 A și 14 A, după care se îndreaptă spre est și nord-est, ocolind apoi spre sud neproductivul 16 NI (inclus în rezervație). Linia parcelară se îndreaptă în continuare pe un traseu meandrat aproximativ spre sud-est, pe limita dintre u.a. 17 C, respectiv 17 D și E, apoi spre sud-vest, până ajunge în borna 37. De aici trece spre sud, ajungând la borna 36.
Limita sudică se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, începe la borna 36, în apropierea vârfului Acairac Bair (142,0 m), se îndreaptă spre vest, apoi ocolește spre nord, sud și vest u.a. 16 B și 16 C. În continuare limita se învecinează cu terenurile agricole și pășunile aparținând comunei Ceamurlia de Jos, fiind marcată prin bornele 35, 22 și 19. Toate suprafețele menționate în cadrul limitei sudice aparțin O.S. Babadag, U.P.VI Codru.
Limita vestică, cu direcție generală nord - sud, este marcată de șoseaua Tulcea - Constanța, între bornele 19, 20, 15, 23, 13, situate pe versanții vestici ai dealului Caracuș, după care se îndepărtează la mică distanță de această cale de transport, pe care o întâlnește din nou începând cu borna 27, până la intersecția cu calea ferată. Toate suprafețele din rezervație menționate la limita vestică aparțin O.S. Babadag, U.P.VI Codru.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Babadag - Codru, cuprinde parcelele și subparcelele silvice 10A, 10 B, 10 D, 10 N, 14 C, 9 A, 9 N, 9 F, 9 J, 9 L, 15 N1, 15 N2, 15 F, 15 H, 16 A, 16 G, 16 H, 11, 12 F, 12 A, 10 C, 13 B, 14 D, 9 B, 9 C, 9 D, 9 E, 9 G, 9 H, 91, 9 K, 9 M, 15 E, 15 G, 16 D, 16 E, 16 F, 16G, 17 D, 17 E din UP VI Codru - Ocolul Silvic Babadag și parcelele și subparcelele silvice 1 A, 2 A, 4, 6 A, 6 B, 7 A, 8 A, 9 A, 10 A, 11 ale UP I Gara Codru, conform: Amenajamentului silvic al O.S, Babadag, U.P.VI Codru, ICAS București, 1995 și Amenajamentului silvic ICAS - Stațiunea Tulcea, U.P. I Gara Codru, ICAS București, 1995.
IV.50. Rezervația naturală Lacul Trăiau, 326 ha, localitatea Cerna, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, ce aparțin în totalitate comunei Cerna, conform hărților sc. 1:10000 anexate registrului cadastral ale comunei Cerna, precum și hărții topografice sc.1:25000, L-35-105-C-d.
Limita nordică: pornește de la extremitatea nordică a digului Cd649, se îndreaptă spre est, (limitrof parcelelor Cc669 și A668), continuă spre sud-est (fiind învecinată cu terenurile arabile A666 și A662) până în dreptul digului Cdl301, după care conturează malul lacului spre nord-est, apoi est, până intersectează valea Cerna (pe acest traseu învecinându-se cu pășunea P1299, parcela Ccl298, pășunea P1294);
Limita estică: se îndreaptă spre sud, limitrof intravilanului localității Trăiau, până la intersecția cu valea laila, învecinându-se apoi cu văile Hr1304/l, Hr1306 și terenul Nm1307 precum și cu intravilanul localității Traian, după care se îndreaptă spre sud-vest, limitrof terenurilor agricole Al326 și viilor localității Trăiau (Vnl317, Vnl321);
Limita sudică: este orientată inițial spre sud-vest, pe la marginea terenurilor agricole A1327, apoi continuă spre nord-vest pe limita teritorial-administrativă a comunei Peceneaga, după care se prelungește de-a lungul drumului De 650 (traversând extremitatea nordică a văii Toloșmanului) până când intersectează digul Cd649, ce marchează limita vestică a lacului Traian;
Limita vestică: este dată de digul Cd649 orientat spre nord-vest.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul Traian este reprezentată de luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație palustră de jur împrejurul lacului, unele pășuni și terenuri neproductive, cuprinzând parcelele și subparcelele: Nm 1302, P662/1, P666/1, P669/1, Hp656, Hpl300, Hp660, Hc660/l, P660/2, Hp652, P651, Hp1311/1, P1311, Nm1309. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Cerna, județul Tulcea întocmite în anul 1990.
IV.51. Rezervația naturală Muchiile Cernei-Iaila, 1.891 ha, comunele Cerna și Dorobanții, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, ce aparțin în totalitate comunelor Cerna și/sau Dorobanții, conform hărților 1:10.000, anexate registrelor cadastrale ale comunei Dorobanții și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-105-D-c, L-35-105-D-d, L-35-117-B-a, L-35-117-B-b.
Limita nordică: se încadrează în totalitate în teritoriul comunei Cerna. Aceasta începe de la drumul Del444 (din vecinătatea intersecției acestuia cu canalul de irigații Hc1343) și se îndreaptă sinuos spre nord-est (limitrof terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientându-se apoi spre est, pe un contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof terenului arabil A1411), ocolește în direcția sud terenul arabil A1402 iar după ce întâlnește drumul De1401 se îndreaptă de-a lungul acestuia spre sud-est și est, apoi din nou spre nord și est până ce intersectează drumul De1399 (învecinându-se, pe acest traseu cu terenul agricol A1400). De aici, drumul face două meandre spre sud (ocolind terenul agricol A1398), apoi continuă spre sud-est (paralel cu valea laila) până la drumul De1181, de-a lungul căruia avansează spre nord-est (învecinându-se pe acest traseu cu terenurile arabile A1193, A1192, A1190, A1182). Ulterior limita ocolește spre est, apoi spre nord-est terenul arabil Al 144, pe la poalele nordice ale dealului Muchea Lungă, până când întâlnește intravilanul localității General Praporgescu. În continuare, limita rezervației parcurge spre nord-est marginea intravilanului acestei localități, apoi continuă spre sud-est, de-a lungul drumurilor De1122, De1123;
Limita estică: ce aparține în totalitate comunei Cerna, trece spre sud, limitrof terenului agricol A1132, paralel cu capătul sudic al văii Iaila, continuând de-a lungul drumului De 1123, până la intersecția sa cu drumul De1174;
Limita sudică: se îndreaptă, pe teritoriul comunei Cerna, predominant spre vest de-a lungul drumurilor De1174, De1159, până întâlnește limita teritorială a comunei Dorobanții. De aici, limita continuă spre nord-vest, pe teritoriul comunei Dorobanții (limitrof terenului arabil A110, pășunii P103) și se îndreaptă spre sud-vest, de-a lungul drumurilor De108, De106. Ulterior limita se îndreaptă spre sud-vest, apoi spre sud, de-a lungul drumurilor De84 și De112 (învecinându-se cu terenul agricol A93). După ce conturează spre sud-est terenul arabil A81, limita ocolește în direcția nord-vest și sud-vest terenul agricol A75, apoi continuă spre sud-vest, de-a lungul canalului de irigații Hc73, pe care îl părăsește ulterior, prelungindu-se, pe un traseu sinuos, predominant spre nord (învecinându-se cu terenurile arabile A123, A70). Limita face apoi un mare ocol spre sud-est și apoi nord-est, până când ajunge aproape paralelă cu limita administrativ-teritorială a comunei Cerna, ce se apropie de vârful Muchiile Cernei (306,4m). Limita face o nouă buclă în jurul Muchiei Bodanu, inițial orientându-se spre sud-vest (limitrof terenului arabil A68), până la intersecția cu un canal de irigații și cu drumul De59, după care continuă spre nord-vest, în lungul drumului De60, apoi se prelungește pe un traseu sinuos, predominant spre nord-vest, până când întâlnește limita teritorială a comunei Cerna (învecinându-se pe acest traseu cu terenul arabil A64, A66/1, A66/2, A66). De aici, limita continuă de-a lungul limitei teritoriale a comunei Cerna, spre vest, apoi spre sud-vest, până la intersecția cu drumul De61, situat la extremitatea sudică a terenului arabil A1422;
Limita vestică: continuă exclusiv pe teritoriul comunei Cerna, face un ocol spre sud-vest, apoi spre nord-est, înconjoară în direcția vest și sud-vest terenul arabil A1423, intersectează drumul De1427, pe care îl părăsește pentru a ocoli spre nord -vest și sud-est terenul arabil A1426, după care revine la acest drum pe care îl urmează spre nord-vest (cu un ocol în dreptul terenului arabil A1419), până ce întâlnește limita nordică.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Muchiile Cernei-Iaila cuprinde parcelele și subparcelele Pp1146, Pd1147, P1155, P1157, PD1148, PD1149, PD1150, PD1151, PD1152, PD1153, PD1154, P404, Nb1403, Nb1405, Nb14065 Nb1409, Nr1407, P1408, Nb1414, P1421, Nb1420, P1420/1, P1425, P1424, Nb1430, P1431/1, enclavele NG 1138, A 1139, A 1141, A 1142, A 1143, A 1422 aparținând comunei Cerna și parcelele și subparcelele P67, P69, Pt69/l, P72, Pt76, Pt77, Pt80, Pp87, P89, Pt92, Pt105, P86, PDt85, Pp90, P100, P101, P99, P98, P97, Pp96, Pp91, Nr63, Nr62 aparținând comunei Dorobanții. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Cerna, 1990 și Registrul cadastral al parcelelor comunei Dorobanții, 1990.
IV.52. Rezervația naturală Beidaud, 1.121 ha, comuna Beidaud, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Beidaud, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Beidaud și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-118-C-c.
Limita nordică: începe din apropierea extremității sudice a intravilanului localității Neatârnarea, pe care îl urmează în direcția nord-est până la marginea sa estică, după care se îndreaptă spre vest, pe versanții nordici ai dealului Giurgea, limitrof fondului forestier al Ocolului Silvic Casimcea. Pe culmea acestui deal, limita se îndreaptă spre est, de-a lungul drumului De56, apoi continuă spre nord-est, pe.marginea fondului forestier, până la intersecția acestuia cu limita teritorială a comunei Stejarii, situată pe valea pârâului Hamangia (pârâul Giurmeș, conform hărții topografice). De aici, limita urmează în direcția sud-est limita teritorială a comunei Stejaru până în zona terenului arabil A53, respectiv în punctul în care pârâul Giurmeș (Hr52) intersectează această limită teritorială;
Limita estică: urmează cursul meandrat al pârâului Giurmeș (Hr52) în direcția sud și intersectează confluența sa cu valea Carabalâc. Ulterior, continuă spre sud, pe la poalele dealului Carabalâc, până la confluența sa cu valea de la sud de acesta. De aici, limita descrie o curbă largă, predominant spre est, până la confluența sa cu un pârâu ce vine dinspre nord (Hr70). Ulterior, limita urmează în aval, spre sud, valea pârâului Giurmeș, ocolește spre vest și sud-vest terenul arabil A88, apoi, urmează limita intravilanului comunei Beidaud, până când îl părăsește în direcție vestică, în apropiere de firul văii Valea Adâncă;
Limita sudică: este orientată spre vest (limitrof terenului arabil A90), ocolește apoi spre nord și vest fondul forestier al O.S. Casimcea și terenurile arabile A109, A109/1, A151, continuând aproximativ pe culmea dealului Dulghea (271,7m), de-a lungul drumului Del49 și a terenului arabil A173 până în apropiere de drumul comunal Sarighiol-Neatârnarea;
Limita vestică: se îndreaptă spre sud-est, apoi spre nord, de-a lungul drumurilor De 176, De44, ocolește spre nord-est terenul arabil A111/1, până la intersecția cu drumul D44 și pășunea P181. Ulterior ocolește spre est, nord și vest terenurile arabile A173, A113/1, continuă spre vest în lungul drumului De38, conturează terenul arabil A39, apoi se îndreaptă spre vest în lungul drumului comunal Sarighiol - Neatârnarea, conturând spre nord-est, nord și est terenul arabil A42, unde întâlnește intravilanul localității Neatârnarea.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Beidaud cuprinde parcelele și subparcelele Hr70, P89, Nb111, Pt119, P120, P122, Ppl23, P126, Pp55, P45, P127, P128, P40, PDt112/1, Nr110/1, P100, P175, P150, Hr124, PDt125, A101/1. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Beidaud, din anul 1990.
IV.53. Rezervația naturală Valea Mahomencea, 1.029 ha, comuna Casimcea, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Casimcea, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000 anexate registrului cadastral al comunei Casimcea și hărților topografice, sc. 1:25000,L-35-117-D-a, L-35-117-D-c.
Limita nordică: începe de la firul văii Haidarului (numită și Valea Topologului), din apropierea limitei sudice a intravilanului localității Haidar și se îndreaptă spre est, de-a lungul drumului De324. Limita continuă spre sud până când intersectează valea de la poalele nordice ale dealului Haidarului (176,3m)-Nr3255 pe care o urmează ulterior spre nord-est până când întâlnește terenul arabil A326, pe care îl ocolește în direcția sud-vest, apoi nord-est. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale dealului Haidarului, până când intersectează drumul De 332. Ulterior, limita continuă pe un traseu sinuos spre nord-est, apoi spre sud-est, până în apropiere de obârșia ravenei de la est de localitatea abandonată Mahomencea. În continuare, limita se orientează predominant spre nord-est, până în apropierea șoselei Rahman-Corugea, unde întâlnește canalul de irigații Hc406, de-a lungul căruia se îndreaptă spre sud-vest, ocolind terenurile arabile A382 și A384, pentru a reveni de-a lungul canalului respectiv. Limita se prelungește spre sud-est, apoi spre sud-vest, până în apropierea firului văii Mahomencea (învecinându-se cu terenurile arabile A405, P403, A404), ocolește spre nord-est și sud-est obârșiile unor ravene (limitrof terenurilor agricole A401, A397, terenului Cc392). În continuare limita face un ocol spre sud-vest și sud-est în jurul terenului Cc391 și se îndreaptă spre nord, de-a lungul drumului De394, până la intersecția acestuia cu firul văii Mahomencea (Hr380).
Limita estică: se îndreaptă spre sud-vest, pe firul văii Mahomencea, limitrof terenului Hr380, pășunii P390 și intravilanului localității Corugea;
Limita sudică: cu orientare generală vestică, este dată de drumul De1153, ocolește spre sud-vest și nord pășunile P1151 și P1154 (incluse în rezervație), revine la drumul respectiv și continuă limitrof terenului arabil A1158, se prelungește în lungul drumului De1152, ocolește pe la nord terenul arabil A1160, după care se îndreaptă spre sud-vest, conturând terenurile arabile A361 și A362, până la obârșia văii de la poalele estice ale dealului movila Mahomencea (164,5m);
Limita vestică: orientată inițial spre nord-vest, străbate pe un traseu sinuos versanții estici și nordici ai dealului movila Mahomencea, apoi se înscrie pe o direcție aproape paralelă cu pârâul Mahomencea, pe la marginea terenurilor agricole A340, A343, ajunge spre nord la confluența pârâului Mahomencea cu râul Topolog (valea Haidarului), de unde se îndreaptă spre sud-est, relativ paralel cu pârâul Mahomencea, limitrof terenului arabil A334 și terenului Cc335. Limita continuă sinuos spre nord și vest, pe la marginea terenurilor agricole A331, L329, pășunii P330, terenului arabil A327, după care se prelungește spre nord de-a lungul drumului De 225, relativ paralel cu pârâul Topolog.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Valea Mahomencea cuprinde parcelele și subparcelele P324/1, Nr325, P330, P358, P347, Nr354, Nr350, P348, P351, Hr406/1, P334/1, P338/1, P338, P359, Nr377, Nr378, P376, P1157, P380, Nr381, P382, P387, P389, P1154, P1151, Nr375, Nr337 și A386, A385, A357, PDt 356, A 355, A 353, A 343, A 352. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990.
IV.54. Rezervația naturală Dealul Ghiunghiurmez, 1.421 ha, comuna Dorobanții, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau puncte de reper, toate aparținând comunei Dorobanții, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Dorobanții și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-117-A-b și L-35-117-B-a.
Limita nordică: începe de la intersecția acesteia cu limita teritorială a comunei Peceneaga, situată în punctul sud-estic extrem al terenului arabil A347 și se prelungește spre est, apoi spre sud-est (limitrof terenul arabil A347) până la drumul De346, pe care îl urmează spre nord-est și ocolește livada L456 spre sud-vest, apoi spre sud-est. De aici, se orientează spre sud-est și est de-a lungul viilor Vh341, Vh339, Vh337, Vh335, Vh333, după care continuă pe drumul De345 și de-a lungul părții sudice a livezii L309, până când întâlnește intravilanul comunei Dorobanții. Pe acesta îl urmărește în continuare, apoi face un ocol spre sud-vest, sud-est și nord-est în jurul terenului arabil A467, revine pe limita intravilanului, după care ocolește spre nord-est terenul arabil A470, viile Vn472, Vn473, Vn475, Vn 477, Vn479 și revine pe marginea intravilanului, pe care îl urmează spre nord-est;
Limita estică: începe de la marginea intravilanului comunei Dorobanții și se îndreaptă spre sud pe versanții nord-estici ai dealului La Pandela (321,9 m), de-a lungul drumurilor De454, De501 (Dorobanțu-Fântâna Oilor), apoi spre sud-vest, pe traseul drumurilor De454 și De 6m454, până la intersecția acestuia din urmă cu drumul De 6m Dc453 (Fântâna Oilor-Meșteru);
Limita sudică: pornește spre vest, pe drumul De 6m Dc453, ocolește în direcția nord terenurile arabile A448, A446, apoi revine spre vest, pe marginea terenurilor arabile A446, A445, livezii L444 și intravilanului localității Fântâna Oilor. De aici, se orientează spre nord-vest, limitrof drumului De438, terenului neproductiv Nr435, drumului De433, pășunilor P425 după care face un ocol spre sud-vest și apoi sud-est, învecinându-se cu pășunile P423, P421 și viile Vh419, până ce intersectează drumul De375;
Limita vestică: are o orientare generală nord-vestică în lungul drumului De375, pe care îl părăsește pentru a traversa o ravenă (Nr371) și pășunea P372 (fiind învecinată, pe un traseu sinuos cu terenurile arabile A358, A355, A360). Limita continuă apoi spre nord-vest pe drumul De376, apoi pe o direcție generală nordică, limitrof terenului arabil A381, întâlnește limita teritorială a comunei Peceneaga, pe care o urmează spre nord-vest. Limita ocolește ulterior spre est și nord-vest terenul arabil A349, întâlnește din nou limita teritorială a comunei Peceneaga de-a lungul căreia se prelungește apoi până intersectează limita nordică.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Dealul Ghiunghiurmez cuprinde parcelele și subparcelele P348, P455, N465, N464, N462, N463, Stâna460, N461, N459, N458, N457, P504, Nr466, Pd348/1, P348/2, Nr441, Pd424/1, Pd424/2, P424, Nr442, Nr447, Cc 468, P352, A351, P452, A450, Nr435, A350. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Dorobanții, din anul 1990.
IV.55. Rezervația naturală Chervant- Priopcea, 568 ha, comuna Cerna, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Cerna, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Cerna și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-105-C-b și L-35-105-D-a.
Limita nordică: începe din apropierea intersecției cu șoseaua DN26 (Cerna-Măcin) pe care o traversează apoi spre nord-est și urmează limita administrativ - teritorială a comunei Turcoaia, urcând spre nord-est versanții vestici ai dealului Priopcea (409,9m), coborând apoi spre nord pe versanții opuși ai acestui deal. Ulterior părăsește limita teritorială a comunei Turcoaia și continuă spre SE, pe la poalele dealului Priopcea, limitrof terenului neproductiv Nb40, terenurilor arabile A43, A50, terenului neproductiv Nb49, viilor Vn83, Vn85, Vn87, Vn89, Vn91, Vn93, Vn94 și neproductivului Nb70, până ce intersectează drumul De95;
Limita estică: se îndreaptă pe un traseu sinuos predominant spre sud-est, pe versanții nord-estici ai crestei Peiopcea (Priopcea), fiind învecinată cu pășunea P111, viile Vn122, Vn124, Vn126, Vn128, Vn130, Vn132, Vn134, Vn136, Vn138, Vn158, pășunea P160, viile Vn161, Vn163, Vn165, Vn169, Vn170, Vn203, Vn241, pășunea P237, terenul arabil A240, pășunea P239, drumul De502. Părăsind acest drum spre sud-vest limita se învecinează cu pășunea P511, terenurile neproductive Nb512, Nb 513 și terenul arabil A518;
Limita sudică: orientată predominant spre nord-vest, are un traseu sinuos, fiind conturată de terenurile arabile A517/1, A518, A518/1, drumul național DN26 Măcin-Constanta, terenul arabil A34, pășunea P32, terenul neproductiv Nr33. În continuare, limita se îndreaptă spre sud-est, pe la marginea terenului arabil A29, de-a lungul șoselei DN26, pe care o părăsește spre sud-est, ocolind versanții nord-estici ai dealului Muchea Lungă, până la intersecția a două drumuri. Ulterior, limita face două meandre apoi intersectează ravenă Nr529, continuă spre nord și nord-est până ce intersectează drumul De27;
Limita vestică: are un traseu sinuos și se îndreaptă predominant spre nord-vest, fiind mărginită de terenul arabil A18, pe care îl urmează până la intersecția cu limita teritorială a comunei Turcoaia.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Chervant ~ Priopcea cuprinde parcelele și subparcelele P39, P28, Nr30, P30/1, Nb31, Pd38, Nb528, Nbl9, P21/1, Nb21, Nb22, Nb235 Nb24, Nr25. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Cerna, din anul 1990.
IV.56. Rezervația naturală Călugăru-Iancina, 130 ha, comuna Jurilovca, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Jurilovca, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000 anexate registrului cadastral al comunei Jurilovca și hărțile topografice sc. 1:25000, L-35-118-B-d și L-35-118-D-b.
Limitele nordice și estice: sunt reprezentate de Lacul Razim și încep la intersecția între drumul De74, pășunea P64 și malul lacului Razim;
Limita sudică: este dată de drumul De127 ce se îndreaptă de la malul lacului spre vest, până la intersecția cu drumul De124, învecinându-se cu via Vn154, pășunea P136, via Vn132, terenul arabil A126;
Limita vestică: prezintă un traseu sinuos cu orientare generală nord-vestică și pornește de-a lungul drumului De 92, pe care îl părăsește devenind învecinată cu terenul arabil A90, până la intersecția cu drumul De75. Limita urmează acest drum spre nord-vest, apoi îl părăsește în direcția nord, continuând pe un traseu meandrat, pe marginea nordică a terenului arabil A69, până când întâlnește limita nordică a rezervației, la malul lacului Razim.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Călugăru-Iancina cuprinde parcelele P71, P87, P130 și A88. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Jurilovca, 1988.
IV.57. Rezervația naturală Muntele Consul, 328 ha, comunele Izvoarele și Horia, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele
terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor Horia și Izvoarele și hărților topografice sc. 1:25000, L-35-106-C-c și L-35-105-D-d.
Limita nordică: (comuna Izvoarele) pornește de la intersecția punctului nord-vestic extrem al parcelei Pp1938 cu pârâul Taița. Limita are inițial o orientare estică, de-a lungul cursului râului Taița (Hc1791), pe care îl părăsește apoi, conturând pe la sud terenul arabil A1937. În continuare, limita se îndreaptă spre sudest, pe la poalele nord-estice ale dealului Consul (333,4m), fiind mărginită de pășunea P1936, drumul De1932, pășunea P1930, până la intersecția cu drumul De1920;
Limita estică: (comuna Izvoarele) străbate versanții estici ai dealului Consul, ocolind spre sud-vest, apoi spre sud pășunea P1929 și terenul arabil A1923. De la punctul sudic extrem al terenului arabil A1923, limita traversează spre sud parcela Pp 1938 (inclusă parțial în rezervație) până intersectează terenul arabil A1925, apoi continuă pe marginea acestuia spre vest și ulterior spre sud, traversează din nou parcela Pp1938, până când intersectează terenul arabil A1916. Ulterior, limita se orientează spre vest, sud, apoi pe un traseu sinuos spre sud-est (învecinându-se cu terenurile arabile A1916, A1918 și pășunea P1917, terenul neproductiv Nr1919, terenul arabil A1920), după care traversează din nou, spre est, parcela Pp1938 (inclusă parțial în rezervație) până când intersectează drumul De 1921. De aici, limita se prelungește pe un traseu sinuos, orientat predominant spre sud, până când intersectează colțul nord - estic al pășunii P1313/1;
Limita sudică: (comuna Izvoarele) se îndreaptă spre nord-vest, limitrof pășunii P1313/1, terenurile arabile A1913, A1915, apoi spre nord de-a lungul drumului De1940 (învecinat cu pășunea Pp1941), până când intersectează limita teritorială a comunei Horia și drumul De292;
Limita vestică: (comuna Horia) este dată de drumurile De292 (ce se îndreaptă spre nord-vest) și De289 (pe direcție nordică).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Muntele Consul cuprinde o parte din parcela Pp 1938 (254,5 ha din totalul de 263,48 ha) din comuna Izvoarele și P290 din comuna Horia. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Horia, anul 1986 și comunei Izvoarele, anul 1988.
IV.58. Rezervația naturală Dealul Sarica, 100,10 ha, comunele Frecăței și Niculițel, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele
terenuri sau repere, toate aparținând Ocolului Silvic Niculițel, U.P.VI Niculițel și comunelor Niculițel și Frecăței, descrise în continuare conform amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculițel.
Limita nordică, cu orientare estică, începe de la borna 69 și străbate poalele nordice ale dealului Sarica (294,1 m), învecinându-se cu terenurile agricole, pășunile și viile comunei Niculițel, limita fiind marcată în continuare de bornele 76, 68 și 66.
Limita estică se îndreaptă spre sud-est și este mărginită de terenurile agricole și viile comunei Frecăței, limita fiind marcată de bornele 63, 64, 60.
Limita sudică pornește de la borna 60 spre nord-vest, prin fondul forestier (limitrof u.a. 17h), apoi ocolește spre nord și vest u.a. 17 A (situată în afara rezervației), continuă limitrof terenurilor arabile ale comunei Frecăței și fondului forestier (u.a. 17 E), ajunge la borna 62, trecând prin apropierea vârfului Sarica (294,1 m), apoi intră în fondul forestier, învecinându-se cu u.a.21 B, după care se îndreaptă spre sud-est, până la pârâul Cârmâzu, de unde cotește spre vest până la borna 70 (pe acest traseu învecinându-se cu u.a.22 A și 22 C).
Limita vestică este dată de terenurile agricole ale comunei Niculițel, fiind marcată de bornele 70 și 69.
Descrierea, suprafeței
Rezervația naturală Dealul Sarica cuprinde 17 NI, 17N2, 17N3, 18N1, 18N2, 19N1, 19N2, 20N, 21N1, 21N2, 17B, 17C, 17D, 18A, 19A, 19B, 19C, 20A, 20B, 21A, din UP VI Sarica a Ocolului Silvic Niculițel, conform Amenajamentului Silvic al Ocolului Silvic Niculițel, U.P.VI Sarica, ICAS București, anul 2002.
IV.59. Rezervația naturală Dealurile Beștepe, 415 ha, comuna Mahmudia, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Mahmudia, conform hărților 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Mahmudia și hărților topografice, sc. 1:25000, L35-107-C-a și L-35-107-C-c.
Limita nordică: se desfășoară pe la poalele dealurilor Beștepe, începe de la drumul De687/1, se îndreaptă pe un traseu sinuos spre sud-est (limitrof terenurilor arabile A685, A670) apoi continuă spre est în lungul drumului De667, ocolește spre sud pășunea Pp664, apoi continuă meandrat spre est, învecinându-se cu terenul arabil A528, pășunile P581/2, P527, terenurile arabile A532, A537, A560, pășunea P561/1, terenul arabil A562, de unde se îndreaptă predominant spre nord-est, de-a lungul drumului De563, până întâlnește intravilanul comunei Mahmudia;
Limita estică: urmărește conturul sinuos al terenului arabil A568 și al intravilanului comunei Mahmudia;
Limita sudică: pornește de la intravilanul comunei Mahmudia, are o orientare generală vestică, și traversează pe la poale versanții sudici ai dealurilor Beștepe. Limita este învecinată cu terenul Cat574, urmează curbele drumului De 573, ocolește pe la nord pășunea P577, se prelungește pe drumul De573, conturează pe la nord pășunea Pdp578, și ravena Nr585, până intersectează drumul De586 ce separă rezervația de viile comunei Mahmudia. Limita continuă apoi spre vest, până când intersectează drumul De693 (pe acest traseu învecinându-se cu terenurile arabile A659 și pășunea P694);
Limita vestică este reprezentată de drumul De687/1, ce se prelungește pe direcție nordică, apoi nord-estică, până întâlnește limita nordică a rezervației.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Dealurile Beștepe cuprinde următoarele parcele și subparcele cadastrale: P684, Nr689, P668, Nr661, P660, Nr662, Pd663, P666, Pp665, Pp668, Pp581/1, P530, Pd581, P582, PDp583, PDp584, PDp578, P579, P572, Nb570, Nr569, PDt564, PDt565, Nr566, P582 și A686. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Mahmudia, anul 1986.
IV.60. Rezervația naturală Enisala, 57 ha, comuna Sarichioi Județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Sarichioi, conform hărților 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Sarichioi, precum și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-118-B-c.
Limita nordică: începe de la intersecția drumului De1192 cu malul lacului Razim și străbate pe la poalele nordice dealul cetății Heracleea, respectiv dealul Sinis Petcu. Din punctul de origine, limita continuă pe malul lacului spre sud-est, fiind învecinată cu zonele mlăștinoase Hp1203, ocolește pe la sud terenul arabil A1204 și revine pe malul lacului, spre sud-est, până când intersectează canalul ce o desparte de terenurile mlăștinoase Hp 1 Hs1203;
Limita estică: urmează malul lacului spre sud-est (învecinându-se cu terenurile mlăștinoase Hp1Hs1203), până la intersecția cu un dig, apoi continuă spre sud-vest, pe marginea mlaștinilor Hp1Hs1271;
Limita sudică: cu un traseu sinuos pe versanții sudici ai dealului Sinis Petcu și cei ai dealului cetății Heracleea, este orientată predominant spre nord-vest, fiind reprezentată de pășunea P1273, via V1213, terenul arabil A1211, pășunea P1212, via V1297, pășunea P1298, via V1300, pășunea P1206, terenul arabil A1175, prelungindu-se spre nord-vest până la intersecția cu drumul De1192;
Limita vestică: este reprezentată de drumul De1192, ce se îndreaptă spre nord până la malul lacului Razim (învecinat cu terenul arabil A1188).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Enisala este amplasată pe dealul Cetății Heracleea (Enisala)-110,01 m și pe dealul Sinis Petcu (92,14m) și cuprinde parcelele și subparcelele Nb1201, PDt1202, P1208, P1210, PDt1205, P1215, Nb1214. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Sarichioi, anul 1987.
IV.61. Rezervația naturală Carasan-Teke, 244 ha, comuna Izvoarele, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limita rezervației este reprezentată de linia de contact între unitățile amenajistice cuprinse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând Ocolului Silvic Niculițel, UP IV Alba și /sau comunei Izvoarele, descrise în continuare, conform hărților sc. 20000, anexate amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculițel și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-106-C-a și L-35-106-C-c.
Limita, nordică: situată pe culmea Celicului, se învecinează cu fondul forestier al O.S. Niculițel, U.P. V Telița și începe de la borna 132, se îndreaptă spre sud-est, trece pe la bornele 133, 207, apoi se orientează spre est până la borna 224;
Limita nord-estică: se îndreaptă spre sud-est, spre borna 223 (învecinându-se cu u.a.99), apoi se direcționează spre vest, conturând terenurile neproductive din u.a.97A (de pe muntele Techeaua), până la borna 220 (învecinându-se cu u.a.97A și C);
Limita estică: ocolește spre nord-est terenul neproductiv din 96N, de pe muntele Techeaua, ocolește u.a.96D, trece prin bornele 216, 208, 209 (învecinându-se cu u.a.96A, 95, 94);
Limita sud-estică: orientată spre sud-vest, este cuprinsă între bornele 209, 205 (situată pe Valea Nucului), se învecinează cu pășunile împădurite ale comunei Nalbant apoi intră în pădure, unde se învecinează cu u.a.92C și 90A, intersectând linia parcelară de la sud de borna 177;
Limita sudică: se îndreaptă spre sud până la borna 177 (limitrof cu u.a.90 și 79), apoi spre vest (limitrof u.a.77) spre borna 173, de unde revine spre sud și respectiv vest, parcurgând bornele 174, 175, 168 (unde se învecinează cu u.a.73), apoi se direcționează spre nord până la borna 157, fiind limitrofa cu u.a.70 și cu terenurile agricole ale comunei Izvoarele;
Limita sud-vestică: se desfășoară spre nord-vest, intersectează Valea Gheosarlicul Mic, la borna 153, continuând până la borna 154, limitrof terenurilor agricole ale com. Izvoarele.
Limita vestică: trece spre nord, pe marginea terenurilor agricole ale com. Izvoarele până la borna 148, apoi intră în pădure până la borna 135 (învecinându-se cu u.a.65 și 59);
Limita nord-vestică: pornește spre nord-est și ajunge în culmea Geticului la borna 132 (învecinându-se cu u.a.57).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Carasan-Teke cuprinde parcelele și subparcelele: 58 B, 58 N, 59 C, 59 D, 65 D, 65 G, 66 C, 66 A, 66 N1, 66 N2, 67 N, 67 B, 68 B, 68 D, 68 NI, 68 N2, 69 A, 69 N, 70 D, 70 N, 74 D, 74 N1, 74 N2, 75 N1, 75 N2, 76 N1, 76 N2, 90 N2, 90 N3, 92 N1, 92 N2, 92 N3, 93 A, 93 D, 93 E, 93 N1, 93 N2, 96 D5 96 N, 97 N, 98 N, 67 A, 68 A, 68 C, 69 B, 74 E, 75 A, 75 B, 76 A, 76 B, 92 A, 92 B, 92 D, 92 E, 93 C, 98 A. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Niculițel, UP IV Alba, ICAS București, 2002.
IV.62. Rezervația naturală Valea Ostrovului, 61,80 ha, comuna Dorobanții, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limita rezervației este reprezentată de linia de contact între unitățile amenajistice cuprinse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând OS Cerna, UP I Cârjelari, conform hărților sc. 1:20000 anexate amenajamentului silvic al O.S, Cerna.
Limita nordică începe la borna 93 și continuă, aproximativ spre est, până la borna 94 (învecinându-se cu u.a. 49 B5 N și 53 D)
Limita nord-estică se îndreaptă spre sud-est până la borna 100 (învecinându-se cu u.a.51). Limita estică direcțională spre sud-est, ia sfârșit în dreptul bornei 109, fiind limitrofa u.a.52. Limitele sudică se înscrie pe o direcție nord-vestică, până la borna 108, învecinându-se cu u.a.55. Limitele vestice și nord-vestice pornesc din borna 108 și se îndreaptă spre nord, de-a lungul liniei parcelare dintre 54 B și A (ultima subparcelă fiind în afara rezervației) apoi spre vest, până la borna 107, învecinându-se cu u.a. 57 A. De aici se îndreaptă inițial spre nord-vest, până la borna 112, apoi spre nord-est și sud-est, până ajung la terenurile neproductive din u.a. 53 C, învecinându-se cu u.a. 57 A, 58 A, 59 B, 53 H, V, E. În continuare urmează marginea neproductivului din u.a.53 C, continuă spre est, apoi spre nord-vest, învecinându-se cu u.a. 53 A, după care se orientează spre nord, până la borna 93.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Valea Ostrovului cuprinde parcelele și subparcelele 54 B, 54 N, 53 J, 53 N, 53 C, din U.P.I Cârjelari - Ocolul Silvic Cerna, conform Amenajamentului Silvic al O.S. Cerna, U.P.I Cârjelari, ICAS București, anul 2002.
IV.63. Rezervația naturală Uspenia, 22 ha, comuna Slava Cercheză, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând OS Ciucurova, UP I și/ sau comunei Slava Cercheză, descrise mai jos, conform hărții silvice, sc. 1:20.000, anexată amenajamentului Ocolului Silvic Ciucurova și hărții topografice L35-118-A-c:
Limita nordică: începe de la borna 37 (situată la extremitatea vestică a culmii dealului Hliboca) și se îndreaptă spre est, de-a lungul culmii menționate, până la intersecția cu u.a. 19A (învecinându-se cu u.a. 18).
Limita nord-estică: orientată spre sud-est, parcurge linia parcelară dintre u.a.19A și u.a.19C, până la intersecția cu linia parcelară dintre u.a.19C și u.a.19B;
Limita estică: pornește spre sud-est, apoi spre nord-vest, până la punctul extrem sudic al liniei parcelare dintre u.a.19C și u.a.19B (învecinându-se cu u.a.19B);
Limitele sudice și sud-vestice: au o direcție predominant vestică și se sfârșesc la borna 39, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile arabile ale satului Slava Rusă, com. Slava Cercheză, apoi cu u.a. 19D, urmată de 20B;
Limitele vestice și nord-vestice: cu orientare nordică, urmăresc culmea principală a dealului fiind cuprinse între bornele 39 și 37, învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Ciucurova, UP I.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Uspenia este formată din parcela silvică 19C din UP I Dumbrava - Ocolul Silvic Ciucurova. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Ciucurova, UP I, anul 1994/1995.
IV.64. Rezervația naturală Edirlen, 25,50 ha, comunele Frecăței și Izvoarele, județul Tulcea.
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele
terenuri sau repere, toate aparținând OS Niculițel, UP V Telița și UP IV Alba și/ sau comunelor Frecăței și
Izvoarele, descrise mai jos, conform hărților silvice anexate amenajamentelor ale OS Niculițel. Bornele
menționate în descriere corespund hărții anexate Amenajamentului silvic al UP V Telița.
Limitele nordice și nord-estice încep la borna 28, (situată în apropierea vârfului Edirlen - 340,7 m - spre nord), ocolesc în direcția nord-est u.a. 7E, apoi se îndreaptă din nou spre nord-est de-a lungul unei văi, pe marginea vestică a u.a.7D și 7B, după care se orientează spre sud-est (limitrof u.a.7C) până ajung la borna 3 din apropierea unei cariere părăsite (învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Niculițel, UP V Telița).
Limita estică conturează u.a.1N, inclusă în rezervație apoi revine în punctul de plecare, în borna 3 (învecinându-se cu fondul forestier al UP V Telița).
Limita sudică începe în borna 3, apoi continuă spre vest, conturând partea sudică a u.a.7C și apoi 7B, după care se îndreaptă spre sud, de-a lungul liniei parcelare u.a.77, ocolește extremitatea estică a u.a.7E, orientându-se ulterior spre sud-est, ajunge pe culmea principală a dealului Edirlen (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculițel, UP V Telița), după care continuă pe versantul opus spre est, pe la marginea u.a.102E (UP IV Alba), învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculițel-UP IV Alba.
Limita sud-vestică se prelungește spre nord-est până ajunge pe culmea principală a dealului Edirlen, continuă pe aceasta trecând pe la borna 2 până intersectează linia parcelară a u.a.102E (UP IV Alba). Ulterior se orientează spre est, până ajunge la limita u.a.141, continuă spre sud-vest, până la borna 33 (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculițel UP IV Alba).
Limitele vestice și nord-vestice se îndreaptă predominant spre nord, apoi spre,est, pe marginea u.a.141, până la borna 22 (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculițel UP V Telița).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Edirlen cuprinde parcelele silvice 1N, 1F, IE, 7B, 7C, 7D, 7E, 141 din UP V Telița și 102E, 104B din UP IV Alba, Ocolul Silvic Niculițel, conform Amenajamentelor silvice ale OS Niculițel UP V Telița, UP IV Alba, anul 1993.
IV.65. Rezervația naturală Casimcea, 137 ha, comuna Casimcea, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Casimcea. descrise în continuare, conform hărții sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Casimcea și hărții topografice, sc. 1:25.000, L-35-117-D-d. Limita nordică: începe de la confluenta pârâului Casimcea cu pârâul situat la poalele nordice ale dealului Colțanii Saxanului. De aici, limita se îndreaptă spre nord-vest, apoi spre sud-est, de-a lungul celui de-al doilea pârâu, conturând parcela Hr927 (versanții de la nord de pârâu ), până la extremitatea estică a respectivei parcele;
Limita estică: continuă spre sud, de-a lungul drumului De1011, ajungând în apropierea culmii dintre dealul Colțanii Saxanului și dealul Saxanului (290,4 m). De aici, continuă pe un traseu sinuos spre nord-est după care se îndreaptă spre sud, înconjurând astfel versanții nordici ai culmii dealului Saxanului. Pe tot acest traseu limita se învecinează cu terenurile arabile A1010 și A998;
Limita sudică: străbate spre vest versanții sudici ai culmii dealului Saxanului, face un ocol spre nord, revine la direcția vestică (învecinându-se pe tot acest traseu cu terenurile arabile A1050, drumul De1023, terenul arabil A1018) după care se îndreaptă spre nord-vest până întâlnește limita intravilanului comunei Casimcea;
Limita vestică: descrie pe marginea intravilanului Casimcea un traseu sinuos, pe direcția generală nord-vest, apoi spre nord-est, după care urmează meandrele pârâului Casimcpa, până la confluența acestuia cu primul pârâu dinspre est, unde întâlnește limita nordică.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală cuprinde parcelele și subparcelele cadastrale P1012, Hr927, A1012. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, anul 1990.
IV.66. Rezervația naturală Colțanii Mari, 53 ha, comuna Casimcea, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Casimcea, descrise în continuare, conform hărții, sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Casimcea.
Limita nordică: începe de la intersecția extremității nordice a parcelei P1191 cu râul Casimcea, pe care-l urmează spre sud, după care se îndepărtează de acesta pentru a ocoli în direcția sud-est terenul arabil A1192, apoi revine la cursul râului urmărind meandrele acestuia spre est (învecinându-se peste râu cu pășunea P1221). Rezervația este situată pe dealul Colțanii Mari;
Limita estică: este descrisă de un meandru larg al pârâului Casimcea, după care prezintă un traseu sinuos, cu
orientare generală spre sud, până când intersectează limita teritorial-administrativă a județului Constanța (învecinându-se, peste râu, cu pășunea P1221 și terenul arabil A1220);
Limita sudică: se îndreaptă spre nord și nord-vest, pe limita teritorială a județului Constanța, respectiv pe drumul De1188, în direcția vest, apoi spre nord și nord-vest, până când aceasta din urmă limită se îndepărtează spre vest de rezervație;
Limita vestică: urmează în continuare De1188 spre nord-vest, limitrof terenului arabil A1186, pășunii P1187, după care face un ocol și se îndreaptă spre nord, mărginind terenul arabil A1190, se orientează spre vest, apoi spre nord, de-a lungul terenului neproductiv Nb1185 și pășunii P1171, făcând un cot spre est, unde întâlnește râul Casimcea.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală este formată din parcela cadastrală P1191. Parcela cadastrală este preluată din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, 1990.
IV.67. Rezervația naturală Peceneaga, 132 ha, comuna Peceneaga Județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele și subparcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Peceneaga, descrise în continuare, conform hărții, sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral al parcelelor comunei Peceneaga.
Limita nordică: începe de la malul Dunării, de la extremitatea sudică a intravilanului comuna Peceneaga. De aici se îndreaptă pe un traseu sinuos, pe o direcție generală nord-estică, pe la marginea sudică a intravilanului comunei Peceneaga (inclusiv a terenului arabil A241) pe care îl părăsește în direcția nord-est, urmărind conturul meandrat al ravenelor Nr234 (învecinându-se cu pășunea P230, terenurile arabile A229 și A224), până ajunge la obârșia ravenei Nr234, la intersecția acesteia cu drumul De225;
Limita estică: se prelungește spre sud până la drumul De307 de unde se îndreaptă spre vest, de-a lungul drumului De307 (limitrof viilor Vn350, Vn349, Vn347) apoi se orientează spre sud (învecinându-se cu via Vn345, pășunile P308, P309). În continuare, limita se îndreaptă spre sud-vest (limitrof terenului arabil A248), după care face un ocol important spre est (învecinându-se cu viile Vn313, Vn270), revine apoi spre sud-est (învecinându-se cu pășunea P250). În continuare, se orientează spre sud-est, limitrof pășunii P268 și terenului arabil A271. Ulterior, continuă spre sud și apoi est, mărginind terenul arabil A263, până când intersectează un canal de irigații;
Limita sudică: se îndreaptă spre sud-vest până ajunge la malul Dunării, la un promontoriu stâncos, la extremitatea sudică a terenului neproductiv Nb259;
Limita vestică: pornește spre nord-,vest, pe malul Dunării pe care îl părăsește ulterior, prelungindu-se de-a lungul drumului De258, limitrof pășunii P255 și terenului agricol A254, face un ocol apoi continuă în direcția nord până la intersecția cu drumul De252, de unde se orientează spre nord-vest în apropierea malului Dunării, în punctul în care drumul De252 întâlnește ternul neproductiv Nn253, limita se îndreaptă spre sud, apoi de-a lungul malului Dunării spre nord-vest, ocolind partea sudică a parcelei Nn253, până întâlnește intravilanul comunei Peceneaga.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală cuprinde parcelele și subparcelele P239, Nr240, Nr235, Nr234, Nr246, Nr244, Nr260, Nr259, Nn253, Nr243, Ca242, A236, A237, A245. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Peceneaga, 1989.
IV.68. Rezervația naturală Măgurele, 292 ha, comuna Topolog, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcela inclusă în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Topolog și /sau Ocolului Silvic Ciucurova, descrise în continuare, conform hărții, sc. 1:10.000, anexate registrului cadastral parcelelor comunei Topolog, anul 1990 și hărților silvice ale OS Ciucurova, UP III Secării - Trei Derele.
Limita nordică: începe de la borna 203, situată pe firul văii, în apropiere de confluența acesteia cu pârâul Valea Roștilor, îndreptându-se predominant spre vest, până la borna 180 (traseul acesteia fiind marcat cu bornele 201, 198). În continuare, limita se orientează spre sud, până la bornele 188 și 179, de unde se prelungește spre nord-vest (trecând prin bornele 173, 177, 176) până la borna 175, apoi ocolește spre sud-est, pe la borna 174, iar ulterior spre nord-est, până la borna 173. De aici, limita continuă spre vest prin bornele 168, 170, 171, 172, până la borna 165.
Limita estică: se prelungește spre sud, până la borna 166, unde întâlnește culmea principală;
Limita sudică: se îndreaptă spre vest parcurgând bornele 167, 187, 186, de unde ocolește spre sud, spre borna 185, apoi spre vest, pe la borna 184 și din nou spre sud până la borna 183. Limita continuă spre nord, parcurgând bornele 182 și 181, apoi se îndreaptă spre vest, pe la bornele 180, 112, ocolește spre sud prin bornele 193, 195. De aici, se înscrie, cu unele abateri, spre vest, pe la bornele 196, 197, 198, 199, 200, 211, 210, 209, până la borna 208;
Limita vestică: se prelungește spre nord-est, pe la bornele 207, 206, 205, 204, apoi continuă pe firul văii, până întâlnește limita nordică la borna 203.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală este formată din parcela cadastrală Pd102. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Topolog, anul 1990, această parcelă aparținând Ocolului Silvic Ciucurova. Parcela silvică este preluată din Amenajamentului Silvic al OS Ciucurova, UP III Secaru - Trei Derele, Silvaproiect, anul 1994.
IV.69. Rezervația naturală Războieni, 41 ha, comuna Casimcea, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcela inclusă în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Casimcea, descrise în continuare, conform hărții, sc. 1:10.000, anexate registrului cadastral al parcelelor, comunei Casimcea, 1990.
Limita nordică: începe de la extremitatea de nord a intravilanului localității Războieni, se îndreaptă pe un traseu sinuos spre est, apoi spre nord-est (învecinându-se cu parcela A382 și cu pășunea P569) până intersectează drumul De575;
Limita estică: este orientată, cu mici excepții, spre sud-est, de-a lungul drumului De575, până când aceasta ajunge la limita intravilanului localității Războieni, fiind învecinat cu pășunile Pp576, P578, P626;
Limita sudică: se prelungește pe direcție vestică, și în final sud-vestică, pe marginea intravilanului localității Războieni;
Limita vestică: se îndreaptă sinuos spre nord-est, pe marginea intravilanului localității Războieni, până la punctul extrem nordic al acesteia.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Războieni este formată din parcela cadastrală P573. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei Casimcea, 1990.
IV.70. Rezervația naturală Dealul Deniztepe, 305 ha, comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele și subparcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, toate aparținând comunei Mihail Kogălniceanu, descrise în continuare, conform hărții sc. 1:10.000 anexate registrului cadastral cadastral al parcelelor comunei Mihail Kogălniceanu^ anul 1986 și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-106-C-d și L-35-118-A-b.
Limita nordică: începe de la intersecția drumului De512 cu partea nordică a pășunii P625 de pe dealul Denia (inclusă în rezervație), situată la sud de canalul de irigații HC27. Limita pornește spre est, apoi spre sud, pe marginea terenului arabil A627, continuând spre vest și apoi sud-est, pe un traseu sinuos, pe marginea terenului neproductiv Nb626, face un ocol spre nord, nord-est apoi sud-vest și revine spre nord-est pe marginea ravenei Nr..., până la intersecția acesteia cu terenul arabil A630, după care se dirijează pe marginea acestuia;
Limita estică: continuă pe marginea terenului arabil A632, pe la poalele dealului Denistepe, spre sud-est, face un ocol spre nord-est apoi coboară pe o linie sinuoasă spre sud, până intersectează drumul de exploatare situat în prelungirea canalului de irigații Hc27, ce are un traseu relativ paralel cu limita rezervației;
Limita sudică: înconjoară pășunile din sudul dealului Denistepe, se desprinde de drumul menționat anterior, ocolește pe la vest terenul arabil A633, apoi revine de-a lungul drumului în direcția sud-vest, continuă spre nord-vest (învecinându-se cu terenurile arabile A612, Nr610, A613), până când intersectează drumul De512 și un alt drum ce vine dinspre sud-vest;
Limita vestică: urmează pe o direcție generală nordică drumul De512, pe la poalele dealurilor Denistepe și Denia, până când întâlnește limita nordică (învecinându-se pe acest traseu cu terenurile arabile A605 și A514).
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală cuprinde parcelele și subparcelele P625, Nb628, P629, P634, Ca635, Ca624. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor comunei M. Kogălniceanu, anul 1986.
IV.71. Rezervația naturală Dealul Mândrești, 5 ha, comuna Niculițel, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației aparțin în totalitate comunei Niculițel, fiind descrise în continuare, conform hărții topografice, sc. 1:5.000 și hărții cadastrale sc. 1:10000, anexată registrului cadastral al parcelelor, comunei Niculițel, anul 1987. Rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Mândrești, situat la est de Mănăstirea Saun. Limita rezervației este marcată în teren de perimetrul ocupat de tufărișurile de Spinul lui Cristos (Paliurus spina-christi), ce se află în mijlocul unor pășuni stepice, acestea din urmă fiind încadrate în parcela P507.
Limita nordică capătul nordic al rezervației se situează aproximativ la jumătatea distanței dintre curbele de nivel de 55 m, respectiv 60 m, în apropierea celui mai înalt vârf al dealului Mândrești (69,21 m), marcat printr-o cruce de beton. Din acest punct limita se îndreaptă spre sud-est, aproximativ de-a lungul curbei de nivel de 60 m;
Limita estică face un ocol spre vest intersectând curbele de nivel de 50 și 45 m, apoi se îndreaptă spre sud-est traversând din nou aceste curbe, precum și pe cea de 55 m, revenind către aceasta din urmă până când o intersectează din nou spre vest;
Limita sudică se îndreaptă spre nord-est, intersectează curba de nivel de 45 m, după care se îndreaptă spre nord, aproximativ de-a lungul acesteia, apoi. face un ocol spre sud-vest, coborând pe versant până ce intersectează curba de nivel de 25 m;
Limita vestică coboară până aproape de curba de nivel de 20 m, după care urcă din nou pe versant, spre nord-est, până intersectează curba de 30 m, apoi face un ocol tangențial pe curba de 25 m, se îndreaptă spre nord-est până când depășește altitudinea de 35 m, în continuare, ocolește din nou spre vest, revine la aceeași altitudine după care se îndreaptă spre nord-vest și nord, până întâlnește limita nordică.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală este formată din parcela cadastrală Pt 508. Parcelele și subparcelele cadastrale simt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Niculițel, anul 1987.
IV.72. Rezervația naturală Mănăstirea Cocoș, 4,6ha, comuna Niculițel, județul Tulcea
Descrierea limitelor
Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele
terenuri sau repere, descrise mai jos, aparținând în totalitate comunei Niculițel, conform hărților silvice anexate amenajamentului silvic al Ocolului Silvic Niculițel și hărților topografice sc. 1:5000 și sc. 1:25000 (L-35-105-B-d).
Limita nordică începe de la borna 26 și se îndreaptă spre nord-est, apoi sud-est, pe versanții nordici ai dealului "La Cruce" (Dealul Cocoșului) - conform toponimiei locale, până când intersectează linia parcelară dintre u.a. 13B și 12 F.
Limita estică, orientată spre sud-est se sfârșește la intersecția cu linia parcelară dintre u.a 15b și 12F.
Limita sudică se îndreaptă spre sud-vest, apoi vest, aproximativ până la punctul extrem vestic al u.a.15B.
Limita vestică continuă aproximativ spre nord, traversează o vale, apoi urcă pe dealul "La Cruce" până pe culmea acestuia, după care se dirijează spre est până la borna 26.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Mănăstirea Cocoș, cuprinde parcelele și subparcelele silvice 12F, 13B, 15B, 15C, 15N, conform Amenajamentului Silvic al Ocolului Silvic Niculițel, Unitatea de producție (U.P.) I Cocoș.
IV.73. Rezervația naturală Seaca - Movileai, 48 ha, localitatea Coroiești, județul Vaslui
Descrierea limitelor
Limita nordica: începe la borna silvica 283 și se continua spre est trecând spre subparcela 24, până la intersecția cu drumul de exploatare (delimitează rezervația forestiera de terenul arabil);
Limita estica: pornește din punctul de intersecție a subparcelei 24 cu drumul de exploatare se continuă spre sud până la borna silvică 281. Linia de demarcație este un drum de exploatare ce delimitează rezervația naturală de terenul arabil proprietate particulară;
Limita sudica: de la borna silvica 281 pornește un drum de exploatare spre vest, coborând o panta cu înclinare 25% până la firul văii, la intersecția cu un curs de apa;
necodificat, se urca un-versant cu înclinare 18-20% până la subparcela 22 și borna silvică 280.
Limita vestică: începe din dreptul bornei silvice 280 și se continua spre nord până la borna silvică 285. Rezervația este delimitată de un drum de exploatare ce o desparte de parcela silvică 5 - (27-08-1V). Spre nord se continuă de la borna silvică 285 la borna 284 și se închide cu borna 283. De la borna 285-284 la 283, rezervația este delimitată de un drum de exploatare și se învecinează cu teren arabil proprietate particulara.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Seaca - Movileni cuprinde parcela 4 din UP 02 Ciocani, a Ocolului Silvic Bârlad, Direcția Silvică Vaslui. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1999 de ICAS București, fiind inclus și pe harta silvica ce face parte integrantă din amenajament.
IV.74. Rezervația naturală Poiana Muntioru, 22 ha, localitatea Vintileasca, județul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la marginea ariei protejate de interes local Stejicele din U.P. III Râmnicelu, înscriindu-se pe împrejmuirea Schitului cu hramul "Schimbarea la Față " până la liziera pădurii din O.S. Nereju, și la borna silvică 103 din Vf. Muntioru (1325 m);
Limita estică: de la borna 106, limita este formată de liziera pădurii din aria protejată Stejicele, din U.P. III
Râmnicelu, u.a. 24 și 25, până la împrejmuirea Schitului, încheind astfel perimetrul.
Limita sudică: pornește de la punctul de intrare a drumului pastoral în poiana și se continuă spre vest pe liziera pădurii la limita dintre u.a. 62 U.P. II Vintileasca și parcelele 96-97;
Limita vestică: Pornește din Vf. Muntioru, pe liziera pădurii din u.a. 61, U.P. II Vintileasca, pe un traseu sinuos, până la borna 105, de unde se continuă pe marginea pădurii din u.a. 62, U.P. II Vintileasca, până la borna 106 de pe liziera ariei protejate Stejicele și de pe drumul pastoral care traversează poiana.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Poiana Muntioru, cuprinde parcelele (cadastrale) 70-97, 99 - 115 din tarlalele 9 și 10 cuprinse în teritoriul administrativ al comunei Vintileasca (terenuri extravilane - fânețe). Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1977.
SECȚIUNEA D. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
VI.I. Aria de protecție specială avifaunistică "Pădurea Lunca - colonie de stârci", 2 ha, localitatea Mișca, județul Arad
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe din punctul situat la 135 m de limita parcelară dintre parcelele 2 și 6 și de la 140 m de limita parcelară dintre 5 și 6, se continuă paralel cu această limită pe o distanță de 100 m;
Limita estică: pornește de la 235 m de limita parcelară dintre parcelele 2 și 6, și de la 140 m de limita parcelară dintre 5 și 6, se continuă paralel cu prima linie parcelară pe o lungime de 200 m;
Limita sudică: pornește din punctul situat la 235 m de limita parcelară dintre parcelele 2 și 5, și de la 60 m de limita parcelară dintre 5 și 6, se continuă paralel aceasta pe o lungime de 100 m;
Limita vestică: începe de la 135 m de limita parcelară dintre parcelele 2 și 5 și de la 60 m de limita parcelară dintre 5 și 6, se continuă paralel cu prima limită parcelară pe o lungime de 200 m.
Descrierea suprafeței
Aria de Protecție Specială Avifaunistică "Pădurea Lunca - colonie de stârci" cuprinde o suprafață reprezentată de o parte din parcela 6 (1,4 ha), o parte din subparcela 5A (0.55 ha) și o parte din linia parcelară 84L (0,05 ha) din UP II Adea a Ocolului Silvic Criș. Unitățile amenajistice silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2002, fiind incluse și pe-harta silvică ce face parte integrantă din amenajament
VI.2. Aria de protecție specială avifaunistică "Pădurea Socodor - colonie de stârci", 3,1 ha, localitatea Socodor, județul Arad
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la marginea parcelei 10 din UP I Socodor, de la intersecția acestei margini cu limita subparcelară dintre V10 și 10B și se continuă pe această limită până la limita dintre parcela 10 și terenul de vânătoare V72;
Limita estică: pornește de la intersecția limitei subparcelare dintre V10 și 10B cu, și se continuă pe limita dintre parcela 10 și terenul de vânătoare V72 până la intersecția cu limita subparcelară dintre 10B și 10A;
Limita sudică: se continuă pe limita subparcelară dintre 10A și 10B până la intersecția cu marginea pădurii;
Limita vestică: continuă pe marginea pădurii până la intersecția cu limita subparcelară dintre V10 și 10B.
Descrierea suprafeței
Aria de Protecție Specială Avifaunistică "Pădurea Socodor - colonie de stârci" cuprinde o suprafață reprezentată de subparcela 10B din UP I Socodor a Ocolului Silvic Criș. Subparcela silvică este preluată din amenajamentul silvic întocmit în anul 2002, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
VI.3. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Bascov, 162 ha, localitățile Bascov și Budeasa, județul Argeș
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de zona de vărsare a râului Argeș în acest lac, zonă dată de barajul Budeasa;
Limita estică: începe de pe malul stâng al barajului Budeasa și se continuă spre sud, în lungul digului aferent malului stâng până în zona barajului Bascov;
Limita sudică: este reprezentată de barajul lacului Bascov;
Limita vestică: începe din dreptul barajului Bascov și se continuă spre nord, corespunzând cu digul de pe malul drept al lacului până în dreptul barajului Budeasa.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție speciala avifaunistică Lacul Bascov cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Bascov, de pe râul Argeș
VI.4. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Lilieci, 262 ha, localitatea Lilieci, comuna Hemeiuși și localitatea Ițești, comuna Berești-Bistrița, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: corespunde cu malul lacului care reprezintă și limita spre parcelele cadastrale PdT 642, PdT715 și NR722;
Limita estică: corespunde cu digul lacului și pornește de la latura de sud a parcelei NR722 și se continuă spre sud-vest, până la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău I;
Limita sudică: pornește de la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău I și se continuă spre nord-vest, prin digul lacului (CD33) până la intersecția acestuia cu HR44;
Limita vestică: corespunde atât digului lacului (CD33) care pornește de la sud de parcela Ps38 și se continuă până la intersecția cu HR44, având spre vest parcelele topografice Psl0l, HB100, A77, A76, cât și secțiunii de vărsare a Bistriței în lac, delimitată prin limitele de est ale parcelelor topografice Ps38 și NN28/1.
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Lilieci cuprinde luciul de apă al lacului de acumularea Lilieci, de pe râul Șiret, extins pe teritoriile comunelor Berești-Bistrița (HA716) și Hemeiuși (HA40). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planuri cadastrale întocmite în anul 1989.
VI.5. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Bacău II, 202 ha, municipiul Bacău, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la intersecția digului cu limita de nord a parcelei cadastrale 1097 de unde, se dirijează spre nord-est, până la extremitatea de vest a parcelei 1098. Pe latura nord-vestică a acestei parcele și pe latura de vest și de nord a parcelei 1092, limita nordică traversează Bistrița spre latura de vest a parcelei 1085 la care urmărește latura de vest și apoi cea de nord. Limita se continuă pe latura de est a parcelelor 1081 și 1082 și apoi pe latura de sud a parcelelor 1091 și 1089 până la intersecția cu digul lacului;
Limita estică: corespunde digului lacului (CD242) care delimitează lacul de parcelele cadastrale 1069, 1068, 1066, 1065, 1064, 1062 și 1061, situate în exteriorul ariei protejate;
Limita sudică: este reprezentată de extremitatea sudică a digului CD242 (la sud de parcela A1061), până la canalul de fugă al hidrocentralei Bacău II. Se continuă spre vest cu ultima secțiune a digului, de direcție nord-est, care delimitează lacul la vest (CD 1100);
Limita vestică: este reprezentată de digul de vest al lacului (CD 1100) care are o direcție sud-nord și care se învecinează spre vest cu parcela cadastrală Ps1129.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Bacău II cuprinde luciul de apă (HL1099) al lacului de acumularea Bacău II, de pe râul Șiret, cât și parcelele cadastrale situate la coada lacului, care sunt acoperite cu ape la nivele mai mari decât nivelul mediu. Aceste parcele cadastrale au categoria de folosință, "ape" și sunt următoarele: 1081, 1082, 1083/1, 1085, 1086, 1087, 1088, 1090, 1092, 1097, 1098 și 1099. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planul cadastral întocmit în anul 1985
VI.6. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Galbeni, 1.123 ha, localitățile Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Tamași, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: corespunde zonei de vărsare în lac a râurilor Bistrița și Șiret. Pornește de la digul din lungul Bistriței (CD707), pe limita de sud a parcelelor cadastrale HC698 și Ps975, intersectează digul de pe malul stâng al Bistriței (CD953) care face limită cu parcelele cadastrale A993, Ps1426, Ps1423, HB1424, NR948, HB1423/3, parcele situate pe teritoriul comunei Letea Veche, cu excepția parcelei NR948 situată în comuna Tamași. În continuare, limita traversează albia majoră a râului Șiret, delimitând lacul de parcelele cadastrale Psl304 (comuna Letea Veche) și de parcelele cadastrale Ps945, A944, HB943, HB942, A940 și în continuare, digul lacului (CD904), de pe teritoriul comunei Tamași;
Limita estică: corespunde digului lacului (CD904) care separă acumularea de parcelele cadastrale A950, A951, A956/1, A956, A958, A915. Limita continua cu digul lacului CD903 din lungul parcelelor cadastrale A985, A951, A966, HB964, A996, A999 de pe teritoriul comunei Tamași;
Limita sudică: începe din colțul sud-vestic al parcelei cadastrale A999, se continuă spre vest pe CD903, traversează barajul lacului și se continuă pe digul de la vest de baraj pe toată lungimea parcelei cadastrale HB3453/1 învecinată cu digul;
Limita vestică: corespunde digului lacului și se învecinează de la sud spre nord cu parcelele cadastrale Ps3453, Ps2108, Ps2113, F2073, F2071, A1984/2, F1984/1, A1992 și Ps1993/1, (comuna Nicolae Bălcescu). Limita se continuă cu CD707 de la est de parcela cadastrală Ps698/l, până la limita de sud-vest a parcelei HC698, de pe teritoriul comunei Letea Veche.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Galbeni cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Galbeni, de pe râul Șiret, extins pe teritoriile comunelor Letea Veche (HA1428), Nicolae Bălcescu (tarlaua 47) și Tamași (HA949). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1985 (Letea Veche), 1989 (Tamași) și 1980 (Nicolae Bălcescu).
VI.7. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Răcăciuni, 2.004 ha, localitățile Cleja, Tamași, Horgești, Răcăciuni, Pîncești, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita, nordică: corespunde zonei de vărsare a Siretului în lac și se suprapune limitei dintre teritoriile comunale Tamași și Faraoani;
Limita estică: este reprezentată de digul canalului de fugă al hidrocentralei Galbeni (CD 1951) și, de la vărsarea apelor în lac, se continuă spre sud-est pe digul lacului, care se încastrează în formațiunile sedimentare ale Colinelor Tutovei. Din acest punct către sud, limita lacului este reprezentată de baza versantului Colinelor Tutovei până la Bazga și de baza frunții terasei de 50 -60 m a Siretului, până în apropierea canalului de fugă al hidrocentralei Răcăciuni.
Parcelele cadastrale cu care se învecinează pe limita de est sunt: A2041, Ps2042, HB2039, PdPs2038, A2046, HB2035, A1959, HB1938, A1961, A1938, A1954, Pd1947 - comuna Tamași, Ps1510, A1519, Pd1515, Ps1526, NNS1553, PsPd1531, NR1536, Ps1556, Ps1569, Tf1580, Pd1624, Pd1628 - comuna Horgești, Pd1810, (comuna Pîncești), limita oprindu-se în digul lacului (CCN2417);
Limita sudică: corespunde secțiunii transversale a văii Siretului, pornește de la baza frunții terasei de 50-60 m a Siretului, urmează traseul drumului asfaltat care face legătura dintre Pîncești și Răcăciuni, până la digul vestic al lacului (CD6916);
Limita vestică: corespunde digului lacului (CD6916) care se învecinează de la sud la nord cu următoarele parcele cadastrale din afara rezervației: 91, 90, 84, 70, 69, 64 (comuna Răcăciuni), Ps548, NR537, A536, A534, Ps531, Ps526 și A518 (comuna Cleja), parcele situate în lungul lacului până la limita cu teritoriul comunei Faraoani.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Răcăciuni cuprinde luciul de apă al lacului de acumularea Răcăciuni, de pe râul Șiret, extins pe teritoriile comunelor Cleja (HL545), Tamași (HA1950), Horgești (HC1640), Răcăciuni (HL6915) și Pîncești (HC2418). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1989 (Tamași), 1983 (Cleja), 1986 (Răcăciuni), 1985 (Horgești) și 1981 (Pîncești).
VI.8. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Berești, 1.800 ha, localitățile Pîncești, Orbeni, Corbasca, Valea Seacă, Sascut, Tătărăști, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: corespunde vărsării râului Șiret în acest lac, zonă reprezentată de hotarul comunei Parava spre comunele Orbeni și Pîncești;
Limita estică: corespunde cu digul lacului care, spre est, se învecinează cu parcelele cadastrale: Ps1391, HC2388, Ps2385, Tf2377, NNS2378, NNS2383, Tf2382 (comun Pîncești), NNS441, Ps442, A444, Ps474, Ps1330, Ps1322, Pd1316, Pd1340, Pd1334, Ps1430, PsPd1432, Pd1431 (comuna Corbasca) și Pd334, Pd609, Pd1096, Pd1108, Pd1128 (comuna Tătărăști), până la inserția digului transversal al lacului în versantul Colinelor Tutovei;
Limita sudică: este reprezentată de digul transversal al văii Siretului (CD 1208 continuat cu CD 1216), pe care este construită șoseaua asfaltată Sascut - Lespezi;
Limita vestică: începe din vestul digului CD 1216 și se continuă spre nord, în lungul digului CD 1210, dig ce separă lacul de parcele cultivate sau de pajiști de pe teritoriile comunelor: Tătărăști (Cc1120, A1224), Sascut (digul CD782 în lungul căruia, la vest, sunt parcelele cadastrale A2778, Cc2761, Pd2755, Pd2756, Pd2742, A2737, A753, A757, A770, A771, HB772, A774, Tf775, A776, A780), Valea Seacă (digul protector CD2 care delimitează spre vest parcelele A1493, A22, A5), și Orbeni pe care este amplasat digul CD48 care delimitează spre vest parcelele F1560, A1559, Ps90, NNS79, Tf57 și CD47 în lungul căruia sunt situate parcelele cadastrale HB111, NPT112, Ps115 și Tf114.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție speciala avifaunistică Lacul Berești cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Berești, de pe râul Șiret, extins pe teritoriile comunelor Piticești (HA3389), Orbeni (HL49), Corbasca (HA449, HA1332), Valea Seacă (HA1), Sascut (HA783) și Tătărăști (HA1209). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1983 (Corbasca), 1982 (Tătărăști), 1987 (Orbeni), 1987 (Valea Seacă), 1985 (Sascut) și 1981 (Pîncești).
VI.9. Arie de protecție specială avifaunistică Lacul Stânca - Costești, 2.950 ha, localitățile Mitoc, Liveni, Manoleasa, Manoleasa-Prut, Sadoveni, Ripiceni, Stânca, județul Botoșani
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește din punctul de vărsare al pârâului Ghireni în lac, lângă Șantierul arheologic Mitoc, urmărește limita sudică a parcelei cadastrale Ps69 la o distanță de 10 m în interiorul acesteia, până la punctul de cădere al perpendicularei imaginare dusă din colțul sud estic al parcelei Ps69, pe linia de frontieră de la mijlocul lățimii acumulării;
Limita estică: pornește din punctul estic al limitei nordice a ariei (situat pe linia de frontieră) și se continuă spre sud urmărind traiectoria liniei de frontieră între, România și Republica Moldova, marcată cu geamanduri lestate pe vechiul șenal al râului Prut, până în dreptul postului hidrometric Stânca-aval (comuna Ștefanești);
Limita sudică: pornește de la postul hidrometric Stânca-aval situat la 50 m de lacul de liniștire, continuă spre vest traversând drumul de acces către coronamentul barajului, traversează mijlocul parcelelor cadastrale L117, A110, traversează parcela A109 la o distanță de 150 m de extremitatea estică a acesteia până în dreptul limitei cu parcele cadastrală N113;
Limita vestică: pornește din punctul situat pe limita dintre parcelele cadastrale A109 și N113, la o distanță de 350 m de extremitatea estică a parcelei cadastrale N113, urmărește traiectoria limitei nordice a acestei parcele (la 10 m de linia bornată a nivelului normal de retenție), continuă în parcela Al 08 până la hotarul cu comuna Manoleasa. În continuare, urmează traseul ce traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traversează drumul de exploatare De 296, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traversează De 279, continuă pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traversează valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traversează pârâul Badu, continuă pe limita estică a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18 (parcelă care se învecinează cu limita intravilanului localității Ripiceni); se continuă apoi pe limita estică a parcelei cadastrale NR17 care se învecinează cu pichetul de grăniceri din localitatea Ripiceni. Limita se continuă pe teritoriul comunei Manoleasa, traversează limitele estice ale următoarelor parcele cadastrale: A942, NR946 (învecinată cu stația meteo), NR947 (situată în apropierea stației hidrologice Ripiceni), zonă în care limita ariei coincide cu limita vestică a rezervației floristice de Schiverekia podolica de la Ripiceni-Manoleasa, învecinată cu cariera de piatră (CCP 949). În continuare, limita traversează parcelele cadastrale A951, A953, Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps10185 A1032, drumul de exploatare De 1033 care pornește din localitatea Sadoveni până pe malul lacului, parcelele cadastrale A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, - care se învecinează cu limita intravilanului localității Manoleas-Prut, NR288, A253, NR245, A257, A242, A240 (învecinată cu limita intravilan a localității Liveni), A59, Ps48. În continuare, limita vestică se continuă pe teritoriul comunei Mitoc traversând partea estică a parcelelor cadastrale A98, NR84, Ps74, NR 73 aflată în apropierea limitei estice a intravilanului localității Mitoc. Limita vestică a zonei are o lungime de 70 km, situându-se în zona inundabilă a acumulării, la o distanță de 10 m de nivelul luciului de apă aflat la NNR (nivel normal de retenție) atins la cota de 90,80; curba de nivel corespunzătoare acestei cote este materializată în teren prin borne situate la o distanță de 1 km.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lac Stânca-Costești cuprinde luciul de apă al lacului Stânca - Costești (suprafața aflată pe teritoriul românesc) extins pe teritoriile comunelor: Ștefanești (HA1115), Ripiceni (HL139), Manoleasa (HL506) și Mitoc (HL1) și suprafața de uscat situată la cca. 10 metri în interiorul luncii inundabile a acumulării. Zona de uscat traversează parcelele cadastrale L117, A110, A109, N113, N114, A108 (comuna Ștefanești), parcelele cadastrale A316, A313, A299, A298, A294, A280, A272, A229, PD227 (u.a.40A), PD222 (u.a. 40B și 40C), A221, PD220 (u.a. 42), A154, PD150 (u.a. 41), PUS, P141, P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18, NR17 (comuna Ripiceni), parcelele cadastrale A942, NR946, NR947, A951, A953, Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps1018, A1032, A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, NR 288, A253, NR245, A257, A242, A240, A59, Ps48 (comuna Manoleasa) și parcelele cadastrale Ps69; A98, NR 84, Ps74, NR73 (comuna Mitoc). Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1988 (Ștefanești și Ripiceni) și 1986 (Manoleasa și Mitoc). Unitățile amenajistice sunt preluate din amenajamentul U.P. V Zăvoi Prut a O.S. Trușești.
VI.10. Aria de protecție specială avifaunistică "Complexul Piscicol Dumbrăvița", 414 ha, localitatea Dumbrăvița, județul Brașov
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la capătul digului de protecție aflat în estul localității Dumbrăvița și se continuă de-a lungul unei cărări care delimitează zona agricolă de malul lacului Dumbrăvița. Limita continuă până la ultimul stâlp electric de unde urcă în linie dreaptă până la drumul comunal dintre localitatea Dumbrăvița și Satul Nou. De aici, limita continuă de-a lungul acestui drum până la deversorul lacului de acumulare. Aceasta urmează apoi, digul nordic al heleșteelor, paralel cu pârâul Hamaradia până la ultimul heleșteu (nr. 12) unde digul desparte aria protejata de terenurile agricole;
Limita estică: urmează digul estic al ultimului eleșteu al complexului (nr. 12);
Limita sudică: din colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița, limita sudică este reprezentată de drumul de căruță paralel cu malul sudic al lacului. Acesta ajunge în colțul sud - estic al lacului, la transformatorul electric. De aici, limita urmează digurile sudice a patru heleștee mici (de reproducere) și traversează perpendicular un mic pârâu (pârâul Auriu sau Holboșel). De pe malul drept al acestui pârâu, limita este reprezentată de drumul de căruță, paralel cu malurile sudice ale heleșteelor de limită, până la colțul sud - vestic al primului eleșteu de mari dimensiuni (nr. 10). De aici, limita urmează baza colinei, paralel cu digurile sudice ale ultimelor trei eleșteie (nr. 10, 11, 12) până la ultimul eleșteu (nr. 12);
Limita vestică: urmează digul de protecție împotriva inundațiilor din comuna Dumbrăvița, traversează perpendicular pârâul Hamaradia și urmează un drum de căruță, trecând peste podețele a două canale, până în colțul sud - vestic al lacului de acumulare Dumbrăvița
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică "Complexul Piscicol Dumbrăvița" cuprinde luciul de apă al lacului Dumbrăvița și al Heleșteelor piscicole, vegetația palustră (stuf, papură, rogoz etc.), precum și terenuri agricole, diguri, fânețe etc.
VI.11. Aria de protecție specială avifaunistică Rotbav, 42 ha, localitatea Rotbav, județul Brașov
Descrierea limitelor
Aria de protecție specială avifaunistică Rotbav cuprinde două bălți (Balta 4 și Balta 3) precum și zona cuprinsă între ele.
Balta 4 are următoarele limite:
Limita nordică: este reprezentată de un dig de protecție care desparte balta de terenurile agricole din zonă. Căminul de vizitare aflat la N-E reprezintă punctul care face trecerea spre limita estică;
Limita estică: este reprezentată de digul bălții, paralel cu un canal colector și cu calea ferata Brașov - Sighișoara;
Limita sudică: este dată de digul dintre bălțile 4 și 3;
Limita vestică: este reprezentată de cărarea paralelă cu malul vestic al acestei bălți.
Balta 3 are următoarele limite:
Limita nordică: este reprezentată de digul care o desparte de Balta 4;
Limita estică: este marcată de digul bălții, paralel cu canalul colector și cu calea ferată Brașov - Sighișoara;
Limita sudică: este delimitată de-a lungul digului sudic al bălții;
Limita vestică: este reprezentată de digul bălții pe o porțiune reprezentând jumătate din lungimea malului vestic până la o salcie bătrână izolată. De aici, delimitarea este marcată printr-o cărare care desparte Balta 3 de terenurile agricole și care se intersectează cu digul dintre cele două bălți, în partea nordică.
Descrierea suprafeței
Aria de Protecție Specială Avifaunistică Rotbav cuprinde Balta 4 (4,1 ha), Balta 3 (37,5 ha), precum și vegetația palustră (stuf, papură, rogoz etc.).
VI.12. Aria de protecție specială avifaunistică zona umedă Ostrov - Moldova Veche (Moldova Nouă), 1.627 ha, localitatea Moldo va Nouă, județul Caraș-Severin
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică zona umedă insula Ostrov - Moldova Veche cuprinde insula Ostrov Moldova Veche situată pe fluviul Dunărea și luciul de apă limitrof insulei, până la o adâncime de 2 m.
VI.13. Aria de protecție specială avifaunistică zona umedă Insula Calinovăț, 24 ha, localitatea Pojejena, județul Caraș-Severin
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică zona umedă Insula Calinovăț cuprinde insula Calinovăț situată pe fluviul Dunăre și luciul de apă limitrof insulei până la o adâncime de 2 m.
VI.14. Aria de protecție specială avifaunistică Divici - Pojejena, 498 ha, localitățile Divici, Belobreșca, Șușca și Pojejena (comuna Pojejena), județul Caras Severin
Descrierea limitelor
Limita nordică pornește de la intersecția drumului național cu Valea Mare și separă bălțile de terenurile agricole ale cetățenilor din localitățile Divici, Belobreșca și Șușca (până la podul de la ieșirea din această localitate). De aici, limita urmează drumul național până la intrarea în localitatea Pojejena;
Limita estică: pornește de la intrarea în localitatea Pojejena și continuă pe malul Dunării până în dreptul Punctului Poliției de Frontieră Pojejena, după care urcă pe fluviul Dunărea până la km 1058;
Limita sudică pornește pe Dunăre de la km 1058 și continuă până în dreptul Văii Mari situată în amonte de localitatea Divici;
Limita vestică continuă pe Dunăre până la Sectorul Poliției de Frontieră Divici situat la 3 km amonte de localitatea Divici după care continuă pe drumul național spre Divici până la intersecția drumului cu Valea Mare.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Divici -Pojejena, cuprinde luciul de apă limitrof malului până la o adâncime de 1,5 m, bălțile (în număr de 5) și zona cu tufișuri și formațiuni ierboase la care nivelul apei este foarte aproape de suprafața solului.
VI.15. Aria de protecție specială avifaunistică Iezerul Călărași, 2.877 ha, localitățile Cuza Vodă și Călărași, județul Călărași
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește din punctul Stația T 40 și urmează canalul exterior de alimentare al lacului Iezer
Călărași, până în punctul Stația T 36;
Limita estică: de la punctul Stația T 36, limita pornește spre sud urmând limita bazinelor piscicole până la împrejmuirea combinatului SIDERCA, după care se continuă pe împrejmuirea combinatului SIDERCA până la cheul bazinului portuar. Din acest punct, limita se continuă pe cheiul portuar până la pereul canalului SIDERCA, după care urmează pereul canalului Siderca până la intersecția cu drumul național București - Chiciu - Constanța și în continuare acostamentul acestui drum până la borna C.S.A. 344, de unde începe canalul de desecare al limitei sudice al ariei protejate;
Limita sudică: din punctul de intersecție al bornei C.A.S. 344, cu canalul de desecare din zona sudică, limita urmează canalul de desecare al zonei agricole până la intersecția acestuia cu canalul de desecare pe direcția nord-sud;
Limita vestică: pornește de la intersecția canalului de desecare al zonei agricole din sud cu canalul de desecare pe direcția nord-sud, se continuă spre nord urmând linia canalului de desecare până la intersecția cu digul de contur al lacului Iezer - Călărași, de unde urmează digul de contur al lacului până la intersecția cu canalul de alimentare care limitează la nord aria protejată.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Iezerul Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz, etc.) precum și o zonă pajiști umede, culturi agricole și pădure, care fac parte din planurile cadastrale pentru culturi agricole, reprezentate de parcelele cadastrale S9-A409; 90-A 414; 91- A416; 92-A419; 93; 98-A447; 99 - A450; 108-A485; 109-A492; 110-A498; 111; 112-A509; 113-A511; 115-A515; 116-A522; 117-A524; 118-A530; 119-A535; 120-A538 (municipiul Călărași), 130-A731; 131 -A737; 132-A752, A743; 148 - A 796, A799; 149-A802; 150-A804; 151-A808; 152-iaz 811; 154-A820/1; 155-A822; 157/2 - A829/3; 159-A834; 163/1-A856/1; 163/2-A856/3; 169 - A890 (comuna Cuza Vodă), pajiști umede: 89 - Ps410; 90 - Ps413. Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale localității municipiului Călărași și comuna Cuza Vodă, întocmite în anul 1983.
VI.16. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Fundata, 510 ha, localitatea Gheorghe Doja, județul Ialomița
Descrierea limitelor
Limita nordică: recunoscută ca "punctul izvoare", urmărește conturul văii Fundata în intravilanul și extravilanul comunei Gheorghe Doja;
Limita sudică: pe o porțiune de circa 500 m este reprezentată de calea ferată București Constanța, limita sud vestică urmărind conturul văii Fundata în extravilanul comunei Andrășești;
Limita vestică: urmărește conturul văii Fundata în extravilanul comunei Reviga, sat Crunți;
Limita estică: urmărește conturul văii Fundata până pe Valea lui Siman, afluent al lacului, vale ce străbate centrul comunei Gheorghe Doja, după care continuă pe conturul văii, în zona sud-estică pe o porțiune de circa 2 km învecinându-se cu drumul comunal DC 31.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Fundata este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis) și o bandă de 10 m de jur împrejurul lacului, zonă care include pe malul vestic, nord-vestic și nord-estic o zonă de stufăriș.
VI.17. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Amara, 162 ha, localitatea Amara, județul Ialomița
Descrierea limitelor
Limita nordică: urmărește conturul nordic al lacului, zona de nord-vest fiind reprezentată de intravilanul comunei Amara, stațiunea Amara cu complexele de tratament balnear, se continuă cu limita golfului nordic străbătut de o cale de acces în stațiunea Amara Nouă, aflată în nord-estul lacului;
Limita estică și sud-estică: este reprezentată de digul de apărare a lacului pe circa 500 m.
Limita sudică: urmărește conturul lacului până la drumul național DN2C, aflat în partea sud-vestică a lacului;
Limita vestică: este reprezentată de drumul național DN2C.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică cuprinde suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis) și zona de stufăriș și vegetație palustră de jur împrejurul lacului.
VI.18. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Strachina, 1.050 ha, localitatea Țăndărei, județul Ialomița
Descrierea limitelor
Limita nordică: urmărește conturul nordic al Văii Lata Sărată - Strachina, în zona de nord-est fiind intravilanul localităților Valea Ciorii și Murgeanca;
Limita estică: urmărește conturul Văii Strachina în extravilanul localității Țăndărei;
Limita sudică: zona pepinierelor, este învecinată cu terasamentul căii ferate Slobozia - Țăndărei și DN 2A;
Limita vestică: urmărește conturul Văii Lata Sărată -Strachina de la calea ferată Slobozia-Tăndărei în extravilanul localității Ograda, până în nord-vest.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis) și zona de stufăriș și vegetație palustră de jur împrejurul lacului.
VI.19. Aria de protecție specială avifaunistică Lacurile Bentu Mic - Bentu Mic Cotoi - Bentu Mare, 127 ha, localitatea Bordușani, județul Ialomița
Descrierea limitelor
Zona aflată în fondul forestier aparținând Ocolului Silvic Fetești este limitată la nord, nord-vest și sud de brațul Borcea, iar la vest de digul de apărare vestic al Bălții Borcea.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacurile propriu-zise), zona de stufăriș de jur împrejurul lacurilor.
VI.20. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Pângărați, 153 ha, localitatea Pângărați, județul Neamț
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la gura canalului de fugă al Uzinei Hidro -Electrice (UHE) "STEJARUL" spre est reprezentată prin mal neamenajat până la digul de contur; în continuare, se continuă cu digul de contur, lung de 900 m, care se leagă la barajul frontal ce închide lacul la est.
Limita estică: este reprezentată pe o lungime de 48,5 m de corpul barajului frontal;
Limita sudică: pornește de la barajul frontal, pe direcția vest, și este formată, în jumătatea estică, de mal neamenajat provenit din versantul nordic al dealului Vârful cel Mare; în continuare, jumătatea vestică a limitei este formată din taluzul (fruntea de terasă) situat în dreptul localității Oantu;
Limita vestică: este reprezentată de podul peste râul Bistrița, care asigură legătură între satul Oantu și DN
15; în continuare, limita urmărește malul neamenajat, până în dreptul secțiunii de vărsare în lac a canalului de fugă de la UHE "STEJARUL".
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Pângărați cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Pângărați, considerat la nivelul maxim de retenție, situat între localitățile Poiana - Oantu (amonte) și Pangarati - centru (aval).
VI.21. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Vaduri, 119 ha, localitățile Preluca și Pângărăcior (comuna Pângărați) și Vădurele (comuna Alexandru cel Bun), județul Neamț
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de mal neamenajat, începe de la gura pârâului Pângărăcior și se continuă către nord-est, până la gura de vărsare în lac a pârâului Bisericani; în continuare, limita se continuă pe direcția general sud-est până la barajul frontal care separă lacul Vaduri de albia veche a râului Bistrița și canalul de aducțiune către UHE Vaduri;
Limita estică: este dată pe o lungime de 35 m de corpul barajului frontal;
Limita sudică: de la barajul frontal se continuă către vest pe o lungime de 470 m cu digul de contur (etanșare beton); urmează sectorul de mal neamenajat care prezintă inițial un intrând accentuat, sub forma unei peninsule, ce înaintează către partea centrală a lacului după care limita continua spre vest până la podul de pe DN 15, construit peste albia Bistriței;
Limita vestică: pornește de la podul peste râul Bistrița (DN 15) pe linia de țărm (mal neamenajat) până la secțiunea de vărsare în lac a pârâului Pângărăcior.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Vaduri cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Vaduri, considerat la nivelul maxim de retenție, situat între localitățile Preluca (amonte) și Vaduri (aval).
VI.22. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Strejești, 2.378 ha, localitățile Drăgășani, Ștefanești (județul Vâlcea), Grădinari, Verguleasa, Curtișoara (județul Olt)
Descrierea limitelor
Limita nordică: este dată DC 21 A (A) (barajul Drăgășani);
Limita estică: pornește de la DC 21 A (A) (barajul Drăgășani), urmărește bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 4 Km învecinată comunei Verguleasa cu limitele vestice ale următoarelor parcele cadastrale Pd 156, P 156, A 163, Pd 164, A 166 și se continuă cu limita naturală a lacului aflată, pe raza comunei Curtișoara cu limitele vestice ale următoarelor parcele cadastrale Pd 3, Pd 2, P 9, intravilan Schitu Deleni, și în continuare cu limitele vestice ale următoarelor parcele cadastrale N 13, P 20, P21, P 22, V 26, Pd 23 N 86 până la punctul de întâlnire cu DC 21 A (B); Limita sudică: este reprezentată de DC 21 A (B) (barajul Strejești);
Limita vestică: pornește de la DC 21 A (B) (barajul Strejești) și se continuă spre nord pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 37, A 38, A 41 (comuna Grădinari) și A 50, A 48, A 33, Pd 27, A 25, Pd 11 și N 1 (comuna Ștefanești), după care urmărește bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 16,5 Km, până la DC 21 A (A) (barajul Drăgășani).
Parcelele cadastrale sunt preluate din hărțile cadastrale ale comunelor Ștefanești și Grădinari, ediția 1970, scara 1:25000
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică lacul Strejești cuprinde luciul de apă al lacului de acumularea Strejești, de pe râul Olt.
VI.23. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Slatina, 645 ha, localitățile Găneasa, Slătioara, Slatina, județul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordică: este dată de DJ 677B (barajul Arcești);
Limita estică: pornește de la DJ 677B (barajul Arcești), urmărește bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 5,5 Km învecinată municipiul Slatina și cu limitele vestice ale următoarelor parcele cadastrale Pd 45, A 48, Pd 49, N 49, HB 49, N 51 punctul de întâlnire cu DC 90 A (A), după care urmărește bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 1,2 Km în vecinătatea DC 90 A (A) până la barajul Slatina.
Limita sudică este reprezentată de DC 90 A (A) barajul Slatina;
Limita vestică: pornește de la DC 90 A (A) barajul Slatina și se continuă spre nord urmărind limitele estice ale parcelelor cadastrale A 45, A 47, Pd 46, Pd 37, A 32, A 33, Pd 8, A 8, Hb 9, Pd 5, A 2, (comuna Slătioara) și Pd 56 (comuna Găneasa) după care urmărește bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 6,7 Km până la DJ 677B (barajul Arcești).
Parcelele cadastrale sunt preluate din hărțile cadastrale, ediția 1970, scara 1:25000
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică lacul Slatina cuprinde luciul de apă al lacului de acumularea Slatina, de pe râul Olt.
VI.24. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Izbiceni, 1.095 ha, localitățile Cilieni, Tia Mare, Izbiceni, județul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordică: este reprezentată de barajul Rusănești;
Limita estică: pornește de la barajul Rusănești, urmărește bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 13,5 Km învecinată cu limitele vestice ale următoarelor parcele cadastrale Pd 5, P 2, N 5 (comuna Cilieni), se continuă cu limitele vestice ale parcelelor cadastrale N 78, P 91, P 104, P 103, P 102 (comuna Tia Mare) și apoi cu parcele cadastrale N 76, N 72, N 61, P 53, N 55, P 56 (comunei Izbiceni) până la punctul de întâlnire cu DJ 543 (baraj Izbiceni);
Limita sudică: este dată de DJ 543 (baraj Izbiceni);
Limita vestică: pornește de la DJ 543 (baraj Izbiceni) și se continuă spre nord urmărind limitele estice ale parcelelor cadastrale N 51, N 47 (comuna Izbiceni), N 71, N 72, N 73, N 88, N 79, N 87, N 82, N 85 (comuna Tia Mare) și limita estică a intravilanului localității Cilieni și urmărește în continuare bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție pe o distanță de 13,5 Km, până la barajul Rusănești.
Parcelele cadastrale sunt preluate din hărțile cadastrale ediția 1970 scara 1:25000
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică lacul Izbiceni cuprinde luciul de apă al lacului de acumulare Izbiceni, de pe râul Olt.
VI.25. Aria de protecție specială avifaunistică Iris - Malu Roșu, 1.380 ha, localitățile Mărunței, Fălcoiu, Malu Roșu, județul Olt
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe în zona de vărsare a canalului de fugă de pe malul drept al lacului de acumulare Ipotești, limita sudică a parcelelor cadastrale Pd 65 și Pd 67 ce aparțin comunei Osica de Sus și se continuă spre est cu ecluza, stăvilarele și turbinele acestora până la limita sudică-vestică a parcelei agricole A 137, de pe teritoriul comunei Coteana (limita fiind dată de barajul Ipotești);
Limita estică: pornește de la limita sud-vestică a parcelei agricole A 137 și urmează drumul care separă lacul de acumulare, se continuă cu limita estică a parcelelor cadastrale P 59, Pd 59, Pd 58, Pd 57, Pd 56, Pd 55 și se continuă pe bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție a lacului de acumulare până la intersecția cu drumul comunal ce traversează barajul Drăgănești;
Limita sudică: este reprezentată de limita nordică a drumului comunal ce traversează barajul Drăgănești de la intersecția cu cele două borduri betonate ale digului lacului de acumulare;
Limita vestică: începe de la intersecția drumului comunal ce traversează barajul Ipotești cu bordura de beton a pereului betonat al digului de protecție a lacului de acumulare Drăgănești - Olt pe o distanță de 6 Km după care traversează gura de vărsare a râului Olteț în Olt și se continuă cu canalul de fugă mal drept pe o distanță de 7 Km până la intersecția cu drumul comunal ce traversează barajul Drăgănești - Olt din vecinătatea parcelei cadastrale A 47 Fărcașele.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Iris - Malu Roșu cuprinde luciul de apă al Lacului de acumulare Drăgănești - Olt, între barajul lacului Ipotești și barajul lacului Drăgănești Olt, suprafața de 1095 ha, parcelele cadastrale și silvice P 59, Pd 59, Pd 58, Pd 57, Pd 56, Pd 60, Pd 55. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 1970, sc. 1:25000. Parcelele și subparcelele silvice fac parte din Trupul de Pădure Malu Roșu UP I UA 55-UA 60, sunt preluate din harta silvică, întocmită în anul 1999 al Ocolului Silvic Drăgănești Olt ce face parte integrantă din amenajament silvic, ediția 1999.
VI.26. Aria de protecție specială avifaunistică Heleșteele de Ia Moftinu Mic, 125 ha, localitatea Moftin, județul Satu Mare
Descrierea limitelor
Limita nordică: urmărește canalul deversor (577/1 Hc), la limita dintre arealul protejat și parcelele A 632/1,
A 628/1, A 627/1, Cc 626 și A 576/1;
Limita evrica/urmărește canalul deversor (577/1Hc) la limita dintre arealul protejat și parcelele P 574/1, A
570/3 și P 567/3;
Limita sudică:este reprezentată de calea ferată Satu Mare - Cărei de la intersecția cu DN19 Satu Mare - Cărei până la parcela cadastrală Cc 691;
Limita vestică: urmărește conturul canalului (577/1 Hc) la limita dintre arealul protejat și parcelele Ng 639/1, A 641/1 și A 637/1.
Descrierea suprafeței
Aria de protecție specială avifaunistică Heleșteele de la Moftinu Mic este reprezentată de suprafața bazinului acvatic inclusiv vegetația palustră (stuf, rogoz etc.) și digul (601/1 Cd) ce îl înconjoară, reprezentată de parcelele 606/1 Hp, 601/1 Cd, 605/1 Cd, 604/1 Hp, 577/1 Hc, 603/1 Cc, 582/1 A, 578/1 A, 579/1 Hc, 581/1 Hc, 602/1 A, 580/1 De, 576/1, A3 583/1 Nm, 584/1 A, 600/1 A. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planul cadastral întocmit în anul 1981 - 1982.
VI.27. Aria specială de protecție avifaunistică Balta Suhaia, 1.455 ha, localitatea Suhaia, județul Teleorman
Descrierea limitelor
Limita nordică pornește de la De 190 care limitează zona mlăștinoasă adiacentă lacului propriu-zis de extravilanul comunei Viișoara, urmărește conturul nordic al luciului de apă pe o distanță de circa 5300 m care se învecinează cu extravilanul comunelor Viișoara și Suhaia, până la drumul de acces în zona bălții dinspre comuna Suhaia, unde se află casa fermei piscicole Suhaia.
Limita estică pornește din dreptul intersecției Cn 650 cu De 648, se continuă pe acest drum, după care urmărește conturul luciului de apă până la intersecția cu De 624.
Limita sudică urmărește De 624, după care se continuă pe De 695 învecinat cu Gârla iancului, până la vărsarea acesteia în Dunăre.
Limita vestică urmărește digul de apărare al Gârlei iancului și zona de stufăriș adiacentă acesteia, se continuă pe conturul digului de apărare al luciului de apă și zona de stufăriș adiacentă acestuia până la limita De 190.
Descrierea suprafeței
Aria specială de protecție avifaunistică Balta Suhaia este reprezentată de polderile piscicole, pepinierele piscicole, diguri de contur și canale de legătură, mlaștini cu vegetație natantă și stufăriș cuprinzând parcelele cadastrale P191, Hb359, Hb360, Hb375, Hb377, Hb3875 Hb494, HP623. Parcelele cadastrale au fost preluate din planul cadastral al comunei Suhaia, întocmit în anul 1984, planul cadastral al comunei Lisa întocmit în anul 1988 și planul cadastral al comunei Viișoara întocmit în anul 1988.
SECȚIUNEA E. DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A SUPRAFEȚELOR REZERVAȚIILOR NATURALE EXISTENTE PENTRU CARE S-A INSTITUIT REGIMUL DE ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ PE SUPRAFEȚE ADIACENTE ACESTORA
VII.I. Rezervația naturală Perchiu, 206 ha, municipiul Onești, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la pârâul Caraclău spre nord-est pe limitele nordice ale parcelelor cadastrale F571/1, Ps562 și pe limita dintre parcelele cadastrale Ps561/1 (în rezervație) și A561 (din afara rezervației). În continuare limita este dată de linia care desparte parcelele cadastrale Pd537, Tf540, Pd536 și F571 (în rezervație) de parcela cadastrală Ps543 (din afara rezervației), până la intersecția dintre această limită și parcela cadastrală De534. De aici, limita se îndreaptă spre est, în lungul drumului specificat, până la intersecția acestuia cu parcela cadastrală De535;
Limita estică: se direcționează de la intersecția celor două drumuri spre sud-est, în lungul De535, până la intersecția acestuia cu parcela cadastrală Pd508, de unde limita ia direcție sud-estică pe latura de est a parcelelor Pd508 - Tf510, până la borna silvică 394. În direcție estică limita separă tufărișurile incluse în rezervație de următoarele parcele din afara rezervației: Ps414/1, Ps407, A362, Cc363, A364, Ps366/1, A366, A489, Tf496 și Tf487;
Limita sudică: delimitează terenurile din rezervație printr-o linie care începe de la colțul vestic al parcelei cadastrale Tf487, urmărește linia de cale ferată și limita de nord a parcelelor cadastrale F500, A501, A502, De534 și apoi limita de nord a parcelei cadastrale A582;
Limita vestică: este reprezentată de Valea Caraclăului din dreptul colțului nord-vestic al parcelei cadastrale A582 și până în nord-vestul rezervației, la intersecția dintre latura de nord a parcelei F571/1 (rezervație) cu apa pârâului Caraclău.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Perchiu cuprinde terenuri silvice reprezentate de parcelele 154 - 162 din UP I Bîrsănești - OS Livezi și alte categorii de terenuri reprezentate prin parcelele cadastrale Pd505, Pd507, Pd510, Pd531, Pd536, Pd537, Tf540, Pd564 - 568, Pd572, Pd575, Pd576 - DPN, Ps367, Ps503, De504, De506, De530, Ps532, De533, De534, Ps542, Ps561/1, Ps562, De574, Ps579 - DPL (Consiliul Local Onești) și Ar509, Ar511, F512, F514, Ar514/1, Ar514/4, F529, Ar559, Ar569, Ar570, F571, F571/1, Ar573, Ar577/3, Ar577/4, F578/1, Ar578/2, Ar580, Ar581, Ar583 - proprietari persoane fizice. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1998, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
VII.2. Rezervația naturală Izvorul Alb, 21 ha, localitatea Dărmănești, județul Bacău
Descrierea limitelor
Limita nordică este reprezentată de latura ce separă subparcelele silvice 55 D de 55 A.
Limita estică este reprezentată de latura ce separă subparcela 55 D de 55 C, continuată spre sud cu linia ce separă subparcela 60 A (din rezervație) de 59 B (din afara rezervației). Această limită ajunge până la punctul estic al liniei ce separă subparcela 60 A (din rezervație) de 60 B (din afara rezervației).
Limita sudică este reprezentată de linia ce separă subparcela 60 A (din rezervație) de 60 B (în afara rezervației).
Limita vestică pornește din sud de la punctul vestic al limitei de separare dintre subparcelele 60 A și 60 B, de unde se continuă spre direcția nordică, unind bornele silvice 123, 126 și 101 și apoi se continuă prin linia ce separă subparcela 55 D (din rezervație) de parcela 82 (de la vest de rezervație).
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Izvorul Alb cuprinde subparcelele silvice 55 D și 60 A, din UP II Izvorul Alb - O.S. Dărmănești. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
VII.3. Rezervația naturală Valea Legiilor, 125 ha, localitatea Geaca, județul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la cotul Lacului Geaca format la confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului (pe malul stâng al Văii Legii) urmând limita stufărișului la 10 m de acesta. Urcă apoi de-a lungul drumului ce traversează Valea Legii spre drumul comunal ce leagă comuna Geaca de satul Legii de-a lungul căruia continuă pe aproximativ 250 m după care urcă ușor versantul sudic al Dealului Cireșului urmând apoi spre nord Valea temporară paralelă cu Valea Morilor, după care urmează cursul acesteia la o distanță de 250 m până la cota de 330 m de unde urmează direct spre sud pe curba de nivel de 325 m și apoi până la drumul comunal pe care îl urmează până la intersecția cu drumul de hotar ce duce spre Mociu (drumul rămâne în afara perimetrului de protecție);
Limita vestică:, din dreptul intersecției cu drumul comunal limita urmează drumul de hotar ce duce spre comuna Mociu (drumul rămâne în afara perimetrului protejat) ajungând în dreptul fostei magazii CAP la 57 m, urmând curba de nivel, de-a lungul pâlcului de pădure și apoi de-a lungul stufărișului la o distanță de 15 m de acesta, până în dreptul gospodăriei situate la baza dealului Poderei, de unde urmărește limita luncii inundabile marcate de o terasă, până în dreptul intersecției cu Valea Mociu;
Limita sudică și sud-estică: din dreptul intersecției cu Valea Mociu, limita urmează terasa drumului de hotar ce duce spre Mociu până când acesta traversează Valea Legii. Limita continuă spre nord-est pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10 m de acesta până la cotul format de confluenta Văii Legii cu Valea Fizeșului situată la baza dealului "La Șatră";
Limita estică: de la cotul format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului limita traversează brațul lacului Geaca format de confluența Văii Legii cu Valea Fizeșului delimitând porțiunea de lac numită "Ochiul", pe linia ce desparte versantul Dealului Șatra de versantul Dealului Cireșului.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Valea Legii, cuprinde fânațul umed de la capătul sudic al văii Legii (zona de izvoare), Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii (afluent de stânga al Văii Legii) și porțiunea vestică a Lacului Geaca, care fac parte din parcelele cadastrale 61-69, 70/1, 70/2, 70/3, 74 - 76, 77/1, 77/2, 77/3, 78 - 80, 3505, 3505/2, 3505/3, 3506, 3506/1, 3507, 3507/1, 3508, 3508/1, 3509/3509/1, 3510/2, 3510/3, 3510/4, 3510/5, 3511, 3511/1, 3511/2, 3512, 3514, 3515, 3562, 3573 - 3575, 3577, 3578, 3579/1, 3579/2, 3580, 3582, 3582/1, 3583 - 3588, 3588/1, 3588/2, 3589 - 3593, 3595, 3598/1, 3627, 3629 - 3632, 3636, 3638, 3639, 3642, 3642/1, 3643 - 3645, 3646/1, 3654, 4009/1, 4010, 4012 și 30% 3018/1, 30% 3019, 30% 3020, 30% 3021, 20% 3640, 10% 4009. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Geaca, județul Cluj, întocmite în anul 1986.
VII.4. Rezervația mixtă Cheile Turzii, 324 ha, localitățile Cheia Mihai Viteazu, Săndulești, Petreștii de Jos, județul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește de la extremitatea superioară a lizierei pădurii situată la aproximativ 74 m de adăpătoare, parcurgând aproximativ 200 m de-a lungul lizierei pădurii (parcela 52A - Tr. Cheia II), până la intersecția cu poteca ce traversează platoul Dealului Sandului pe direcția NE-SV aproximativ în linie dreaptă pe o distanță de cca. 1,08 km, între liziera pădurii din partea NE și traseul de creastă (marcat cu punct roșu) care înconjoară crestele Cheilor Turzii. Urmează apoi poteca traseului de creastă pe direcția SE-NV până la stâlpul de marcaj turistic, după care coboară poteca abruptă a traseului marcat cu punct roșu aproximativ perpendicular pe curbele de nivel, până la locul fostei mori. Parcurge apoi aproximativ 60 m de-a lungul Pârâului Hășdate contrar direcției de scurgere, urcând apoi pe malul drept al pârâului în lungul văii ce înconjoară colțul de stâncă până la liziera pădurii. Urmează apoi liziera pădurii (parcela 1 - Tr. Cheia I), până la extremitatea NV a rezervației;
Limita vestică: parcurge în continuare liziera pădurii (parcela 1 - Tr. Cheia I) care se confundă pe o porțiune de aproximativ 300 m cu un drum de hotar care coboară de pe versantul Dealului Bisericii, în dreptul altitudinii de 597,6 m limita urcă pe culmea care desparte valea Hășdate de versantul care coboară spre satul Petreștii de Mijloc pe o distanță de aproximativ 415 m până la cota de 657,5 m, urcând în continuare pe culme pe poteca perpendiculară pe versant până la 685 m, unde cotește spre SV pe limita ce desparte parcelele (Nst.) 2527 (la interior) de (Pș.) 2520 (la exterior) până unde se intersectează cu poteca ce urcă pe culmea Dealului Bisericii, urmând traseul acesteia până la intersecția cu drumul de culme (cod cadastral De. 2641). Din acest punct, limita rezervației urmează interfluviul, urcând până în punctul de maximă altitudine al Dealului Bisericii (796 m) și coborând apoi tot pe interfluviu până la stâlpul de marcaj turistic cu triunghi roșu;
Limita sudică: pornește de la stâlpul de marcaj turistic și urmează poteca (marcaj cu triunghi roșu) care se continuă prin pădure (parcela 116C - Tr. Turzii) până la intersecția cu capătul Văii Feredeului, apoi coboară pe Valea Feredeului traversând Pădurea Mischiului (parcela 116A - Tr. Turzii) până la lizieră. Urmează apoi liziera cotind spre N, apoi NE (parcelele 116A, 117F - Tr. Turzii) până la intersecția cu poteca ce străbate dealul aproximativ de-a lungul curbei de nivel de 500 m (cod cadastral De. 126). După ce parcurge aproximativ 30 m pe potecă pe direcția SV-NV, limita coboară pe culme până la cca. 35 m de Pârâul Hășdate, cotind apoi pe poteca având codul cadastral De. 375 până la malul Pârâului Hășdate;
Limita estică: urmează malul drept al Pârâului Hășdate până la poteca (cod cadastral De. 125) ce coboară din pădurea de pini de deasupra abruptului stâncos. Limita urmează în continuare liziera pădurii (parcelele 117E, 117D - Tr. Turzii) ce urmărește la rândul ei meandrele Pârâului Hășdate, până la intersecția cu altă potecă ce coboară din pădure (cod cadastral De. 80/1) după care urmează această potecă ocolind la aproximativ 5 m gardul de beton al proprietății private având codul cadastral Cc 73, până la malul Pârâului Hășdate. Urmează apoi malul drept al Pârâului Hășdate (relativ la direcția de scurgere) pe o distanță de aproximativ 345 m până la podul ce traversează pârâul, urmând drumul de servitute spre clădirea fostei mori până într-im punct situat la o distanță de aproximativ 30 m de pod, după care ocolește limita de proprietate a fostei mori, pe un traseu perpendicular pe drum, pe o distanță de aproximativ 20 de metri, după care se îndreaptă spre NE perpendicular pe această limită pe aproximativ 20 de metri, după care din nou urmează un traseu perpendicular spre NV, pe o distanță de aproximativ 20 de metri, după care se îndreaptă perpendicular spre NE spre abruptul versantului cu expoziție sudică a Dealului Sandului, urcând perpendicular pe curbele de nivel de-a lungul lizierei pădurii (parcela 52B - Tr. Cheia II) până la drumul (cod cadastral De. 57) paralel cu curbele de nivel (alt. 460 m), ce străbate pășunea și apoi pădurea prin spatele cabanei Salvamont, până la aproximativ 40 m N de aceasta. Limita coboară apoi pe direcția SE-NV cca. 30 m prin pădure până în albia Văii Vapa, urcând înapoi pe versantul opus tot prin pădure pe poteca ce traversează valea până la lizieră, după care urcă perpendicular pe curbele de nivel, de-a lungul lizierei ocolind și excluzând parcelele de teren pe care au fost construite case (care nu apar figurate pe harta cadastrală din 1980 utilizată în delimitare). Limita urcă pe lizieră spre culmea dealului (510 m altitudine), până în dreptul refugiului, pe care îl ocolește, continuând de-a lungul lizierei pădurii (parcela 52C - Tr. Cheia II), până la intersecția cu poteca cu codul cadastral De. 46. După care urmează poteca pe o distanță de aproximativ 130 m, și se continuă de-a lungul lizierei pădurii (parcela 52C - Tr. Cheia II) până la extremitatea N a acesteia.
Descrierea suprafeței
Rezervația mixtă Cheile Turzii cuprinde defileul săpat de Pârâul Hășdate între Dealul Sandului (alt. max. 758,87 m) la nord-est și Dealul Bisericii (alt. max. 796 m) la sud-vest, precum și o parte din versanții înconjurători, cu precădere suprafețele împădurite, care fac parte din parcelele forestiere 1 (Tr. Cheia I), 52A, 52B, 52C, 52D, 52E, 52F (Tr. Cheia II) din UP VII Micești, 117A, 117B, 117C, 117D, 117E, 117F, 117G, %116A, 116C (Tr. Turzii) din UPII Iară a Ocolului Silvic Turda; și parcelele cadastrale: 54, 70 (25%), 71 (98%), 1541, 1554, 1557, 1558, 1967, 1968, 1970 - 1981, 1983 - 1987, 1989, 1991, 1993, 1995 -1997, 2002 - 2006, 2008 - 2011, 2013, 2014, 2017, 2097, 2098, 2500, 2510, 2520, 2524 - 2529, 2531, 2532, 2534 - 2551, 2555 - 2572, % 2573, % 2576, (Petreștii de Jos), 419, % 420, 433 - 436 (Săndulești) și 0 - 3, 9 - 11, 14, 19, 20, 22, 24 - 34, 40, 41, 43, 45, 50 - 52, 54 - 56, 69, 79, 80, 82 - 93, 98, 100 - 110, 112 - 117, 119 - 123, 126, 128, 2559 - 2561 (Mihai Viteazu). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunelor Mihai Viteazu, Săndulești și Petreștii de Jos, județul Cluj întocmite în anii 1977, 1983, respectiv 1981.
VII.5. Rezervația naturală Suatu, 11,3 ha, localitatea Suatu, județul Cluj
Descrierea limitelor
Rezervația naturală Suatu cuprinde două zone: Fânațele Suatu I și Famatele Suatu II.
Fânațele Suatu I
Limita vestică: pornește de la terasa din dreptul drumului ce mărginește terasamentele fostelor vii (cota 410 m) spre ruptura torențială, urmând liziera arbuștilor instalați, coborând de-a lungul acesteia pe poteca de acces în rezervație, până la livadă a cărei limită o urmează, urcând apoi spre drumul de coastă până în dreptul primului tub de drenaj de unde se schimbă direcția spre sud, de-a lungul marginii vestice a dramului care astfel rămâne cuprins în interiorul ariei protejate până la punctul în care acesta se intersectează cu ruptura torențială situată pe versantul cu expoziție sud-vestică a dealului;
Limita sudică: din punctul de intersecție al drumului cu valea torențială, limita rezervației urcă pe liziera arbuștilor instalați pe ruptura torențială, până spre culmea dealului (cota 434 m), perpendicular pe versant, la limita terasamentelor, până ce intersectează drumul de hotar de culme;
Limita estică: pornește de-a lungul drumului de hotar din culmea dealului pe o distanță de aproximativ 135 m, spre nord-est urmând liziera arbuștilor instalați pe culmea dealului ce rămân cuprinși în rezervație până la cota de 422 m, după care, limita se îndreaptă spre nord în linie dreaptă de-a lungul terasamentului de culme urcând până la cota de 450 m;
Limita nordică: pornește de la cota de 450 m, spre vest de-a lungul terasamentului de culme, pe o distanță de aproximativ 35 m după care, coboară perpendicular pe curbele de nivel până la terasa din dreptul drumului ce mărginește terasamentele fostelor vii (cota 410 m).
Fânațele Suatu II
Limita nordică: de la colțul pădurii situate pe vârful versantului, limita coboară pe direcția est-vest, perpendicular pe pantă (pe interfluviu), spre drumul comunal de la baza versantului până la aproximativ 30 m de stâlpul electric de la marginea drumului comunal;
Limita vestică: de la punctul situat la 30 m SE de stâlpul electric, limita pornește în unghi drept până la poteca din spatele proprietăților, ocolind baza glimeilor și urcând apoi spre est până la limita platoului (locul numit Țigle) de unde urmează traseul spre sud-est pe limita superioară a viei până la drumul ce mărginește via, pe care urcă 35 m. Limita traversează apoi platoul pe direcția N-S urmând limita superioară a viei după care coboară oblic versantul până într-un punct situat la 45 de m de drumul care mărginește limita superioară a proprietăților sătești;
Limita sudică: în continuare limita se îndreaptă spre est până la baza abruptului (7 m de la baza abruptului) urmărind apoi configurația acestuia la distanța constantă de 7 m până la marginea alunecării de teren pe care o urmează spre est până la liziera Pădurii Surducului, în punctul situat la altitudinea de 445,7 m, pe culmea dealului.
Limita estică: din punctul cu altitudinea 445,7 m situat pe liziera Pădurii Surducului limita urmează liziera pădurii spre nord, aproximativ pe culmea dealului, până la colțul pădurii.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Suatu este reprezentată de două zone (Fânațele Suatu I - 4,50 ha și Fânațele Suatu II -6,80 ha) care cuprind parcelele cadastrale1 188, 271 -274, 274/1/275 - 278, 278/1, 282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 - 351, 351/1, 352 - 362, % 285, % 284/1, % 284 (Fânațele Suatu I) și 1016, 1017, 1017/1, 1025, 1026, 1027, %5/1, % 6/1, %8/1 (Fânațele Suatu II). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Suatu, județul Cluj, întocmite în anul 1977.
VII.6. Rezervația Fânațele Clujului- "La Copârșaie", 97 ha, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj
Descrierea limitelor
Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie" cuprinde două zone: La Copârșaie și Rezervația de fluturi (Maculinea nausithous)
I- "La Copârșaie":
Limita nordică: pornește din punctul situat la aproximativ 100 m de cotul drumului de culme care traversează Dealul Bogomaia reprezentat de locul unde se intersectează marginea abruptului cu gardul livezii proprietate privată din partea superioară a versantului. În continuare, limita coboară perpendicular pe pantă, pe lângă gard, pe o distanță de aproximativ 90 m până în punctul unde gardul cotește spre est, urmează gardul care delimitează cele două livezi și terenul agricol pe toată lungimea lui (aproximativ 400 m), până la intersecția cu marginea abruptului, la o distanță de aproximativ 50 m de drumul de culme. Urmează apoi un traseu în linie dreaptă de la V la E, de-a lungul marginii abruptului, pe o delimitare naturală reprezentată de o ridicătură de teren, pe o distanță de 350 m până la un punct situat la altitudinea de 587,1 m, la 100 m de drumul de culme, reprezentând coltul rupturii, alunecarea de teren fiind atât pe direcția N-S, cât și pe direcția E-V;
Limita estică: pornește de la punctul de inflexiune cu altitudinea de 587,1 m marcat în teren printr-o ridicătură de pământ, și coboară panta în linie dreaptă de la N spre S perpendicular pe curbele de nivel, la 5-25 m de marginea abruptului, pe o delimitare în teren reprezentată de o ridicătură de pământ bornată cu borne de lemn. Limita coboară panta până la adăpătoarea situată în colțul sud-estic al rezervației, și o înconjoară pe latura nordică;
Limita sudică: este reprezentată pe toată lungimea de marginea nordică a drumului de hotar care străbate pășunea la sud de aliniamentul de glimee înalte care sunt incluse în rezervație. Acesta leagă între ele adăpătoarea situată în partea estică de grupul de case situate aproape de extremitatea vestică. Acest drum are un traseu relativ sinuos, păstrând însă direcția E-V. Limita sudică este considerată până la punctul situat la sud-vest de glimeea cea mai vestică cu altitudinea de 521,9 m, la aproximativ 60 m de aceasta;
Limita vestică: pornește din punctul situat la 60 m sud-vest de glimeea cea mai vestică, și se îndreaptă spre N perpendicular pe curbele de nivel, urcând ușor pe panta versantului pe la limita estică a livezii proprietate privată din partea vestică a rezervației, pe o distanță de aproximativ 200 m până în punctul unde începe alunecarea de teren, după care se continuă pe marginea alunecării spre NE, pe o distanță de aproximativ 650 m perpendicular pe curbele de nivel, până la punctul situat la 100 m sud de drumul de culme reprezentat de capătul gardului proprietății private din partea superioară a dealului.
II - Rezervația de fluturi (Maculinea nausithous)
Limita nordică: pornește din punctul situat la altitudinea de 561 m, la o distanță de aproximativ 265 m de drumul perpendicular pe drumul de culme al Dealului Bogomaia, și la 370 m de acesta (perpendicular pe curbele de nivel). Limita urmează drumul de hotar ce se desfășoară aproximativ în lungul curbei de nivel pe o distanță de 265 m, până la intersecția acestuia cu drumul de hotar ce urcă spre culmea dealului Bogomaia;
Limita estică: urmează drumul de hotar ce urcă spre culmea dealul Bogomaia, până la valul de pământ (terasa) pe o distanță de 125 m, oprindu-se la o distanță de 125 m de drumul de culme;
Limita sudică: pornește din punctul situat pe drumul perpendicular pe drumul de culme la 125 m de acesta și urmează marginea terasei aproximativ paralel cu drumul de culme la o distanță ce variază între 80-120 m, până în punctul situat la 592,5 m altitudine, la 286 m nord-est de vârful Dealului Bogomaia;
Limita vestică: din punctul situat la 286 m nord-est de vârful dealului, coboară perpendicular pe curbele de nivel până la intersecția cu drumul de hotar în punctul situat la 561 m altitudine.
Descrierea suprafeței
Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie" este formată din două suprafețe distincte: La Copârșaie cuprinde întregul versant abrupt, de alunecare, cu expoziție sudică a dealului Bogomaia, împădurit parțial (UP II Cluj, parcela 80), suprafețele de pășune intercalate între glimee, glimeele și zonele umede dintre acestea, precum și suprafața de fânaț umed de pe versantul opus, fiind situată pe parcelele cadastrale 12, 24, 130-132, 1895 189.1, 189.2, 190-204, 206-208, 208/1, 1096, 1098, 1099 și rezervația de fluturi Apahida, situată pe parcela cadastrală 20%4/1. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orașului Cluj-Napoca, județul Cluj, întocmite în anul 1980 (Fânațele Clujului - La Copârșaie), și din planurile cadastrale ale comunei Apahida, județul Cluj, întocmite în anul 1974 (rezervația de fluturi).
VII.7. Rezervația Fânațele Clujului "La Craiu", 2,2 ha, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj
Descrierea limitelor
Limita nordică: pornește din punctul situat la aproximativ 531 m altitudine la intersecția dintre drumul de culme de pe Dealul Bogomaia și drumul de hotar ce coboară versantul nordic și urmează drumul de culme pe o distanță de aproximativ 50 m pe direcția E-V;
Limita vestică: pornește din punctul situat pe drumul de culme și coboară versantul nordic îndreptându-se către nord pe o direcție perpendiculară pe curbele de nivel, pe o distantă de aproximativ 140 m;
Limita sudică: pornește din punctul situat la 140 m la nord de drumul de culme și parcurge aproximativ 165 m până la intersecția cu drumul de hotar care urcă spre culmea Dealului Bogomaia;
Limita estică: urmează acest drum de hotar pe direcția NE-SV pe o distanță de aproximativ 270 m până la intersecția cu drumul de culme de pe Dealul Bogomaia.
Descrierea suprafeței
Rezervația Fânațele Clujului "La Craiu" cuprinde o zonă de fanat, cuprinzând parcelele 17099, %17100, %17101, %17098. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orașului Cluj-Napoca întocmite în anul 1980.
VII.8. Rezervația Naturală Lacul Știucilor, 140 ha, comuna Fizeșu-Gherlii, localitatea Săcălaia, județul Cluj
Descrierea limitelor
Limita Nordică pornește pe linia drumului de hotar situat perpendicular pe drumul județean 109d în punctul de intersecție și urmează drumul de hotar spre vest până în punctul de deversare a lacului (Canalul Morii), locul de formare a văii Bontului, de unde continuă pe linia drumului spre sud-vest.
Limita Nord-Vestică se desfășoară pe direcția drumului ce înconjoară stufărișul și continuă spre sud-est, la baza Dealului Tătarilor, iar mai departe urmează drumul ce delimitează stufărișul la baza dealului cotind spre est și desfașurându-se paralel cu Valea Sânășele.
Limita Vestică și Sud-Vestică este reprezentată de limita de dezvoltare a stufului pe Valea Sânăsele, de unde urmează drumul de hotar spre Sud-Est, la baza Dealului Mare, cotind spre Sud și continuând pe direcția drumului paralel cu Valea Pârtoțului, în partea de vest a ei (la baza Dealului Mare) până la limita dezvoltării stufului pe această vale.
Limita Sudică, și Sud-Estică corespunde limitei stufărișului de pe Valea Pârtoțului de unde se desfășoară pe
direcția drumului de hotar paralel cu această vale pe partea de est a ei, până la intersecția drumului de hotar
cu drumul județean 109d.
Limita Estică este reprezentată de porțiunea de aproximativ 2 km a drumului județean 109d și se desfășoară spre nord; începe la intersecția cu drumul de hotar ce delimitează Valea Pârtoțului pe porțiunea ei estică și continuă până la intersecția cu drumul ce constituie limita nordică a rezervației, delimitând astfel o suprafață de aproximativ 120 de hectare.
Descrierea suprafeței
Rezervația Naturală Lacul Știucii cuprinde zone umede, suprafețe de stufăriș și luciu de apă după cum urmează: luciul de apă al Lacului Știucilor (Lacul Săcălaia), nr. Topo 6124; stufăriș, nr. Topo 6117, 8044 și 8052. Datele sunt conform extrasului de carte funciară 3236, Carte Funciară nr. 2997 eliberat la data de 24 iunie 2002.
VII.9. Rezervația naturală Mestecănișul Reci Bălțile de la Ozun-Sîntionlunca, 2.020 ha, localitățile Reci și Ozun, județul Covasna
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la limita sud-vestică a intravilanului localității Reci - zona Comolău - delimitate de brațele moarte și digurile râului Negru până la sediul fostului Agromec, urmează podul din Reci de pe râul Negru și de la capătul podului limita urmează spre sud-vest digul de protecție pe o lungime de 325 m, apoi urmează spre sud pe 175 m unde intersectează un drum de pământ pe care-1 urmează spre est pe 125 m după care ocolește zona construită pe 200 m, și iese în drumul de pământ de pe pășune până la borna silvică 130 de unde urmează spre est liziera pădurii pe o distanta de 550 m. De aici limita se îndreaptă spre nord până la șoseaua D J 121 pe care o urmează până la poarta fostei fabrici de în;
Limita estică: pornește de la drumul județean 121 din dreptul fabricii în spre sud pe 300 m pe drumul de pământ până la borna silvică 501, urmează limita pădurii spre est, trece pe la borna silvică 128 și 118, de unde se îndreaptă spre sud-est pe 400 m și intersectează drumul de pământ de pe culmea dealului, și se îndreaptă spre sud-vest pe 500 m până la borna silvică 121, merge în continuare pe 375 m pe lizieră până la borna silvică 122, se îndreaptă spre sud pe 125 m până la liziera trupului de pădure izolat la borna silvică 195, urmează liziera spre est până la borna 194, se îndreaptă spre sud pe 300 m până la borna 193, de aici urmează liziera pe 625 m până la intersecția cu drumul de pământ pe care-1 urmează pe 325 m;
Limita sudică: pornește la intersecția drumului de pământ cu drumul împietrit DJ 112 B ce merge de la Aninoasa spre Lisnău pe 5750 m până la jgheaburile de adăpare de pe partea stângă a drumului, de unde limita urmează spre vest canalele de desecare spre Ozun pe o lungime de 1750 m, unde ajunge la drumul împietrit. De aici, limita urmează drumul împietrit spre DJ 103 B pe 1125 m;
Limita vestică: pornește pe drumul DJ 103B, urmează podul de peste râul Negru și apoi urmează în amonte digul rîului Negru. De la 125 m de la șosea este prezent brațul mort al Râului Negrii pe o lungime de 1625 m care intră în rezervație. Traseul pe dig merge până în dreptul cimitirului din Ozun, unde digul se termină și limita urmează malul drept al râului Negrii până la capela din Sînionlunca. De aici, limita urmează intravilanul localității, pe la Hanul Morarilor, pe lângă cursul râului Negru pe 300 m, apoi pe pajiște urmează pe o lungime de 375 m spre nord-est, până la brațul mort pe 875 m unde este și moara de la Sîntionlunca, apoi urmează linia electrică pe 250 m până la următorul braț mort pe care-1 urmează pe 750 m, apoi spre nord-vest pe 125 m urmează digul până la intravilanul localității Sîntionlunca. Se traversează pârâul și se trece pe celalalt dig care pe 250 m se îndreaptă spre sud-est și apoi limita urmează digul spre nord - est pe 1250 m până la extremitatea sud-vestica a Comolăului de unde s-a început traseul.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Mestecănișul de la Reci Bălțile de la Ozun - Sîntionlunca cuprinde parcelele și subparcelele silvice 55 - 68 din UP VII Reci, Ocolul Silvic Șugaș, Direcția Silvică Sf. Gheorghe și parcelele cadastrale Hb 108; F 109; F 110; Hc 111; F 112; Hb 113; F 114; Hc 115; F 116; De 117; Hb 118; F 119; Cd 123; Hr 124; P 125; Ce 126; P 127; P 130; Dj 632; P 682; PD 689; F 693; A 694; F 695; De 696; Fp 697; F 698; A 699; F 700; P 701; Pd 702; P 703; PD 704, P 705, De 706; P 707; PD 708; PD 709; P 710; De 711; PD 720; PD 722; P 723; Np 724; De 726; PD 730; PD 732; P 733; Nm 734; P 735; PD 736; P 737; Ce 738; PD 739: De 743; Cd 756; F 758; A 759; F 761; PD 762; A 763; Pdt 764; F 765; Hb 766; F 767; Cd 768; Hc 769; F 770; Cd 771; F 772; A 773; F 774; Hb 775; A 776; A 777; A 778; F 779; De 780; P 781; Nm 782; A 783; P 784; De 785; P 786; PD 787; P 788;De 789; P 790; F 791; De 792; P 793; PD 794; P 795; De 796; PD 797; De 798; De 799; De 800; Hc 801; De 802; Cea 803; Cea 804; Cea 805; Hb 806; P 807; F 808; A 809; F 810; De 811; F 812; Hc 813; Hc 814; Hc 815; F 816; Hc 817; Cd 818; F 819; (comuna Reci) și Hb 346; DJ 361; Nms 362; Hc 363; P 364; F 365; Cd 366; Hb 409; F 410; F 411; F 412; De 422; A 423; De 424; De 425; Hp 426; P 427; P 428; De 429; P 430; P 431; A 432; F 433; Hb 434; De 435; Cd 436; P 437; Hc 438; P 439; De 440; P 441; F 442; Hb 443; F 444; F 462; A 463; A 464; F 465; A 467; F 468; F 470; Hc 471; F 472; De 473; P 474; Hc 475; P 476;Cd 477; Hb 478; Tf 479;F 480; Hc 481; Hc 482; F 483; Hb 484; A 485; P 486; Hc 487; P 488; De 489; De 490; A 491; F 492; De 493; Hc 494; F 495; A 496; P 497; PD 498; P 499; De 500; PD 501; A 502; P 503; Hb 504; Hb 505; A 506; P 507; De 508; P 509; PD 510; Pp 511; De 512; P 513; De 514; P 515; Pp 516; PD 517; P 518; De 519; Hb 519; P 520; De 521; Hc 522; De 523; F 524; Hb 525; A 526; F 527; F528;A 529; Hb 530; F 531; F 532; De 533; F 534; A 535; F 536; A 537; F 538; Hc 539; F 540; Hc 541; A 542; F 543;Hc 544; Hc 545; F 546; A 547; P 548; Hc 549; P 550; Hc 551; P 552; P 553; Cd 555; P556; A 557; F 558;Hc 559; Hc 560; Hc 562; A 563; A 564; F 565; A 566; DJ 567; Hc 568; F 569; Hb 570; F 571; A 572; A 573; A 574; De 575; F 576; F 577; Hc 578; F 579; F 580; De 581; A 582; Hb 583; F 585; F 586; F 587; Hb 602; A 613; A 614; P 616; P 617; Hc 618; P 619; P 620; Hc 621; Hc 624; De 628; F 629; De 630; F 630; A 631; De 632; A 633; F634; N gl 635; DJ 636; Hc 637; De 638; A 639; F 640; Hc 641; F 642; De 643; Hc 644; De 645; Hc 646; F 647; Ng 648; A 649; A 650; De 651; Hc 652; De 653; A 654; A 655; F 656; A 657; Hc 658;De 659; A 660; A 661; F 662; A 663; F 664; Hc 665; F 666; Hc 667; A 668; F 669; Hc 670; Hc 671; F 672; A 673; F 674; Hc 675; Hc 676; A 677; F 678; F 679; A 680; Hc 681; P 682; De 683; Hc 684; P 685; A 686; F 687; Hc 688; P 689; Hc 690; P 691; Hc 692; P 693; Hc 694; P 695; Tf 696; A 697; Pdt 698;Hc 699; A 700; F 701; De 702; A 703; F 704; A 705; Dj 706; Hc 1142;De 1245; A1246;F 1247;Hc 1248; F 1249; A 1250; De 1251; Hc 1252; A 1253; Hc 1255; De 1256; A 1261; Ngl 1262; F 1263; P 1315 (comuna Ozun)
Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1995, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Reci, anul 1984 și al comunei Ozun anul 1984.
VII.10. Rezervația complexă "Râul Tur" (Cursul inferior al râului Tur), 6.212 ha comunele Călinești Oaș, Livada, Gherța Mică, Turulung, Agriș, Halmeu, Micula, Lazuri, județul Satu Mare
Descrierea limitelor
Limitele vor fi trasate, pe cea mai mare parte a ariei propuse, de-a lungul unor obiective de teren ușor identificabile, cum ar fi canale sau drumuri de exploatare.
Descrierea limitelor s-a făcut prin menționarea parcelei cadastrale limitrofe (simbolul categoriei de folosință și număr topo) pe baza hărților cadastrale la scara 1:5000, realizate de OCOTA Satu Mare în anul 1986.
Limita nordică a rezervației începe din comuna Călinești Oaș de la intravilanul localității Călinești Oaș (parcela A 492) și urmărește canalul de desecare Hc (6/2) 489, Hc (6/2) 482, Hc (7/2) 468, drumul județean Dj 466 (Călinești Oaș - Gherța Mică) până la limita cu comuna Gherța Mică. Pe teritoriul comunei Gherța Mică limita urmărește drumul județean Dj (8) 612 (Călinești Oaș - Gherța Mică), apoi canalele de desecare: Hc (4/1) 617, Hc (4/1) 656, Hc (6/1,5) 674, Hc (6/1,5) 699, Hc (6/1,5) 735, Hc (4/1) 761; digul Cd 726, la limita parcelelor F 1234, A 1238, F 1239, A 1240, continuă pe drumurile de exploatare agricolă De (4) 1266, De (4) 1259, De (4) 1282, la nord de Pădurea Weiss, pe drumul comunal De 1068 (Turulung Vii - Gherța Mică) până la Cantonul Silvic din satul Turulung Vii. Limita urmărește drumul de exploatare De 1063 (comuna Turulung) până la limita cu comuna Livada și continuă pe malul drept (vestic) al cursului vechi al râului Tur: Hb 1223 (pe teritoriul comunei Livada) până la intersectarea canalului de desecare Hc 1234 (pe teritoriul comunei Turulung). Urmează în continuare canalele de desecare Hc 1284, Hc (4/1) 1257 până la un cătun părăsit cu parcelele cadastrale F 1263, A 1264, aflat la marginea drumului comunal De 505 (Turulung - Turulung Vii). În continuare limita urmărește drumul comunal Turulung - Turulung Vii spre localitatea Turulung până la digul stâng al pârâului Turț: Cd 340, urmându-1 pe acesta spre sud, până la digul drept al râului Tur (Cd (20) 273) la confluența cu pârâul Țiul Limita nordică se trasează pe digul drept al râului Tur în intravilanul localității Turulung până la ieșirea din intravilan la Cooperativa de Consum (Cc 255, Cc 254, Cc 250). Din acest punct limita urmărește limita intravilanului localității Turulung (gardurile grădinilor) spre nord și canalele de desecare Hc (7/2) 192, Hc (10/3) 196, Hc (6/2) 233 spre sud-vest, până la parcela cadastrală A 230 de lângă digul drept al râului Tur. În continuare limita este digul drept al râului Tur: Cd (20) 273, până la limita cu teritoriul comunal Halmeu. Pe teritoriul comunei Halmeu limita pornește de pe dig în direcție nordică pe drumurile de exploatare De 1218, De (4) 1150, De 1182, De 1161 și canalul de desecare Hc (4/1) 1163 până la extremitatea nordică a bălții Porumbești, delimitată de drumurile de exploatare De 1158, De (4) 1232, trecând peste calea ferată S atu Mare - Halmeu de-a lungul drumului de exploatare De 1273, trecând la marginea nordică a Pădurii Șvabei pe drumul de exploatare De (6) 1266, și canalele Hc (4/1) 1264, Hc 1263, intersectând drumul de exploatare De 1244 la nord de pășunea Vida Popii (P 1247). Din acest punct limita urmărește canalul de desecare Hc (7/2) 1478 trecând la nord de Pădurea Ristic, și canalul de desecare Hc (6/1,5) 1523 până la digul drept al râului Tur: Cd 1027, urmând pe acesta până granița de stat cu Ucraina.
Limita estică a rezervației pornește de la limita intravilanului localității Călinești Oaș de la parcela A 492, urmărind canalele de desecare Hc 498, Hc (7/2) 505 până la parcela A 506. Din acest punct limita urmărește digul râului Tur Cd 508 spre est, până la podul peste râul Tur, iar de la pod trece spre sud, între marginea drumului județean Dj 109K (Pășunea Mare - Călinești Oaș) și parcela Cat 524 și canalul de desecare Hc(7/2) 525.
Limita sudică pornește de la drumul județean Dj 109K (Pășunea Mare - Călinești Oaș) și urmărește canalele de desecare Hc (8/2) 541, Hc (8/2) 547, Hc (8/2) 553, drumul de exploatare De (4m) 564, și canalele de desecare Hc (6/1) 570, Hc (5/1,5) 576, Hc (3) 590, până la digul drept al râului Taina: Cd 611. Pe digul drept al râului Taina limita se trasează spre nord și trece peste râul Taina pe drumurile de exploatare De 612/1, De (4) 946, după care urmărește digul stâng al râului Taina: Cd 657 până la parcela A 950. Din acest punct limita trece lângă canalul de desecare Hc (5/1) 949 și parcelele A 951 și A 953, și continuă pe canalele Hc (6/1) 954, Hc (6/1) 962, Hc (8/1,5) 983, Hc (4/0,7) 986 până la limita cu comuna Livada: borna comunală nr. 38. Din acest punct (borna comunală nr. 38.) limita urmărește drumurile de exploatare De (7) 1281, De (7) 1284, De (7) 1286, De 1265, De 1073 trecând la sud de pădurile Botoșeg și Dimoșag. Limita continuă pe canalele de desecare Hc (2/0,5) 1093, Hc (10/2) 1097 și drumul de exploatare De (4) 1113 până la partea sudică a heleșteelor de la Adrian. De aici limita continuă spre nord pe digul estic al heleșteului de la Adrian: Cd 1139, Cd 1141 și drumul de exploatare De 1176 până la intersectarea digului stâng al râului Tur. Din acest punct limita sudică a rezervației este constituită de digul râului Tur: Cd 1132 (pe teritoriul comunei Livada) și Cd 312, Cd 311 (pe teritoriul comunei Turulung) trecând prin intravilanul localității Turulung, De la digul râului Tur limita urmărește canalul de desecare Hc (6/2) 1484, pârâul Racta: Hc (24) 1419 și canalul Hc (7/2) 1533 spre sud și drumurile de exploatare De (4) 1544 și De (10) 1620 prin pășunea satului Drăgușeni, până la limita cu comuna Agriș. Limita continuă pe teritoriul comunei Agriș pe drumul de exploatare De (10) 17, trecând pe teritoriul comunei Turulung de-a lungul drumului de exploatare De (4) 1586 până la limita cu comuna Micula. Pe teritoriul comunei Micula limita urmărește drumurile De (4) 603, De (4) 608 la marginea sudică a Pădurii Comunale, intersectează calea ferată S atu Mare - Halmeu urmărind dramul de exploatare De 383, De (10) 363, De (4) 412, De (4) 123, De (6) 140 până la extremitatea sudică a heleșteului Hp 45. Din acest punct limita ia o direcție nordică la limita dintre heleșteele Hp 45, Hp 47, Hp 49 și parcelele A 35, A 21 până la colțul sud-estic al Pădurii Bercu. Din acest punct limita trece pe teritoriul comunei Lazuri și urmărește drumul de exploatare De (4) 29 la marginea sudică a pădurii Bercu, continuă pe canalul Hc 91 și drumul de exploatare De 94, precum și pe digul sudic al heleșteelor (Hp 40 și Hp 47) Cd (18/2) 96, Cd 86. În extremitatea sud-vestică a heleșteului Hp 47, limita urmărește canalul Hc (8/2) 60 spre sud-est, până la granița de stat cu Ungaria: borna 175.
Limita vestică este formată de râul Tur (Hr 1), pe granița de stat România-Ucraina: bornele 11-1 și granița de stat România-Ungaria: bornele L176/2-L175.
Descrierea suprafeței:
Cursul inferior al râului Tur se întinde între lacul de acumulare Călinești Oaș și granița de stat România-Ucraina și România-Ungaria și cuprinde pajiști umede de câmpie (fânețe și pășuni umede cu Alopecurus pratensis și Sanguisorba officinalis), fânețe împădurite (fânețe abandonate din apropierea pădurilor, pe care este în curs o reîmpădurire naturală cu specii autohtone), păduri mixte de foioase (tipurile: păduri bătrâne caducifoliate naturale, păduri mlăștinoase caducifoliate, păduri aluviale, păduri de luncă înaltă, pășuni împădurite (pășuni abandonate cu Quercus robur, Fraxinus excelsior, Populus tremula, Alnus incana, Tilia cordata, Carpinus betulus, galerii cu Salix alba și Populus alba în preajma habitatelor acvatice, brațe moarte și cursuri vechi ale râului Tur, în diferite faze de colmatare, heleșteele de la Adrian și Bercu Nou, ca habitate de importanță avifaunistică.
VII.11. Rezervația naturală mixtă Rarău - Pietrele Doamnei, 970,5 ha, localitățile Câmpulung Moldovenesc și Crucea, județul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la borna silvică 433, UP1, OS Pojorâta, până la borna silvică 434, pe pârâul Izvorul Alb, până la borna silvică 428, prin bornele silvice 430, 426, 422, 420, pe limita parcelelor 93 și 96, pe sub peretele Rarăului, până la borna silvică 3913 pe limita subparcelelor 81D, 77B, 77M, 77H, 77C, la borna silvică 387, pe limita subparcelelor 76F, 75N1, 75D, 49D, 48D, 45D din UP1 a OS Pojorâta.
Limita estică: începe de la borna silvică 226, UP1, OS Pojorâta, pe limita cu OS Stulpicani prin Vf. Todirescu, până la borna silvică 166 UP6 a OS Crucea.
Limita sudică: începe de la borna silvică 166 din UP6 a OS Crucea, la bornele 164, 158, 157,152, 150, 127, 126, 124, 122, 120, 113, 108, 109, 100, 101, 88, 89, din UP6 a OS Crucea.
Limita vestică: Trece prin bornele silvice 87, 85, 86, 82, 83, 79, 80, din UP6 a OS Crucea, la bornele 432, 433, din UP1 Rarău, OS Pojorâta.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală mixtă Pietrele Doamnei-Rarău cuprinde parcelele și subparcelele forestiere: 45D, 48D, 49D, 75D, F, N1, N2, 76A, B, C, D, E, F, V; 77B, C, D, G, H, I, J, K, M, N, V, 81D, 85E, F, G, H, N2, 86B, C, D, E, F, G, N1, N2, N3, N4, 90N, 92B, 93A, B, C, D, E, F, G, NI, N2, 94A, B, C, D, E, F, G, H, V, N, 95A, B, C, D, E, F, N în suprafață de 333,3 ha din UP1 Rarău OS Pojorâta și 30A, B, N1, N2, 31, 32, 33A, B, C, D, E, 34, 35A, B, C, D, N, 36A, B, C, 37A, B, C, D, E, 39A, B, C, D, E, F, G, 40A, B, C, D, 41A, B, C, D, E, F, G, 44A, B, C, D, E, 45A, B, 46A, B, 47A, B, C, în suprafață de 290,7 ha din UP6 Chirii OS Crucea și 309,0 ha pășune aparținând Primăriei Comunei Crucea.
Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Rarău, OS Pojorâta întocmit în anul 2004 și amenajamentul silvic al UP6 Chirii OS Crucea întocmit în anul 2000.
*În u.a. 86D din UP1 Rarău OS Pojorâta, inclusă în Rezervația naturală Rarău - Pietrele Doamnei, se găsește intrarea în Rezervația științifică Peștera Liliecilor.
VII.12. Rezervația naturală Cheile Lucavei, 33 ha, localitatea Moldova Sulița, județul Suceava
Descrierea limitelor
Limita nordică începe de la borna silvică 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza continuă pe limita subparcelară, până la intersecția cu limita subparcelei 225C.
Limita sudică și vestică începe de la intersecția limitei parcelare 225 cu 226, continuă pe limita de subparcelă între u.a. 225B și u.a. 225C, apoi pe limită parcelară până la borna silvică 662 UP1 Botus Lucina a OS Breaza, continuă pe drumul forestier D 278 până la intersecția cu limita subparcelei 209C și apoi pe această limită până la borna silvică 626 UP 1 Botus Lucina a OS Breaza.
Limita estică începe de la borna silvică 626 UP1 Botus Lucina a OS Breaza continuă pe limita parcelară până la borna silvică 625, la borna silvică 627 și apoi, la borna silvică 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Cheile Lucavei cuprinde parcelele și subparcelele forestiere: 208B, 209A, 209C, 209N, 225A, B, din UP1 Botus Lucina a OS Breaza.
Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Botus Lucina a OS Breaza întocmit în anul 2004.
VII.13. Rezervația naturală Tișița, 2.726 ha, localitatea Tulnici, județul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordică: începe de la borna silvica 1 din u.a. 1, aflată la baza versantului abrupt al culmii Vascan, în dreptul viaductului de beton al drumului forestier care se desprinde din DN - 2D și înaintează în amonte pe malul stâng al Putnei pe la baza versantului, până la cantonul silvic nr. 8 "Gura Tișitei" de unde, pe latura estică a cantonului, traversează zona de confluență Tișița - Putna, la borna 138 aflată pe malul stâng. Din acest punct, limita de nord coincide cu limitele naturale de nord ale unităților amenajistice (u. a.) din U.P. II Tișița, respectiv: 182, 181, 180, 179, 178, 177, 176, 175, 174, 173, 148, 147, 146, 141, 140, 139 și 138 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Putnei - aflat la nord și cel al Tișitei - aflat la sud, fiind marcate de următoarele borne silvice și repere geomorfologice: Vf. Căciulata (722 m) borna 136, Culmea "în Deal la Meri", borna 134, 132, 131, 123 (Vf. Tisaru Mare - 1267 m) borna 126, înșeuarea cu Culmea Tisarului Mic, borna 124, 122, 120 (Vf. Tisaru Mic -1246 m) borna 143 și Culmea Dealului Crucilor, marcată de bornele 73,72,63 61,59, 57 și 56;
Limita vestică: de la borna 56 din Dealul Crucilor, limita ariei protejate se îndreaptă spre sud, pe culmi secundare care coincid cu limitele vestice ale u. a.: 137, 132, 123, 120 și 118, fiind marcate de bornele 45, 46 - pe malul stâng al pârâului Tișița Mica și borna 33, de pe malul drept, situată la 200 m aval de borna 46; de la borna 33, limita urmează o culme secundară desprinsă din Mt. Condratu, marcată de bornele 32, 31, 26 și 24 de unde, limita se îndreaptă spre sud - est;
Limita sudică, limita de sud are un caracter mai sinuos, determinat de dispunerea limitei naturale formată din culmi principale, secundare și parale ale u.a.: 118, 119, 112, 110, 108, 98, 99, 26 și 25, marcate de bornele: 25 - pe malul stâng al pârâului Condratu, 15 și 140 - pe malul drept, de unde urcă în Plaiul Păișului marcat de bornele 141, 10 și 11 de la obârșia pârâului Groapa Adâncă pe care coboară până la borna 8 aflată la confluența cu un afluent de dreapta, urcând pe acesta până la borna 9 și 174 din Plaiul între Tișițe, de unde coboară pe o culme secundară până la borna 175 de pe malul stâng al Pârâului Tișița Mare, coborând în aval până la borna 51 de pe malul drept, la piciorul unei culmi secundare a Muntelui Coza, marcată de bornele: 52, 50, 49, 60 și 48 (Vf. Coza - 1629 m);
Limita estică: din Vf. Coza limita se îndreaptă spre nord, pe limitele naturale ale u.a. 24, 23, 22, 21, 19, 17, 16, 14, 12, 11, 10, 8, 6, 5, 3 și 1 situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Tișitei - aflat la vest și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și borna 12 (cota 1104 m) iar, în continuare, Culmea Vâscan marcată de bornele 10, 6, 2 și l, de la baza versantului, încheind astfel perimetrul ariei protejate Tișița.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123, 132 - 182 din UP II Tișița, a Ocolului Silvic Tulnici fiind situată între limitele naturale formate de culmile muntoase principale și secundare. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament.
VII.14. Rezervația naturală Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistorești Județul Vrancea
Descrierea limitelor
Limita nordică: de la piciorul (capătul) sudic al ramurii nordice a, Dealului Negru, limita urmează culmea, înscriindu-se pe direcția generală NV-SE, intersectând borna silvică 127, și continuându-se până la borna silvică 118. Această limită nu coboară sub 1500 de metri și reprezintă cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Pârâului Lacului Negru (afluent al Nărujei) și bazinul hidrografic Tișița;
Limita estică: de la borna silvică 118, limita urmărește o linie generală cu orientare NE-SV care atinge, se înscrie perpendicular pe linia de pantă maximă până la borna silvică 120, traversează axa mediană longitudinală un teren neproductiv cu stâncării, ocolește prin est și sud - orientându-se spre vest - o altă stâncărie, și apoi, se redirectionează spre sud -est până în albia Pârâului Lacului Negru, la borna silvică 119;
Limita sudică: reprezintă în teren punctul de inflexiune al limitelor estică și vestică, respectiv borna silvică 119, situată în albia Pârâului Lacului Negru;
Limita vestică: de la borna silvică 119, limita urmărește în amonte Pârâul Lacului Negru până la borna silvică 121. Din acest punct limita părăsește valea înscriindu-se pe versant către nord-vest până în Culmea Lacului Negru, marcată în punctul respectiv de borna silvică 122/126. În continuare limita de vest se suprapune pe Culmea Lacului Negru, ce reprezintă cumpăna de ape dintre pâraiele de la obârșia Nărujei și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul sudic; respectiv cumpăna de ape dintre Tișița Aurie (Mare) și Pârâul Lacului Negru - pentru sectorul nord vestic.
Descrierea suprafeței
Rezervația naturală Lacul Negru, cuprinde parcelele 69 - 72 din cadrul Unității de Producție: Obștea Viișoara, comuna Vidra. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al Obștei Viișoara întocmit în anul 2002, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament.
---------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.