privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european
_______________
Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 589/2003 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2003 pentru modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2004.
Legea nr. 203/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 27 mai 2003 și a mai fost modificată prin:
- Ordonanța Guvernului nr. 61/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 29 august 2003, aprobată prin Legea nr. 456/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 20 noiembrie 2003;
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 15 octombrie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 589/2003;
- Legea nr. 451/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003.
(1) Realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport reprezintă o prioritate națională.
(2) Componentele rețelei de transport sunt: infrastructura de transport, rețeaua de management al traficului și rețeaua sistemului de poziționare și navigație.
Se aprobă Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, denumită în continuare rețea, prevăzute în anexa nr. 1.
Se aprobă Criteriile și specificațiile pentru proiectele de interes național și european, denumite în continuare proiecte prioritare, prevăzute în anexa nr. 2.
(1) Se aprobă Lista proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015, prevăzută în anexa nr. 3.
(2) Pe măsura îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezenta lege, Guvernul poate completa Lista proiectelor prioritare prevăzută la alin. (1).
Finanțarea proiectelor prioritare prevăzute la art. 4 se asigură din sumele alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, din credite externe, fonduri externe nerambursabile și din alte surse legal constituite, pe bază de documentații tehnico-economice aprobate conform legislației în vigoare.
Planurile și programele naționale pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei, în special cu privire la proiectele prioritare identificate în prezenta lege, se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
(1) La fiecare 2 ani Guvernul va supune spre dezbatere Parlamentului un raport privind stadiul implementării liniilor directoare aprobate prin prezenta lege.
(2) La fiecare 5 ani Guvernul va întocmi și va supune spre aprobare Parlamentului un raport de evaluare a stadiului general al dezvoltării economice și tehnologice în domeniul transporturilor, în special în transportul feroviar, și va solicita, dacă este cazul, aprobarea pentru adaptarea liniilor directoare în concordanță cu progresele înregistrate.
(3) Elaborarea rapoartelor prevăzute la alin. (1) și (2) se face pe baza propunerilor formulate de Comitetul interministerial prevăzut la art. 8.
(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se înființează Comitetul interministerial pentru rețeaua de transport de interes național și european.
(2) Comitetul interministerial este un organism cu caracter consultativ în subordinea Guvernului, compus din reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale și Comisiei Naționale de Prognoză, și este coordonat de reprezentantul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
(3) Organizarea, funcționarea și competențele Comitetului interministerial se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.
(1) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acesteia, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor va elabora și va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiză pentru evaluarea strategică a impactului ansamblului rețelei asupra mediului.
(2) Până la data de 1 ianuarie 2007, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va elabora și va supune spre aprobare Guvernului norme adecvate de analiză a rețelei în ansamblul său, având în vedere documentele europene prin care au fost convenite coridoarele paneuropene de transport, astfel cum au fost redefinite la cea de-a treia Conferință Paneuropeană a Transporturilor de la Helsinki din 23-25 iunie 1997, și ținând cont de necesitatea integrării României, alături de celelalte state interesate, într-o rețea transeuropeană de transport, precum și de necesitatea asigurării legăturilor între regiunile izolate și periferice ale țării cu regiunile sale centrale.
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.
LINIILE DIRECTOARE
pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european
Liniile directoare au ca scop stabilirea obiectivelor, a priorităților și a principalelor căi de acțiune avute în vedere pentru realizarea rețelei pe întregul teritoriu al României. Prin aceste linii directoare se identifică proiectele prioritare care trebuie să contribuie la dezvoltarea rețelei în context național și european.
(1) Liniile directoare prevăzute la art. 1 constituie cadrul general de referință ce are ca obiectiv stimularea acțiunilor organelor administrației publice centrale și locale, în vederea realizării proiectelor prioritare, cerință esențială pentru integrarea României în Uniunea Europeană.
(2) Realizarea proiectelor prioritare are ca scop:
a) asigurarea coeziunii, interconectării și interoperabilității în cadrul rețelei naționale;
b) accesul la această rețea;
c) asigurarea accesului interconectării și interoperabilității rețelei naționale la rețeaua transeuropeană de transport.
(3) Liniile directoare trebuie să faciliteze implicarea sectorului privat în realizarea proiectelor prioritare.
Rețeaua va fi realizată gradual, până în anul 2015, prin integrarea rețelelor de căi de comunicație rutiere, feroviare, navigabile interioare, maritime și aeriene de pe întregul teritoriu al României în rețeaua transeuropeană, în conformitate cu planurile generale indicate în hărțile prevăzute în anexa nr. 3 și/sau cu specificațiile prevăzute în anexa nr. 2.
Rețeaua trebuie:
a) să asigure îmbunătățirea continuă a libertății de mișcare a persoanelor și mărfurilor pe întregul teritoriu al României în cele mai bune condiții sociale, de mediu și de siguranță posibile, în conformitate cu realizarea obiectivelor pe care România și le-a propus în vederea aderării la Uniunea Europeană;
b) să asigure utilizatorilor accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport, în condiții economice acceptabile, de calitate și de siguranță;
c) să permită dezvoltarea echilibrată și utilizarea tuturor modurilor de transport, ținându-se cont de avantajele lor comparative;
d) să asigure utilizarea optimă a capacităților de infrastructură de transport existente;
e) să asigure interoperabilitatea în cadrul modurilor de transport și să încurajeze intermodalitatea dintre diferitele moduri de transport;
f) să fie economic viabilă;
g) să acopere întregul teritoriu al României, astfel încât să fie facilitat accesul utilizatorilor, să fie asigurată legătura regiunilor izolate și periferice cu regiunile centrale, precum și legătura fără strangulări dintre marile centre urbane și restul țării;
h) să poată fi conectată la rețeaua transeuropeană de transport și la rețelele țărilor vecine, promovând în același timp interoperabilitatea și accesul la aceste rețele;
i) să fie proiectată și dimensionată astfel încât să asigure efectuarea transporturilor necesare realizării nevoilor de apărare a țării, pe timp de pace, în situații de criză și pe timp de război.
Ținându-se cont de obiectivele stabilite la art. 4, sunt considerate priorități:
a) realizarea și dezvoltarea legăturilor, inclusiv a celor necesare pentru eliminarea strangulărilor, realizarea secțiunilor lipsă și finalizarea rutelor principale;
b) realizarea și dezvoltarea infrastructurii de acces la rețea, care să facă posibilă legătura regiunilor izolate și periferice cu regiunile centrale ale României;
c) combinarea și integrarea optimă a diferitelor moduri de transport;
d) integrarea problemelor de protecție a mediului în proiectarea și dezvoltarea rețelei;
e) realizarea graduală a interoperabilității componentelor rețelei;
f) optimizarea capacității și a eficienței infrastructurii existente;
g) stabilirea și îmbunătățirea nodurilor rețelei și a platformelor intermodale;
h) îmbunătățirea siguranței și a fiabilității rețelei;
i) dezvoltarea și implementarea pe rețea a unor sisteme de management și control al traficului și a sistemelor de informare a utilizatorilor, în vederea utilizării optime a infrastructurii;
j) întocmirea de studii care să contribuie la îmbunătățirea proiectării și realizării rețelei.
Realizarea rețelei trebuie să aibă la bază următoarele principii de acțiune:
a) proiectarea și revizuirea planurilor generale ale rețelei;
b) identificarea proiectelor prioritare;
c) adaptarea rețelei existente;
d) promovarea interoperabilității rețelei;
e) combinarea optimă a modurilor de transport prin crearea, printre altele, a unor puncte de distribuție care, în cazul mărfurilor, trebuie să fie amplasate, pe cât posibil, în afara centrelor urbane, în scopul de a permite realizarea efectivă a intermodalității;
f) urmărirea consistenței și a complementarității ajutorului financiar, în concordanță cu regulile aplicabile fiecărui instrument financiar;
g) dezvoltarea parteneriatului public-privat și atragerea fondurilor private;
h) întreprinderea de acțiuni în domeniul cercetării și dezvoltării;
i) cooperarea cu terțe țări interesate de dezvoltarea rețelei și încheierea unor acorduri avantajoase cu acestea;
j) stimularea autorităților locale și a organizațiilor internaționale pentru a sprijini obiectivele de interes național și european;
k) promovarea cooperării continue dintre părțile interesate;
l) luarea oricăror alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru realizarea obiectivelor la care se face referire la art. 4.
Pentru a fi considerat prioritar, un proiect de infrastructură trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să se refere la rețeaua descrisă la art. 10-12;
b) să urmărească obiectivele stabilite la art. 4;
c) să corespundă uneia sau mai multor priorități stabilite la art. 5;
d) să fie potențial viabil din punct de vedere economic, pe baza analizelor socioeconomice de cost și beneficiu.
Orice proiect prioritar se va referi la un element al rețelei, așa cum este descris la art. 13-31, și are în vedere, în special, rutele identificate pe hărțile din anexa nr. 3 și/sau va corespunde specificațiilor sau criteriilor prevăzute în anexa nr. 2.
Pentru aprobarea și realizarea proiectelor se iau în considerare normele de protecție a mediului, prin realizarea de evaluări ale impactului proiectelor prioritare asupra mediului.
Rețeaua cuprinde infrastructura de transport, de management și de informare asupra traficului, de determinare a poziției transportului și de navigație.
(1) Infrastructura de transport cuprinde rețelele de căi rutiere, feroviare, navigabile interioare și nodurile/punctele de distribuție a rețelelor.
(2) Nodurile/punctele de distribuție a rețelei sunt formate din porturile de pe căile navigabile interioare, porturile maritime, aeroporturi și terminale de transport combinat.
Rețeaua de management și informare asupra traficului și rețeaua de determinare a poziției și de navigație includ instalațiile tehnice necesare și sistemele de informații și de comunicații care asigură operarea armonioasă a rețelei și gestionarea eficientă a traficului.
Rețeaua de căi rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, existente sau care urmează a fi realizate, și care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe rețea și îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:
a) joacă un rol important în traficul pe distanță lungă;
b) furnizează legături cu alte moduri de transport;
c) realizează legătura dintre regiunile izolate și periferice și regiunile centrale ale României.
Caracteristicile tehnice minime pentru rețeaua de căi rutiere sunt cele definite în anexa nr. II la Acordul european asupra marilor drumuri de circulație internațională (A.G.R.), încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 149/1985, și în standardele adoptate în cadrul Proiectului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D. - privind "Autostrada Transeuropeană Nord-Sud" - TEM, aprobat prin actul Cancelariei C.C. al P.C.R. nr. 375/6.006/1979.
Rețeaua de căi rutiere trebuie să asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform și continuu al serviciilor, confortului și siguranței.
(1) Rețeaua de căi feroviare cuprinde rețeaua feroviară de mare viteză și rețeaua feroviară convențională.
(2) Rețeaua feroviară de mare viteză va fi realizată după anul 2015, în funcție de înțelegerile cu țările vecine, și va cuprinde:
a) linii special construite pentru mare viteză, echipate pentru viteze în general egale sau mai mari de 250 km/h, utilizând tehnologia curentă sau tehnologii noi;
b) linii special modernizate pentru mare viteză, echipate pentru viteze de ordinul a 200 km/h;
c) linii special modernizate pentru mare viteză, care au caracteristici deosebite ca rezultat al unor restricții topografice, de relief sau de sistematizare urbană, pentru care viteza trebuie adaptată de la caz la caz.
(3) Rețeaua feroviară convențională cuprinde liniile pentru transportul feroviar convențional, inclusiv segmentele de cale ferată pentru transportul combinat la care se face referire la art. 25.
Caracteristicile tehnice minime pentru căile ferate convenționale care fac parte din rețeaua de căi feroviare sunt cele definite în Acordul european privind marile linii internaționale de cale ferată (A.G.C.), încheiat la Geneva la 31 mai 1985, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1996, și în Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (A.G.T.C.), încheiat la Geneva la 1 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 8/1993.
Rețeaua de căi feroviare, care are un rol important în traficul de mărfuri și persoane pe distanță lungă și în operarea transportului combinat pe distanță lungă, trebuie realizată astfel încât să permită interconectarea cu rețelele altor moduri de transport și accesul la rețelele de căi feroviare internaționale, regionale și locale.
Rețeaua de căi feroviare trebuie să ofere utilizatorilor un nivel ridicat de confort, de calitate a serviciilor și siguranță, datorită continuității sale și implementării graduale a interoperabilității cu rețelele feroviare europene, obținute în special prin armonizarea tehnică și printr-un sistem de comandă și control armonizat.
(1) Rețeaua de căi navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunărea, râurile pe porțiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum și diferitele brațe care asigură legătura dintre acestea.
(2) Rețeaua de căi navigabile interioare include și porturile interioare, care îndeplinesc următoarele condiții:
a) sunt deschise traficului comercial;
b) sunt amplasate pe rețeaua de căi navigabile interioare, așa cum este prezentată în anexa nr. 3;
c) sunt interconectate cu alte rute europene de transport;
d) sunt echipate cu instalații de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfă de minimum 500.000 tone.
(3) Porturile interioare reprezintă noduri/puncte de distribuție a rețelei, care permit realizarea legăturii dintre căile navigabile la care face referire art. 22 și alte moduri de transport.
(4) Realizarea rețelei de căi navigabile trebuie să facă posibilă, în special, interconectarea dintre regiuni industriale și marile centre urbane și să asigure legătura acestora cu porturile.
(1) Caracteristicile tehnice minime pentru căile navigabile care fac parte din rețeaua de căi navigabile interioare sunt cele stabilite pentru clasa IV de căi navigabile, care permit trecerea unei nave sau a unui convoi de nave împinse cu o lungime de 80-85 m și o lățime de 9,5 m. Aceste caracteristici tehnice sunt cele definite în Acordul european privind marile căi navigabile de importanță internațională (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996, ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 68/1998, aprobată prin Legea nr. 12/1999.
(2) În cazul în care o cale navigabilă care face parte din rețea este modernizată sau construită, specificațiile tehnice vor trebui să corespundă cel puțin clasei IV și ulterior ar trebui să fie atinse clasele Va)/Vb), luându-se măsuri adecvate pentru a se permite trecerea navelor utilizate pentru transportul combinat. Clasa Va) permite trecerea unei nave sau a unui convoi de nave împinse cu o lungime de 110 m și o lățime de 11,40 m, iar clasa Vb) permite trecerea unui convoi de nave împinse cu o lungime de 172 m până la 185 m și o lățime de 11,40 m.
(1) Porturile maritime permit dezvoltarea transportului maritim și constituie noduri/puncte de distribuție a rețelei, care permit realizarea legăturii dintre transportul maritim și alte moduri de transport.
(2) În porturile maritime sunt puse la dispoziție operatorilor de transport maritim echipamente și servicii.
(3) Infrastructura porturilor maritime trebuie realizată astfel încât să poată primi nave care sunt utilizate pentru furnizarea serviciilor de transport de mărfuri și persoane pe distanțe lungi, scurte sau în navigația costieră, inclusiv pentru transportul cu nave feribot.
(4) Proiectele prioritare privind porturile maritime trebuie să corespundă criteriilor și specificațiilor prevăzute în anexa nr. 2.
(1) Aeroporturile situate pe teritoriul României, care sunt deschise traficului aerian comercial, formează o rețea de aeroporturi și trebuie să corespundă criteriilor stabilite în anexa nr. 2.
(2) Aeroporturile care fac parte din rețeaua de aeroporturi sunt clasificate în funcție de volumul și tipul traficului pe care îl deservesc și în conformitate cu funcțiile pe care le au în rețea.
(3) Aceste aeroporturi trebuie să permită dezvoltarea legăturilor aeriene și legătura transportului aerian cu alte moduri de transport.
(1) Punctele internaționale de distribuție și punctele naționale de distribuție constituie nucleul rețelei de aeroporturi și trebuie să corespundă criteriilor din Secțiunea a 5-a din anexa nr. 2.
(2) Legăturile dintre România și alte țări se realizează, în cea mai mare parte, prin intermediul punctelor internaționale de distribuție. Punctele naționale de distribuție asigură în special legături în interiorul României, dat fiind că serviciile internaționale reprezintă doar o mică parte din activitatea acestora.
(3) Punctele regionale de distribuție și punctele de acces trebuie să faciliteze accesul la nucleul rețelei sau trebuie să contribuie la deschiderea unor regiuni periferice și izolate.
(1) Totalitatea infrastructurilor de transport care permit efectuarea transportului combinat formează o rețea de transport combinat.
(2) Rețeaua de transport combinat cuprinde:
a) căile ferate și căile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat și rutele maritime care, împreună cu eventuale parcursuri inițiale și/sau finale de transport rutier, permit transportul de mărfuri pe distanță lungă;
b) instalațiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;
c) materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încă neadaptate, o cer.
Caracteristicile tehnice minime pentru rețeaua de transport combinat sunt cele definite în Acordul european privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (A.G.T.C.).
Rețeaua de management și de informare asupra traficului rutier cuprinde:
a) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
b) sistemele de comunicație, alarmare/anunțare, intervenție;
c) sistemele de comunicații pentru semnalarea situațiilor periculoase și pentru siguranța circulației rutiere;
d) sistemele de supraveghere a circulației rutiere.
Rețeaua de management și de informare asupra traficului feroviar cuprinde:
a) sistemele de management și conducere operativă a circulației;
b) sistemele moderne de informare a utilizatorilor;
c) sistemele de raportare pentru trenurile care transportă mărfuri periculoase sau poluante;
d) sistemele de comunicații pentru semnalarea situațiilor periculoase și pentru siguranța circulației feroviare.
Rețeaua de management și de informare asupra traficului maritim și pe căi navigabile interioare cuprinde:
a) sistemele de management al navigației pe căile navigabile interioare, costiere și în porturi;
b) sistemele de determinare a poziției navelor;
c) sistemele de raportare pentru navele care transportă mărfuri periculoase sau poluante;
d) sistemele de comunicații pentru pericole și siguranță, pentru a garanta un nivel ridicat de siguranță și eficiență a navigației și a protecției mediului în apele naționale navigabile ale României.
Rețeaua de management al traficului aerian cuprinde:
a) spațiul aerian rezervat pentru aviația generală;
b) căile aeriene;
c) facilități pentru navigație aeriană;
d) sistemele de management și planificare a traficului și sistemul de control al traficului aerian, cum ar fi: centre de control, mijloace de comunicare și urmărire a traficului, care sunt necesare pentru desfășurarea eficientă și în siguranță a traficului aerian în spațiul aerian al României.
(1) Rețeaua de determinare a poziției și de navigație cuprinde sistemele de determinare a poziției și de navigație prin satelit și sistemele care vor fi definite în viitorul Plan european de radionavigație.
(2) Aceste sisteme asigură un serviciu eficient și sigur de determinare a poziției și de navigație, care poate fi utilizat de toate modurile de transport.
CRITERII ȘI SPECIFICAȚII
pentru proiectele de interes național și european*)
_____________
Notă *) Criteriile și specificațiile se referă la secțiunile corespunzătoare din anexa nr. 3.
În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură legat de acestea care constă în dezvoltarea rețelei și, în particular:
a) lărgirea autostrăzilor sau modernizarea drumurilor;
b) construirea sau modernizarea drumurilor ocolitoare ori a drumurilor de centură ale orașelor;
c) creșterea interoperabilității rețelelor naționale.
În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură legat de acestea care constă în:
a) realizarea interoperabilității cu sistemele feroviare transeuropene;
b) realizarea legăturii cu rețele ale altor moduri de transport.
Porturi interioare
În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care permite accesul fără discriminare oricărui utilizator și care:
A. corespunde uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:
1. acces în port din calea navigabilă interioară;
2. infrastructură portuară în interiorul zonei portului;
3. alte infrastructuri de transport în zona portului;
4. alte infrastructuri de transport ce leagă portul cu alte elemente ale rețelei; sau care
B. privește una dintre următoarele lucrări:
1. construirea și întreținerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port și a legăturilor cu rețeaua de transport națională sau internațională;
2. dezvoltarea și întreținerea teritoriului portuar în scopuri comerciale și în alte scopuri conexe activităților portuare;
3. construirea și întreținerea legăturilor rutiere și feroviare;
4. realizarea și întreținerea, inclusiv dragarea rutelor de acces și a altor zone acoperite de apă din port, și asigurarea adâncimilor minime pe căile navigabile interioare, conform acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte;
5. realizarea, amplasarea și întreținerea echipamentelor pentru poziționare și navigație și a sistemelor de management al traficului, a celor de comunicație și de informare din port și de pe rutele de acces.
Specificațiile proiectuluiCategoria portului I.Promovarea navigației maritime pe distanță scurtă Infrastructura necesară pentru dezvoltarea/promovarea navigației pe distanță scurtă și fluviomaritimeProiecte referitoare la porturile din categoria A II.Accesul la porturi Accesul la porturi dinspre mare sau dinspre căile navigabile interioareProiecte referitoare la porturile din categoriile A și B Crearea sau îmbunătățirea accesului la zonele izolate, prin legarea porturilor la alte elemente ale rețelei prin intermediul legăturilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioareProiecte referitoare la porturile din categoria A Dezvoltarea legăturilor de acces existente la zonele izolate, prin conectarea porturilor la alte elemente ale rețelei prin intermediul conexiunilor feroviare, rutiere sau al căilor navigabile interioareProiecte referitoare la porturile din categoriile A și B III.Infrastructura portuară din interiorul zonei portului Dezvoltarea infrastructurii portuare, în vederea îmbunătățirii intermodaleProiecte referitoare la porturile din categoriile A și B eficienței Dezvoltarea și instalarea sistemelor de informare și management, cum ar fi EDI (schimb electronic de date), sau a altor sisteme de gestiune inteligentă a mărfurilor și a traficului persoanelor prin folosirea tehnologiilor integrate Dezvoltarea instalațiilor portuare pentru a prelucra reziduuriProiecte referitoare la porturile din categoriile A și B Proiecte referitoare la porturile din categoriile A și B
I. Criterii de eligibilitate pentru porturile maritime din cadrul rețelei
Porturile maritime din cadrul rețelei trebuie să corespundă uneia dintre categoriile prezentate mai jos:
A. porturi maritime internaționale - porturile cu un volum de trafic anual total de minimum 1,5 milioane tone marfă sau 200.000 persoane și care sunt conectate cu rețeaua terestră, doar în cazul în care acest lucru este posibil, având astfel un rol important în transportul maritim internațional. Porturile incluse în categoria A vor fi indicate pe harta conținută în anexa nr. 3 (c);
B. porturi regionale, care nu sunt incluse în categoria A aceste porturi au un volum de trafic anual total de minimum 0,5 milioane tone marfă sau între 100.000 și 199.999 persoane, sunt conectate cu rețeaua terestră, doar în cazul în care acest lucru este posibil, și sunt echipate cu dispozitive de transbordare necesare pentru navigația maritimă pe distanțe scurte.
II. Condiții comune pentru proiectele prioritare referitoare la porturile maritime din rețea
Proiectele prioritare trebuie să facă referire doar la infrastructura accesibilă, fără discriminare, oricărui utilizator.
În plus față de proiectele prezentate în anexa nr. 3, se consideră proiect prioritar și orice proiect de infrastructură care privește una dintre următoarele lucrări:
1. construirea și întreținerea tuturor elementelor sistemului de transport accesibil, în general, tuturor utilizatorilor de transport din port și a legăturilor cu rețeaua de transport terestru națională sau internațională. Aceasta se referă mai ales la dezvoltarea și întreținerea teritoriului portuar în scopuri comerciale și în alte scopuri conexe activităților portuare;
2. construirea și întreținerea legăturilor rutiere și feroviare;
3. realizarea și întreținerea, inclusiv dragarea rutelor de acces și a altor zone acoperite de apă din port;
4. realizarea și întreținerea echipamentelor pentru poziționare și navigație, precum și a sistemelor de management al traficului, de comunicație și informare din port, inclusiv de pe rutele de acces.
III. Specificații pentru proiectele prioritare privind rețeaua de porturi maritime
Orice proiect care îndeplinește specificațiile următoare se va considera proiect prioritar:
Specificații pentru proiecteTipul punctelor de distribuție afectate*) I. Optimizarea capacității aeroportuare existente Măsura 1 - Optimizarea capacității existente în ceea ce privește numărul de mișcări ale aeronavelor, numărul de persoane sau cantitatea de marfă, precum și a echipamentelor aeroportuare de navigație aerianăInternațional Național Regional sau de accesibilitate Măsura 2 - Îmbunătățirea securității și siguranței aeroporturilorInternațional Național Regional sau de accesibilitate Măsura 3 - Adaptarea infrastructurii existente la dezvoltarea traficului și, în special, la măsurile care reglementează libera circulație a persoanelorInternațional Național Regional sau de accesibilitate II. Dezvoltarea unor noi capacități aeroportuare Măsura 4 - Dezvoltarea infrastructurilor și a echipamentelor care determină capacitatea aeroportuară în ceea ce privește numărul de mișcări ale aeronavelor, traficul de persoane sau al mărfurilor, inclusiv echipamentele aeroportuare de navigației aerianăInternațional Național III. Îmbunătățirea protecției împotriva poluării generate de activitățile aeroportuare Măsura 5 - Îmbunătățirea măsurilor de protecție a mediului în ceea ce privește limitarea zgomotului și tratarea deșeurilor rezultate din activitățile aeroportuareInternațional Național IV. Îmbunătățirea și dezvoltarea accesului la aeroporturi Măsura 6 - Îmbunătățirea sau dezvoltarea interfețelor dintre aeroporturi și infrastructurile de acces la acesteaInternațional Național Măsura 7 - Îmbunătățirea și dezvoltarea legăturilor cu rețelele altor moduri de transport și mai ales cu rețeaua feroviarăInternațional Național
I. Criterii de eligibilitate pentru aeroporturi din cadrul rețelei
Aeroporturile din cadrul rețelei trebuie să îndeplinească criteriile pentru unul dintre următoarele puncte de distribuție:
1. Punctele internaționale de distribuție includ:
a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi*) cu un volum de trafic anual total de cel puțin:
_____________
Notă *) Sisteme de aeroporturi - două sau mai multe aeroporturi care deservesc împreună același oraș sau aceleași orașe.
- 5.000.000 mișcări persoane minus 10%; sau
- 100.000 mișcări aeronave comerciale; sau
- 150.000 tone mărfuri; sau
- 1.000.000 mișcări persoane în afara României; sau
b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internațional de distribuție care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe același amplasament.
2. Punctele naționale de distribuție includ:
a) toate aeroporturile sau sistemele de aeroporturi cu un volum anual de trafic:
- între 1.000.000 minus 10% și 4.499.999 mișcări persoane;
sau
- între 50.000 și 149.999 tone mărfuri; sau
- între 500.000 și 899.999 mișcări persoane, dintre care cel puțin 30% sunt în afara României;
sau
- între 300.000 și 899.999 mișcări persoane și care sunt amplasate la o distanță de peste 500 km de cel mai apropiat punct de distribuție internațional; sau
b) orice nou aeroport construit pentru a înlocui un punct internațional de distribuție și care nu mai poate fi dezvoltat în continuare pe același amplasament.
3. Punctele regionale de distribuție și punctele de accesibilitate includ toate aeroporturile cu un volum anual de trafic cuprins:
a) între 500.000 și 899.999 mișcări persoane, dintre care cel mult 30% sunt în afara României; sau
b) între 250.000 minus 10% și 499.999 mișcări persoane; sau
c) între 10.000 și 49.999 tone mărfuri; sau
d) amplasate într-o zonă izolată a României și care oferă servicii comerciale cu aeronave cu greutatea la decolare mai mare de 10 tone.
Se consideră că un aeroport este amplasat într-o zonă izolată dacă este situat în afara unei raze de 100 km în linie dreaptă de cel mai apropiat punct internațional sau național de distribuție. Această distanță poate fi redusă la 75 km, în mod excepțional, în cazul unor dificultăți reale de acces datorită poziției geografice sau calității infrastructurilor de transport terestru.
II. Specificații pentru proiectele prioritare care privesc rețeaua de aeroporturi
Se consideră proiect prioritar orice proiect care îndeplinește următoarele condiții:
___________
*) Acest tabel nu exclude ca aceste măsuri, în cazuri speciale,
justificate, să fie extinse și asupra altor puncte de distribuție.
Se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care constă în:
a) construcția sau îmbunătățirea infrastructurilor feroviare ori de pe căile navigabile interioare, astfel încât transportul unităților de transport intermodale (UTI) să devină posibil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic;
b) construcția sau dezvoltarea de terminale intermodale pentru transporturi interioare, inclusiv dotarea acestora cu echipamente de transbordare fixe ori mobile;
c) adaptarea zonelor portuare pentru dezvoltarea sau îmbunătățirea transferului containerelor între transportul maritim și transportul feroviar, pe căile navigabile interioare sau rutier;
d) utilizarea echipamentelor de transport feroviar special adaptate pentru transportul combinat, acolo unde acest lucru este cerut de caracteristicile infrastructurii, în special din punctul de vedere al costului adaptării eventuale a unei astfel de infrastructuri și sub rezerva ca utilizarea unor astfel de echipamente să fie asociată cu infrastructura în cauză și ca operatorii implicați să aibă acces nediscriminatoriu la aceasta.
I. Rețeaua de informații și management asupra traficului rutier
Se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care permite dezvoltarea managementului traficului și utilizarea sistemelor de informații și, în special:
a) realizarea infrastructurii de telematică pentru colectarea datelor de trafic;
b) dezvoltarea de centre de informații asupra traficului și centre de control al traficului, precum și schimbul de date cu centrele de informații asupra traficului din diferite țări;
c) înființarea unor servicii de informare rutieră, în particular sisteme RDS-TMC**);
____________
Notă **) Un sistem de mesaje digitale - radio pentru traficul rutier, în care mesajul poate fi transmis individual utilizatorului rutier.
d) interoperabilitatea tehnică a infrastructurilor de telematică.
II. Rețeaua de informații și management asupra traficului maritim
Se consideră proiect prioritar orice proiect care:
a) este conform obiectivelor politicii comunitare privind siguranța navigației maritime; sau
b) este proiectat să implementeze convenții internaționale și rezoluții ale Organizației Maritime Internaționale (IMO) în domeniul siguranței navigației și referitoare la:
- implementarea sistemului comunitar de înregistrare a navelor care vin în/pleacă din porturile românești sau sunt în tranzit în largul coastelor României, utilizându-se sistemul electronic de schimb de date, incluzând, de asemenea, transmiterea datelor între nave și instalații terestre, acordându-se o atenție deosebită sistemelor electronice de schimb de date (EDI) cu interfețe compatibile;
- dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de radionavigație GPS (sistemul global de determinare a poziției);
- dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de management și informații pentru navigația de coastă și portuară (VTS) și a legăturilor lor în vederea urmăririi mai eficiente și mai sigure a traficului maritim, în particular în zonele de convergență, aglomerate sau sensibile pentru mediu;
- implementarea unor tehnici pentru îmbunătățirea urmăririi traficului: baze de date privind fluxurile de trafic, accidentele și incidentele maritime, implementarea unor tehnici pentru analiza fluxurilor de trafic;
- dezvoltarea infrastructurii și a echipamentelor în scopul implementării unui sistem global pentru siguranță și pericole pe mare (GMDSS);
- îmbunătățirea sistemelor telematice de schimb de date, în contextul controlului statului în porturi (port state control).
III. Rețeaua de informații și management asupra traficului pe căile navigabile interioare
Se consideră proiect prioritar orice proiect de infrastructură care include în special:
a) un sistem de măsurători topohidrografice ale gabaritelor de navigație;
b) un sistem de semnalizare pentru navigație și de dirijare pentru nave, în special pentru navele care transportă mărfuri periculoase și poluante;
c) sisteme de comunicații pentru cazuri de urgență și siguranța pe căile navigabile interioare.
IV. Rețeaua de informații și management asupra traficului aerian
Se consideră proiect prioritar orice proiect care permite creșterea capacității sistemului de management al traficului aerian și optimizarea utilizării acestuia, care face parte dintr-un model de armonizare și integrare a facilităților și procedurilor diferitelor puncte de distribuție naționale și este în concordanță cu standardele internaționale relevante, definite de Organizația Aviației Civile Internaționale (O.A.C.I.) și de organismele europene competente, toate cele de mai sus ținând cont, în special, de lucrările Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene (EUROCONTROL).
Astfel de proiecte constau în:
a) studii privind o mai bună utilizare a spațiului aerian de către diferiții utilizatori și implementarea unui sistem de rute coerent și eficient;
b) planificarea și managementul traficului aerian care să ajute la realizarea unui echilibru între cerere și ofertă și să ducă la o utilizare optimă a capacităților de control disponibile;
c) studiile și lucrările necesare pentru armonizarea mijloacelor și procedurilor pentru integrarea diferiților furnizori de servicii, ținându-se cont, în special, de liniile directoare adoptate de Conferința Europeană a Aviației Civile (ECAC);
d) îmbunătățirea productivității sistemului, în special prin intermediul mijloacelor automate de asistare a controlului de trafic și a sistemelor de detectare și rezolvare a conflictelor potențiale;
e) contribuții la instalarea mijloacelor de comunicație, navigație și supraveghere necesare controlului traficului aerian, inclusiv promovarea de noi tehnologii, în special sateliți și rețele digitale de date, acolo unde aceasta conduce la concordanța cu specificațiile comune europene.
Se consideră proiect de interes național și european orice proiect referitor la stabilirea oricărei componente a viitorului Plan european de radionavigație sau a sistemului global de determinare a poziției și de navigație prin satelit, care se integrează în următoarea structură:
a) centru de control cuprinzând un sistem de procesare și control;
b) rețea de stații de navigație terestre;
c) un segment de spațiu compus din sateliți care permit transmiterea semnalelor de navigație;
d) rețea de stații de supraveghere.
LISTA
proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană, care urmează a fi realizate până în anul 2015
Rețeaua de căi rutiere - prezentată în anexa nr. 3(a):
1. Nădlac-Arad-Timișoara-Lugoj-Deva-Alba Iulia-Sibiu-Pitești-București-Lehliu-Fetești-Cernavodă-Constanța
2. Sibiu-Brașov-Ploiești-București
3. Nădlac-Timișoara-Stamora Moravița
4. Halmeu-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Alba Iulia
5. Borș-Oradea-Zalău
6. Lugoj-Caransebeș-Drobeta-Turnu Severin-Filiași-Craiova-Calafat
7. Drobeta-Turnu Severin-Calafat
8. Simeria-Hațeg-Petroșani-Filiași
9. Craiova-Alexandria-București
10. Siret-Suceava-Bacău-Mărășești-Tișița
11. Albița-Huși-Tecuci-Tișița-Buzău-București-Giurgiu
12. Buzău-Ploiești
Rețeaua de căi ferate - prezentată în anexa nr. 3(b):
Rețeaua feroviară convențională:
1. Curtici-Arad-Simeria-Vințu de Jos-Alba Iulia-Coșlariu-Copșa Mică-Brașov-Ploiești-București-Fetești-Medgidia-Constanța
2. Vințu de Jos-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Vâlcele-Pitești-București
3. Arad-Timișoara-Caransebeș-Drobeta-Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Calafat
4. Craiova-Roșiori-Videle-București/Giurgiu
5. Ungheni-Cristești Jijia-Iași-Pașcani-Bacău-Adjud-Mărășești-Focșani-Buzău-Ploiești-București-Giurgiu
6. Vicșani-Suceava-Pașcani
7. Buzău-Făurei-Brăila-Galați-Reni
8. Oradea-Episcopia Bihor
9. Halmeu-Satu Mare-Oradea-Poieni-Cluj-Napoca-Apahida-Coșlariu
Rețeaua de căi navigabile interioare și porturi - prezentată în anexa nr. 3(c):
Rețeaua de căi navigabile interioare:
1. Dunărea (Baziaș-portul Cernavodă-portul Brăila-portul Sulina)
2. Canalul Dunăre-Marea Neagră
Porturi interioare:
1. Portul Sulina
2. Portul Tulcea
3. Portul Medgidia
4. Portul Galați
5. Portul Brăila
6. Portul Cernavodă
7. Portul Călărași
8. Portul Oltenița
9. Portul Giurgiu
10. Portul Calafat
11. Portul Drobeta-Turnu Severin
12. Portul Moldova Veche
Porturi maritime:
Portul Constanța
Rețeaua de aeroporturi - prezentată în anexa nr. 3(d):
1. Arad
2. București Băneasa
3. București Henri Coandă
4. Bacău
5. Cluj-Napoca
6. Constanța
7. Iași
8. Oradea
9. Sibiu
10. Suceava
11. Timișoara.
RETEAUA DE CAI RUTIERE
RETEAUA DE CAI FERATE
RETEAUA DE CAI NAVIGABILE INTERIOARE
ȘI PORTURI
RETEAUA DE AEROPORTURI
________________
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.