RO | EN

NORMĂ din 29 iunie 2005

NORMĂ Comisia de Supraveghere a Asigurărilor

Sursa oficială: Vezi pe legislatie.just.ro
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 15 iulie 2005
Intrat în vigoare: 15.07.2005
Forma consolidată din: 15.07.2005

Cuprins

Titlul I — Tariful primelor de asigurare, termenele de plată a acestora și limitele despăgubirilor
Titlul II — Autorizarea asigurătorilor RCA și alte elemente referitoare la practicarea asigurării obligatorii RCA
Titlul III — Fondul de compensare
Titlul IV — Norme tehnice cu privire la aplicarea asigurării obligatorii pe teritoriul României
Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5a)
Anexa 5b)
Anexa 6
Anexa 7

privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule

În temeiul prevederilorart. 5 și 53 din Legea nr. 136/1995privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 5 lit. c) șiart. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și aleart. IV alin. (1) din Legea nr. 403/2004pentru modificarea și completareaLegii nr. 32/2000privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a adoptat următoarele norme, prin care se stabilesc aplicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă auto, limitele teritoriale de acoperire, nivelul despăgubirilor, condițiile de plată, durata asigurării, facilitățile și penalizările aplicabile asiguraților, criteriile și condițiile pentru acordarea sau retragerea autorizației, persoanele care au obligația să încheie contracte de asigurare și alte elemente pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Scop

Unul dintre obiectivele prezentelor norme este să stabilească prevederi specifice aplicabile persoanelor păgubite îndreptățite să primească compensații pentru orice prejudiciu rezultat ca urmare a unui accident produs pe teritoriul unui stat membru de către un autovehicul asigurat și înmatriculat într-un stat membru.

Fără a aduce atingere legislației dintr-un stat terț cu privire la răspunderea civilă sau dreptului internațional privat, aceste prevederi se aplică, de asemenea, și persoanelor păgubite rezidente într-un stat membru și îndreptățite la compensații pentru orice prejudiciu rezultat ca urmare a unui accident produs pe teritoriul unui stat terț al cărui birou național face parte din sistemul Carte Verde, de către un autovehicul asigurat și înmatriculat într-un stat membru.

Definiții

În înțelesul prezentelor norme se folosesc următoarele definiții:

a) autovehicul - vehicul cu propulsie proprie supus înmatriculării, inclusiv remorci, semiremorci sau atașe tractate ori netractate, după caz;

b) proprietar - persoana fizică sau juridică titulară a dreptului de proprietate asupra unui autovehicul;

c) utilizator - persoana căreia, în baza unui contract încheiat cu proprietarul de drept, i s-a atribuit pe o anumită perioadă dreptul de folosință a unui autovehicul;

d) accident de autovehicul - eveniment neprevăzut și întâmplător provocat prin intermediul unui autovehicul și/sau tramvai, ce cauzează prejudicii unor persoane și care poate da naștere unei/unor cereri de despăgubire;

e) asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, denumită în continuare asigurare obligatorie RCA - răspundere civilă auto - contractul de asigurare probat prin documentul de asigurare, prin care un asigurător autorizat, în baza unei prime plătite de asigurat, se obligă să despăgubească prejudiciile cauzate în perioada de valabilitate a documentului de asigurare RCA ca urmare a producerii unui accident de autovehicul, în condițiile legii;

f) prejudiciu - efectul negativ suferit de persoana păgubită prin producerea unui risc acoperit printr-un contract de asigurare obligatorie RCA;

g) persoana păgubită - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare obligatorie RCA;

h) asigurat - proprietarul de autovehicul care a încheiat cu un asigurător RCA o asigurare obligatorie RCA;

i) asigurător (RCA) - societatea de asigurare care practică asigurarea obligatorie RCA în condițiile legi;

j) Fondul de protecție a victimelor străzii - fondul constituit și finanțat în condițiile legii de către asigurătorii RCA;

k) document de asigurare RCA - polița de asigurare pentru pagube produse prin accidente de autovehicule în limitele teritoriale de acoperire, care probează încheierea contractului de asigurare RCA;

l) limitele teritoriale de acoperire ale asigurării obligatorii RCA:

- teritoriul României;

- teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și cele aparținând Spațiului Economic European;

- teritoriul statelor care leagă direct două țări membre în care nu există birou național;

m) statul de reședință - teritoriul statului în care autovehiculul deține plăcuțe de înmatriculare sau:

- în cazul în care nu se cere înmatriculare pentru un anumit tip de autovehicule, dar autovehiculul deține plăcuțe de asigurare sau un semn distinctiv similar plăcuței de înmatriculare, teritoriul statului în care a fost emisă plăcuța de asigurare ori a fost emis semnul;

- în cazul în care nici plăcuța de înmatriculare, nici plăcuța de asigurare și nici semnul distinctiv nu se cere pentru un anumit tip de vehicule, teritoriul statului în care persoana care deține autovehiculul își are reședința permanentă;

n) Centrul de informare, denumit în continuare CEDAM - administratorul bazei de date create conform dispozițiilorart. II din Legea nr. 172/2004pentru modificarea și completareaLegii nr. 136/1995privind asigurările și reasigurările în România;

o) sistem bonus-malus - reduceri sau majorări ale primei de asigurare RCA acordate în funcție de istoricul daunelor.

Titlul I — Tariful primelor de asigurare, termenele de plată a acestora și limitele despăgubirilor ↑ Cuprins

Articolul 1

(1) Fiecare contract de asigurare obligatorie RCA încheiat cu un asigurător RCA, în schimbul unei prime unice plătite de asigurat, garantează despăgubirea prejudiciilor provocate prin accidente de autovehicule produse în limitele teritoriale de acoperire, în conformitate cu prevederile prezentelor norme sau cu dispozițiile legislației privind asigurarea obligatorie RCA în vigoare la data accidentului în statul în care acesta s-a produs.

(2) În Spațiul Economic European se garantează, pe baza aceleiași prime unice, în fiecare stat membru, acoperirea prejudiciilor impusă de legislația acestuia sau acoperirea impusă de legislația statului de reședință membru, dacă această acoperire este superioară.

Articolul 2

(1) Tarifele de primă sunt calculate pe baze actuariale de fiecare asigurător RCA, pentru limite de despăgubire stabilite în conformitate cu prevederile art. 8, astfel încât să asigure îndeplinirea obligațiilor asumate, constituirea rezervelor tehnice prevăzute în legislația în vigoare și plata contribuțiilor către fondurile stabilite conform legislației în vigoare, precum și acoperirea cheltuielilor de achiziție și administrare.

(2) În cazul unui asigurător care solicită autorizare pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, metoda de calcul al tarifelor de primă, precum și estimarea rezervelor tehnice vor fi incluse în studiul de fezabilitate solicitat în conformitate cuart. 12 alin. (4) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare.

(3) La stabilirea primelor de asigurare care urmează a fi plătite asigurătorul RCA poate aplica sistemul bonus-malus.

(4) Tarifele de primă, inclusiv reducerile sau majorările stabilite potrivit alin. (3), se vor publică pe site-ul asigurătorului RCA și în două publicații de largă circulație.

(5) Este interzis să se încaseze prime de asigurare la tarife diferite de cele publicate, cu excepția cazurilor menționate la alin. (3) și la art. 3 alin. (11) și (12).

(6) Nerespectarea de către asigurătorii RCA a prevederilor alin. (4) și (5) se va sancționa cu retragerea imediată a autorizației de a practica asigurarea obligatorie RCA, conform art. 8 coroborat cuart. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 3

(1) Persoanele care au în proprietate autovehicule înmatriculate sau supuse înmatriculării în România, precum și tramvaie sunt obligate să încheie asigurarea obligatorie RCA - contractul de asigurare - pe durată nelimitată și să mențină valabilitatea acesteia prin plata primelor de asigurare pe perioade de câte 6 sau 12 luni, în funcție de opțiunea asiguratului. Pentru persoanele fizice și juridice care au în proprietate mai mult de un autovehicul înmatriculat sau supus înmatriculării în România, se va încheia un singur contract de asigurare obligatorie RCA.

(2) Asigurații pot denunța asigurarea obligatorie RCA printr-o avizare scrisă transmisă asigurătorului RCA la care sunt asigurați, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea perioadei de asigurare menționate în documentele de asigurare. Dovada denunțării asigurării RCA revine asiguratului.

(3) Înainte de încheierea unui contract de asigurare, asigurătorul RCA are obligația să verifice în baza unică de date situația autovehiculului pentru care se dorește să se încheie asigurarea obligatorie RCA. În cazul în care pentru autovehiculul respectiv există deja o asigurare obligatorie RCA, noul asigurător RCA va cere proprietarului să facă dovada denunțării contractului de asigurare existent.

(4) Este interzis asigurătorilor RCA să încheie asigurarea obligatorie RCA - contractul de asigurare - cu persoanele care au în proprietate autovehicule înmatriculate sau supuse înmatriculării în România, dacă acestea nu fac dovada denunțării asigurării obligatorii RCA - contractul de asigurare în condițiile prevăzute mai sus.

(5) Încheierea asigurării obligatorii RCA - contractul de asigurare - cu încălcarea prevederilor alin. (3) și (4) obligă noul asigurător RCA să transfere primele de asigurare încasate asigurătorului RCA inițial, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data notificării primite de la acesta, și să plătească despăgubirile pentru prejudiciile de care asiguratul răspunde față de persoane păgubite, în condițiile legii, până la transferul efectiv al primelor de asigurare.

(6) În cazul în care asigurații nu comunică intenția de denunțare a asigurării obligatorii RCA în termenul prevăzut la alin. (2), la expirarea perioadelor menționate în documentele de asigurare, valabilitatea asigurării obligatorii RCA se menține dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) nu există prime/rate de asigurare restante pentru perioada de asigurare anterioară;

b) asigurații au plătit prima de asigurare aferentă perioadei de asigurare următoare, respectiv 6 sau 12 luni, înainte de expirarea perioadei de asigurare anterioare.

(7) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de menținere a valabilității asigurării obligatorii RCA, prevăzute la alin. (6), proprietarii autovehiculelor devin neasigurați la expirarea perioadei de asigurare anterioare pentru care au plătit prima de asigurare.

(8) Prin excepție de la prevederile alin. (1), asigurarea obligatorie RCA se încheie:

- pe perioada de valabilitate a autorizației provizorii de circulație, pentru autovehiculele care se înmatriculează provizoriu;

- pe perioada înmatriculării temporare, pentru autovehiculele ce urmează să fie scoase definitiv din țară.

(9) Documentele de asigurare RCA se vor emite pe perioada corespunzătoare pentru care s-a plătit prima de asigurare. Primele de asigurare aferente acestor documente de asigurare se calculează în conformitate cu tariful de primă stabilit de asigurătorul RCA și publicat potrivit art. 2 alin. (4). Proprietarii de parcuri auto formate din cel puțin 15 autovehicule supuse înmatriculării pot negocia cu asigurătorii RCA plata fracționată a primelor de asigurare.

(10) Pentru cazurile prevăzute la alin. (1) și (8) primele de asigurare se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de primă al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării, la care se adaugă prima aferentă lunii calendaristice în care expiră asigurarea, dacă aceasta nu a fost deja luată în calcul ca lună întreagă.

(11) Persoanele fizice pensionate beneficiază de o reducere cu 20% a primelor de asigurare, în baza talonului de pensie sau a deciziei de pensionare.

(12) Persoanele cu deficiențe locomotorii, proprietare de motocicluri și de autoturisme adaptate infirmității lor, inclusiv cele primite de acestea în folosință, probate cu documente justificative, beneficiază de o reducere cu 50% a primelor de asigurare.

Articolul 4

Persoanele care intră pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în străinătate, dar neasigurate, sau ale căror asigurări expiră în timpul în care se află pe teritoriul României sunt obligate să încheie asigurarea obligatorie RCA. Documentele de asigurare se emit și primele de asigurare se plătesc anticipat și integral, corespunzător perioadei în care autovehiculul neasigurat se află în România, astfel:

a) la intrarea autovehiculului pe teritoriul României, la punctele de trecere a frontierei, în cazul persoanelor care dețin autovehicule înmatriculate în afara României, dar neasigurate;

b) cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a documentelor de asigurare, la unitățile teritoriale ale asigurătorilor RCA, în cazul persoanelor care se află pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în afara României și ale căror asigurări expiră în perioada în care se află în România.

Articolul 5

Răspunderea asigurătorului începe:

a) din momentul plății primei de asigurare și al eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a asigurării, înscrisă în document, pentru asiguratul care își îndeplinește obligațiile de plată cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;

b) după 48 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare și s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabilă la momentul plății.

Articolul 6

(1) Răspunderea asigurătorului încetează la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în documentul de asigurare sau, anterior acestei date, în momentul radierii din circulație a autovehiculului.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru autovehiculele care se radiază din circulație în perioada de asigurare ca urmare a încetării contractelor de leasing, asigurările obligatorii RCA rămân în vigoare până la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în documentele de asigurare, fără modificarea primei de asigurare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- noii proprietari sunt utilizatorii prevăzuți în documentele de asigurare; și

- asigurătorul a încasat prima de asigurare aferentă perioadei de valabilitate.

Articolul 7

(1) Pentru autovehiculele care se radiază din circulație în perioada de asigurare, prima de asigurare aferentă perioadei cuprinse între data începerii și data încetării răspunderii asigurătorului se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării, la care se adaugă prima aferentă lunii calendaristice în care încetează răspunderea asigurătorului, dacă aceasta nu a fost deja luată în calcul ca lună întreagă.

(2) Diferența dintre prima de asigurare plătită și cea calculată conform alin. (1) se restituie asiguratului, la cererea scrisă a acestuia, însoțită de documentele doveditoare, numai în cazurile în care nu s-au plătit sau nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării.

Articolul 8

(1) În unul și același accident produs pe teritoriul României, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor, asigurătorul acordă despăgubiri, inclusiv pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în limitele de despăgubire valabile la data accidentului, stabilite prin documentul de asigurare RCA.

(2) Limitele maxime de despăgubire stabilite de asigurătorii RCA prin documentele de asigurare RCA trebuie să fie:

a) de cel puțin 100.000 euro echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului, indiferent de numărul persoanelor păgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe și indirecte;

b) de cel puțin 350.000 euro echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului, pentru fiecare persoană, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial.

(3) În cazul accidentelor produse în afara teritoriului României, dar în limitele teritoriale de acoperire, asigurătorul acordă despăgubiri în conformitate cuart. 49 din Legea nr. 136/1995privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Contractele de asigurare se vor încheia cu o franșiză atinsă - limita minimă de despăgubire - de 50 euro echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului.

Articolul 9

(1) Dovada existenței asigurării obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de organele de poliție, în conformitate cu prevederileart. 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, o constituie:

- documentul - polița - de asigurare RCA emis de asigurătorii RCA, pentru autovehiculele înmatriculate în România;

- documentele internaționale de asigurare de răspundere civilă auto, eliberate de societăți de asigurare din străinătate, cu valabilitate pe teritoriul României și numai pentru perioada menționată în acestea, sau documentul de asigurare RCA emis de asigurătorii RCA din România, pentru autovehiculele înmatriculate într-un stat terț.

(2) Pentru autovehiculele înmatriculate într-un stat membru, plăcuțele de înmatriculare atestă că biroul național din statul membru este garant al plății despăgubirii către persoana păgubită într-un accident de autovehicul.

(3) La trecerea frontierei de stat a României către un stat terț proprietarii sau conducătorii autovehiculelor înmatriculate în România au obligația să prezinte documentul Cartea Verde.

Articolul 10

(1) Forma, conținutul și seriile contractului și poliței de asigurare RCA sunt prevăzute în anexa nr. 7. Fiecare asigurător va avea alocată o serie unică, care va fi menționată atât pe contract, cât și pe polița de asigurare.

(2) Pentru asigurătorii care au practicat asigurarea obligatorie RCA, seriile contractului și poliței de asigurare rămân neschimbate sau, la cererea acestora, se vor aloca, prin tragere la sorți, serii noi.

(3) În cazul asigurătorilor care solicită autorizare de practicare a asigurării obligatorii RCA pentru prima dată, se vor repartiza serii pentru contractele și polițele de asigurare, prin tragere la sorți, în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea documentației de autorizare.

(4) Contractul și polița de asigurare se vor tipări cu respectarea prevederilor alin. (1).

(5) Asigurătorii RCA vor putea comanda tipărirea contractelor și a polițelor de asigurare în condițiile alin. (4), numai în baza aprobării Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Valabilitatea aprobării încetează numai în cazul retragerii sau al suspendării autorizației de a practica asigurarea obligatorie RCA.

Articolul 11

Nivelul amenzilor și celelalte sancțiuni sunt prevăzute laart. 63 și 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 12

Asigurătorii RCA sunt obligați să transmită către baza de date creată conform dispozițiilorart. II din Legea nr. 172/2004, prin sistem informatic, utilizând un mediu de comunicare electronică, toate informațiile privind încheierea asigurării obligatorii RCA, data de încetare a valabilității sau de reziliere a documentelor de asigurare.

Articolul 13

A. CEDAM va avea următoarele atribuții:

1. stocarea următoarelor informații:

- numerele de înmatriculare a autovehiculelor pe teritoriul României, inclusiv datele tehnice ale acestora, datele personale ale proprietarilor sau conducătorilor auto;

- numerele documentelor de asigurare RCA, inclusiv data de expirare a acoperirii asigurării;

- denumirea și sediul asigurătorilor RCA emitenți de documente de asigurare RCA;

- denumirea și sediul reprezentanților de despăgubiri numiți de asigurătorii RCA;

- denumirea și sediul organismului de compensare;

2. administrarea și diseminarea informațiilor prevăzute la pct. 1;

3. asistarea persoanelor îndreptățite și garantarea obținerii de către acestea a informațiilor solicitate.

B. Persoana păgubită este îndreptățită pentru o perioadă de 7 ani după producerea accidentului să obțină din partea CEDAM următoarele informații:

1. denumirea și sediul asigurătorului RCA;

2. numărul documentului de asigurare RCA;

3. denumirea și sediul reprezentantului de despăgubiri în statul de reședință al persoanei păgubite.

Procesarea datelor personale, conform paragrafelor mai sus menționate, se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecția datelor personale.

Accesarea bazei de date se va realiza conform regulamentului elaborat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Articolul 14

(1) Asigurătorii RCA sunt obligați să numească un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat membru, cu excepția statului membru în care au fost autorizați. Reprezentantul de despăgubiri trebuie să aibă sediul, în cazul în care este persoană juridică, sau să fie rezident, în cazul în care este persoană fizică, în statul membru în care a fost numit.

(2) Reprezentantul de despăgubiri va avea în sarcină tratarea și soluționarea cererilor de despăgubiri în numele și în contul asigurătorului. În acest sens el va colecta toate informațiile necesare pentru examinarea cererilor de despăgubiri și va lua toate măsurile pentru soluționarea lor.

(3) Reprezentantul de despăgubiri poate lucra pentru unul sau mai mulți asigurători RCA. Acesta va deține putere de decizie suficientă pentru a reprezenta asigurătorul în relația cu partea prejudiciată și pentru a satisface cererile de despăgubire justificate și totodată trebuie să fie capabil să examineze cazurile în limba oficială a statului membru de rezidență a persoanei păgubite. Numirea unui reprezentant de despăgubiri nu va exclude dreptul persoanei păgubite sau al asigurătorului acesteia de a institui proceduri directe împotriva persoanei care a cauzat accidentul de autovehicul sau împotriva asigurătorului acesteia.

(4) Numirea reprezentantului de despăgubiri nu semnifică înființarea unei sucursale, a unui sediu sau a unei agenții a asigurătorului RCA.

Titlul II — Autorizarea asigurătorilor RCA și alte elemente referitoare la practicarea asigurării obligatorii RCA ↑ Cuprins

Articolul 15

Asigurătorii pot subscrie asigurarea obligatorie RCA în conformitate cu prevederileLegii nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, și aleLegii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, dacă îndeplinesc cumulativ, suplimentar celorlalte cerințe legale, următoarele:

a) sunt autorizați în conformitate cu prevederileLegii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și ale normelor în vigoare la data autorizării emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în aplicarea legii;

b) dispun de un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat membru;

c) dispun de o rețea teritorială formată din cel puțin o unitate - sucursală, agenție, înregistrată la oficiul registrului comerțului, în fiecare județ și în municipiul București, cu excepția județului Ilfov;

d) pentru fiecare unitate dispun de personal specializat în activitatea de constatare și de lichidare a daunelor auto și efectuează plăți de despăgubire la cel puțin una dintre unitățile teritoriale din fiecare județ și din municipiul București, cu excepția județului Ilfov;

e) dispun de o dotare cu tehnică de calcul și software adecvate și de personal care să permită ținerea unor evidențe detaliate privind documentele de asigurare și centralizarea informațiilor/datelor colectate de la unitățile teritoriale și totodată au capacitatea de a comunică pe cale electronică aceste informații către baza unică de date constituită conformart. II din Legea nr. 172/2004. În acest sens este obligatoriu ca sistemul informatic să permită transmiterea electronică zilnică a informațiilor referitoare la asigurarea obligatorie RCA între unitățile teritoriale și sediul central și, odată cu operabilitatea bazei unice de date, transmiterea acestor informații să se realizeze securizat, criptat. Informațiile necesare a fi colectate și transmise în baza unică de date constituită la nivel național sunt prezentate în anexa nr. 2;

f) nu se află într-o situație de redresare financiară sau faliment prevăzută de legislația specială din domeniul asigurărilor;

g) nu li s-au limitat sau interzis operațiunile și nici nu li s-a retras autorizația conformart. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 16

(1) În vederea autorizării asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, în conformitate cuart. 12 alin. (10) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, aceștia vor prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o cerere însoțită de:

a) documentația din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 15 lit. a), b) și e);

b) extras de la oficiul registrului comerțului, din care să rezulte existența unităților teritoriale conform prevederilor art. 15 lit. c);

c) pentru fiecare unitate teritorială se vor prezenta lista personalului de specialitate, însoțită de copii ale documentelor legale care atestă existența raporturilor contractuale cu asigurătorul RCA, structura de lucru necesară efectuării plăților de despăgubiri, precum și alte informații utile, centralizate, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;

d) o declarație a conducerii societății de asigurare, din care să rezulte că va respecta întocmai prevederile prezentelor norme, sub sancțiunile prevăzute laart. 39 din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 4;

e) metodele actuariale de calcul folosite pentru stabilirea tarifelor de primă.

(2) Cererile de autorizare însoțite de documentația aferentă vor fi soluționate în termenul legal de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(3) Dacă în urma analizării documentației depuse rezultă neconcordanțe, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita informații suplimentare, probate prin acte oficiale și documente justificative, autorizarea fiind amânată până la clarificarea tuturor aspectelor.

(4) Autorizația are valabilitate pe perioadă nedeterminată, putând fi retrasă sau suspendată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în condițiile legii.

Articolul 17

Asigurătorii care au fost autorizați să practice asigurarea obligatorie RCA înainte de intrarea în vigoare a prezentelor norme au obligația de a depune documentația din care să rezulte îndeplinirea prevederilor art. 15 lit. b) până la această dată, în vederea păstrării autorizației de practicare a asigurării obligatorii RCA.

Articolul 18

(1) În aplicarea prevederilorart. 5 și 53 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, precum și aleart. 5 lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere elaborarea și publicarea prezentelor norme, gestionarea programului de monitorizare a activității asigurătorilor care practică aceste asigurări, implementarea și întreținerea unei baze unice de date la nivel național, în conformitate cuart. II din Legea nr. 172/2004, pentru protejarea corespunzătoare a intereselor asiguraților și prevenție rutieră în sensul legislației rutiere în vigoare, se prelevă o cotă procentuală de 1,38% din volumul primelor de asigurare încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA.

(2) Sumele determinate prin aplicarea cotei de 1,38% asupra volumului lunar al primelor de asigurare încasate se vor vira până la data de 25 a lunii următoare în contul nr. RO 57 TREZ 700 50 25 XXX 000 272, deschis pe seama Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la Trezoreria Municipiului București.

(3) Sumele determinate potrivit alin. (1), aferente primelor de asigurare încasate pentru asigurarea obligatorie RCA în cursul anului precedent pentru exercițiul financiar viitor, vor fi virate până la data de 25 ianuarie.

(4) Cota procentuală menționată la alin. (1) și (2) poate fi modificată pentru fiecare exercițiu financiar viitor, în funcție de realizarea obiectivelor prevăzute mai sus.

Articolul 19

(1) Asigurătorii au obligația de a întocmi evidențe lunare privind asigurarea obligatorie RCA, potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 5 a), 5 b) și 6.

(2) Asigurătorii vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor rapoarte lunare până la data de 30 a lunii următoare, pe baza evidențelor menționate la alin. (1).

Articolul 20

5442 "Conturi curente la bănci privind asigurările generale" - analitic distinct= 4742 "Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale" - analitic distinct 4012 "Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale" - analitic distinct= 702 "Venituri din primele brute subscrise privind asigurările generale directe" - analitic distinct și concomitent- cu primele de asigurare brute subscrise 4742 "Venituri înregistrate în avans privind asigurările generale" - analitic distinct= 4012 "Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale" - analitic distinct- cu primele de asigurare încasate în exercițiul financiar precedent 4722 "Cheltuieli de achiziție reportate privind asigurările generale"= 5442 "Conturi curente la bănci privind asigurările generale" - analitic distinct sau 5472 "Casa privind asigurările generale" - analitic distinct 656 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți"= 4722 "Cheltuieli de achiziție reportate privind asigurările generale" 6432 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate privind asigurările generale" - analitic distinct= 4472 "Fonduri speciale, taxe și vărsăminte asimilate privind asigurările generale" - analitic distinct 4472 "Fonduri speciale, taxe și vărsăminte asimilate privind asigurările generale" - analitic distinct= 5442 "Conturi curente la bănci privind asigurările generale" - analitic distinct

În contabilitatea asigurătorului autorizat pentru practicarea asigurării obligatorii RCA se vor efectua următoarele înregistrări contabile:

1. Evidențierea primelor de asigurare de răspundere civilă auto, încasate în exercițiul financiar precedent și aferente exercițiului financiar următor:

2. La începutul exercițiului financiar următor vor fi evidențiate astfel:

3. Evidențierea cheltuielilor cu comisioanele plătite brokerilor și agenților de asigurare:

Ulterior se va evidenția repartizarea acestor cheltuieli în perioadele următoare, pe naturi de cheltuieli, conform scadențarului, efectuându-se înregistrarea contabilă:

Pentru conturile:

4722 "Cheltuieli de achiziție reportate privind asigurările generale" și 656 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți" vor fi utilizate următoarele conturi analitice:

- 47221 "Comisioane pentru brokeri de asigurare";

- 47222 "Comisioane pentru agenți de asigurare";

- 656221 "Cheltuieli privind comisioanele pentru brokeri de asigurare";

- 656222 "Cheltuieli privind comisioanele pentru agenți de asigurare".

4. Evidențierea sumei virate în contul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit art. 18 alin. (2):

Titlul III — Fondul de compensare ↑ Cuprins

Articolul 21

(1) Fondul de compensare va fi administrat de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România în bazaLegii nr. 32/2000, cu modificările și completările ulterioare, și a normelor date în aplicarea acesteia.

(2) Utilizarea Fondului de compensare se efectuează în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 22

(1) Asigurătorul sau reprezentantul de despăgubiri are obligația ca, în termen de 90 de zile calendaristice de la prezentarea unei cereri de despăgubire, fie să efectueze lichidarea completă a despăgubirilor, răspunzând corespunzător cererii, fie să dea în scris un răspuns argumentat la punctele specificate în cerere și care să explice motivul întârzierii sau refuzul plății.

(2) Persoana rezidentă în România, păgubită ca urmare a unui accident de autovehicul produs pe teritoriul altui stat membru, poate să-și prezinte cererea de despăgubire administratorului Fondului de compensare, în cazurile în care:

- în termen de 90 de zile de la data la care și-a depus cererea de despăgubire către asigurătorul autovehiculului responsabil pentru producerea accidentului sau către reprezentantul de despăgubiri, asigurătorul sau reprezentantul de despăgubiri nu a făcut dovada unui răspuns argumentat la cererea de despăgubire;

- asigurătorul autovehiculului responsabil pentru producerea accidentului nu a numit un reprezentant de despăgubiri pe teritoriul României.

(3) Dacă identificarea autovehiculului care a produs accidentul nu este posibilă sau dacă în termen de 60 de zile după accident este imposibil de identificat asigurătorul RCA al acestuia, persoana păgubită poate prezenta o cerere de despăgubire administratorului Fondului de compensare.

(4) Persoana păgubită nu-și poate prezenta cererea de despăgubire către administratorul Fondului de compensare dacă a depus anterior o astfel de cerere direct asigurătorului RCA al părții răspunzătoare de producerea accidentului de autovehicul și a primit un răspuns argumentat la solicitările sale în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii sau dacă a acționat în mod direct, pe cale legală, împotriva asigurătorului.

(5) Administratorul Fondului de compensare va efectua plata în termen de 60 de zile de la data la care partea prejudiciată și-a depus cererea de despăgubire, dar își va înceta acțiunea dacă asigurătorul sau reprezentantul său de despăgubiri va da un răspuns argumentat.

(6) În cazul efectuării plății Fondul de compensare va fi îndreptățit să ceară rambursarea sumei plătite prin compensare de la organismul de compensare din statul membru în care asigurătorul care a emis documentul de asigurare RCA își are sediul.

(7) Atunci când din Fondul de compensare s-a plătit o despăgubire în cazul precizat la alin. (3), recuperarea acesteia urmează să fie făcută din:

- fondul din statul membru în care a avut loc accidentul, în cazul unui autovehicul dintr-un stat terț, fond care despăgubește prejudiciile provocate prin accidente de autovehicule neasigurate sau accidente cu autori necunoscuți;

- fondul din statul de unde provine autovehiculul, dacă societatea de asigurări de răspundere civilă auto nu poate fi identificată, fond care despăgubește prejudiciile provocate de accidente de autovehicule neasigurate sau accidente cu autori necunoscuți;

- fondul din statul în care a avut loc accidentul, în cazul unui autovehicul neidentificat, fond care despăgubește prejudiciile provocate de accidente de autovehicule neasigurate sau accidente cu autori necunoscuți.

Creanța Fondului de compensare ce urmează a fi recuperată include, în afara despăgubirii plătite și a cheltuielilor aferente, cheltuielile de gestiune conform protocolului dintre organismele de compensare create de statele membre.

Titlul IV — Norme tehnice cu privire la aplicarea asigurării obligatorii pe teritoriul României ↑ Cuprins

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 23

Asigurătorii RCA acordă, în baza primelor de asigurare plătite, despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații acestora răspund, în baza legii, față de persoanele păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în limitele stabilite potrivit art. 8.

Articolul 24

Asigurătorii RCA acordă despăgubiri:

1. indiferent de locul în care a fost produs accidentul de autovehicul - pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri -, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării autovehiculului asigurat;

2. pentru prejudiciile produse de dispozitivele sau instalațiile cu care au fost echipate autovehiculele, precum și pentru pagubele cauzate de remorci, semiremorci ori atașe, inclusiv pentru pagubele produse din cauza desprinderii accidentale a acestora de autovehicule;

3. dacă prejudiciile au fost produse din culpa conducătorului autovehiculului, inclusiv în cazurile în care conducătorul autovehiculului, la data accidentului:

- a condus autovehiculul fără consimțământul explicit sau implicit al asiguratului;

- nu este titularul unui permis care să îi dea dreptul să conducă autovehiculul respectiv;

- nu a respectat obligațiile legale de ordin tehnic cu privire la starea și siguranța autovehiculului respectiv;

4. dacă prejudiciul a fost produs prin fapta autovehiculului când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea autovehiculului -, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate;

5. în cazul în care persoanele care solicită despăgubiri pentru vătămări corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei alte persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de autovehicul.

Articolul 25

(1) În situația în care persoana păgubită a contribuit din culpă la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă culpa comună. În astfel de situații întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea rezultată din acte.

(2) În situația în care din acte nu rezultă întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părților implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proporția în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului.

Articolul 26

Asigurătorii RCA nu acordă despăgubiri pentru:

1. cazurile în care proprietarul sau conducătorul autovehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:

a) de un caz de forță majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei păgubite;

c) din culpa exclusivă a unei terțe persoane;

2. prejudiciile produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică;

3. prejudiciile cauzate în situațiile în care proprietarul autovehiculului nu face dovada valabilității la data accidentului a asigurării obligatorii RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere;

4. prejudiciile situate sub limita minimă a despăgubirilor de asigurare prevăzute în actul normativ în vigoare la data producerii accidentului, pentru avarierea ori distrugerea bunurilor în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

5. partea din prejudiciu care depășește limitele maxime ale despăgubirilor de asigurare stabilite prin documentul de asigurare RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

6. amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, precum și cheltuielile de executare a hotărârilor penale privind plata despăgubirilor;

7. cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă;

8. sumele pe care conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului, care i-a încredințat autovehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui autovehicul;

9. prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul, utilizatorul autovehiculului care a produs accidentul sau conducătorul auto răspunzător și persoanele păgubite a existat un raport contractual;

10. prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în autovehiculul care a produs accidentul, dacă asigurătorul poate dovedi că autovehiculul respectiv era furat;

11. prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalațiile montate pe autovehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru;

12. prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale;

13. prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase - radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile -, care au determinat sau au agravat producerea pagubei;

14. pretențiile ca urmare a diminuării valorii bunurilor după reparație.

Capitolul II — Avizarea și constatarea prejudiciilor ↑ Cuprins

Articolul 27

(1) Pentru recuperarea prejudiciilor produse ca urmare a accidentelor de autovehicule persoanele păgubite se vor adresa asigurătorului RCA cu care proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului a încheiat asigurarea obligatorie RCA, reprezentanțelor de despăgubiri sau Fondului de compensare.

(2) Dacă pentru recuperarea prejudiciului persoana păgubită se adresează asigurătorului său de bunuri, constatarea avariilor, soluțiile tehnologice adoptate, evaluarea și stabilirea despăgubirilor vor fi opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate, în limita prevederilor prezentelor norme.

(3) În situația respectării prevederilor alin. (2), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate fără ca asigurătorul RCA să fie îndreptățit să respingă o astfel de cerere.

(4) Eventuala diferență de despăgubire dintre asigurarea facultativă și asigurarea obligatorie RCA rămâne pe contul asigurării facultative, neputând fi recuperată de la asigurat persoana vinovată -, dacă despăgubirea plătită din asigurarea facultativă nu depășește limita maximă a despăgubirii ce poate fi acordată de asigurătorul RCA pentru prejudiciile cauzate în unul și același accident de autovehicul, prevăzută de legislația în vigoare.

Articolul 28

(1) Încuviințarea cu privire la stabilirea despăgubirii pe baza convenției dintre asigurați, persoane păgubite și asigurătorii RCA se dă:

a) de către proprietarul autovehiculului răspunzător de producerea prejudiciului sau de conducătorul acestuia - numai în cazul în care despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilorart. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, pe actele eliberate de autoritățile publice competente să constate și să cerceteze accidentele de autovehicule, pe înștiințarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurător. Această încuviințare constituie și avizare de daună pentru asigurătorul RCA;

b) de către persoana păgubită - în cazul persoanelor juridice, de reprezentantul acestora -, pe procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător în dublu exemplar.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), în cazul persoanelor fizice încuviințarea poate fi dată de soția/soțul asiguratului, respectiv a/al persoanei păgubite, ori, în caz de imposibilitate a ambilor soți - spitalizare, deces, detenție, lipsa îndelungată din localitate etc. -, de oricare dintre următoarele persoane majore: copii, părinți, surori sau frați ai asiguratului, respectiv ai persoanei păgubite, ori ai soției/soțului acestora.

Articolul 29

Deschiderea dosarului de daună, precum și constatarea pagubelor se efectuează și în cazurile în care nu s-a primit încă înștiințarea de la asiguratul răspunzător de producerea pagubei, dacă persoanele păgubite se prezintă la asigurătorul acestuia cu dovezi privind răspunderea asiguratului, cauzele și împrejurările accidentului.

Articolul 30

(1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semnează de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

(2) Eventualele obiecții ale părților cu privire la pagubele constatate vor fi menționate în procesul-verbal sau într-o anexă la acesta.

(3) Eventualele modificări în cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnătura acelorași persoane care l-au semnat.

(4) Dacă prin demontarea sau reparația bunului avariat au rezultat și alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate inițial, se va întocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorași persoane care au luat parte la constatarea inițială.

Articolul 31

După efectuarea constatării, asigurătorul RCA este obligat să elibereze persoanei păgubite o copie de pe procesul-verbal de constatare a pagubelor sau o notă de constatare, în care să indice numărul dosarului deschis, piesele constatate ca avariate în accident și soluțiile tehnice adoptate - înlocuire sau reparație -, precum și lista documentelor necesare a fi depuse de către păgubit pentru finalizarea dosarului de daună și efectuarea plății.

Articolul 32

Asigurătorii RCA pot acorda despăgubiri și în cazul în care persoana păgubită a procedat la repararea autovehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea pagubei, dacă împrejurările și cauzele producerii evenimentului asigurat, precum și cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. În asemenea situații stabilirea mărimii avariilor și a cuantumului pagubelor se va face în baza datelor consemnate în actele încheiate de organele de poliție, de unitățile de pompieri sau de celelalte autorități publice competente, a documentațiilor privind costul efectiv al reparațiilor efectuate, coroborate cu prețurile practicate de unitățile de specialitate, a declarațiilor scrise ale păgubitului și ale martorilor și a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatări ale asigurătorului, rezultate în urma examinării reparațiilor executate la autovehicul și, după caz, a înlocuirii eventualelor părți componente sau piese avariate, precum și cu investigațiile în legătură cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. și în aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

Capitolul III — Stabilirea despăgubirilor în cazul accidentelor produse de autovehicule ↑ Cuprins

Articolul 33

Despăgubirile se stabilesc în conformitate cuart. 49 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, pe baza convenției dintre asigurat, persoana păgubită și asigurătorul RCA ori, în cazul în care nu s-a realizat înțelegerea, prin hotărâre judecătorească.

Articolul 34

(1) Stabilirea despăgubirilor pe baza convenției dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurătorii RCA se poate face în cazurile în care, din actele încheiate de organele de poliție, unitățile de pompieri sau de celelalte autorități publice competente să constate și să cerceteze accidentele de autovehicule, precum și din înștiințarea asiguraților, respectiv a conducătorilor auto vinovați, rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului autovehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana păgubită face dovada prejudiciului suferit.

(2) În cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, dacă autoritățile publice nu au competența să constate și/sau să cerceteze accidentele de autovehicule ori nu au reținut elemente determinante cu privire la cauzele și la împrejurările producerii accidentului de autovehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de probă.

Articolul 35

Despăgubirile nu pot fi stabilite pe baza convenției dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurătorii RCA, în cazul în care:

1. se formulează pretenții de despăgubiri pentru lipsa de folosință a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectivă de despăgubire, cu excepția lipsei de folosință a mijloacelor de transport avariate aparținând agenților economici care au ca obiect de activitate transporturi de mărfuri sau de persoane cu plată, dar numai pentru timpul normat necesar efectuării reparației pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despăgubire aferentă lipsei de folosință se determină luându-se în calcul tarifele pentru transporturi de mărfuri sau de persoane, practicate de păgubit la data producerii pagubei. Sarcina probei aparține păgubitului și se face cu înscrisuri doveditoare;

2. se formulează pretenții de despăgubiri pentru: hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre prețioase, obiecte de artă, obiecte din platină, aur sau argint, mărci poștale, timbre, precum și pentru dispariția sau distrugerea banilor;

3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, la cauzele și împrejurările producerii accidentului, precum și la cuantumul pagubelor produse.

Articolul 36

În cazul în care accidentul de autovehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile pot fi stabilite pe baza convenției dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurătorii RCA, în cazul în care:

1. potrivit legii, acțiunea penală a fost stinsă prin împăcarea părților;

2. deși hotărârea instanței penale a rămas definitivă și irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior;

3. deși acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată sau din actele încheiate de autoritățile publice, semnate fără obiecții de proprietarul ori de conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea pagubei, rezultă cu certitudine atât răspunderea civilă a acestora, pagubele cauzate, cât și vinovăția penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs;

b) s-a dat acordul pentru stabilirea despăgubirii pe baza convenției dintre asigurat, persoana păgubită și asigurător;

c) persoana păgubită își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția;

d) conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea pagubei își ia un angajament scris privind recuperarea despăgubirii, în cazul aplicării prevederilorart. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 37

La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretențiile formulate de persoanele păgubite, avându-se în vedere prevederile legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fără a se depăși diferența dintre valoarea acestora din momentul producerii accidentului și valoarea rămasă și nici limitele maxime ale despăgubirilor stabilite prin documentul de asigurare RCA.

Articolul 38

(1) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a avarierii ori a distrugerii bunurilor aparținând mai multor persoane în unul și același accident de autovehicul depășește, la data producerii accidentului, limita maximă stabilită prin documentul de asigurare RCA, în care se cuprind și cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane păgubite, proporțional cu raportul dintre limita maximă și totalul cuantumului despăgubirilor.

(2) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul și același accident de autovehicul depășește, la data producerii accidentului, limita maximă stabilită prin documentul de asigurare RCA, în care se cuprind și cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă în limita acestei sume, proporțional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană păgubită, fără însă a se depăși, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoană accidentată, limita de despăgubire pe persoană, stabilită prin documentul de asigurare RCA.

Secțiunea A — Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii autovehiculelor/vehiculelor în accidente produse de autovehicule

Articolul 39

(1) Despăgubirile pentru autovehicule nu pot depăși cuantumul pagubei, diferența dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului și valoarea rămasă și nici limita maximă a despăgubirilor stabilită conform documentului de asigurare RCA.

(2) Prin valoare rămasă se înțelege valoarea acelor părți din autovehicul rămase neavariate, cuprinsă între 0,1% și cel mult 25% din valoarea autovehiculului la data producerii accidentului.

(3) Cuantumul pagubei la autovehicule este egal cu costul reparațiilor părților componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare aferente reparațiilor și înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de autovehicul, stabilite la prețurile practicate de unitățile de specialitate. Prin unități de specialitate se înțelege persoanele juridice legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de autovehicule, părți componente, piese înlocuitoare și a materialelor pentru acestea, cu excepția celor în regim de consignație, și/sau executarea de lucrări de întreținere și reparație la autovehicule.

(4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părților componente sau a pieselor care au fost avariate.

(5) Prin părți componente sau piese care necesită înlocuirea se înțelege numai cele a căror reparare sau folosire, chiar reparate, nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de avariere a acestora ori, cu toate că repararea este posibilă, costul de reparație, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare aferente depășesc valoarea de nou a părții componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare aferente.

(6) Se consideră că a fost necesară revopsirea integrală a autovehiculului atunci când părțile avariate din cauza accidentului reprezintă minimum 50% din suprafața totală exterioară a autovehiculului respectiv.

(7) Prețurile părților componente, ale pieselor înlocuitoare noi și ale materialelor sunt cele practicate de unitățile de specialitate.

(8) În cazurile în care pentru repararea autovehiculelor a fost necesară procurarea directă de către deținător a unor părți componente, piese sau materiale, cu plata în valută, costul acestora este egal cu costul de achiziție prevăzut în actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport și taxe vamale, exclusiv TVA aferent, echivalat în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data efectuării plății facturii de către păgubit. În aceste cazuri costul părților componente, pieselor sau al materialelor nu va depăși prețurile de vânzare practicate de unitățile de specialitate din România, dacă acestea sunt comercializate și în România.

(9) Costul reparațiilor efectuate la autovehicule se stabilește pe baza documentelor eliberate de unitățile de specialitate.

(10) În cazul în care reparațiile autovehiculului se efectuează în regie proprie sau se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparațiilor, costul acestora se stabilește pe baza evaluării asigurătorului și, dacă este cazul, a documentelor justificative privind plățile făcute, prezentate ulterior efectuării reparațiilor. În astfel de cazuri cheltuielile cu manopera și costul reparațiilor nu pot depăși, pentru părți componente, piese sau materiale, prețurile de vânzare și tarifele pentru manoperă practicate de unitățile de specialitate.

(11) Dacă pentru unele părți componente sau piese ale autovehiculului nu există prețuri practicate de unitățile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabilește pe baza prețurilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, în lipsă, prin asimilare cu prețurile din cataloage sau practicate de unitățile de specialitate, pentru părțile componente ori piesele unor autovehicule similare. În cazul în care prețurile din cataloage sunt exprimate în valută, se va calcula echivalentul în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului.

Articolul 40

(1) Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului se stabilește scăzându-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzătoare.

(2) Modalitatea de stabilire a valorii de nou și a uzurii corespunzătoare, prevăzute de prezentele norme, se aplică inclusiv în cazul despăgubirii stabilite prin hotărâre judecătorească.

Articolul 41

Prin valoarea de nou a autovehiculelor avariate se înțelege:

a) prețul de comercializare practicat de unitățile de specialitate din România la data producerii accidentului;

b) pentru autovehiculele care nu se comercializează în România, prețul corespunzător din cataloagele de specialitate, echivalat în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului;

c) pentru tipurile de autovehicule la care nu există prețuri stabilite sau pentru tipuri ori modele care nu se mai fabrică, valoarea stabilită prin asimilare cu prețul de vânzare, practicat la data producerii accidentului, al unor autovehicule care au design și caracteristici tehnice similare din producția internă sau externă. În lipsa acestor prețuri se pot avea în vedere prețurile corespunzătoare din cataloagele de specialitate.

Articolul 42

(1) Uzura autovehiculului avariat se stabilește în raport cu vechimea, utilizarea și starea de întreținere a acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se ține seama de costul reparațiilor curente ori capitale, inclusiv de costul de înlocuire a părților componente sau a pieselor executate înainte de accident, pentru menținerea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului. Valoarea acestora se stabilește în baza documentațiilor privind costul efectiv al reparațiilor sau al înlocuirilor respective.

(2) Criteriile pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.

Articolul 43

Se acordă despăgubiri și pentru:

1. acoperirea cheltuielilor făcute în vederea limitării pagubelor, dacă au fost necesare ca urmare a accidentului și sunt probate cu documente justificative;

2. în cazul autovehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forța proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al autovehiculului, cu excepția cazurilor de daună totală, la unitatea de specialitate din România cea mai apropiată de locul accidentului, care poate face reparația, sau la locul cel mai apropiat de adăpostire a autovehiculului;

b) cheltuielile de transport până la localitatea de domiciliu al persoanelor care au efectuat voiajul în autovehiculul avariat, fără a se putea depăși tariful prevăzut pentru transportul cu avionul - clasa economic;

c) cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în autovehicul, inclusiv remorca/semiremorca tractată de acesta, până la destinație;

d) cheltuielile prevăzute mai sus trebuie probate cu documente justificative.

Articolul 44

În cazul persoanei păgubite cu domiciliul/sediul în străinătate, proprietară a autovehiculului înmatriculat în străinătate:

1. dacă reparația s-a efectuat în străinătate, despăgubirile urmând a se plăti în valută, costul reparației este cel prevăzut în documentația de reparație, avându-se în vedere avariile constatate de asigurător, precum și eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării reparației, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;

2. în cazul în care reparația s-a făcut în România și se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparației, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data la care păgubitul a efectuat plata facturii de reparație;

3. în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparațiilor, costul pagubelor se stabilește pe baza evaluării făcute de asigurător, avându-se în vedere constatările făcute de autoritățile publice competente, cercetările efectuate de asigurător în legătură cu dinamica accidentului și întinderea prejudiciului, precum și, dacă este cazul, documentele prezentate ulterior privind plățile efectiv făcute de cel păgubit. Calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite și acceptate de aceasta;

4. în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, se va calcula echivalentul în lei al acesteia la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite și acceptate de aceasta;

5. calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 8 se face la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului.

Articolul 45

În cazurile în care despăgubirile urmează să fie recuperate potrivitart. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, suma de recuperat reprezintă:

a) despăgubirea stabilită în lei, în cazul în care plata acesteia s-a făcut de către asigurător în lei;

b) despăgubirea stabilită și plătită în valută, echivalată în lei la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României la data efectuării plății externe de către asigurător.

Secțiunea B — Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului persoanelor ca urmare a accidentelor produse de autovehicule

Articolul 46

La stabilirea despăgubirilor pe baza convenției dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurători, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. în caz de vătămare corporală:

a) diferența dintre veniturile nete ale persoanei vătămate și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activități desfășurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale -, probate cu documente justificative, și care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacității de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;

f) daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România;

2. în caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daunele morale: în conformitate cu legislația și jurisprudența din România.

Secțiunea C — Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, altele decât cele prevăzute la secțiunile A și D, în cazul accidentelor produse de autovehicule

Articolul 47

(1) Despăgubirile pentru clădiri, construcții sau alte bunuri se stabilesc pe baza prețurilor existente pe piață la data producerii riscului asigurat, în limitele maxime ale despăgubirilor stabilite potrivit art. 8.

(2) În cazul în care persoanele păgubite prezintă documentații tehnice - devize de reparații sau alte evaluări -, acestea pot fi luate în considerare la stabilirea despăgubirii, după verificarea prealabilă făcută de asigurător.

Secțiunea D — Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării sau al pieirii animalelor în cazul accidentelor produse de autovehicule

Articolul 48

(1) Despăgubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii de pe piața locală a animalului respectiv la data producerii accidentului.

(2) Păgubitul va prezenta actul justificativ din care să rezulte că este proprietarul animalului respectiv.

Capitolul IV — Plata despăgubirilor ↑ Cuprins

Articolul 49

(1) Asigurătorul RCA va efectua plata despăgubirilor în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de către persoana păgubită a ultimului document necesar finalizării dosarului de daune. Persoana păgubită va specifică în cererea de despăgubire modalitatea de plată: în numerar sau prin ordin de plată, în contul bancar personal sau în contul bancar al unității de specialitate care a efectuat reparația.

(2) În cazul în care în drepturile persoanei păgubite s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilorart. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorul RCA va efectua plata despăgubirilor astfel:

a) dacă nu există obiecțiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizării scrise, efectuată de asigurătorul subrogat în drepturile persoanei păgubite, însoțită de documentele justificative. Avizarea de plată poate fi făcută la sediul social sau la oricare dintre unitățile teritoriale ale asigurătorului RCA care desfășoară activități de constatare, de lichidare a daunelor auto și de efectuare a plăților de despăgubiri;

b) dacă există obiecții întemeiate asupra sumelor respective, acestea se vor comunică solicitantului în termenul prevăzut la lit. a), urmând ca în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la soluționarea obiecțiunilor să se efectueze plata.

(3) Pentru nerespectarea termenelor de plată prevăzute la alin. (1) și (2), asigurătorul RCA va fi obligat la plata de penalități de întârziere de 0,1% din cuantumul despăgubirii pentru fiecare zi de întârziere în efectuarea plăților.

Articolul 50

(1) Odată cu încasarea despăgubirii, persoana păgubită va menționa în scris că a fost integral despăgubită pentru pagubele suferite și că nu mai are nici o pretenție de la asigurătorul RCA și de la asigurat - persoana vinovată - în legătură cu paguba respectivă.

(2) În situația efectuării plății de către asigurătorul RCA direct în contul bancar al persoanei păgubite, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului RCA eventualele obiecții referitoare la cuantumul despăgubirii.

Capitolul V — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Articolul 51

(1) În cazurile în care nu s-a realizat convenția și despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA va acorda despăgubiri fără a mai fi necesară încuviințarea asiguratului, în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă, irevocabilă și învestită cu formulă executorie, cu respectarea prevederilorLegii nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentelor norme.

(2) În cazul obligării la prestații bănești periodice, sumele stabilite în condițiile prevăzute la alin. (1) se vor plăti până la reducerea sau încetarea stării de nevoie ori a incapacității de muncă, ținându-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale și de alte dovezi care stabilesc aceste situații, cu respectarea limitelor maxime de despăgubire stabilite prin documentul de asigurare.

Articolul 52

În cazul în care după plata despăgubirilor pentru vătămări corporale, stabilite prin hotărâre a organului de jurisdicție competent, intervine decesul victimei ca urmare a aceluiași accident, se vor stabili despăgubiri, pe baza convenției dintre părți, pentru cheltuielile prevăzute la art. 46 pct. 2.

Articolul 53

Convenția dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurătorii RCA are caracter total, necondiționat, definitiv și stinge toate pretențiile decurgând din pagubele care erau sau puteau fi cunoscute la data realizării convenției, pentru pagubele ce s-au acoperit pe această cale, cu excepția situației în care ulterior plății despăgubirii pentru vătămări corporale starea persoanei păgubite s-a agravat ori a intervenit decesul acesteia ca urmare a aceluiași accident.

Articolul 54

Asigurătorii RCA sunt obligați să comunice asiguraților condițiile privind această asigurare, prevăzute de prezentele norme.

Articolul 55

Pentru respectarea intereselor asiguraților, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin atribuțiile sale, analizează și rezolvă eventualele reclamații primite de la asigurați sau de la alte persoane fizice și juridice care apelează la serviciile asigurătorilor ori ale brokerilor de asigurare, putând lua măsuri împotriva nerespectării condițiilor prevăzute în prezentele norme, potrivit art. 57.

Articolul 56

La primirea despăgubirii pe baza convenției, persoana păgubită își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată despăgubirea primită, în cazul în care actele încheiate de organele de poliție, de unitățile de pompieri sau de alte autorități competente să cerceteze accidentele de autovehicule sunt anulate.

Articolul 57

Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de către societățile de asigurare se sancționează în condițiile și potrivit prevederilorart. 8 și 39 din Legea nr. 32/2000privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 58

Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5a), 5b), 6 și 7 fac parte integrantă din prezentele norme.

Anexa 1

────────

la norme

────────

CRITERII

pentru, stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule

Articolul 1

(1) Pentru stabilirea valorii autovehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorică. Prin uzură valorică se înțelege acea parte din valoarea autovehiculului ce se pierde prin vechime, întrebuințare sau stare de întreținere.

(2) Uzura valorică se calculează prin aplicarea unui coeficient de uzură asupra valorii de nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.

(3) Coeficientul de uzură se stabilește în funcție de gradul de întrebuințare - parcurs - a autovehiculului, exprimat în kilometri, precum și de vechimea în exploatare, exprimată în unități de timp - ani -, diferențiată pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor coeficienților de uzură nr. 1 și 2.

(4) Pentru stabilirea coeficientului de uzură a unui autovehicul sunt necesare:

a) data introducerii în exploatare de nou a autovehiculului respectiv, menționată în documentele de identificare a acestuia - carte de identitate, certificat de înmatriculare etc. - sau, în lipsă, anul de fabricație de pe placa de origine a autovehiculului;

b) parcursul în kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui în exploatare de nou și până la data producerii evenimentului asigurat.

Articolul 2

(1) Pentru autovehiculele la care se cunosc datele menționate la art. 1 alin. (4), pentru stabilirea coeficientului de uzură a autovehiculului avariat se caută în tabelul coeficienților de uzură linia corespunzătoare vechimii în exploatare, în ani, și coloana corespunzătoare stării de întreținere medie - coeficienții de uzură din aceasta coloană au fost determinati pentru un parcurs mediu anual de 10.000 km -, la intersecția cărora se va găsi coeficientul de uzură respectiv.

(2) În cazul în care există diferențe între parcursul real și cel rezultat utilizându-se media anuală, coeficientul corespunzător stării de întreținere medie se va corecta cu 0,5% pentru fiecare 1.000 km*), fără a se putea depăși coeficienții corespunzători stărilor de întreținere bună sau satisfăcătoare.

_____________

Notă *) Corecția se va face prin adunare, dacă parcursul real este mai mare de 10.000 km/an, ori prin scădere, dacă parcursul real este mai mic.

Articolul 3

(1) Pentru autovehiculele la care nu se cunoaște parcursul - km -realizat până la data producerii evenimentului asigurat sau acesta nu este în concordanță cu starea tehnică a autovehiculului respectiv, coeficientul de uzură a autovehiculului avariat se stabilește în funcție de vechimea în exploatare și de starea de întreținere a acestuia, prevăzute în tabelele coeficienților de uzură nr. 1 și 2.

(2) Starea de întreținere a unui autovehicul se clasifică în: bună, medie și satisfăcătoare.

(3) Stabilirea stării de întreținere a autovehiculului se face potrivit stării acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat, pe baza criteriilor de mai jos:

a) stare de întreținere bună

Autovehiculul prezintă: integritatea elementelor caroseriei, barelor de protecție și capacelor de roți; vopseaua intactă, fără exfolieri sau urme aparente de rugină a tablei; tapițeria, fără pete, urme de uzură prematură sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fără să prezinte uzuri accentuate pe flancuri ca urmare a unui reglaj necorespunzător al direcției; motorul fără scurgeri de ulei pe părțile laterale sau pe capotajele interioare ale spațiului afectat acestuia;

b) stare de întreținere medie

Autovehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protecție sau capacelor de roți până la 10 dmp însumat pe întreaga suprafață exterioară; degradări ale vopselei în ceea ce privește luciul, cu urme de rugină aparentă pe o suprafață totală până la 10 dmp, cu exfolieri pe o suprafață totală până la 1 cmp; pete pe tapițeria scaunelor;

c) stare de întreținere satisfăcătoare

Autovehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protecție și capacelor de roți mai mari de 10 dmp însumat pe întreaga suprafață exterioară: degradări ale vopselei, pierderea totală a luciului, cu exfolieri pe o suprafață totală mai mare de 1 cmp, cu urme pronunțate de rugină aparentă și zgârieturi; tapițeria deteriorată și murdară; cauciucurile uzate neuniform, cu accentuări pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al direcției; motorul cu urme de ulei pe părțile superioare și laterale ca urmare a scurgerilor la capacul distribuției, al chiulasei sau pe lângă garniturile de etanșare; joc mare la volanul direcției.

(4) Cunoscându-se data introducerii în exploatare de nou și starea sa de întreținere justificată tehnic, pentru stabilirea coeficientului de uzură a autovehiculului avariat se caută în tabelul coeficienților de uzură linia orizontală corespunzătoare vechimii în exploatare, în ani, a acestuia și se stabilește un coeficient de uzură cuprins între cei corespunzători stării de întreținere bună și satisfăcătoare.

Articolul 4

Coeficient de uzură (%) Ani Stare de întreținere buna Stare de întreținere medie Stare de întreținere satisfăcătoare 1 0 4 6 4 9 13 2 10 18 28 15 28 35 3 20 33 40 24 37 45 4 28 42 50 32 45 53 5 35 48 56 41 52 59 6 45 55 62 48 58 65 7 51 62 69 53 65 72 8 56 67 75 58 70 78 9 60 72 80 61 73 82 10 62 74 84 63 75 85 peste 10 63 75 85 Coeficient de uzură (%) Ani Stare de întreținere buna Stare de întreținere medie Stare de întreținere satisfăcătoare 1 0 5 7 4 10 15 2 10 20 27 18 25 34 3 23 30 39 28 35 44 4 33 40 48 37 45 52 5 41 49 56 44 52 60 6 47 55 63 50 58 65 7 53 60 68 55 64 70 8 58 66 72 60 68 74 9 63 70 76 65 71 77 10 66 73 79 67 74 80 11 68 75 82 69 76 83 12 70 77 84 71 78 85 peste 12 71 78 85

(1) Pentru autovehiculele care aveau executate înainte de data producerii evenimentului asigurat reparații curente, inclusiv înlocuiri ale părților componente sau ale pieselor originale, stabilirea coeficientului de uzură se face pe baza relației:

Ur = U x K, în care:

Ur = coeficientul de uzură recalculat al autovehiculului;

U = coeficientul de uzură rezultat din tabelele coeficienților de uzură, în baza datelor menționate mai sus;

K = coeficientul de corecție a uzurii (A-a)/A,

în care:

A = valoarea de nou a autovehiculului avariat;

a = costul total al reparațiilor curente, inclusiv al înlocuirilor de părți componente sau de piese originale executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, exclusiv cele efectuate ca urmare a unor accidente sau a unor defecte de fabricație, pentru menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului, în baza documentațiilor privind costul efectiv al acestora,

(2) Nu se pot lua în calcul coeficienți de uzură (U) inferiori coeficienților minimali sau superiori, celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat și starea de întreținere a autovehiculului avariat, prevăzuți în tabelele coeficienților de uzură nr. 1 și 2.

TABELUL COEFICIENȚILOR DE UZURĂ Nr. 1

pentru autovehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depășește 3,5 t și pentru cele al căror număr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9

NOTĂ: Coeficienții de uzură din tabel, corespunzători anilor de vechime, sunt stabiliți diferențiat, pe acești ani, pentru jumătate de an și pentru un an întreg de vechime.

TABELUL COEFICIENȚILOR DE UZURĂ Nr.2

pentru autovehicule a căror masă totală maximă autorizată depășește 3,5 t și pentru cele al căror număr de locuri pe scaune este mai mare de 9

NOTĂ: Coeficienții de uzură din tabel, corespunzători anilor de vechime, sunt stabiliți diferențiat, pe acești ani, pentru jumătate de an și pentru un an întreg de vechime.

Anexa 2

Societatea de asigurări (denumire, adresă, cod fiscal, tel/ fax) Serie/ număr contract de asigurare RCA Serie poliță RCA Număr poliță RCA Asigurat Utilizator DATE: Adresă Adresă CUI/Cod numeric personal CUI/ Cod numeric personal Autovehicul categoria marca tipul capacitatea cilindrică Numărul de locuri Masa totală maximă autorizată Numărul de înmatriculare Seria de șasiu Valabilitate asigurare Putere motor kW Anul fabricației Date cu privire la accidentele produse: Date cu privire la conducătorul vinovat: 1. Data accidentului: 1. CNP: 2. Data avizării: 2. Vârstă: 3. Cuantumul despăgubirii: 3. Sex: 4. Data plății: 4. Vechime carnet conducere:

────────

la norme

────────

Anexa 3

Nr c r t Unități teritoriale/ judete - sucursala, agentie - Personalul specializat în activitatea de constatare și lichi- dare a daunelor- nume și prenume, functia, specialitatea/sucursa- la, agentie Structura de lucru /sucursala, agentie pentru plata despagubi- rilor Adrese și numere de telefon/fax utile (fixe, mobile) 1 Alba 2 Arad 3 Argeș 4 Bacău 5 Bihor 6 Bistrița - Năsăud 7 Botoșani 8 Brașov 9 Brăila 10 București 11 Buzău 12 Caras - Severin 13 Cluj 14 Călărași 15 Constanța 16 Covasna 17 Dâmbovița 18 Dolj 19 Galați 20 Giurgiu 21 Gorj 22 Harghita 23 Hunedoara 24 Ialomița 25 Iași 26 Maramures 27 Mehedinți 28 Mureș 29 Neamț 30 Olt 31 Prahova 32 Satu-Mare 33 Sălaj 34 Sibiu 35 Suceava 36 Teleorman 37 Timiș 38 Tulcea 39 Vaslui 40 Vrancea 41 Vâlcea Data: ....................... Semnătura, Președinte / Director General

────────

la norme

────────────

Societatea: ...........................................

Adresa: ..... .........................................

Cod fiscal /CUI: ......................................

Telefon/fax sediul central: ...........................

Anexa 4

────────

la norme

──────────

DECLARAȚIE

Subsemnatul/subsemnata ......., președințe/ director general și

reprezentant legal al/a Societății Comerciale .................

cu sediul în ............ persoană juridică română, înregistrată

la Registrul Comerțului ............ sub nr. ......... cod unic

de înregistrare ......... autorizată conform Legii nr. 32/2000

privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor,

cu modificările și completările ulterioare, în data de .......,

solicit autorizarea pentru a practica asigurarea obligatorie RCA

și, în consecință, declar pe propria răspundere următoarele:

♦ Societatea de asigurare și organele de conducere ale acesteia

se angajează să respecte întocmai prevederile Normelor privind

aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de

răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de

autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea

asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube

produse prin accidente de autovehicule, puse în aplicare prin

Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor

nr. ..../...., publicate în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. ...... din .........

♦ Pentru fiecare unitate - sucursală, agenție -, societatea de

asigurare dispune de personal specializat în activitatea de

constatare și de lichidare a daunelor auto și totodată la

cel puțin una dintre unitățile teritoriale din fiecare județ

și în municipiul București, cu excepția județului Ilfov,

efectuează plăți de despăgubire.

♦ Societatea de asigurare dispune de tehnică de calcul, și

soft adecvat inclusiv personal specializat, conform

documentației depuse în dosarul de autorizare, respectând

prevederile art. 15, lit. e) din normele sus menționate;

♦ Sub sancțiunile prevăzute de art. 215 și 292 din Codul penal

declar pe propria răspundere că datele și informațiile de

mai sus sunt reale, corecte și complete.

Data: ............... Semnătura, ...............

Anexa 5a)

A. Prime încasate, cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare: _____________________________ B. Număr curent B(1)Număr de polițe cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(2)Volum prime încasate cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(3)Număr de polițe valabile 12 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(4)Volum de prime încasate pentru polițele valabile 12 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(5)Număr de polițe valabile 6 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(6)Volum de prime încasate pentru polițele valabile 6 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(7)Număr de polițe cu valabilitate pe o lună de zile cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(8)Volum de prime încasate pentru polițele cu valabilitate pe o lună de zile cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(9) 1a) 1b) 1c) 1d) 1e) 1f) 2a) 2b) 2c) 3 4a) 4b) 5a) 5b) 5c) 5d) 5e) II.1 II.2 II.3 TOTAL

──────────

la norme

──────────────

PERSOANE FIZICE

Anexa 5b)

A. Prime încasate, cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare: _____________________________ B. Număr curent B(1)Număr de polițe cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(2)Volum prime încasate cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(3)Număr de polițe valabile 12 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(4)Volum de prime încasate pentru contractele valabile 12 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(5)Număr de polițe valabile 6 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(6)Volum de prime încasate pentru contractele valabile 6 luni cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(7)Număr de contractele cu valabilitate pe o lună de zile cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(8)Volum de prime încasate pentru contractele cu valabilitate pe o lună de zile cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportare B(9) 1a) 1b) 1c) 1d) 1e) 1f) 2a) 2b) 2c) 3 4a) 4b) 5a) 5b) 5c) 5d) 5e) II.1 II.2 II.3 TOTAL

──────────

la norme

──────────────

PERSOANE JURIDICE

Anexa 6

Număr curentForma juridică a persoanelorNumăr de daune avizate cumulat de la începutul exercițiului financiar de raportareDespăgubiri plătite cumulat de la începutul exercițiului financiar - mii lei -Număr de daune nelichidate cumulat de la momentul autorizării ca emitent de răspundere civilă autoRezerva aferentă daunelor nelichidate de la momentul autorizării ca emitent de răspundere civilă auto - mii lei - Aferente exercițiilor financiare anterioareAferente exercițiului financiar de raportarePentru daune avizate în exercițiile financiare anterioare exercițiului financiar de raportarePentru daune avizate în exercițiul financiar de raportareAferente polițelor emise în următoarele exerciții financiareAferente polițelor emise în următoarele exerciții financiare 200220032004200220032004200220032004200520022003200420052002200320042005 ababababababab 1.Persoane fizice 2.Persoane juridice

────────

la norme

────────────

SOCIETATEA DE ASIGURĂRI .................

LUNA DE RAPORTARE ........................

Situația dosarelor de daună avizate, a despăgubirilor

plătite, a dosarelor de daună nelichidate și a

rezervelor de daună în LUNA, _________________

a - vătămări corporale

b - daune materiale

Anexa 7

ASIGURAT (nume/denumire, adresă, telefon, fax) ............................... CNP/CUI ...................................................................... UTILIZATOR (nume/denumire, adresă, telefon, fax) ............................. CNP/CUI ...................................................................... ASIGURAT (numele, semnătura și ștampila)ASIGURĂTOR, (numele, semnătura și ștampila) Agent/Broker ..................... (numele, semnătura și ștampila, CUI/CNP, numărul de înmatriculare/înregistrare în Registrul Intermediarilor) POLIȚĂ DE ASIGURARE OBLIGATORIE S.C................................ S.A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO Sucursala/Agenția........ R.C.:......... Seria...... nr. ...... Tel/Fax......... C.U.I.: ............... din data de ZZ/LL/AAAA anexă la CONTRACTUL DE ASIGURARE nr. ......./.................... Asigurat ....................... Adresă ................................... CUI/CNP ........................ Tel/Fax: ................................. Utilizator ..................... Adresă ................................... CUI/CNP ........................ Tel/Fax .................................. AUTOVEHICUL:Fel...... Marca..... Capacitatea cilindrică ...............(cmc) Tip ......Număr inmatriculare... Putere motor.....(CP/KW), Nr.n locuri...... Nr. identificare/serie șasiu ... Masa totală maximă autorizată ........(kg); ................................ Valabilitate: de la .../.../.... Prima de asigurare ................... lei la ....../...................... s-a platit ........................... (ziua,luna.anul) Asigurator ..................... cu ................................... (nume, semnatura și (chitanta nr. O.P. nr. etc.) stampila) Broker/Agent ................... Asigurat ............................. (CUI/CNP/nume) (nume,semnatura și stampila)

────────

la norme

────────────

SC .............................. S.A.

Adresă, RC, CUI

Sucursala/Agenția .................

Contract de asigurare Seria ..... Nr. ..../...... (data emiterii) privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule

I. LIMITA DESPĂGUBIRILOR DE ASIGURARE ...............................

II. OBIECTUL ASIGURĂRII

Societatea............ S.A., numită în continuare Asigurător RCA, asigură în baza prezentului contract, încheiat în conformitate cu prevederileart. 48^1 alin. 2 din Legea nr. 136/1995privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, asiguratul pentru cazurile de răspundere civila, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule.

III. DURATA ASIGURĂRII

(1) Prezentul contract se încheie pe o durată nelimitată.

(2) Asigurarea continuă nelimitat, valabilitatea acestuia menținându-se prin plata primelor de asigurare, pe perioade de câte 6 sau 12 luni, în funcție de opțiunea asiguratului; primele de asigurare sunt cele calculate în conformitate cu tariful de primă stabilit de asigurătorul RCA și publicat potrivit art. 2, alin. (4) din Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în vigoare la data plății acestora.

(3) Asiguratul poate denunța prezentul contract, cu notificarea prealabilă a asigurătorului RCA, care trebuie făcută cu cel puțin 30 zile, înainte de expirarea perioadelor menționate la alin. (2).

IV. RISCURI ASIGURATE

Asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratul răspunde, în baza legii, față de persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, în conformitate cu prevederileLegii nr. 136/1995privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în vigoare la data producerii accidentului.

V. EXCLUDERI

În baza prezentului contract Asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru:

1. cazurile în care proprietarul sau conducătorul autovehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidental a fost produs:

a) dintr-un caz de forță majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei păgubite;

c) din culpa exclusivă a unei terțe persoane;

2. prejudiciile produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se afla în proprietate sau este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică;

3. prejudiciile cauzate în situațiile în care proprietarul, autovehiculului nu face dovada valabilității la data accidentului a asigurării obligatorii RCA sau Asigurătorul RCA nu are răspundere;

5. partea din prejudiciu care depășește limitele maxime ale despăgubirilor de asigurare stabilite prin documentul de asigurare produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei pentru daunele produse pe teritoriul României;

8. sumele pe care conducătorul autovehiculului, răspunzător de producerea pagubei, este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredințat autovehiculul asigurat pentru avarierea ori distrugerea acestui autovehicul;

10. prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în autovehiculul care a produs accidentul, dacă asigurătorul poate dovedi că autovehiculul respectiv era furat;

11. prejudiciile produse de dispozitivele sau instalațiile montate pe autovehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru;

12. prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale;

14. pretențiile ca urmare a diminuării valorii bunurilor după reparație.

VI. OBLIGAȚIILE ASIGURATULUI

Asiguratul este obligat: (1) să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare pe perioade de câte 6 sau 12 luni, în funcție de opțiunea sa.

(2) să notifice Asigurătorului RCA, despre intenția de a denunța asigurarea obligatorie RCA, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea perioadelor menționate la alin. 1.

VII. OBLIGAȚIILE ASIGURĂTORULUI

Să respecte obligațiile care îi revin din prevederileLegii nr. 136/1995privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare și ale Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurarii obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în vigoare la data producerii accidentului.

VIII. DISPOZIȚII FINALE

(1) Limita despăgubirilor de asigurare, termenele de plată, durata asigurării, limitele teritoriale de acoperire ale asigurării, începutul și încetarea răspunderii asigurătorului, constatarea, evaluarea pagubelor și plata despăgubirilor, sunt cele prevăzute în Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în vigoare la data producerii accidentului, norme care fac parte integrantă din prezentul contract de asigurare.

(2) Prezentul contract de asigurare este valabil numai cu condiția achitării primelor de asigurare prevăzute în Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în vigoare la data producerii accidentului.

(3) Dovada achitării primelor și a valabilității contractului se face cu polițele de asigurare care fac parte integrantă din contractul de asigurare și cu documentele de plată.

(4) Prezentul contract este încheiat în 2 exemplare, din care unul a fost înmânat Asiguratului.

(5) Am luat la cunoștință de dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Anexe:

- polițele de asigurare pentru autovehiculul (autovehiculele) proprietatea asiguratului, emise în baza prezentului contract;

- eșalonarea primelor de asigurare fracționate, pentru proprietarii de parcuri auto formate din cel puțin 15 autovehicule supuse înmatriculării;

- Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

___________

NORMĂ din 29 iunie 2005

Titlul I — Tariful primelor de asigurare, termenele de plată a acestora și limitele despăgubirilor ↑ Cuprins

Titlul II — Autorizarea asigurătorilor RCA și alte elemente referitoare la practicarea asigurării obligatorii RCA ↑ Cuprins

Titlul III — Fondul de compensare ↑ Cuprins

Titlul IV — Norme tehnice cu privire la aplicarea asigurării obligatorii pe teritoriul României ↑ Cuprins

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Capitolul II — Avizarea și constatarea prejudiciilor ↑ Cuprins

Capitolul III — Stabilirea despăgubirilor în cazul accidentelor produse de autovehicule ↑ Cuprins

Secțiunea A — Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii autovehiculelor/vehiculelor în accidente produse de autovehicule

Secțiunea B — Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului persoanelor ca urmare a accidentelor produse de autovehicule

Secțiunea C — Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, altele decât cele prevăzute la secțiunile A și D, în cazul accidentelor produse de autovehicule

Secțiunea D — Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării sau al pieirii animalelor în cazul accidentelor produse de autovehicule

Capitolul IV — Plata despăgubirilor ↑ Cuprins

Capitolul V — Dispoziții finale ↑ Cuprins

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5a)

Anexa 5b)

Anexa 6

Anexa 7

Cookie-uri