Capitolul VII — Relația contractuală

(1) Furnizarea energiei termice se face numai pe bază de contract încheiat între furnizor și utilizator, între producător și operatorul serviciului, precum și între utilizator și subconsumator, ale cărui prevederi trebuie respectate de fiecare parte.

(2) Contractele încheiate în condițiile alin. (1) vor avea clauzele minime stabilite de către autoritatea de reglementare competența în contractele-cadru.

(3) Consumul de energie termica fără contract este considerat consum fraudulos, constituie contravenție sau infracțiune, după caz, și se pedepsește conform legilor în vigoare.

(4) Încheierea contractului de furnizare a energiei termice cu un nou utilizator sau modificarea contractului încheiat cu un consumator existent care dorește modificarea consumului se face numai după obținerea acordului de furnizare a energiei termice potrivit reglementărilor în vigoare și după prezentarea dosarului instalației, conform prevederilor art. 243 din prezentul regulament.

(1) Energia termica furnizată utilizatorilor prin sistemele de alimentare cu energie termica trebuie să respecte, în punctele de delimitare/separare a instalațiilor, parametrii tehnologici și programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare și cerințele standardelor de performanță.

(2) Conținutul contractului de furnizare a energiei termice se convine între părțile contractante, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, a dispozițiilor Codului comercial român, având la baza contractul-cadru elaborat și aprobat de autoritatea de reglementare competența, care va cuprinde, în principal, următoarele clauzele minime:

(3) Contractele de furnizare a energiei termice se vor întocmi, în funcție de tipul utilizatorilor, conform contractelor-cadru întocmite și aprobate de autoritatea de reglementare competența pentru utilizatorii de tip urban, de tip comercial și utilizatorii de tip agricol și industrial.

(1) Contractul de furnizare a energiei termice se încheie pe o durată convenită între părți, cu anexe pentru fiecare loc de consum și cu prevederi pentru furnizarea de abur și, separat, pentru furnizarea de apa fierbinte sau calda, cu excepția contractului dintre producător și operatorul serviciului, la care nu se fac anexe pe fiecare loc de consum.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), contractele încheiate între furnizorii de energie termica și utilizatorii de tip urban pentru furnizarea energiei termice pentru încălzire și prepararea apei calde de consum au caracter permanent.

(3) În cazul imobilelor tip condominiu, indiferent de destinație, având bransamente și instalații interioare de utilizare comune, calitatea de titular de contract revine asociației de proprietari legal constituite.

(1) În contract se va evidenția, dacă este cazul, separat consumul de energie termica pentru scopuri tehnologice, cel pentru încălzire și cel pentru prepararea apei calde de consum.

(2) Cantitățile de căldură se vor defalca pe tipurile de agent termic furnizat, precizându-se parametrii de calitate ai energiei termice și ai agentului termic și, dacă este cazul, pentru fiecare, debitele minime și maxime orare preluate în regim de iarna și de vara, procentul de condensat și apa calda returnate, indicii de calitate ai condensatului și ai apei calde returnate.

(3) Pentru apa fierbinte se va înscrie în contract și debitul hidraulic maxim orar ce poate fi livrat și regimul de consum (continuu sau cu intermitenta).

(1) Prevederile din contractul de furnizare a energiei termice pot fi completate și modificate prin acte adiționale, cu acordul scris al părților.

(2) Clauzele contractuale variabile în timp fac obiectul anexelor la contract și constituie părți integrante ale acestuia.

(3) Pe parcursul executării contractului, condițiile tehnice se pot modifica numai cu acordul părților.

(1) Puterea termica precizată în contractul dintre producător și distribuitor trebuie să fie egala cu suma puterilor termice contractate de distribuitor cu consumatorii săi, aplicându-se coeficienții de simultaneitate, la care se adauga consumul tehnologic, pe structuri, pentru transportul și distribuția agentului termic de la punctul de producere la instalațiile de utilizare.

(2) Consumul tehnologic de energie termica pentru transport și distribuție se determina prin măsurători și prin studii de regim hidraulic și termic elaborate de unități de proiectare de specialitate și autorizate, iar, în cazul în care consumurile tehnologice determinate depășesc valorile normate prevăzute în prezentul regulament, se vor lua măsuri pentru remedierea deficiențelor.

(1) Relația contractuală furnizor-utilizator se materializeaza la nivelul bransamentului, în punctul de delimitare a instalațiilor; în cazul clădirilor tip condominiu având bransamente și instalații interioare comune, indiferent de destinație.

(2) Furnizorul nu are competența de a se implica în defalcarea și repartizarea pe deținătorii spațiilor locative individuale a cheltuielilor aferente condominiului pentru consumul de energie termica și apa calda de consum, în cazul în care în condominiu sunt montate repartitoare de costuri.

(3) Deținătorii cu orice titlu ai spațiilor locative, situate în imobile existente tip condominiu, racordate la rețelele publice de distribuție a energiei termice, având bransamente și instalații interioare comune, vor încheia contracte de furnizare astfel:

(1) Contravaloarea serviciilor de alimentare cu energie termica furnizate utilizatorilor se încasează de la aceștia pe bază de factura; factura reprezintă documentul de plată emis în conformitate cu legislația fiscală în vigoare de furnizor.

(2) Facturarea și încasarea contravalorii serviciilor furnizate se fac lunar sau, dacă părțile stabilesc altfel, la intervalele prevăzute în contractul de furnizare. Facturarea și plata consumului de energie termica livrata numai pentru încălzire se pot esalona, cu acordul părților, pe parcursul întregului an, regularizările făcându-se semestrial, urmând ca în factura să se treacă consumul real al cantității de căldură consumată în condițiile legislației în vigoare.