HOTĂRÂRE nr. 747 din 11 iulie 2007

(1) Prezenta hotărâre reglementează acțiunile specifice aferente finanțării asistenței din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

(2) Prezenta hotărâre stabilește:

a) formele de asistență pentru dezvoltare acordate de România în cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare;

b) procedurile de programare și acordare a asistenței pentru dezvoltare;

c) cadrul instituțional al gestionării resurselor aferente implementării asistenței pentru dezvoltare.

(1) Prioritățile geografice și sectoriale ale asistenței pentru dezvoltare sunt cele prevăzute de Strategia națională privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 703/2006.

(2) Statele partenere beneficiare de asistența pentru dezvoltare, precum și fondurile financiare alocate în acest scop începând cu anul 2008 se stabilesc de Ministerul Afacerilor Externe și sunt aprobate pe bază de memorandum de Guvernul României, în conformitate cu angajamentele asumate de România pe plan internațional în materie de finanțare și eficacitate a asistenței pentru dezvoltare, cu excepția asistenței financiare acordate sub forma reducerii/ștergerii datoriilor țărilor debitoare României, care intră sub incidența Legii nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, cu modificările ulterioare, și a Ordonanței Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operațiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale, republicată.

a) asistență pentru dezvoltare - suma resurselor alocate de România statelor partenere în conformitate cu criteriile de clasificare a asistenței oficiale pentru dezvoltare elaborate de Comitetul Asistență pentru Dezvoltare din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (denumită în continuare OCDE);

b) obiectivele de dezvoltare ale mileniului - cele 8 obiective adoptate cu ocazia Summitului Mileniului, găzduit în septembrie 2000 de Organizația Națiunilor Unite, de realizat până în 2015, cu țintele și indicatorii aferenți, după cum urmează: eradicarea sărăciei extreme și a foametei; realizarea educației primare universale; promovarea egalității șanselor și împuternicirea femeilor; reducerea mortalității infantile; îmbunătățirea sănătății materne; combaterea HIV/SIDA, a malariei și a altor boli infecțioase; asigurarea durabilității mediului înconjurător; dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare;

c) stat partener - statul terț în curs de dezvoltare, cu venit mic sau mediu, căruia România îi acordă asistență pentru dezvoltare și care este catalogat la data acordării asistenței drept potențial beneficiar de asistență oficială pentru dezvoltare de către Comitetul Asistență pentru Dezvoltare din cadrul OCDE;

d) stat partener prioritar - stat partener căruia România îi acordă asistență pentru dezvoltare pe o bază multianuală și pentru care volumul de asistență pentru dezvoltare oferită depășește valoarea în lei a sumei de 5 milioane de euro anual, calculată la cursul Băncii Naționale a României la data planificării bugetare a asistenței;

e) stat partener în atenție - stat partener căruia România îi acordă asistență pentru dezvoltare pentru un proiect specific și/sau anuală și pentru care volumul de asistență pentru dezvoltare oferită excedează valoarea în lei a sumei de 1 milion de euro, dar nu depășește valoarea în lei a sumei de 5 milioane de euro anual, sume calculate la cursul Băncii Naționale a României la data planificării bugetare a asistenței;

f) stat donator - stat care acordă asistență pentru dezvoltare;

g) ajutorul bugetar direct - transferul de fonduri direct la bugetul unui stat partener, realizat în vederea susținerii unui program guvernamental urmărind creșterea economică, reducerea sărăciei, ajustarea fiscală, întărirea instituțională, precum și a proceselor bugetare, acestea fiind cheltuite conform sistemelor de gestiune financiară ale statului partener;

h) proiecte de asistență pentru dezvoltare - setul de activități interconectate, vizând realizarea unui obiectiv punctual de dezvoltare;

i) programe de asistență pentru dezvoltare - setul de activități și proiecte de asistență pentru dezvoltare, interconectate, urmărind consolidarea unui sector specific de interes al statului partener;

j) înfrățire instituțională - setul de activități destinate întăririi capacității administrative și judiciare a statelor partenere realizate în colaborare cu instituțiile publice românești.

a) asistență bilaterală - include activitățile de cooperare pentru dezvoltare derulate direct între România și statul partener ori indirect, prin intermediul unor contractanți;

b) asistență trilaterală - include asistența pentru dezvoltare prin cofinanțare acordată de România statului partener în cooperare cu alt stat donator și/sau o organizație internațională;

c) asistență multilaterală - include contribuții către organizațiile internaționale care își derulează activitatea, parțial sau integral, în aria cooperării pentru dezvoltare și aflate pe lista Comitetului Asistență pentru Dezvoltare al OCDE, precum și către fondurile special administrate de acestea, în acest scop.

a) asistență tehnică, prin furnizarea de servicii, produse și lucrări în vederea susținerii procesului de dezvoltare a statului partener - inclusiv pregătirea și formarea profesională, furnizarea rezultatelor unor activități de cercetare, burse de studii și stagii de practică, implementarea de proiecte de înfrățire instituțională și alte inițiative de recrutare, formare și plasare de voluntari;

b) asistență financiară - asistența financiară nerambursabilă și ștergerea și/sau reducerea datoriilor țărilor în curs de dezvoltare față de România;

c) asistență umanitară - asistența de urgență acordată statelor în caz de dezastre și conflicte armate prelungite, cu scopul atenuării consecințelor asupra victimelor, inclusiv asistența oferită în procesul de tranziție de la o situație de criză umanitară către procesele de reabilitare sau reconstrucție timpurie;

d) asistență pentru educație pentru dezvoltare și activitățile de conștientizare publică în domeniul dezvoltării - activitățile desfășurate în scopul promovării unei mai bune înțelegeri în rândul populației sau al unor categorii specifice ale populației, a problemelor cu care se confruntă statele în curs de dezvoltare, a necesității solidarizării cu acestea, ce contribuie la crearea unui sprijin puternic, din partea opiniei publice, în favoarea politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

(1) Ministerul Afacerilor Externe elaborează o strategie de țară pentru fiecare stat partener prioritar.

(2) Strategia de țară reprezintă documentul-cadru de programare întocmit prin consultări cu Guvernul statului partener prioritar, autoritățile competente române și societatea civilă.

(3) Strategia de țară se adoptă de către Guvernul României prin memorandum elaborat și înaintat spre aprobare de către Ministerul Afacerilor Externe.

(4) Strategia de țară conține următoarele elemente:

a) descrierea obiectivelor politicii României în materie de cooperare pentru dezvoltare;

b) descrierea obiectivelor statului partener prioritar în materie de reducere a sărăciei și dezvoltare;

c) analiza situației politice, economice și sociale din statul partener prioritar;

d) descrierea activităților trecute și prezente ale principalilor donatori;

e) strategia de răspuns a României la problemele de dezvoltare ale statului partener prioritar, prin identificarea unui număr limitat de sectoare de intervenție;

f) obiectivele globale ale cooperării pentru perioada de aplicabilitate a Strategiei de țară;

g) alocarea resurselor financiare pentru fiecare sector de intervenție;

h) obiectivele specifice, rezultatele așteptate și indicatorii de performanță pentru fiecare sector de intervenție;

i) modalitățile de integrare a tematicilor orizontale, cu aplicabilitate în mai multe sectoare de intervenție;

j) programele avute în vedere pentru atingerea obiectivelor, precum și tipurile și instrumentele de asistență.

(5) Strategia de țară se aprobă pentru un interval de minimum 3 ani, în funcție de ciclul bugetar al statului partener și de strategiile acestuia de dezvoltare și reducere a sărăciei.

(6) Strategia de țară se revizuiește periodic, pe baza evaluărilor rezultatelor obținute.

(1) Guvernul României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, încheie acorduri de cooperare pentru dezvoltare cu fiecare stat partener prioritar. Acordurile de cooperare pentru dezvoltare sunt inițiate și negociate de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu autoritățile publice din România, cu atribuții în domeniile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 404/2006 privind finanțarea asistenței pentru dezvoltare din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

(2) Acordurile de cooperare pentru dezvoltare reprezintă instrumentul juridic de reglementare a asistenței pentru dezvoltare acordate de Guvernul României.

(3) Acordurile de cooperare pentru dezvoltare stabilesc termenii și condițiile generale de acordare de asistență pentru dezvoltare, inclusiv domeniile de intervenție, alocările financiare indicative, precum și drepturile și obligațiile părților.

(4) Acordurile de cooperare pentru dezvoltare au caracter de contract de stat și nu intră sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

(1) Ministerul Afacerilor Externe încheie memorandumuri de înțelegere cu toate statele partenere, cu excepția statelor debitoare României care beneficiază de asistența financiară pentru dezvoltare acordată sub forma reducerii/ștergerii datoriilor care intră sub incidența Legii nr. 29/1994, cu modificările ulterioare, și a Ordonanței Guvernului nr. 59/1994, republicată.

(2) Pentru statele partenere prioritare memorandumurile de înțelegere au la bază acordurile de cooperare pentru dezvoltare și stabilesc elementele specifice de asistență (sprijin bugetar, proiecte, programe) agreate între cele două părți.

(3) Pentru statele partenere în atenție și celelalte state partenere memorandumurile de înțelegere stabilesc atât cadrul general de cooperare, cât și elementele specifice de asistență (sprijin bugetar, proiecte, programe) agreate între cele două părți.

(1) Ministerul Afacerilor Externe elaborează Planul anual de acțiune care cuprinde:

a) descrierea activităților planificate pentru următoarele 12 luni;

b) calendarul activităților și îndeplinirii obiectivelor;

c) bugetul pentru anul fiscal aferent.

(2) Planul anual de acțiune fundamentează memorandumurile de înțelegere și este aprobat prin ordin al ministrului afacerilor externe, la propunerea secretarului de stat responsabil pentru politica națională de cooperare internațională pentru dezvoltare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(1) Ministerul Afacerilor Externe elaborează o strategie multianuală pentru acordarea de asistență pentru dezvoltare în plan multilateral.

(2) Strategia prevăzută la alin. (1) conține următoarele elemente:

a) descrierea obiectivelor politicii României în materie de cooperare pentru dezvoltare;

b) analiza globală a activităților tematice și geografice desfășurate de organizațiile internaționale în materie de dezvoltare;

c) strategia de cooperare multilaterală pentru dezvoltare a României prin identificarea unor priorități de acțiune;

d) alocarea resurselor financiare între priorități.

(3) Strategia pentru asistență multilaterală se aprobă pentru un interval de minimum 3 ani, în funcție de calendarul atingerii obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

(4) Strategia pentru asistență multilaterală se adoptă de Guvernul României, prin memorandumul elaborat și înaintat spre aprobare de Ministerul Afacerilor Externe.

(1) Ministerul Afacerilor Externe cofinanțează proiecte și programe de asistență pentru dezvoltare atunci când acestea sunt în concordanță cu Strategia de țară în cazul statelor partenere prioritare sau dacă aceste proiecte și programe fac obiectul unui memorandum de înțelegere specific încheiat între toate statele donatoare cofinanțatoare și statul partener.

(2) Memorandumul de înțelegere specific stabilește drepturile și obligațiile părților, legislația aplicabilă pentru atribuirea contractelor de achiziție publică și metodologia, termenii și condițiile de efectuare a plăților.

(1) Organizațiile neguvernamentale din România pot beneficia de finanțare nerambursabilă din bugetul Ministerului Afacerilor Externe destinat finanțării asistenței pentru dezvoltare pentru:

a) derularea de programe și proiecte de cooperare pentru dezvoltare în statele partenere; și

b) derularea de activități de educație pentru dezvoltare și conștientizare publică în domeniul dezvoltării.

(2) Finanțarea activităților organizațiilor neguvernamentale din România se realizează în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

(1) Ajutorul bugetar direct, la nivel general și/sau sectorial, se acordă statului partener care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) demonstrează un angajament credibil în vederea reducerii sărăciei și a creșterii economice, angajament reflectat prin existența unei strategii de reducere a sărăciei sau a unui document echivalent acesteia;

b) există un sistem stabil de gestiune macroeconomică și un mediu propice dezvoltării sectorului privat;

c) calitatea gestionării finanțelor publice este adecvată și/sau există un program credibil de reformă a sistemului de gestionare a finanțelor publice;

d) există un cadru sectorial de cheltuieli pe termen mediu și un buget anual;

e) se realizează coordonarea sectorială între donatori sub conducerea Grupului Băncii Mondiale sau a Comisiei Europene cu participarea activă a Guvernului țării partenere;

f) există un set de indicatori de performanță pentru evaluarea progresului în realizarea obiectivelor politicilor naționale.

(2) Ajutorul bugetar direct se acordă prin memorandumurile de înțelegere prevăzute la art. 8, încheiate de Ministerul Afacerilor Externe cu fiecare stat partener.

(1) Ministerul Afacerilor Externe cofinanțează din bugetul destinat finanțării asistenței pentru dezvoltare proiecte de înfrățire instituțională cu statele partenere în domenii în care experiența României este relevantă și de interes pentru acestea.

(2) Proiectele de înfrățire instituțională prevăzute la alin. (1) îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) se încadrează în prioritățile stabilite în Strategia de țară sau memorandumul de înțelegere aferente țărilor partenere;

b) se desfășoară pe baza unor termeni de referință clari care specifică obiectivele proiectului, activitățile avute în vedere, obligațiile statului partener și rezultatele așteptate;

c) fac obiectul unui acord între Ministerul Afacerilor Externe și instituția publică română în cauză prin care sunt stabiliți termenii și condițiile proiectului de înfrățire instituțională;

d) se desfășoară pe o perioadă cuprinsă între 30 de zile și 36 de luni.

(3) Proiectele de înfrățire instituțională se aprobă prin memorandumurile de înțelegere prevăzute la art. 8, încheiate de Ministerul Afacerilor Externe cu fiecare stat partener.

a) să aibă experiență în domeniul asistenței umanitare;

b) să cunoască circumstanțele și specificul local;

c) să facă dovada deținerii mijloacelor de furnizare rapidă și eficientă a asistenței umanitare către persoanele sinistrate.

(1) Ministerul Afacerilor Externe înaintează, prin memorandum, spre aprobare Guvernului României propunerile de finanțare de asistență umanitară.

(2) Ministerul Afacerilor Externe asigură finanțarea asistenței umanitare din bugetul destinat asistenței pentru dezvoltare prin ordin al ministrului afacerilor externe.

(1) Activitatea privind evaluarea tehnică și financiară a proiectelor și programelor de asistență pentru dezvoltare se realizează de către Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.

(2) OPCP asigură:

a) organizarea procedurilor de achiziție publică, a selecțiilor publice de proiecte și a licitațiilor;

b) evaluarea și avizarea proiectelor și programelor în vederea aprobării;

c) contractarea proiectelor și programelor;

d) raportarea privind situația financiară a proiectelor și programelor;

e) evaluarea stadiului îndeplinirii obiectivelor proiectelor și programelor;

f) auditarea conturilor de către autoritățile naționale.

(3) Modalitățile specifice de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei și Finanțelor se stabilesc printr-un memorandum de înțelegere încheiat între cele două instituții în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(1) În procesul de elaborare, implementare și coordonare a politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe colaborează cu autoritățile administrației publice din România, cu atribuții în domeniile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 404/2006.

(2) Instituțiile publice române propun Ministerului Afacerilor Externe proiecte și programe de asistență pentru dezvoltare în vederea finanțării acestora din bugetul destinat finanțării politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare. Activitățile de implementare a acestor proiecte și programe sunt realizate de instituțiile publice române inițiatoare.

(1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înființează, în subordinea Consiliului interministerial pentru relații externe și afaceri europene prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, Comisia pentru cooperare economică și dezvoltare internațională, denumită în continuare Comisia.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este alcătuită din câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat/președinte, din următoarele instituții:

a) Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

b) Ministerul Economiei și Finanțelor;

c) Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile;

d) Ministerul Transporturilor;

e) Ministerul Sănătății Publice;

f) Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale;

g) Ministerul Justiției;

h) Ministerul Culturii și Cultelor;

i) Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

j) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;

k) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

l) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor;

m) Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;

n) Agenția Română pentru Investiții Străine;

o) Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;

p) Agenția pentru Strategii Guvernamentale.

(3) Ministerul Afacerilor Externe este reprezentat în Comisie de secretarul de stat pentru afaceri europene și de șeful Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.

(4) Comisia acționează în calitate de:

a) forum de analiză, dezbatere și planificare interinstituțională a problematicilor decurgând din gestionarea relației Guvernului României cu OCDE; și

b) forum de analiză, dezbatere și planificare interinstituțională a problematicilor privind realizarea politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

(5) Ministerul Afacerilor Externe asigură președinția și secretariatul Comisiei. Ședințele în plen se convoacă de către Ministerul Afacerilor Externe ori de câte ori este necesar.

(6) Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei se elaborează de către Comisie, se aprobă în prima ședință a acesteia și constituie anexă la Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru relații externe și afaceri europene.

(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se înființează Consiliul pentru cooperare pentru dezvoltare, denumit în continuare Consiliul.

(2) Consiliul prevăzut la alin. (1) este organism fără personalitate juridică, funcționează pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, are un rol consultativ și asistă Ministerul Afacerilor Externe în definirea și implementarea politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare.

(3) Consiliul este compus din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, invitați ai organizațiilor membre ale Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România, precum și invitați din partea Parlamentului României, societății civile, instituțiilor de cult, mediului academic, mediului de afaceri, sindicatelor, mediei și alte persoane fizice sau juridice care își desfășoară activitatea în domeniul asistenței pentru dezvoltare.

(4) Ministerul Afacerilor Externe asigură președinția și secretariatul Consiliului. Ședințele în plen se convoacă de către Ministerul Afacerilor Externe ori de câte ori este necesar.

(5) Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului va fi elaborat de către Ministerul Afacerilor Externe în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, urmând a fi supus spre aprobare Consiliului, în prima reuniune a acestuia.

(6) Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare este partener al Guvernului României în eforturile de dezvoltare a politicii naționale de cooperare pentru dezvoltare.

(1) Finanțarea acțiunilor specifice aferente asistenței pentru dezvoltare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Fondurile aferente finanțării acțiunilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul Ministerului Afacerilor Externe de la capitolul "Alte servicii publice generale", subcapitolul "Asistență națională externă pentru dezvoltare", titlul "Alte transferuri", articolul "Transferuri curente în străinătate", alineatul "Cooperare economică internațională".

(3) Fondurile aprobate potrivit alin. (2) nu se pot redistribui și utiliza la alte subdiviziuni ale clasificației bugetare