Legea protecției civile
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Protecția civilă este o componenta a apărării naționale și cuprinde ansamblul măsurilor adoptate și activităților desfășurate în scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a factorilor de mediu, în caz de război sau dezastre.
Atribuțiile protecției civile sunt:
a) prevenirea populației asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor;
b) protecția populației împotriva efectelor armelor de nimicire în masa și convenționale sau dezastrelor;
c) asigurarea protecției bunurilor materiale și a valorilor culturale;
d) participarea la acțiunile de limitare și de inlaturare a urmărilor atacurilor inamicului sau a dezastrelor;
e) asanarea teritoriului de munitia rămasă neexplodata;
f) pregătirea populației în vederea asigurării protecției;
g) participarea cu forte și mijloace specifice la pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare.
Activitățile protecției civile se planifica, se organizează și se realizează în concordanta cu reglementările existente în documentele privind dreptul internațional umanitar la care România este parte.
Măsurile organizatorice și de pregătire pentru protecția civilă se stabilesc, din timp de pace, și se intensifica la proclamarea stării de asediu, de urgenta, la declararea mobilizării sau a stării de război.
Organizarea și coordonarea unitară a activităților de intensificare a măsurilor de protecție civilă în situații excepționale se hotărăsc de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii.
Ministerele, autoritățile administrației publice centrale de specialitate, ale administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, răspund de executarea măsurilor de protecție civilă, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul sau de activitate.
Ori de cîte ori prevederile prezentei legi se referă la județe, municipii, sectoare, orașe și comune se înțelege autoritățile administrației publice locale de la nivelul respectiv.
Cetățenii români au dreptul și obligația de a participa la activitatea de pregătire în vederea cunoașterii și aplicării regulilor și măsurilor de protecție civilă.
Măsurile de protecție a populației și a bunurilor materiale se organizează în raport cu clasificarea pentru protecția civilă a localităților, a autorităților administrației publice, a instituțiilor publice și a agenților economici, stabilită prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.
Protecția civilă se organizează, din timp de pace, la ministere și la celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, la județe, localități, instituții publice și agenți economici, pe principiul administrativ-teritorial și al locului de muncă.
Structura organizatorică a protecției civile cuprinde: șefi de protecție civilă, Comandamentul protecției civile, inspectorate, comisii, unități, subunitati și formațiuni.
Structurile prevăzute la alin. 1 fac parte din forțele de protecție și nu se includ în efectivele forțelor armate.
Șeful protecției civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecție civilă prin ministrul apărării naționale. Coordonarea generală a protecției civile pe întreg teritoriul tarii și exercitarea controlului se realizează de Comandamentul protecției civile care funcționează ca organ de specialitate al ministrului apărării naționale.
Comandamentul protecției civile cuprinde inspectoratele județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, unitățile, subunitatile și formațiunile militare de protecție civilă existente pe timp de pace sau care se completează și se înființează la mobilizare.
Șefii protecției civile de la autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici sunt conducătorii acestora. Șefii protecției civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecție civilă.
În plan teritorial, prefectii și primării, ca șefi ai protecției civile, conduc, îndrumă și controlează realizarea măsurilor de protecție civilă la toate localitățile, instituțiile publice și agenții economici din unitățile administrativ-teritoriale respective.
La ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, orașe, comune, instituții publice și agenți economici cu peste 100 de angajați, se organizează comisii de protecție civilă conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizează și la instituții publice și la agenți economici importanti, care au sub 100 de angajați, care se stabilesc de către inspectoratele de protecție civilă.
Inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apărării Naționale din unitățile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcționarea, precum și structura acestora se aproba de ministrul apărării naționale, la propunerea comandantului Comandamentului protecției civile.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, municipiile, orașele, instituțiile publice și agenții economici cu peste 500 de angajați, precum și agenții economici clasificati din punct de vedere al protecției civile, sunt obligați sa prevadă în statele de funcțiuni și sa încadreze inspectori de protecție civilă, cu avizul Comandamentului protecției civile, al inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia. La municipiile reședința de județ, funcția de inspector de protecție civilă se încadrează cu ofițer activ de specialitate.
La municipii, orașe, precum și la agenții economici cu peste 3.000 de angajați, pentru activitatea de protecție civilă se încadrează personal tehnic de specialitate ajutator, salarizat de unitatea respectiva.
La comune, instituții publice și agenți economici care nu se regăsesc în alin. 1, funcția de inspector de protecție civilă se asigura prin cumul de funcții.
Funcția de inspector de protecție civilă se include în nomenclatorul de meserii.
Comisiile de protecție civilă de specialitate se organizează la autoritățile publice județene, municipale și de sector. Personalul acestora, pe lângă atribuțiile ce îi revin potrivit funcțiilor ce le ocupa, îndeplinește și sarcini de protecție civilă. Comisiile de protecție civilă de specialitate se constituie pe următoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecție-adăpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-veterinar, drumuri și poduri, informatica, agricultura și alimentație, logistica, transport și altele.
Șefii comisiilor de protecție civilă de specialitate fac parte din comisia judeteana, respectiv comisia municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor.
Pentru menținerea ordinii și asigurarea pazei, a prevenirii și stingerii incendiilor, în situațiile prevăzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne.
Unitățile, subunitatile și formațiunile de protecție civilă se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electronice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potențiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanța acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care își satisfac stagiul militar alternativ se asigura prin structurile specializate ale Ministerului Apărării Naționale. Unitățile, subunitatile și formațiunile de protecție civilă se înființează și se completează la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop.
Formațiunile de protecție civilă sunt forte specializate de intervenție care participa la limitarea și la înlăturarea urmărilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor.
Formațiunile de protecție civilă se organizează la autoritățile administrației publice, instituții publice și agenți economici, cu persoane fără obligații militare, după cum urmează:
a) la autoritățile administrației publice centrale de specialitate, cu angajați care își desfășoară activitatea în aceste unități;
b) la județe, municipii, sectoare și orașe, cu angajați ai instituțiilor publice din unitățile administrativ-teritoriale respective;
c) în cartiere, pe străzi și grupuri de blocuri, cu cetățeni care nu au obligația de a participa la acțiunile de protecție civilă la locul de muncă;
d) la comune, cu locuitori de pe teritoriul acestora;
e) la instituții publice și agenți economici cu peste 100 de angajați, cu personal din cadrul acestora.
Formațiunile de protecție civilă se pot constitui, în raport cu nevoile protecției civile, pe specialitatile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecție-adăpostire, deblocare-salvare, instalații, drumuri și poduri, protecție antichimica și a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistica, transport și altele.
Formațiunile de protecție civilă se încadrează cu persoane apte de muncă, bărbați în vârsta de la 18 la 60 de ani și femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fără obligații militare și persoane cu obligații militare, mobilizate la locul de muncă.
Conducerea activităților de protecție civilă se realizează de Comandamentul protecției civile, prin rețeaua punctelor de comanda, care se asigura, din timp de pace, la nivelul autorităților administrației publice centrale de specialitate, la cele județene, municipale, de sectoare, orășenești, alte localități importante, precum și la instituții publice și agenți economici.
CAP.3
Pregătirea pentru protecția civilă
Pregătirea pentru protecția civilă se executa pe categorii de personal și funcții. Planurile, programele, formele și durata pregătirii se stabilesc de Comandamentul protecției civile și se aproba de șeful protecției civile din România.
La pregătirea pentru protecția civilă participa șefii protecției civile, inspectoratele, comisiile, unitățile și formațiunile de protecție civilă, formațiunile sanitar-voluntare de Cruce Roșie, formațiunile civile de pompieri, alte formațiuni, salariați din instituții publice și agenți economici, studenții, elevii, alte categorii de cetățeni, precum și personalul civil al forțelor armate.
Comandamentul protecției civile și inspectoratele de protecție civilă organizează, periodic, exercitii și aplicații de protecție civilă și de intervenții la dezastre. La aceste activități participa forțele și mijloacele de protecție civilă, precum și comisiile de apărare împotriva dezastrelor.
Șefii protecției civile, personalul din inspectorate, comisiile și comandantii formatiunilor de protecție civilă executa, o dată la 2-4 ani sau ori de cîte ori este nevoie, cursuri sau convocări de pregătire, cu scoatere din producție, cu o durată de 5-25 de zile lucrătoare, organizate de Comandamentul protecției civile sau de inspectoratele de protecție civilă județene și al municipiului București. Aceste cursuri se vor desfășura în Centrul de perfecționare a pregătirii cadrelor din protecția civilă, precum și în centrele de pregătire în domeniul protecției civile zonale, județene și al municipiului București.
Studenții și elevii executa pregătirea pentru protecția civilă prin teme specifice cuprinse în programele de învățământ, stabilite de Comandamentul protecției civile împreună cu Ministerul Învățământului.
Pregătirea personalului încadrat în protecția civilă, în alte forme organizatorice decît cele prevăzute la art. 21, este obligatorie și se desfășoară în timpul sau, după caz, în afară programului de lucru, conform hotărârii conducătorului unităților ai căror angajați sunt.
Prevenirea populației și protecția acesteia și a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor convenționale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigura printr-un ansamblu de măsuri, constind din: înștiințare și alarmare, evacuare, adăpostire, protecție antichimica și biologica, mascare, camuflare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.
Înștiințarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice sau biologice și al dezastrelor, la autoritățile administrației publice și inspectoratele de protecție civilă, în scopul evitării surprinderii, alarmarii, adapostirii populației și protecției unor bunuri materiale.
Înștiințarea se asigura de Comandamentul protecției civile și de inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviației și Apărării Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unități și unitățile subordonate acestora, precum și de la alte surse de informare.
Alarmarea este activitatea prin care se avertizeaza populația despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice, biologice, precum și al dezastrelor, în scopul trecerii de îndată și în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecție și de intervenție.
Înștiințarea și alarmarea se realizează prin mijloace speciale de înștiințare și alarmare, prin sistemul de telecomunicații teritoriale, prin stații radio și radiotelefoane, prin studiourile și stațiile de radiodifuziune și de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora și prin alte mijloace.
Mijloacele de alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de inspectoratele de protecție civilă.
În cazul unui atac aerian iminent, atunci când nu s-a declarat stare de război, primele mesaje de prealarma și de alarma se transmit cu aprobarea ministrului apărării naționale.
În scopul verificării sistemului de înștiințare și alarmare din localități, instituții publice și agenți economici, periodic se executa exercitii de alarmare publică.
Pentru avertizarea populației, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea sefilor protecției civile de la localitățile, instituțiile publice sau de la agenții economici afectați.
În cazul atacurilor sau al dezastrelor se executa evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop.
Pentru organizarea și conducerea acțiunilor de evacuare se constituie Comisia centrala de evacuare, condusă de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat și conducatori ai autorităților din administrația publică implicata. Comisia își constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecției civile.
În teritoriu se constituie comisii județene, respectiv a municipiului București, pentru evacuare, conduse de subprefecți, Comisiile de evacuare își constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către șefii inspectoratelor de protecție civilă județene și al municipiului București.
Principiile evacuarii, structura, componenta, atribuțiile specifice și modul de finanțare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Trecerea la executarea acțiunii de evacuare pe timp de război se hotărăște de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea ministrului apărării naționale.
Protecția prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetățenilor împotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor și se asigura prin lucrări special construite ca puncte de comanda și adaposturi de protecție civilă, precum și în subsolul clădirilor și în alte spații care se amenajeaza în acest scop, potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.
Adăposturile de protecție civilă pot fi publice, ale agenților economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanțare a investiției respective. Adăposturile de protecție civilă, aflate în administrarea organelor administrației publice locale, sunt adaposturi publice gestionate de consiliile locale.
Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, agenții economici, precum și proprietarii de imobile cu destinație locativă, au obligația sa prevadă la noile investiții în construcție sau la extinderile imobilelor existente adaposturi de protecție civilă, potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice aprobate de ministrul apărării naționale. Cheltuielile pentru aceste lucrări se suporta de către proprietarii investiției respective și nu pot depăși 5% din valoarea de construcții-montaj a acestora. La eliberarea autorizației de construcție se obțin, obligatoriu, și avizele Comandamentului protecției civile, inspectoratelor de protecție civilă județene sau al municipiului București, după caz, care se eliberează în condițiile stabilite prin instrucțiuni de specialitate.
Taxele aferente eliberării avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii.
Proiectarea, construirea și amenajarea punctelor de comanda și a adaposturilor de protecție civilă se realizează pe baza normelor și instrucțiunilor tehnice, aprobate de șeful protecției civile, ținând seama de importanța localităților, a instituțiilor publice și a agenților economici.
În timp de pace, adăposturile de protecție civilă se pot da în folosință pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecției civile, inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, după caz, cu obligația de a fi menținute în permanenta stare de funcționare și a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore.
Adăposturile amenajate ca puncte de comanda nu pot primi alta destinație.
Trecerea la construirea adaposturilor și amenajarea altor spații de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o dată cu punerea în aplicare a acestora.
Protecția antichimica a populației reprezintă acțiunea de ocrotire a cetățenilor împotriva contaminarii radioactive, chimice sau biologice și se asigura prin mijloace speciale de protecție individuală, colectivă și prin alte măsuri tehnice și organizatorice, care se realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.
Agenții economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligația de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire și de protecție necesare, de a asigura înștiințarea autorităților publice, alarmarea și protecția populației afectate.
La acțiunile de limitare și inlaturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor participa unități militare și formațiuni de protecție civilă existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unități și formațiuni militare ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, în funcție de misiunile și situația acestora, formațiuni civile de pompieri, formațiuni sanitar-voluntare, alte formațiuni, angajați, studenți, elevi și alți cetățeni apți de muncă.
Organizarea, conducerea, principiile de întrebuințare a inspectoratelor, comisiilor, unităților militare și formatiunilor de protecție civilă, în acțiunea de limitare și inlaturare a urmărilor atacurilor sau a dezastrelor, precum și a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente și instrucțiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecției civile și aprobate de șeful protecției civile din România.
Asanarea terenului și neutralizarea de muniții rămase neexplodate se executa de către subunitatile specializate și specialiști ai Comandamentului protecției civile și inspectoratelor de protecție civilă județene sau al municipiului București.
Ministerele, celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici, precum și cetățenii care iau cunoștința de existenta munițiilor rămase neexplodate au obligația sa anunțe, de îndată, organul de poliție cel mai apropiat sau inspectoratul de protecție civilă, în vederea executării lucrărilor de asanare a terenului de munitiile rămase neexplodate.
Munitiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apărării Naționale sau pe terenuri puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, pe a căror rază administrativ-teritorială se executa lucrări de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniției se amenajeaza potrivit instrucțiunilor și normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecției civile, cu respectarea stricta a factorilor de mediu.
Autoritățile administrației publice locale sau, după caz, instituțiile publice și agenții economici asigura subunitatii militare, care executa asanarea terenului de munitiile rămase neexplodate, accesul în teren, mina de lucru auxiliara, mijloace de transport, materiale, asistența sanitară, precum și cazarea și hranirea efectivelor necesare lucrărilor de asanare.
Materialele explozive și mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniției rămase neexplodate se pun la dispoziția specialiștilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecției civile și a inspectoratelor de protecție civilă județene și al municipiului București, de către Ministerul Apărării Naționale și de organele de poliție teritoriale, după caz. Contravaloarea materialelor explozive și a mijloacelor de aprindere se suporta de Ministerul Apărării Naționale.
agenților economici și cetățenilor, pentru realizarea măsurilor de protecție
civilă
locale, instituțiilor publice și agenților economici
Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici sunt obligați să asigure protecția populației, angajaților și a bunurilor materiale în caz de dezastre sau pe timp de război, în care scop îndeplinesc următoarele atribuții comune:
a) organizează și asigura personalul necesar pentru încadrarea inspectoratelor, comisiilor și formatiunilor de protecție civilă proprii, precum și pregătirea acestora pe baza planurilor de protecție civilă întocmite în timp de pace;
b) organizează și executa, cu efective și mijloace tehnice proprii, limitarea și înlăturarea urmărilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor;
c) informează oportun Comandamentul protecției civile, inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia despre depășirea valorilor permise ale calității factorilor de mediu și producerea unor dezastre, precum și intrarea în țara, tranzitarea sau depozitarea pe teritoriul României a unor substanțe toxice sau radioactive;
d) stabilesc metode și procedee specifice de protecție a populației;
e) asigura și realizează, pe baza planurilor întocmite în timp de pace, mijloacele necesare și măsurile pentru înștiințarea, alarmarea, protecția și pregătirea organelor de conducere, angajaților, populației, precum și protecția colectivităților de animale și a bunurilor materiale, în cazul atacurilor din aer sau al dezastrelor, potrivit normelor stabilite de Comandamentul protecției civile;
f) stabilesc posibilitățile de utilizare pentru adăpostire, prin folosirea galeriilor, tunelurilor, minelor, a altor construcții subterane specifice activității proprii, precum și a proprietăților naturale ale terenului și întocmesc documentațiile tehnice pentru amenajarea acestora ca spații de adăpostire pentru protecția civilă în timp de război sau la dezastre;
g) asigura planurile generale cu amplasamentele construcțiilor, instalațiilor și accesului la subsolurile construcțiilor proprii, pe care le pun la dispoziția inspectoratelor de protecție civilă, a organelor de poliție și a pompierilor;
h) organizează și asigura evacuarea populației, angajaților, colectivităților de animale și a unor bunuri materiale în situații speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop și în raport cu situația creata;
i) executa, pe baza tematicii stabilite cu acordul Comandamentului protecției civile, studii, cercetări științifice, documentații de fabricație, proiecte și experimentari, în scopul îmbunătățirii și perfecționării măsurilor și mijloacelor de protecție civilă;
j) prezintă propuneri cu privire la clasificarea agenților economici, pe baza criteriilor stabilite de Comandamentul protecției civile;
k) asigura mijloacele materiale și financiare necesare construirii, amenajării, modernizării și întreținerii punctelor de comanda, adaposturilor, sistemului de înștiințare și alarmare, a mijloacelor de protecție și de intervenție, procesului de pregătire, precum și a celorlalte măsuri de protecție civilă proprii și ale unităților din subordine;
l) studiază și stabilește modul de folosire și de adaptare a unor mijloace tehnice și utilaje pentru nevoile de protecție civilă;
m) asigura inzestrarea cu tehnica și materiale a formatiunilor de protecție civilă, potrivit normelor elaborate de Comandamentul protecției civile;
n) organizează și asigura depozitarea, conservarea, întreținerea și evidenta mijloacelor tehnice și a materialelor destinate protecției civile;
o) asigura materiale didactice și spații necesare pregătirii pentru protecția civilă;
p) asigura aplicarea măsurilor de mascare, precum și de camuflare a surselor luminoase și calorice;
r) asigura periodic, prin intermediul presei scrise și al mijloacelor audiovizuale locale, instruirea cu notiuni elementare a cetățenilor, asupra principalelor măsuri pe care aceștia trebuie să le ia în caz de dezastru;
s) constituie, în domeniul apărării în caz de dezastre, comisii de apărare împotriva dezastrelor, potrivit legii;
t) îndeplinesc orice alte atribuții referitoare la protecția civilă, potrivit legii.
Departamentul pentru Administrație Publică Locală, împreună cu Comandamentul protecției civile, coordonează activitatea de aplicare a măsurilor de protecție civilă pe plan local și organizează pregătirea categoriilor de personal cu atribuții în domeniul protecției civile, stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu autorități ale administrației publice centrale de specialitate realizează măsurile de protecție civilă, prin Comandamentul protecției civile, în care scop:
a) elaborează regulamente, instrucțiuni și norme cu privire la organizarea, inzestrarea și întrebuințarea inspectoratelor, comisiilor, unităților și formatiunilor de protecție civilă, executarea misiunilor și atribuțiilor ce revin autorităților administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici;
b) organizează, îndrumă și controlează pregătirea de protecție civilă a personalului încadrat în protecția civilă, precum și a populației;
c) analizează periodic, împreună cu autoritățile administrației publice, stadiul realizării măsurilor de protecție civilă;
d) prezintă rapoarte și propuneri Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, cu privire la realizarea măsurilor de protecție civilă;
e) organizează și asigura înștiințarea organelor de conducere de la unele autorități ale administrației publice centrale de specialitate, de la județe și localități, despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice și biologice, precum alarmarea populației; stabilește semnalele de alarma aeriană, alarma la dezastre, alarma chimica și de încetare a alarmei;
f) asigura inzestrarea cu bunuri materiale în timp de pace și de război a Comandamentului protecției civile, inspectoratelor, subunitatilor și unităților militare de protecție civilă, pe baza normelor stabilite de Comandamentul protecției civile;
g) conduce și coordonează, prin Comandamentul protecției civile, inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, acțiunile de limitare și de inlaturare a urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;
h) participa cu unități și subunitati din structura proprie la executarea controlului contaminarii radioactive, chimice sau biologice, precum și la decontaminarea terenului, populației și a bunurilor materiale din zonele afectate;
i) verifica aplicarea măsurilor de protecție civilă la unitățile și formațiunile subordonate;
j) asigura pregătirea populației și angajaților în probleme de protecție civilă prin folosirea mijloacelor de informare în masa;
k) avizează proiectele planurilor de asigurare materială, tehnica și financiară, pentru protecția civilă, ale autorităților administrației publice;
l) controlează activitatea de supraveghere radioactiva și chimica a mediului și realizarea măsurilor de protecție a populației, a colectivităților mari de animale, a bunurilor materiale, precum și a florei și faunei naturale;
m) participa prin institutele sale specializate la executarea unor studii și cercetări științifice privind realizarea și aplicarea măsurilor de protecție civilă;
n) stabilește gradul de protecție pentru punctele de comanda destinate Presedentiei, Parlamentului și Guvernului României și asigura, prin organele de specialitate de protecție civilă, starea de operativitate a acestora, cu mijloacele materiale și financiare puse la dispoziție de către instituțiile beneficiare;
o) întocmește planurile și tematica de învățământ pentru pregătirea militarilor din unitățile militare, în domeniul protecției civile.
Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercita următoarele atribuții:
a) cuprinde în planul de mobilizare a economiei naționale propunerile de realizare a măsurilor de protecție civilă, elaborate și coordonate de Comandamentul protecției civile, pe baza cererilor autorităților administrației publice, precum și ale instituțiilor publice și agenților economici;
b) urmărește, împreună cu Comandamentul protecției civile, modul de realizare a lucrărilor din programul de investiții curente pentru protecția populației și a bunurilor materiale, precum și măsurile de asigurare tehnico-materiale a activităților de protecție civilă.
Ministerul de Interne exercita următoarele atribuții:
a) participa, cu efective și mijloace proprii, la acțiunile de protecție, evacuarea populației și a bunurilor materiale, limitarea și înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului sau ale dezastrelor, precum și la alte acțiuni de protecție civilă;
b) stabilește măsurile de protecție civilă la organele și unitățile subordonate și asigură realizarea lor, pe baza prezentei legi, a regulamentelor și instrucțiunilor proprii;
c) organizează și tine evidenta populației care se evacueaza în situații de război, cît și în caz de dezastre;
d) asigura paza muniției rămase neexplodate și a terenurilor în curs de asanare;
e) organizează intervenția formatiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea și stingerea incendiilor, pe timpul acțiunilor de protecție civilă;
f) reorganizează sistemele de paza generală din localități, stabilește măsurile pentru asigurarea pazei instituțiilor publice și agenților economici importanti și verifica funcționarea pazei acestora;
g) controlează, îndrumă și dirijeaza circulația autovehiculelor și a pietonilor, în funcție de situația creata, și participa la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central și local pe linie de protecție civilă;
h) participa la verificarea aplicării măsurilor de camuflare a luminilor din localități, precum și a mijloacelor de transport.
Ministerul Industriilor exercita următoarele atribuții:
a) stabilește prin agenții economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depozitează, utilizează sau transporta substanțe toxice industriale, măsurile de prevenire a accidentului chimic, zonele de risc chimic, gradul de pericol pentru angajați, populație și animale, măsurile de intervenție în caz de accident chimic, metode, procedee și mijloace de protecție a angajaților, populației, animalelor, culturilor și bunurilor materiale;
b) colaborează, prin Comandamentul protecției civile, cu Ministerul Apărării Naționale și alte ministere interesate, la stabilirea metodelor, procedeelor și mijloacelor de mascare, de protecție, de cercetare chimica, de decontaminare, de reținere a substanțelor radioactive și a agenților biologici;
c) asigură realizarea, din timp de pace și la război, a necesarului de: medicamente, substanțe și preparate radioprotectoare și antidoturi; substanțe și amestecuri de decontaminare chimica, radioactiva și biologica; materiale și aparate pentru protecția pielii, a căilor respiratorii și pentru reținerea agenților nocivi;
d) asigura stabilitatea și funcționarea neîntreruptă a sistemului energetic național în condiții de război sau de dezastre;
e) stabilește zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice; asigura înștiințarea și alarmarea populației în aval de acestea;
f) asigura, prin contract, alimentarea cu energie electrica a punctelor de comanda de protecție civilă;
g) coordonează, în situații speciale, aplicarea de către unitățile subordonate a măsurilor de camuflaj al iluminatului public;
h) stabilește și asigura aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleara, de întocmire și aplicare a planurilor de protecție civilă și intervenție pentru centralele nuclearo electrice;
i) participa, cu personalul și tehnica de specialitate, din unitățile subordonate, la intervenții pentru înlăturarea urmărilor atacurilor sau ale dezastrelor;
j) asigura, pe bază de contract, funcționarea permanenta, verificarea, întreținerea și repararea sirenelor electrice prin sucursalele județene, municipale și orășenești.
Ministerul Agriculturii și Alimentației exercita următoarele atribuții:
a) stabilește, împreună cu Comandamentul protecției civile, măsurile pentru protecția animalelor, culturilor, cerealelor, furajelor, materiilor prime și produselor agroalimentare și asigura aducerea la îndeplinire a acestora în timp de război sau de dezastre;
b) stabilește norme privind folosirea solului, produselor animale și vegetale, a materiilor prime, produselor agroalimentare contaminate, în funcție de natura și gradul de contaminare;
c) asigura aparatura și personalul pentru executarea controlului contaminarii radioactive, chimice sau biologice a solului, culturilor, materiilor prime și produselor agroalimentare;
d) asigura stocurile de medicamente și biopreparate pentru desfășurarea acțiunilor sanitar-veterinare și fitosanitare;
e) participa la acțiunile de decontaminare a animalelor, materiilor prime, a produselor agroalimentare și a altor bunuri din unitățile agricole cu capital majoritar de stat sau privat ale industriei alimentare, folosind personalul și tehnica din unitățile subordonate.
Ministerul Sănătății exercita următoarele atribuții:
a) coordonează și asigura asistența medico-sanitară în timp de război sau de dezastre;
b) asigura controlul radioactiv, chimic și biologic al mediului înconjurător, al alimentelor și populației; urmărește și asigura aplicarea și respectarea stricta a normelor sanitaro-igienice și antiepidemice;
c) emite, cu acordul Ministerului Apărării Naționale, instrucțiuni privind organizarea, inzestrarea și funcționarea formatiunilor medico-sanitare, destinate asistenței medicale de urgenta a victimelor din rindul populației, în timp de război sau de dezastre;
d) verifica împreună cu Comandamentul protecției civile, prin antrenamente și exercitii, pregătirea pentru intervenție a formatiunilor medico-sanitare și asigura, împreună cu consiliile județene și locale, baza tehnico-materială a acestora;
e) asigura stocurile necesare pentru dotarea unităților medico-sanitare cu aparatura necesară investigatiilor în caz de contaminare radioactiva, chimica, biologica și aprovizionarea cu sortimentele și cantitățile necesare de aparatura și instrumentar medical, singe și substituenti, medicamente, biopreparate și alte mijloace necesare acordării asistenței medicale;
f) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale în timp de război sau de dezastre.
Ministerul Transporturilor exercita următoarele atribuții:
a) stabilește, împreună cu Comandamentul protecției civile, măsurile de protecție colectivă a călătorilor aflați în stațiile de cale ferată, metrou, autogări, aeroporturi, porturi și ecluze și asigura, prin agenții economici din domeniu, realizarea măsurilor de protecție civilă a acestora, conform reglementărilor internaționale la care România este parte;
b) stabilește în baza unui plan comun, cu Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice, mijloacele de transport necesare care urmează a fi asigurate de agenții economici din domeniu, pentru acțiunile de evacuare, intervenție și transportul răniților;
c) participa cu unitățile sanitare proprii, împreună cu serviciile de urgenta teritoriale ale Ministerului Sănătății, în baza unui plan comun, la acordarea asistenței medicale de urgenta victimelor de pe raza de responsabilitate;
d) stabilește și asigura, împreună cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Sănătății, mijloacele tehnice necesare controlului contaminarii radioactive și chimice și executarea operațiunilor de decontaminare a mijloacelor de transport din zona de responsabilitate;
e) executa lucrări de protecție civilă la metrou, finanțate de la bugetul de stat, și asigura exploatarea și întreținerea acestora.
Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului exercita următoarele atribuții:
a) participa, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, la elaborarea instrucțiunilor de proiectare și de executare a punctelor de comanda, adaposturilor de protecție civilă, precum și a căilor de acces spre acestea;
b) elaborează variante de folosire a mijloacelor din dotare pentru intervenții la obiective de importanța vitala, avariate, în vederea restabilirii capacităților acestora;
c) urmărește realizarea din timp de pace a obiectivelor de amenajare și de pregătire a teritoriului, destinate protecției populației și bunurilor materiale în timp de război sau de dezastre.
Ministerul Comunicațiilor exercita următoarele atribuții;
a) executa studii și cercetări, în colaborare cu Comandamentul protecției civile, pentru dezvoltarea și modernizarea mijloacelor de transmisiuni, de înștiințare și alarmare pentru protecția civilă;
b) executa cu prioritate instalarea, verificarea, întreținerea și repararea mijloacelor de transmisiuni pentru protecția civilă, pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii;
c) asigura stabilitatea funcționarii permanente a statiilor centrale și locale de radio și televiziune și a celorlalte mijloace de telecomunicații, în scopul înștiințării și alarmarii populației, la declararea mobilizării, stării de război și în caz de dezastre, precum și a legăturilor necesare pentru realizarea măsurilor de protecție civilă.
Ministerul Învățământului exercita următoarele atribuții:
a) stabilește și asigura din timp de pace, împreună cu autoritățile administrației publice, măsurile privind organizarea și funcționarea învățământului de toate gradele, în timp de război;
b) întocmește împreună cu Comandamentul protecției civile, planul și tematica de învățământ pentru pregătirea elevilor și studenților în domeniul protecției civile; asigura personalul și materialul didactic necesar acestor activități.
Consiliul Național al Audiovizualului, în exercitarea atribuțiilor sale legale, stabilește norme obligatorii referitoare la:
a) asigurarea informării populației cu privire la cunoașterea și aplicarea măsurilor de protecție civilă;
b) transmiterea semnalelor de prevenire a populației despre pericolul atacului din aer, al contaminarii radioactive, chimice sau cu agenți biologici și a altor comunicate cu privire la aplicarea măsurilor de protecție civilă.
Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului exercita următoarele atribuții:
a) executa supravegherea meteorologica, hidrologica, de contaminare radioactiva, chimica și biologica și a factorilor de mediu;
b) stabilește zonele de risc, în caz de inundații și de alte evenimente hidrotehnice și meteorologice periculoase;
c) asigura înștiințarea organelor de protecție civilă locale, a Comandamentului protecției civile și alarmarea populației în aval de baraje sau alte lucrări hidrotehnice proprii;
d) stabilește metode și procedee de decontaminare a apei și a altor factori de mediu, precum și norme admise pentru întrebuințarea apei contaminate;
e) stabilește norme de dotare, asigura, cu aparatura și materialele necesare, rețeaua de control și de supraveghere a contaminarii factorilor de mediu și de pregătire a personalului din subordine.
Societatea Naționala de Cruce Roșie din România exercita următoarele atribuții:
a) asigura organizarea, încadrarea și funcționarea detasamentelor sanitare și posturilor de prim ajutor, precum și pregătirea surorilor de Cruce Roșie prin filialele de Cruce Roșie județene, de sectoare și a municipiului București, în vederea participării acestora la acțiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum și la aplicarea regulilor de igiena colectivă în caz de război sau de dezastre;
b) participa la realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populației, precum și la ajutorarea sinistratilor;
c) participa la pregătirea populației prin cursuri sanitare de masa, pentru acordarea primului ajutor în caz de război sau de dezastre.
Consiliul local exercita următoarele atribuții:
a) aproba structura organizatorică de protecție civilă din localitate;
b) repartizează și eșalonează fonduri pentru protecția civilă, o dată cu aprobarea bugetului local;
c) gestionează, depozitează, întreține și conserva tehnica, aparatura și materialele de protecție civilă;
d) aproba modalitățile de înștiințare și alarmare de protecție civilă în localitate, cît și măsurile de protecție individuală și colectivă a populației, a colectivităților de animale și a bunurilor materiale;
e) aproba măsurile ce se propun de șeful protecției civile pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer.
Primarul exercita următoarele atribuții:
a) conduce inspectoratul subordonat și activitatea de protecție civilă pe plan local;
b) propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă din localitate;
c) numește în funcție, cu avizul inspectoratului de protecție civilă județean, al municipiului București sau ale sectoarelor acestuia, pe șeful inspectoratului de protecție civilă; stabilește sediul inspectoratului de protecție civilă și locul punctului de comanda;
d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizării lucrărilor de investiții, dotării punctelor de comanda și adaposturilor, inzestrarii cu tehnica și materiale a formatiunilor de protecție civilă, precum și cele necesare realizării celorlalte măsuri de protecție civilă;
e) aproba planurile operative și de pregătire a formatiunilor de protecție civilă și propune consiliului local măsuri pentru buna funcționare a sistemului de înștiințare și alarmare, întreținerea fondului de adăpostire și a materialelor de protecție civilă;
f) ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor catastrofelor, calamităților, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza și populația, agenții economici și instituțiile publice din localitate, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite;
g) participa la convocări de pregătire, exercitii, aplicații și la alte activități de protecție civilă organizate potrivit legii;
h) asigura aducerea la îndeplinire a măsurilor de protecție civilă stabilite de șeful protecției civile județene;
i) analizează și informează periodic consiliul local despre stadiul realizării activităților de protecție civilă.
Consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, prin serviciile de specialitate subordonate, exercita următoarele atribuții:
a) asigura repartizarea, împreună cu direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana și a municipiului București, a fondurilor pentru realizarea lucrărilor de investiții, dotare și desfășurare a activităților protecției civile, în baza proiectelor de buget ale fiecărei unități administrativ-teritoriale;
b) gestionează, depozitează, întreține și asigura conservarea tehnicii, aparaturii și materialelor de protecție civilă și asigura spațiile de depozitare pentru materialele necesare la dezastre;
c) pune la dispoziția inspectoratului de protecție civilă județean, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia, precum și formatiunilor de protecție civilă organizate de acestea, logistica, aparatura și materialele de protecție civilă pentru instrucție și intervenție;
d) asigura localurile, organizează paza, prevenirea incendiilor și securitatea depozitelor de materiale, a punctelor de comanda și a sediilor inspectoratelor de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia.
Prefectul exercita următoarele atribuții:
a) asigura și controlează respectarea prevederilor legii protecției civile, prin inspectoratul de protecție civilă, la toate autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și la agenții economici de pe raza administrativ-teritorială;
b) propune structura organizatorică, planurile operative și de pregătire pentru protecția civilă, elaborate de inspectoratul de protecție civilă;
c) aproba conceptia și executarea aplicatiilor, exercițiilor de alarmare și a altor activități de instruire conduse de inspectoratul de protecție civilă;
d) răspunde, în condițiile stabilite de lege, de aducerea la îndeplinire a măsurilor de inlaturare a urmărilor atacurilor inamicului și ale dezastrelor;
e) prezintă comisiei administrative proiecte de hotărâri cu privire la completarea sistemului de înștiințare și alarmare a populației, a fondului de adăpostire, a bazei materiale și a altor măsuri de protecție a populației și a bunurilor materiale;
f) răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației din zonele de risc nuclear, chimic, biologic sau în aval de barajele hidrotehnice;
g) aproba lista agenților economici, instituțiilor publice din județ, respectiv din municipiul București, care asigura componenta formatiunilor de protecție civilă la nivel administrativ-teritorial.
Instituțiile publice și agenții economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depozitează, utilizează sau transporta substanțe toxice, substanțe radioactive sau preparate biologice, precum și proprietarii de baraje hidrotehnice, exercita și următoarele atribuții specifice:
a) stabilesc măsurile de prevenire a unor accidente, zonele de risc și gradul de pericol pentru populație și pentru mediu, măsurile de protecție și de intervenție și asigura aparatura și asistența tehnica de specialitate în zonele afectate;
b) stabilesc și realizează măsurile de protecție civilă a angajaților și bunurilor materiale proprii; conduc nemijlocit acțiunile de intervenție;
c) informează oportun inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia despre intrarea în țara, tranzitarea sau depozitarea unor substanțe toxice sau radioactive;
d) organizează și executa controlul contaminarii radioactive, chimice și biologice a materiilor prime și produselor finite și realizează măsurile de decontaminare a personalului, terenului, clădirilor și utilajelor;
e) organizează și asigura participarea la pregătirea de protecție civilă a personalului încadrat în comisii, a formatiunilor de protecție civilă și a angajaților;
f) înștiințează persoanele și organismele cu atribuții în domeniu despre pericolul producerii dezastrului.
Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici vor lua măsuri pentru repartizarea și asigurarea spațiilor necesare activităților de protecție civilă.
protecție civilă
Pentru realizarea măsurilor de protecție civilă cetățenii au următoarele obligații:
a) sa participe la pregătirea pentru protecția civilă, în scopul însușirii cunoștințelor și deprinderilor necesare infaptuirii acestei activități;
b) să respecte regulile și măsurile de protecție împotriva factorilor distructivi ai armelor de nimicire în masa, ai armelor convenționale, mijloacelor incendiare și dezastrelor;
c) sa realizeze și sa întrețină adăposturile de interes colectiv sau sa amenajeze spațiile de adăpostire din clădirile ori de pe terenul proprietate personală, potrivit legii;
d) să-și asigure mijloace individuale de protecție, trusa sanitară, rezerva de alimente și apa, alte materiale necesare pentru asigurarea protecției și pentru participarea la executarea unor acțiuni de intervenție;
e) sa participe la acțiunile de limitare și inlaturare a urmărilor atacurilor inamicului, la localizarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor;
f) sa îndeplinească toate măsurile stabilite de către organele de protecție civilă.
Cetățenii care participa la acțiunile de protecție civilă au următoarele drepturi:
a) beneficiază gratuit de asistența medicală, medicamente, spitalizare și de pensia pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul ședințelor de pregătire sau al participării la acțiuni de intervenție de protecție civilă;
b) li se asigura mijloace de transport și de protecție pe timpul pregătirii sau desfășurării acțiunilor de intervenție de protecție civilă;
c) beneficiază gratuit de hrana și de cazare pe timpul participării la acțiunile de limitare și inlaturare a efectelor atacurilor inamicului sau dezastrelor;
d) pot fi recompensati, prin acordarea de diplome, insigne sau alte însemne, bani sau bunuri materiale, în cazul în care se evidențiază în cadrul acțiunilor de protecție civilă.
Inzestrarea și dotarea cu bunuri materiale în timp de pace și de război a Comandamentului protecției civile, inspectoratelor județene, subunitatilor și unităților militare de protecție civilă se asigura de Ministerul Apărării Naționale pe baza normelor de inzestrare aprobate de șeful protecției civile din România.
Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formatiunilor de protecție civilă, punctelor de comanda și a populației, în timp de pace și de război, se realizează potrivit normelor de inzestrare elaborate de Comandamentul protecției civile.
Coordonarea asigurării cu tehnica și materiale specifice de protecție civilă se executa de către Comandamentul protecției civile, pe baza propunerilor autorităților administrației publice și a instituțiilor publice, precum și ale agenților economici.
Contractarea și aprovizionarea bunurilor materiale se asigura de către fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica și alte categorii de materiale necesare protecției civile pot fi asigurate și prin rechiziții și sponsorizări, potrivit legii.
Organele și autoritățile administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici au obligația de a satisface comenzile de materiale și tehnica necesare protecției civile, integral și în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace și, cu prioritate, în timp de război.
Finanțarea obiectivelor de investiții și dezvoltare, la nivel național, pentru protecția civilă, se asigura de la bugetul de stat din fondurile prevăzute la capitolul "Cheltuieli pentru protecția civilă".
Obiectivele de investiții și dezvoltare se stabilesc de către Guvern, la propunerea Comandamentului protecției civile.
Fondurile bănești pentru realizarea și desfășurarea activităților de protecție civilă la nivel național, județean, al municipiului București și al sectoarelor acestuia, orașelor și comunelor se asigura din bugetul de stat și bugetele locale, după caz, din capitolul "Cheltuieli pentru protecția civilă", precum și din alte fonduri legal constituite pe baza planurilor de dotare și cheltuieli, întocmite și aprobate în acest sens.
Obiectivele și fondurile bănești propuse se avizează de Comandamentul protecției civile pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu.
Fundamentarea cifrelor de plan se realizează de comun acord cu comisiile de protecție civilă, care urmăresc și controlează modul de cheltuire a fondurilor alocate.
Fondurile bănești necesare realizării măsurilor de protecție civilă la instituțiile publice și la agenții economici se asigura din bugetele și resursele proprii sau din alte fonduri legal constituite.
Materialele didactice necesare pentru protecția civilă, ca: filme, diafilme, planșe, manuale, broșuri, pliante și altele se realizează și se asigura, contra cost, de Ministerul Apărării Naționale și se difuzează autorităților administrației publice, instituțiilor publice și agenților economici.
Autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici, cu acordul Comandamentului protecției civile, inspectoratele de protecție civilă pot realiza materiale de popularizare de protecție civilă, emisiuni radio și de televiziune, ca și alte activități.
Materialele pentru marcarea focului, necesare pregătirii prin aplicații și exercitii, se asigura, fără plata, de Ministerul Apărării Naționale.
Pe timpul pregătirii de protecție civilă, al cursurilor sau convocarilor cu scoatere din producție, al exercițiilor, aplicatiilor și al altor forme de instruire pentru protecția civilă, participanții primesc salariul, drepturile bănești de transport și de cazare de la unitățile în care sunt încadrați, conform legislației în vigoare și prevederilor contractului colectiv de muncă.
Personalul inspectoratelor, al comisiilor și formatiunilor de protecție civilă, pe timpul intervenției, aplicatiilor sau al activităților de pregătire, poarta uniforme cu însemnele protecției civile, iar contravaloarea uniformelor se suporta de autoritățile administrației publice, instituțiile publice și agenții economici. Modelul uniformelor cît și portul acestora se stabilesc prin instrucțiunile aprobate de Ministerul Apărării Naționale. Autovehiculele destinate protecției civile poarta însemne distincte și se doteaza cu mijloace tehnice necesare pentru legături și avertizare.
Depozitarea, întreținerea, repararea și evidenta bunurilor de protecție civilă, precum și durata de folosință a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de Comandamentul protecției civile.
Comandamentul protecției civile și inspectoratele de protecție civilă județene, al municipiului București și ale sectoarelor acestuia țin evidenta statistica a bunurilor din inzestrarea formatiunilor de protecție civilă și controlează existenta, calitatea, starea de întreținere și folosirea acestora.
Constituie contravenții și se sancționează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sa constituie infracțiuni:
a) refuzul de a organiza, inzestra și instrui formațiunile de protecție civilă, conform art. 44 alin. 1 lit. a), k), m) și o); art. 58 lit. a); art. 59 lit. b), d), e), g); art. 60 lit. a), c), d); art. 61 lit. b) și g); art. 62 lit. e) și art. 69;
b) neanuntarea autorităților în drept despre producerea dezastrelor, conform art. 37 alin. 2; art. 44 alin. 1 lit. c); art. 48 lit e); art. 56 lit. c) și art. 62 lit. c) și f);
c) neanuntarea de îndată a descoperirii munițiilor rămase neexplodate și neasigurarea condițiilor de asanare și distrugere a muniției de către unitățile specializate, conform art. 41 și art. 42;
d) folosirea mijloacelor și sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii, materialelor și echipamentelor de protecție civilă în alte scopuri decît cele pentru care sunt destinate; deteriorarea și neasigurarea menținerii în permanenta stare de funcționare a acestora, conform art. 29 alin. 2; art. 35 și art. 53 lit. b);
e) neintretinerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare a punctelor de comanda și a spațiilor de adăpostire, precum și a tehnicii destinate protecției civile, conform art. 48 lit. j); art. 53 lit. c); art. 58 lit. c) art. 60 lit. b) și art. 64 lit. c);
f) refuzul de a îndeplini măsurile de prevenire și protecție a oamenilor, mediului și bunurilor materiale, de a participa la pregătirea de protecție civilă sau la acțiuni de intervenție, conform art. 21; art. 48 lit. a) și i); art. 49 lit. a), c), d) și e); art. 50 lit. b) și e); art. 51 lit. a) și e); art. 59 lit. f); art. 61 lit. f); art. 62 lit. d) și art. 64 lit. a) și e);
g) neintocmirea documentelor operative de planificare, organizare, inzestrare și conducere, specifice protecției civile, conform art. 39; art. 44 alin. 1 lit. e), g) și h) și art. 62 lit. b);
h) împiedicarea, sub orice formă, a organelor de control de a-și exercită atribuțiile, conform art. 10;
i) eliberarea autorizațiilor de construcții civile, fără avizul organelor militare prevăzute în lege, conform art. 33.
Contravențiile prevăzute la art. 78 se sancționează, după cum urmează:
a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. c), g) și h);
b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. a) și i);
c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. b) și d);
d) cu amendă de la 3.000.000 lei la 4.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. e);
e) cu amendă de la 4.000.000 lei la 5.000.000 lei, contravențiile prevăzute la art. 78 lit. f);
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către șeful protecției civile de la autoritățile administrației publice, precum și de către persoanele cu atribuții de control, împuternicite de comandantul Comandamentului protecției civile.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, contravenientul poate face plîngere la judecătorie în termen de 15 zile de la comunicare.
Regimul contravențiilor din prezenta lege se completează și se actualizează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 2/1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie 1978, Decretul nr. 430/1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă, publicat în Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, Hotărârea Guvernului nr. 531/1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum și orice alte dispoziții contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
MARȚIAN DAN
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
-----------------------
Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.
Folosim cookie-uri pentru analiza traficului. Vezi Politica de confidențialitate pentru detalii.