privind contractul colectiv de muncă
(actualizata până la data de 19 martie 2004)
*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 184 din 19 mai 1998. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 19 martie 2004 cu modificările și completările aduse de: LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - CODUL MUNCII; ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 9 din 18 martie 2004.
**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 143 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997, dandu-se textelor o noua numerotare.
Capitolul 1 — Dispozitii generale ↑ Cuprins
(1) Contractul colectiv de muncă este convenția incheiata între patron sau organizația patronala, pe de o parte, și salariati, reprezentati prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.
(2) În sensul prezentei legi, prin termenul patron se înțelege persoana fizica și persoana juridica care angajează salariati prin incheierea contractelor individuale de muncă.
(3) Persoanele juridice care angajează salariati mai sunt denumite în prezenta lege și unități.
(1) Prin incheierea contractelor colective de muncă se urmareste promovarea unor relatii de muncă echitabile, de natura să asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă ori evitarea declanșării grevelor.
(2) Fac parte din contractele colective de muncă și acordurile dintre părțile semnatare ale contractelor colective de muncă, prin care se solutioneaza conflicte colective de muncă.
(3) Contractul colectiv de muncă poate cuprinde și prevederi referitoare la protectia celor aleși sau delegați în organele de conducere ale sindicatelor, respectiv a reprezentantilor salariatilor aleși potrivit prevederilor art. 20.
(1) Negocierea colectiva, la nivel de unitate, este obligatorie, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de salariati.
(2) Negocierea colectiva are loc în fiecare an, după cum urmeaza:
a) după cel puțin 12 luni de la data negocierii precedente, neurmata de incheierea contractului colectiv de muncă, sau de la data intrarii în vigoare a contractului colectiv de muncă, după caz;
b) cu cel puțin 30 de zile anterior expirarii contractelor colective de muncă incheiate pe un an.
(3) Durata negocierii colective nu poate depăși 60 de zile.
(4) Negocierea colectiva va avea ca obiect, cel puțin: salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă.
(5) Inițiativa negocierii aparține patronului.
(6) În cazul în care patronul nu angajează negocierea, aceasta are loc la cererea organizației sindicale sau a reprezentantilor salariatilor, după caz, în termen de 15 zile de la formularea cererii.
(1) În termen de 15 zile de la data formulării cererii de către organizația sindicala sau de către reprezentantii salariatilor, patronul trebuie să convoace părțile în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.
(2) La prima reuniune a părților se precizeaza:
a) informațiile pe care patronul le va pune la dispoziție delegatilor sindicali sau ai salariatilor și data la care urmeaza a îndeplini aceasta obligație; informațiile trebuie să permită o analiza comparata a situației locurilor de muncă, a clasificarii profesiilor și meseriilor, a nivelului de salarizare, a duratei timpului de lucru și a organizarii programului de lucru;
b) locul și calendarul reuniunilor.
Neindeplinirea de către patron a obligațiilor prevăzute la art. 3 alin. (5) și la art. 4 alin. (1) constituie contraventie și se sancționează cu amendă cuprinsa între 3.000.000 lei și 6.000.000 lei.
Constatarea și sanctionarea contraventiei prevăzute la art. 5 se fac potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 32/1968*) privind stabilirea și sanctionarea contraventiilor, de către personalul din Ministerul Muncii și Protectiei Sociale, din directiile generale de muncă și protecție sociala judetene, respectiv a municipiului București, imputernicit prin ordin al ministrului muncii și protectiei sociale.
(1) La negocierea clauzelor și la incheierea contractelor colective de muncă, părțile sunt egale și libere.
(2) Contractele colective de muncă, incheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților.
(1) Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Contractele colective de muncă nu pot contine clauze care să stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă incheiate la nivel superior.
(3) Contractele individuale de muncă nu pot contine clauze care să stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă.
(4) La incheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au un caracter minimal.
Capitolul 2 — Campul de aplicare a contractelor colective de muncă ↑ Cuprins
Prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații din unitate, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizație sindicala din unitate.
(1) Contractele colective de muncă se pot incheia la nivelul unităților, ramurilor de activitate și la nivel național.
(2) Contractele colective de muncă se pot incheia și la nivelul unor grupuri de societăți comerciale și regii autonome, denumite în continuare grupuri de unități.
(3) În situația în care nu sunt organizate asociații patronale reprezentative la niveluri inferioare, asociația patronala la nivel național poate desemna reprezentantii la negociere.
(1) Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmeaza:
a) pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă incheiate la acest nivel;
b) pentru toți salariații incadrati în unitatile care fac parte din grupul de unități pentru care s-a incheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel;
c) pentru toți salariații incadrati în toate unitatile din ramura de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de muncă;
d) pentru toți salariații incadrati în toate unitatile din tara, în cazul contractelor colective de muncă la nivel național.
(2) La fiecare dintre nivelurile prevăzute la art. 10 se incheie un singur contract colectiv de muncă.
(3) Prin contractul colectiv de muncă părțile pot conveni constituirea unui fond din contribuția patronatului, destinat activităților în domeniul negocierilor colective.
(1) Contracte colective de muncă se pot incheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale caror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale.
(2) Contractele colective de muncă ale salariatilor instituțiilor bugetare se pot incheia la nivelul unităților, la nivelul administrației sau al serviciilor publice locale, pentru instituțiile din subordinea acestora, și la nivel departamental, pentru instituțiile subordonate.
(1) Părțile au obligația sa precizeze, în fiecare contract colectiv de muncă incheiat la nivel de grup de unități și de ramura de activitate, unitatile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate.
(2) În cazul contractelor colective de muncă incheiate la nivelul ramurilor de activitate, unitatile componente ale acestora se stabilesc și se precizeaza de către părțile care negociaza contractul colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Capitolul 3 — Părțile și reprezentarea acestora la negocierea și la incheierea contractelor colective de muncă ↑ Cuprins
Părțile contractului colectiv de muncă sunt patronul și salariații, reprezentate după cum urmeaza:
- la nivel de unitate, de către organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de functionare, după caz;
- la nivel de grup de unități, de ramura și la nivel național, de către asociațiile patronale legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi;
- la nivel de unitate, de către organizațiile sindicale legal constituite și reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentantii aleși ai salariatilor;
- la nivelul grupurilor de unități și al ramurilor, de către organizațiile sindicale de tip federativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi;
- la nivel național, de către organizațiile sindicale de tip confederativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi.
(1) La negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național, de ramura sau de grup de unități participa asociațiile patronale care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele condiții:
- au independenta organizatorica și patrimoniala;
- reprezinta patroni ale caror unități funcționează în cel puțin jumătate din numărul total al judetelor, inclusiv în municipiul București;
- reprezinta patroni ale caror unități își desfășoară activitatea în cel puțin 25% din ramurile de activitate;
- reprezinta patroni ale caror unități cuprind minimum 7% din efectivul salariatilor din economia naționala;
- au independenta organizatorica și patrimoniala;
- reprezinta patroni ale caror unități cuprind minimum 10% din numărul salariatilor din ramura respectiva.
(2) Indeplinirea condițiilor de reprezentativitate se constata de către Tribunalul Municipiului București, la cererea asociației patronale. Hotărârea este supusă numai recursului.
Asociațiile patronale reprezentative la nivel național sunt reprezentative și la nivelul ramurilor și al grupurilor de unități prin intermediul organizațiilor de tip federativ, componente.
(1) La negocierea contractelor colective de muncă la nivel național, de ramura și de unitate participa organizațiile sindicale care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele condiții:
- au statut legal de confederatie sindicala;
- au independenta organizatorica și patrimoniala;
- au în componenta structuri sindicale proprii, în cel puțin jumătate din numărul total al judetelor, inclusiv în municipiul București;
- au în componenta federatii sindicale reprezentative din cel puțin 25% din ramurile de activitate;
- organizațiile sindicale componente au, cumulat, un numar de membri cel puțin egal cu 5% din efectivul salariatilor din economia naționala;
- au statut legal de federatie sindicala;
- au independenta organizatorica și patrimoniala;
- organizațiile sindicale componente au, cumulat, un numar de membri cel puțin egal cu 7% din efectivul salariatilor din ramura respectiva;
- au statut legal de organizație sindicala;
- numărul de membri ai sindicatului reprezinta cel puțin o treime din numărul salariatilor unității.
(2) Indeplinirea condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale se constata, la cererea acestora, de către instantele judecătorești, după cum urmeaza:
a) la nivel național și de ramura, de către Tribunalul Municipiului București;
b) la nivel de unitate, de către judecatoria în a carei raza teritoriala se afla sediul unității.
(3) Hotărârea este supusă numai recursului.
(1) Organizațiile sindicale reprezentative la nivel național sunt reprezentative și la nivelul ramurilor și al grupurilor de unități în care au organizații componente de tip federativ. Sunt, de asemenea, reprezentative și federatiile sindicale care indeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b).
(2) În mod corespunzător, organizațiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative și la nivelul grupurilor de unități în care au organizații sindicale proprii.
(3) Organizațiile sindicale din unitate sunt reprezentative, dacă indeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. c), precum și dacă sunt afiliate la o organizație sindicala reprezentativa.
La nivelul ramurilor de activitate ale economiei naționale, fiecare organizație sindicala de tip confederativ, precum și fiecare asociație de unități, care sunt reprezentative la nivel național, vor desemna o singura organizație sindicala, respectiv asociație de unități reprezentativa, sa participe la negocierea și la incheierea contractelor colective de muncă.
Contractul colectiv de muncă se poate incheia și în unitatile în care nu exista organizații sindicale sau acestea nu indeplinesc condițiile de reprezentativitate prevăzute la art. 18 alin. (2). În acest caz, salariații își aleg reprezentantii la negociere prin vot secret. La alegerea reprezentantilor salariatilor vor participa cel puțin jumătate plus unu din numărul total al salariatilor. Reprezentantii salariatilor sunt desemnați în raport cu numărul voturilor obtinute.
Prin contractul colectiv de muncă incheiat la nivel național, părțile stabilesc ramurile de activitate ale economiei naționale și criteriile potrivit cărora unitatile fac parte din aceste ramuri, pe baza avizului consultativ al Comisiei Naționale pentru Statistica.
La negocierea și incheierea contractelor colective de muncă în instituțiile bugetare, părțile sunt reprezentate după cum urmeaza:
a) de către conducatorul institutiei bugetare sau de către loctiitorul de drept al acestuia;
b) de către sindicatele reprezentative, în sensul prezentei legi, sau de către reprezentantii salariatilor aleși conform prevederilor art. 20.
Capitolul 4 — Incheierea contractelor colective de muncă ↑ Cuprins
(1) Contractul colectiv de muncă se incheie pe o perioadă determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate.
(2) În cazul prevăzut la art. 3 alin. (2), părțile pot hotari prelungirea aplicarii în continuare a contractului colectiv de muncă, în condițiile în care acesta a fost incheiat sau în alte condiții ce vor fi convenite.
(1) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu incalcarea prevederilor art. 8 sunt lovite de nulitate.
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de către instanța judecătorească competența, la cererea părții interesate.
(3) În cazul constatarii nulitatii unor clauze de către instanța judecătorească, partea interesata poate cere renegocierea drepturilor respective.
(4) Până la renegocierea drepturilor, clauzele a caror nulitate a fost constatata sunt inlocuite cu prevederile mai favorabile cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă incheiat la nivel superior, după caz.
(1) Contractul colectiv de muncă se incheie în forma scrisa, se semneaza de către părți, se depune și se înregistrează la directia generală de muncă și protecție sociala judeteana sau a municipiului București, după caz.
(2) Contractele colective de muncă incheiate la nivelul grupurilor de unități, al ramurilor de activitate sau la nivel național se depun și se înregistrează la Ministerul Muncii și Protectiei Sociale.
(3) Contractele colective de muncă se aplică de la data înregistrării. Părțile pot conveni ca data aplicarii clauzelor negociate să fie ulterioară zilei de înregistrare a contractului.
(1) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate, dacă:
a) sunt incheiate cu incalcarea prevederilor art. 13;
b) părțile nu fac dovada indeplinirii cerințelor de reprezentativitate;
c) nu sunt semnate de toți reprezentantii părților la negociere.
(2) Contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnatura tuturor reprezentantilor părților, dacă:
a) unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au fost invitate la negociere și nu s-au prezentat;
b) unele asociații patronale reprezentative sau organizații sindicale reprezentative au participat la negocieri, au fost de acord cu clauzele negociate, dar refuza semnarea contractelor, situație care să rezulte din actele depuse de părți;
c) reprezentantii părților la negociere care nu au semnat contractul colectiv de muncă reprezinta sub o treime din numărul salariatilor unității, sub 7% din efectivul salariatilor din ramura respectiva sau sub 5% din efectivul salariatilor din economia naționala, după caz.
(1) La inregistrarea contractelor colective de muncă, Ministerul Muncii și Protectiei Sociale sau, după caz, directiile generale teritoriale de muncă și protecție sociala vor verifica dacă acestea conțin clauze negociate cu nerespectarea dispozițiilor art. 8.
(2) În cazul în care se constată că în contractele colective de muncă exista asemenea clauze, Ministerul Muncii și Protectiei Sociale sau, după caz, directia generală teritoriala de muncă și protecție sociala are obligația sa sesizeze acest fapt părților contractante.
Împotriva refuzului înregistrării contractelor colective de muncă, partea nemultumita se poate adresa instanțelor judecătorești, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Contractul colectiv de muncă incheiat la nivel național și de ramura se va publică în Monitorul Oficial al României, în termen de 30 de zile de la înregistrare. În acest sens, Regia Autonoma "Monitorul Oficial" va edita partea a V-a a Monitorului Oficial al României, în care se vor publică numai contractele colective de muncă.
Capitolul 5 — Executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului colectiv de muncă ↑ Cuprins
(1) Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
(2) Neindeplinirea obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage raspunderea părților care se fac vinovate de aceasta.
(1) Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executarii lui, în condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru.
(2) Modificările aduse contractului colectiv de muncă se comunică, în scris, organului la care se păstrează și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.
Executarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia se suspenda pe durata grevei, dacă nu este posibila continuarea activității de către salariații care nu participa la greva.
(1) Contractul colectiv de muncă inceteaza:
a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost incheiat, dacă părțile nu convin prelungirea aplicarii acestuia;
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unității;
c) prin acordul părților.
(2) Contractul colectiv de muncă poate inceta la reorganizarea persoanei juridice, în raport cu modalitatea specifică în care are loc reorganizarea.
(3) Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendata prin acordul de voința al părților.
(4) Încetarea sau suspendarea contractului colectiv de muncă va fi notificata, în termen de 5 zile, organului la care acesta a fost depus pentru înregistrare.
Capitolul 6 — Dispozitii finale și tranzitorii ↑ Cuprins
Art. 34 a fost abrogat prin alin. (2) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003.
Art. 35 a fost abrogat prin alin. (2) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003.
(1) Reprezentativitatea asociațiilor patronale și a organizațiilor sindicale, stabilita în condițiile prezentei legi, este valabila pentru orice contracte colective de muncă incheiate în termen de 4 ani de la data ramanerii definitive a hotărârii judecătorești de constatare a reprezentativitatii.
(2) Hotărârile judecătorești rămase definitive, prin care se constata reprezentativitatea unor parteneri sociali, se comunică Ministerului Muncii și Protectiei Sociale, care va tine evidenta acestora.
(1) Contractele colective de muncă înregistrate la Ministerul Muncii și Protectiei Sociale sau, după caz, la directiile generale de muncă și protecție sociala judetene sau a municipiului București, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, produc efecte până la data implinirii termenului pe durata caruia au fost incheiate.
(2) Modificarea ori prelungirea contractelor colective de muncă prevăzute la alin. (1) este posibila numai dacă nu contravine procedurilor prevăzute în prezenta lege.