ORDONANȚĂ nr. 12 din 30 ianuarie 2008

(1) Rezidențiatul reprezintă forma specifică de învățământ postuniversitar pentru absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, care asigură pregătirea necesară obținerii uneia dintre specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.

(2) Rezidențiatul se organizează sub forma rezidențiatului pe locuri, a rezidențiatului pe post și a rezidențiatului cu timp parțial și are o durată cuprinsă între 3-7 ani, în funcție de specialitate. Pentru fiecare specialitate durata rezidențiatului se stabilește prin ordin al ministrului sănătății publice.

(3) Întreaga activitate de pregătire prin rezidențiat se desfășoară sub autoritatea Ministerului Sănătății Publice și a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

(1) Admiterea la forma de rezidențiat pe locuri și la forma de rezidențiat pe post se face prin concurs național, organizat de Ministerul Sănătății Publice în sesiune unică, în trimestrul IV al anului. Concursul pentru aceste forme de rezidențiat se organizează pe domeniile de medicină, de medicină dentară și de farmacie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2008 Ministerul Sănătății Publice organizează concurs pentru forma de rezidențiat pe post și în semestrul I al anului.

(1) Rezidențiatul cu timp parțial se organizează numai pentru specialitatea medicină de familie.

(2) La acesta formă de rezidențiat au acces medicii de medicină generală cu drept de liberă practică.

(3) Admiterea se face prin selecție organizată de Ministerul Sănătății Publice.

(4) Selecția și pregătirea prin rezidențiat cu timp parțial în specialitatea medicină de familie se organizează pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice, cu avizul Colegiului Medicilor din România.

(1) Rezultatele concursului național pentru forma de rezidențiat pe locuri, respectiv pentru forma de rezidențiat pe post, și rezultatele selecției pentru rezidențiatul cu timp parțial în specialitatea medicină de familie se confirmă prin ordin al ministrului sănătății publice.

(2) Medicii, medicii dentiști și farmaciștii care promovează concursul organizat pentru forma de rezidențiat pe locuri și aleg loc în specialitate se confirmă prin ordin al ministrului sănătății publice ca rezidenți în specialitatea respectivă, cu pregătire în centrul universitar ales.

(3) Medicii, medicii dentiști și farmaciștii care ocupă post de rezident se confirmă prin ordin al ministrului sănătății publice ca rezidenți cu post în specialitatea postului ales.

(4) Medicii de medicină generală cu drept de liberă practică selectați în rezidențiat cu timp parțial se confirmă prin ordin al ministrului sănătății publice ca medici rezidenți în specialitatea medicină de familie pe locul de muncă avut la data confirmării selecției, fără a se modifica natura contractului individual de muncă și fără a se încheia contractul de muncă ca medic rezident.

(1) Rezidențiatul pe locuri se organizează pentru un număr de locuri care asigură specialiști conform necesităților din teritoriu.

(2) Medicii, medicii dentiști și farmaciștii confirmați în rezidențiat ca urmare a concursului organizat pentru forma de rezidențiat pe locuri încheie un contract individual de muncă pe perioadă determinată, egală cu durata rezidențiatului, cu unitatea sanitară la care au fost repartizate locurile pentru rezidențiat.

(1) Rezidențiatul pe post se organizează în funcție de numărul de posturi solicitate de unitățile sanitare publice din rețeaua Ministerului Sănătății Publice, precum și de ministerele cu rețea sanitară proprie, în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.

(2) Rezidențiatul pe post se poate organiza numai pentru unități sanitare publice din zone deficitare din punctul de vedere al asigurării asistenței medicale. Pentru reședința de județ se nominalizează numai specialitățile și unitățile sanitare care funcționează cu mai puțin de 50% din numărul de personal normat pe locuri de muncă în reședința de județ cumulat cu unitățile din județ, stabilit pentru medici, medici dentiști sau farmaciști. Pentru celelalte unități din județ se nominalizează numai specialitățile și unitățile sanitare care funcționează cu mai puțin de 50% din numărul de personal normat pe locuri de muncă din localitatea respectivă, stabilit pentru medici, medici dentiști sau farmaciști.

(3) Unitățile și specialitățile pentru care se organizează rezidențiat pe post se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătății publice.

(4) Pentru spitalele clinice cu secții clinice universitare, institute sau centre medicale clinice, precum și pentru spitalele regionale nu se organizează rezidențiat pe post.

(5) Rezidenții care ocupă prin concurs posturile pentru care se organizează rezidențiat în condițiile alin. (1)-(3) încheie contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată cu unitatea sanitară publică care a publicat postul respectiv, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

(6) După obținerea titlului de specialist, autoritățile locale în colaborare cu unitățile sanitare vor acorda acestuia primă de instalare ca specialist, spații de locuit în folosință gratuită și, după caz, spații destinate desfășurării actului medical.

(7) Specialiștii formați în urma promovării concursului de rezidențiat pe post sunt obligați să lucreze la unitatea sanitară publică cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puțin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat. Obligația se stabilește prin act adițional la contractul individual de muncă, în baza prevederilor art. 193 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Nerespectarea de către salariat a obligației asumate îl obligă pe acesta la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, respectiv a cheltuielilor de personal pe perioada pregătirii în rezidențiat, precum și la restituirea primei de instalare, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită, conform actului adițional la contractul individual de muncă.

(8) Prevederile alin. (7) nu se aplică în cazul în care prin reorganizare este desființată unitatea sanitară în care se află postul pe care este confirmat rezident.

(9) Restructurarea unităților sanitare prin reducerea numărului de posturi nu atrage anularea prevederilor alin. (7).

(1) Pregătirea în rezidențiat se desfășoară, în mod descentralizat, la nivelul următoarelor centre universitare: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara.

(2) Centrelor universitare prevăzute la alin. (1) li se arondează celelalte facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului.

(3) Instituțiile de învățământ superior medico-dentar sau farmaceutic acreditate propun Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar coordonatorii, directorii de programe, precum și responsabilii de formare, după caz, pe specialitățile în care se efectuează pregătirea. Nominalizarea acestora se face prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului. Plata unei indemnizații pentru îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, pentru directorul de program de rezidențiat medicină de urgență și responsabilul de formare în rezidențiat medicină de urgență, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se face numai în cazul în care aceștia nu dețin funcții didactice.

(4) Un coordonator sau director de program nu poate coordona simultan pregătirea în mai multe specialități.

(5) Coordonatorul de program trebuie să aibă funcția didactică de profesor sau de conferențiar universitar. Pentru specialitatea medicină de urgență, directorul de program de rezidențiat poate avea funcția didactică de șef de lucrări, gradul de medic primar sau titlul de specialist care practică în mod curent, de cel puțin 5 ani, această specialitate.

(6) Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar coordonează la nivel național întreaga activitate de pregătire în rezidențiat din centrele universitare și unitățile sanitare acreditate.

(1) Pregătirea în rezidențiat se desfășoară, pentru fiecare specialitate, conform unei curricule de pregătire și unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice și terapeutice, obligatorii și unice pe țară, elaborat de universitățile de medicină și farmacie, avizat de Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar și aprobat prin ordin comun al ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului.

(2) Curricula de pregătire se aplică tuturor rezidenților aflați în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.

(3) Pregătirea în rezidențiat reprezintă un proces continuu de pregătire teoretică și practică, fiind normată integral ca activitate didactică.

(4) Rezidențiatul în specialitatea medicină de familie forma cu timp parțial are durata totală, curricula de pregătire și baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice și terapeutice prevăzute pentru rezidențiatul pe locuri și, respectiv, pentru rezidențiatul pe post în specialitatea medicină de familie și asigură același nivel și aceeași calitate a pregătirii de specialitate ca și formele de rezidențiat continuu pe bază de program integral, menționate.

(1) Cheltuielile de personal ale rezidenților pe perioada pregătirii în rezidențiat se suportă în totalitate de la bugetul de stat, cu excepția rezidențiatului cu timp parțial.

(2) Cheltuielile de personal se acordă prin unitățile sanitare cu care rezidenții pe locuri, respectiv pe post au încheiat contract individual de muncă pe durata determinată sau, după caz, nedeterminată, pe baza documentelor doveditoare privind frecventarea stagiilor, emise de unitatea la care se efectuează pregătirea.

(3) Rezidenții din anii I și II pot fi incluși în linia de gardă, în afara programului normal de lucru, pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă, fără a fi salarizați pentru această activitate.

(4) Rezidenții care efectuează gărzi, începând cu anul III de rezidențiat, sunt salarizați pentru această activitate, cu respectarea reglementarilor legale în vigoare, de către unitatea sanitară unde efectuează garda.

(1) Rezidențiatul se finalizează printr-un examen care cuprinde probe teoretice și practice, susținute în fața unei comisii de specialiști propuse de către instituțiile de învățământ superior, avizate de colegiile profesionale și numite prin ordin al ministrului sănătății publice.

(2) Examenul se organizează în centrele universitare prevăzute la art. 8 alin. (1), cu excepția specialității medicină de urgență, pentru care examenul se desfășoară numai în centrele universitare București și Târgu Mureș, comisiile de examinare fiind formate din directori de programe și responsabili de formare din toate centrele prevăzute la art. 8 alin. (1).

(3) Absolvenții stagiilor de rezidențiat se pot prezenta la examenul de finalizare în maximum 5 ani de la absolvire.

(4) După promovarea examenului prevăzut la alin. (1) rezidenților li se eliberează certificatul de specialist în specialitatea în care au promovat examenul, specialitate cuprinsă în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, de către Ministerul Sănătății Publice.

(5) Calitatea de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist este dovedită de certificatul eliberat conform prevederilor alin. (4).

(6) Metodologia desfășurării probelor examenului de specialist se aprobă prin ordin al ministrului sănătății publice.

(1) Posesorii certificatului de specialist pot efectua pregătire pentru obținerea celei de a doua specialități în regim cu taxă.

(2) Stagiul de pregătire în cea de-a doua specialitate se efectuează integral, cu frecvență. Stagiile efectuate în prima specialitate care se regăsesc în curricula celei de-a doua specialități pot fi echivalate.

(3) Specialiștii care au efectuat rezidențiat pe post pot efectua a doua specialitate, după îndeplinirea condiției din actul adițional încheiat la contractul de muncă.

(1) Înscrierea la concursul de rezidențiat pe locuri, de rezidențiat pe post, precum și selecția în rezidențiatul de medicină de familie cu timp parțial se fac cu taxă, al cărei cuantum se aprobă prin ordin al ministrului sănătății publice.

(2) Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar și se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal și materiale necesare susținerii concursului de rezidențiat. Sumele rămase disponibile se reportează în anul următor și se utilizează cu aceeași destinație.

(1) Începând cu promoția 2005 de absolvenți licențiați ai facultăților de medicină, dobândirea dreptului de liberă practică se face după promovarea examenului de medic specialist.

(2) Medicii rezidenți care nu finalizează stagiul de rezidențiat în specialitatea obținută prin concurs pot continua pregătirea în specialitatea medicină de familie. Prezentarea la examenul de medic specialist se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină de familie sau după parcurgerea integrală a curriculei de pregătire în această specialitate.

(3) Medicii confirmați specialiști în altă specialitate decât specialitatea medicină de familie, aflați în situație de reconversie profesională, pot obține certificatul de medic specialist medicină de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în unități sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidențiatul de medicină de familie și după promovarea examenului de medic specialist organizat de Ministerul Sănătății Publice.

(4) În vederea aplicării prevederilor alin. (3) se analizează în ce măsură formarea de specialist, precum și experiența profesională însușită pot înlocui formarea prin rezidențiat în specialitatea medicină de familie și se stabilește durata stagiului de pregătire în specialitatea medicină de familie care urmează a fi efectuat.

(5) Durata și conținutul pregătirii în specialitatea medicină de familie, prevăzute la alin. (2)-(4), precum și prezentarea la examenul de medic specialist se aprobă de către Ministerul Sănătății Publice.

(1) Începând cu promoția 2005, absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, neconfirmați în rezidențiat, pot efectua 3 ani de practică supravegheată/asistată în unități sanitare publice, cabinete de medicină de familie, la solicitarea acestor unități, beneficiind de contract individual de muncă pe durată determinată. Actul medical pe care îl prestează în timpul celor 3 ani de practică este sub responsabilitatea unui medic cu drept de liberă practică.

(2) Pe parcursul celor 3 ani, medicii care efectuează practică supravegheată/asistată au obligația să se prezinte la concursul de rezidențiat și dobândesc dreptul de liberă practică după promovarea examenului de medic specialist.

(1) Absolvenții facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, licențiați anterior promoției 2005 dobândesc drept de liberă practică după finalizarea stagiaturii cu durată de un an.

(2) Pe perioada stagiaturii, drepturile de personal pentru absolvenții facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie licențiați anterior promoției 2005 se suportă de la bugetul de stat.

(1) Înscrierea la concursurile de rezidențiat se poate face și imediat după promovarea examenului de licență sau/și înaintea finalizării anului de stagiatură, în vederea asigurării posibilității obținerii specializărilor la vârste mai apropiate de tendințele actuale ale standardelor internaționale.

(2) Absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie anterior promoției 2005, care devin rezidenți în condițiile prevăzute la alin. (1), dobândesc dreptul de liberă practică după un an de rezidențiat, conform prevederilor legale anterioare.

(1) Dispozițiile prezentei ordonanțe nu afectează drepturile câștigate de medici, medici dentiști și farmaciști, potrivit legislației anterioare.

(2) Metodologia de aplicare a prezentei ordonanțe se elaborează de către Ministerul Sănătății Publice și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății publice.