ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 136 din 28 octombrie 2008

privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învățământ în anul 2008

Potrivit Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, cadrele didactice din învățământul preuniversitar și universitar de stat vor beneficia de următoarele creșteri salariale:

● 55% profesorii universitari;

● 37% personalul didactic din învățământul universitar (conferențiari, lectori, preparatori etc.) și din învățământul preuniversitar.

Cheltuielile de personal suplimentare generate de mărirea salariilor cadrelor didactice sunt de:

● 711 milioane lei pentru perioada rămasă din anul 2008, ceea ce reprezintă 0,14% din PIB;

● 4.265 milioane lei pentru întregul an 2009, respectiv 0,74% din PIB.

În actualul context economic mondial extrem de dificil, care se reflectă și asupra României, efortul financiar al măririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi susținut. O astfel de măsură ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastică a cheltuielilor cu investițiile.

Această din urmă variantă are consecințe extrem de negative, dintre care menționăm:

● presiuni, sub diferite forme, ale celorlalte categorii de personal bugetar și ale celui din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din învățământ;

● creșterea inevitabilă a salariilor din sectorul bugetar cu 50%;

● deteriorarea raportului dintre salariul obținut în sectorul privat și cel din sectorul bugetar (în prezent câștigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decât cel din sectorul privat), astfel încât se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar să fie aproape duble față de cele din sectorul privat;

● creșterea importurilor ca urmare a schimbării structurii cererii de consum a populației;

● deteriorarea raportului dintre consum și investiții, cu influențe nefavorabile asupra produsului intern brut;

● creșterea suplimentară a pensiilor ca urmare a majorării salariului mediu brut care stă la baza stabilirii punctului de pensie;

● creșterea câștigului salarial mediu brut lunar din sectorul bugetar în anul 2009 față de media din anul 2008 cu circa 61%;

● creșterea câștigului salarial mediu brut din sectorul concurențial cu circa 48%;

● creșterea câștigului salarial mediu brut lunar în anul 2009 la 2.568 lei față de 1.865 lei în scenariul de bază (fără aplicarea legii).

Majorarea cu 50% a salariilor tuturor categoriilor de personal care se finanțează din fonduri publice determină cheltuieli bugetare suplimentare în anul 2009 de circa 21 miliarde lei, respectiv aproape 4% din PIB, la care dacă s-ar adăuga și influențele ce decurg din creșterea punctului de pensie ar rezultă un efort bugetar total de 36 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.

În această situație, stabilitatea economică a României nu va mai putea fi asigurată, ducând la irosirea câștigurilor macroeconomice obținute în ultimii ani. Riscul de a ne reîntoarce în perioada de stagflație, caracteristică deceniului trecut, trebuie, în aceste condiții, luat în mod serios în calcul, având urmări dramatice asupra nivelului de trai al românilor, pe termen lung.

Aceste majorări salariale vor avea un puternic impact asupra economiei românești. Astfel:

● importante resurse financiare vor fi transferate de la investiții către consum;

● masa salarială netă suplimentară față de scenariul de bază va fi de 44 miliarde lei;

● transferul sumei de 44 miliarde lei, reprezentând creșterile neprogramate de venituri medii, de la investiții către consum are următoarele consecințe:

- formarea brută de capital fix scade cu aproape 18 puncte procentuale față de scenariul de bază (de la +13% la -5%);

- creșterea economică se reduce cu 4 puncte procentuale (de la 6% la 2%);

- importurile cresc cu circa 5 miliarde euro, ceea ce conduce la creșterea ponderii deficitului comercial și de cont curent în PIB cu aproape 4 puncte procentuale față de scenariul de bază;

● punctul de pensie ar urma să crească la 1 ianuarie 2009 cu încă 37,7% față de proiecția bugetară pe anul 2009, scenariul de bază, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare pentru bugetul asigurărilor sociale de stat de circa 15 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB;

● rata inflației se va deteriora cu circa 5 puncte procentuale ca urmare a creșterii salariilor și a pensiilor, în condițiile unei elasticități între prețurile de consum și veniturile populației de circa 0,1, ceea ce ar conduce ca rata inflației să atingă un nivel de două cifre;

● companiile vor fi obligate să recurgă la disponibilizări de personal; estimăm că impactul ar putea ajunge la circa 300.000 de salariați.

Dezechilibrarea bugetului va duce la o creștere a deficitului public. Art. 104 din Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeană reglementează o anumită disciplină bugetară, impunându-se statelor membre o obligație generală: aceea de a evita deficitele publice excesive.

Respectarea acestei cerințe este supravegheată de Comisia Europeană, care verifică periodic, pe de o parte, raportul dintre deficitul bugetar și produsul intern brut, iar pe de altă parte, raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB). Aceste raporturi nu trebuie să depășească "valorile de referință" stabilite printr-un protocol (care este anexă la Tratat) privind procedura aplicabilă în caz de deficit excesiv (3% din PIB).

Rezultă că asemenea cheltuieli bugetare excesive pun în pericol pe termen scurt echilibrul bugetar al României, iar pe termen lung obiectivele României de aderare la zona euro. De asemenea, România va fi pusă în fața faptului împlinit de a nu își putea respecta obligațiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeană și de a încălca Tratatul de instituire a Uniunii Europene. Reamintim că îndeplinirea angajamentelor stabilite prin actul de aderare reprezintă o obligație prevăzută de art. 148 din Constituția României, republicată.

Aliniindu-ne la recomandările Comisiei Europene, dar și ale agențiilor de rating, efectuate cu ocazia evaluărilor periodice, referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate și, implicit, a riscului declanșării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare prudentă a deficitului bugetar.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea acestei situații.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.