Articolul I
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19^1, cu următorul cuprins:
"Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
Art. 19^1. - (1) La calculul profitului impozabil, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporție de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispozițiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare.
(2) În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului educației, cercetării și inovării.
----------
Alin. (2) al art. 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 4 decembrie 2008, astfel cum a fost modificat de pct. 1 al art. I din prezentul act normativ, a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 343 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 779 din 13 noiembrie 2009.
2. Articolul 47 se abrogă.
3. La articolul 67, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
"(2^1) Prin excepție de la dispozițiile alin. (2), veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen și/sau instrumentele de economisire realizate începând cu data de 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile."
4. La articolul 117, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:
"k) dobânda la depozitele la termen și/sau instrumentele de economisire, realizată din România de persoanele fizice rezidente în alte state decât cele ale Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2009."
5. La articolul 140, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 140. - (1) Cota standard este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse."
6. La articolul 140 alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:".
7. La articolul 140, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1) cu următorul cuprins:
"(2^1) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:
a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește suprafața de 250 m², inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși suprafața de 250 m², inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, respectiv:
1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;
2. în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nicio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței."
8. La articolul 146 alineatul (1), literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"c) pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele decât cele prevăzute la lit. d), să dețină declarația vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menționeze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum și documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său. Importatorii care dețin o autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru trebuie să dețină o declarație de import pentru TVA și accize;
d) pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat conform art. 157 alin. (4) și (5), să dețină declarația vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să menționeze persoana impozabilă ca importator al bunurilor în scopuri de taxă, precum și suma taxei datorate. Importatorii care dețin o autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru trebuie să dețină o declarație de import pentru TVA și accize. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să înscrie taxa pe valoarea adăugată ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naștere exigibilitatea;".
9. La articolul 151^2, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(5) Persoana care îl reprezintă pe importator, persoana care depune declarația vamală de import sau declarația de import pentru TVA și accize și proprietarul bunurilor sunt ținuți răspunzători individual și în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul prevăzut la art. 151^1."
10. La articolul 156^3 alineatul (5), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
"a) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naștere exigibilitatea operațiunilor prevăzute la alin. (1), (2) și (4);".
11. La articolul 156^3, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:
"(9) Importatorii care dețin o autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru trebuie să depună la organele vamale o declarație de import pentru TVA și accize la data la care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 136."
12. La articolul 157, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepția importurilor scutite de taxă, se plătește la organul vamal, în conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de import. Importatorii care dețin o autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru trebuie să plătească taxa pe valoarea adăugată la organul vamal până la data la care au obligația depunerii declarației de import pentru TVA și accize."
12^1. După alineatul (2) al articolului 169 se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1)-(2^3), cu următorul cuprins:
"(2^1) Începând cu anul 2010, beneficiază de accize specifice reduse și producătorii de bere care dețin instalații de fabricație cu o capacitate nominală ce depășește 200.000 hl/an, estimează o producție anuală sub cantitatea de 200.000 hl/an și care îndeplinesc cerințele prevăzute la alin. (4), cu condiția înștiințării autorității fiscale competente în termenul prevăzut la alin. (3), conform prevederilor din norme.
(2^2) Producătorii de bere prevăzuți la alin. (2^1), care în cursul anului constată că producția realizată depășește cantitatea de 200.000 hl/an, datorează acciza specifică și au obligația plății, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se constată depășirea respectivei cantități, a diferenței dintre acciza specifică și acciza specifică redusă, precum și a majorărilor de întârziere aferente diferenței de plată, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul aceluiași termen, producătorii de bere au obligația de a depune la autoritatea fiscală competentă declarații rectificative pentru fiecare dintre perioadele fiscale în care au declarat și plătit acciza specifică redusă.
(2^3) Producătorii de bere prevăzuți la alin. (2^1), care în cursul anului estimează că vor avea o producție care va depăși cantitatea de 200.000 hl/an, pot plăti acciza specifică și vor înștiința despre acest fapt autoritatea fiscală competentă. Înștiințarea autorității fiscale competente cu privire la aplicarea accizei specifice nu înlătură obligația plății diferenței dintre acciza specifică și acciza specifică redusă, precum și a majorărilor de întârziere aferente diferenței potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003
, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În vederea evidențierii obligațiilor fiscale datorate în plus față de cele achitate cu titlu de acciză specifică redusă, producătorii de bere au obligația de a depune la autoritatea fiscală competentă declarații rectificative pentru fiecare dintre perioadele fiscale în care au declarat și plătit acciza specifică redusă."
----------
Pct. 12^1 al art. I care introduce alin. (2^1)-(2^3) ale art. 169 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 343 din 11 noiembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 779 din 13 noiembrie 2009.
13. După articolul 191 se introduce un nou articol, articolul 191^1, cu următorul cuprins:
"Deplasarea unui produs accizabil în regim suspensiv după ce a fost pus în liberă circulație în procedură vamală simplificată
Art. 191^1. - (1) Deplasarea produselor accizabile puse în liberă circulație de către un importator care deține autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea competentă din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum în România, se poate efectua în regim suspensiv, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) importatorul este autorizat de autoritatea competentă din statul său pentru efectuarea de operațiuni cu produse accizabile în regim suspensiv;
b) importatorul deține cod de accize în statul membru de autorizare;
c) deplasarea are loc între:
1. un birou vamal de intrare din România și un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat din România;
2. un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar situat în alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate și un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat din România, mișcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care începe la frontieră;
3. un birou vamal de intrare în teritoriul comunitar situat într-un stat membru neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate și un antrepozit fiscal, un operator înregistrat sau un operator neînregistrat din România, mișcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de tranzit care începe la frontieră;
d) produsele accizabile sunt însoțite de minimum 3 exemplare ale documentului administrativ de însoțire pentru situația prevăzută la lit. c) pct. 1 sau ale documentului administrativ unic pentru situațiile prevăzute la lit. c) pct. 2 și 3.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul importatorului înregistrat în România care deține autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea vamală din România, iar produsele sunt eliberate pentru consum în alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate.
(3) Destinațiile celor 3 exemplare ale documentului administrativ de însoțire și ale documentului administrativ unic sunt cele prevăzute în normele aferente art. 187 și 191 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare."
14. La articolul 211, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) În cazul produselor provenite din operațiuni de import efectuate de un importator care deține autorizație unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru, acesta are obligația de a depune la autoritatea vamală declarația de import pentru TVA și accize. Exigibilitatea accizei intervine la data înregistrării declarației de import pentru TVA și accize."