HOTĂRÂRE nr. 1.568 din 4 decembrie 2008

FOAIE DE PARCURS

pentru implementarea Planului de acțiune

pentru tehnologii de mediu - ETAP România,

aferentă perioadei 2008-2009

1. INTRODUCERE

La 28 ianuarie 2004, Comisia Europeană a aprobat Planul de acțiune pentru tehnologii de mediu Environmental Technologies Action Plan - ETAP, în Comunicarea Comisiei către Consiliul și Parlamentul European "Promovarea tehnologiilor pentru dezvoltarea durabilă: un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru tehnologii de mediu"*1). Prin acest plan de acțiune se urmărește promovarea tehnologiilor de mediu în scopul reducerii presiunilor asupra resurselor naturale și al îmbunătățirii calității mediului și vieții, concomitent cu creșterea economică. Ecoinovațiile și tehnologiile de mediu pot genera contribuții importante în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Lisabona.

-----

*1) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2004/com2004_0038en01.pdf

Planul conține acțiuni prioritare care trebuie întreprinse la nivelul Comisiei, guvernelor naționale sau regionale, industriei, al altor factori implicați, în vederea dezvoltării și utilizării pe scară largă a tehnologiilor de mediu.

Obiectivele propuse în Planul de acțiune sunt grupate, în funcție de rezultatele așteptate, în 3 domenii prioritare, astfel:

- transferul tehnologiilor de mediu din stadiul de cercetare la disponibilitate pe piață;

- îmbunătățirea condițiilor de piață pentru a favoriza utilizarea tehnologiilor de mediu;

- promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global.

În vederea implementării ETAP, fiecare stat membru are obligația de a elabora un plan de măsuri concrete la nivel național, o foaie de parcurs (Național Roadmap), precum și de a stabili un sistem național de raportare a progresului în îndeplinirea obiectivelor.

Necesitatea de a impulsiona creșterea competitivității economice, în special în perioada 2008-2013, care reprezintă pentru România prima etapă a procesului postaderare, impune ca cerință esențială reducerea decalajelor tehnologice care ne separă de restul statelor membre ale Uniunii Europene, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Strategiei Lisabona revizuite. Aceasta impune ca obiectiv major pentru România realizarea unui mediu economic dinamic și competitiv, capabil să asimileze și să dezvolte domenii de înaltă tehnologie care să răspundă cerințelor strategice de dezvoltare pe termen lung, fără a crea conflicte între interesele economice și necesitatea protecției mediului.

Definirea conceptului de "tehnologie de mediu"

Tehnologiile de mediu sunt acele tehnologii prin utilizarea cărora se obține un impact mai redus asupra mediului decât cel generat de alternativele tehnologice relevante existente pe piață. Definiția trebuie înțeleasă într-un sens larg, tehnologiile de mediu cuprinzând și know-how, metode și proceduri, produse și servicii, utilități și sisteme manageriale și organizatorice. Tehnologiile de mediu includ în general utilizarea tehnologiilor "curate", ca de exemplu: tehnologii pentru controlul poluării (controlul poluării aerului, gestionarea deșeurilor), dezvoltarea și utilizarea de noi tehnologii mai puțin poluante, fabricarea și utilizarea de produse și servicii mai puțin consumatoare de energie (de exemplu, celule de combustibil - fuel cells) și de resurse naturale, adoptarea unor practici de gestionare mai eficientă a resurselor naturale (de exemplu, sisteme eficiente de alimentare cu apă, sisteme de iluminat energoeficiente etc.).

Beneficiile aplicării tehnologiilor de mediu constau în principal în reducerea consumului de materii prime, în scăderea nivelului emisiilor de substanțe poluante și prevenirea generării deșeurilor. Aplicarea tehnologiilor de mediu conduce la reducerea costurilor de operare și la creșterea productivității.

În contextul definiției de mai sus, tehnologiile de mediu se aplică în aproape toate sectoarele de activitate, utilizarea lor generând beneficii pe termen lung care depășesc cu mult costurile de investiție inițiale și creează premisele reducerii externalităților de mediu generate de activitățile economice.

2. POLITICI NAȚIONALE ȘI STRATEGII RELEVANTE ÎN ROMÂNIA

- Programul național de reforme

Eforturile întreprinse de România în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană au determinat în ultimii ani o evoluție economică pozitivă. România își propune continuarea și adâncirea reformelor începute din perspectiva îndeplinirii obiectivelor generale ale Strategiei Lisabona revizuite.

România își propune, prin promovarea obiectivelor Strategiei Lisabona, să treacă mai rapid la o economie intensivă în inovare. În acest context, Guvernul României a elaborat Programul național de reforme pentru atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ale cărui priorități majore pe termen mediu sunt: asigurarea stabilității economice și a sustenabilității finanțelor publice, îmbunătățirea competitivității și productivității economice, îmbunătățirea funcționării pieței forței de muncă.

Plecând de la aceste priorități pe termen mediu, Programul național de reforme evidențiază un număr de 14 priorități-cheie, recunoscând rolul inovațiilor și tehnologiilor de mediu în dezvoltarea economică și creșterea competitivității. Conform Programului național de reforme, utilizarea eficientă a resurselor regenerabile și neregenerabile și protejarea biodiversității reprezintă priorități pentru România. În acest sens, România își propune, până în anul 2010, reducerea semnificativă a ratei actuale privind pierderile de diversitate biologică, prin dezvoltarea de metode de producție "curate", ce presupun reciclarea/revalorificarea deșeurilor sau utilizarea de materiale noi, ecoeficiente.

- Documente de politică publică ce susțin dezvoltarea tehnologiilor de mediu:

- Planul național de dezvoltare 2007-2013, Programul operațional sectorial mediu 2007-2013 și Programul operațional regional 2007-2013;

- Cadrul național strategic de referință 2007-2013;

- Strategia națională în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării pentru perioada 2007-2013 și Planul național de cercetare-dezvoltare-inovare II (PN II);

- Programul național de reforme 2007-2010;

- Strategia națională privind protecția atmosferei și Planul național de acțiune în domeniul protecției atmosferei;

- Strategia națională a României privind schimbările climatice 2005-2007 și Planul național de acțiune în domeniul schimbărilor climatice;

- Strategia națională și Planul național de gestionare a deșeurilor;

- Strategia națională de gospodărire a apelor și schemele-cadru de amenajare și gospodărire a apelor pe bazine hidrografice;

- Programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice" 2007-2013;

- Politica industrială a României pentru perioada 2005-2008 și Planul de acțiune pentru implementarea Politicii industriale a României pentru perioada 2005-2008;

- Planul național de acțiune în domeniul eficienței energetice;

- Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie;

- Strategia în domeniul ajutorului de stat (2006-2013);

- Strategia națională privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004;

- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.069/2007;

- Programul "Termoficare 2006-2015 căldură și confort", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, republicată;

- Programul național de dezvoltare rurală.

Strategiile regionale de inovare (SIR) sunt în curs de elaborare în 3 regiuni de dezvoltare. Este de menționat că regiunea de dezvoltare Vest a elaborat deja o astfel de strategie pentru perioada 2004-2008*2).

-----

*2) http://www.adrvest.ro/attach_files/Strategia_de_Inovare_V_Vest_1144329584.pdf

Alte 3 strategii regionale de inovare sunt în curs de elaborare (regiunea București-Ilfov, regiunea Nord-Est, regiunea SudMuntenia). Aceste strategii constituie fundamentul politicilor de inovare la nivel regional, o contribuție la politica de inovare la nivel național, precum și angajamentul regiunilor de dezvoltare de a se implica în dezbaterile europene din acest domeniu.

Programul operațional sectorial Mediu (POS Mediu), realizat de către Autoritatea de management pentru POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, a fost adoptat de către Comisia Europeană la data de 11 iulie 2007. Obiectivul general al POS Mediu este realizarea investițiilor pentru infrastructura de mediu. Acest obiectiv se va realiza prin implementarea proiectelor privind:

1. îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în anul 2015;

2. dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în anul 2015;

3. reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în anul 2015;

4. protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000;

5. reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015;

Bugetul total al POS Mediu*3) este estimat la 5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă a Uniunii Europene și 1,1 miliarde euro provenind din bugetul național.

-----

*3) http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

România a finalizat Strategia națională de dezvoltare durabilă (SNDD). S-a creat cadrul legal (Hotărârea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile) și instituțional (Direcția generală de dezvoltare durabilă din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile - MMDD) pentru coordonarea elaborării și implementării acestei strategii de către MMDD.

3. STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

Alinierea la aquis-ul comunitar impune reorientarea strategiilor de dezvoltare economică și de protecție a mediului ale României către sprijinirea dezvoltării tehnologiilor performante cu impact deosebit asupra mediului. Realizarea acestui obiectiv creează premisa accesului pe piața liberă europeană a produselor românești, cu beneficii în ceea ce privește balanța comercială import-export.

O etapă importantă în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performante a avut loc după anul 2002, când a fost creat cadrul legal (modificat și completat în anul 2005) pentru prevenirea și controlul integrat al poluării. Din totalul celor 660 de activități/instalații aflate sub incidența legislației privind prevenirea și controlul integrat al poluării, reinventariate în luna mai 2007, până la data de 31 decembrie 2007 au fost emise autorizații integrate de mediu pentru 603 instalații, 10 instalații se află în procedură de autorizare, fiind instalații noi, iar 47 instalații au ieșit de sub incidența Directivei privind prevenirea și controlul integrat al poluării.

Pentru fiecare categorie de instalații IPPC au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante, în concordanță cu recomandările documentelor de referință pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

4. PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE PENTRU TEHNOLOGII DE MEDIU

4.1. Cercetare-dezvoltare

În România activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI), care acoperă în prezent peste 50 de domenii științifice și tehnologice specifice, continuă să se desfășoare în cea mai mare parte în sectorul public (peste 60%). În acord cu orientarea Strategiei Lisabona revizuite privind apropierea până în anul 2010 de un nivel mediu al cheltuielilor pentru cercetare de 3% din PIB, România s-a angajat ferm în direcția creșterii cheltuielilor publice pentru cercetare.

Bugetul alocat pentru cercetare înregistrează următoarele creșteri în perioada 2006-2010:

- bugetul pentru anul 2006 a crescut cu circa 80% față de anul 2005, atingând circa 0,4% din PIB (aproape de două ori față de 0,2% PIB în anul 2004;

- bugetul adoptat pentru anul 2007 prevede o creștere cu circa 50% față de anul 2006, ceea ce reprezintă circa 0,5% din PIB;

- în perioada 2008-2010: creșterea fondurilor publice alocate pentru CDI la circa 0,75% din PIB în anul 2008 și la circa 0,9% din PIB în anul 2009, pentru a atinge în anul 2010 nivelul de 1% din PIB prevăzut conform obiectivelor Strategiei Lisabona.

Organismul guvernamental de specialitate care are ca responsabilitate elaborarea și aplicarea politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării (CDI) este Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS).

Programele naționale de cercetare-dezvoltare și inovare

Politicile naționale în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării se realizează în principal prin:

- Planul național pentru cercetare-dezvoltare și inovare (PNCDI), coordonat de ANCS;

- planuri sectoriale de cercetare-dezvoltare, care sunt planuri de cercetare ale autorităților publice centrale și conțin programe și proiecte de interes prioritar pentru diferite domenii;

- programe-nucleu de cercetare-dezvoltare, care cuprind activități de cercetare-dezvoltare-inovare specifice la nivelul institutelor naționale de profil.

Toate aceste planuri și programe au o contribuție importantă la dezvoltarea tehnologiilor de mediu și a ecoinovațiilor. În cele de mai jos se prezintă câteva exemple de proiecte de cercetare ce contribuie la dezvoltarea de tehnologii de mediu.

- "Adaptarea stațiilor de epurare din industria chimică la tehnologiile de proces";

- "Ghid pentru dezvoltarea industrială în spiritul ecoeficienței"*4), dezvoltat de INCD ECOIND.

-----

*4) http://www.minind.ro/domenii_sectoare/mediu/Ghid_dezvoltare_industriala.pdf

De asemenea, obiectivele politicilor CDI sunt susținute de unul dintre cele 4 programe sectoriale care urmează să fie cofinanțate din fonduri structurale: Programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice" (POS-CCE), prin axa prioritară 2 - Creșterea competitivității economice prin cercetare-dezvoltare și inovare, care va fi gestionată de ANCS.

Unul dintre obiectivele promovate prin Programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice" este reprezentat de creșterea capacității de cercetare-dezvoltare și stimularea cooperării între instituții de CDI și sectorul productiv, prin finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare care vor genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea și dezvoltarea capacității și infrastructurii CDI, creșterea calității și diversificarea ofertei de servicii inovative, precum și stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv. Printre aceste proiecte o pondere importantă o vor avea cele cu finalitate în tehnologii de mediu.

Pentru a întări legătura dintre cercetare și economie, ANCS a susținut prin Programul INFRATECH următoarele activități:

Rețeaua instituțiilor specializate pentru servicii de inovare și transfer tehnologic - RENITT, dezvoltată prin Programul INFRATECH, cuprinde în prezent 34 de entități: 8 centre de informare tehnologică, 12 centre de transfer tehnologic, 14 incubatoare tehnologice și de afaceri. De asemenea, RENITT cuprinde 4 parcuri științifice și tehnologice.

PNCDI pentru perioada 2001-2006 a cuprins 15 programe, dintre care 10 au fost axate pe domenii specifice de dezvoltare tehnologică: agricultură, mediu (Programul mediu, energie, resurse - MENER), sănătate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calității, tehnologii informaționale, biotehnologii, micro- și nanotehnologii, tehnologii din domeniul aeronautic și spațial.

Programul MENER, în cadrul căruia s-au derulat peste 380 de proiecte de CDI și în care au fost angrenate peste 100 de instituții (institute de cercetare-dezvoltare, universități, operatori economici) și circa 450 de cercetători, a cuprins un subprogram dedicat tehnologiilor de monitorizare, protejare și reabilitare a mediului, inclusiv celor de monitorizare și diminuare a efectelor factorilor poluanți.

De asemenea, programele din cadrul PNCDI 2001-2006, inclusiv programul MENER, au cuprins componente dedicate dezvoltării centrelor de cercetare de excelență, în domeniile științifice și tehnice specifice fiecărui program.

Cercetările desfășurate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului - ICIM București în cadrul PNCDI 2001-2006 au condus la aplicarea de tehnologii de mediu în cadrul unor unități economice, printre care enumerăm:

- adaptarea și transferul tehnologiilor de epurare a apelor uzate în instalații de tip compact la mici unități din industria alimentară;

- modernizarea/dezvoltarea instalației de epurare a apelor uzate rezultate de la Administrația Domeniului Public București, în vederea respectării NTPA 002/05;

- tehnologii de inertizare prin solidificarea nămolurilor cu conținut de metale grele (Tehnologia a fost adaptată și transferată spre aplicare următorilor operatori economici: Electroaparataj București, Energomontaj București, RATB București);

- Tehnologii de recuperare și valorificare a nămolurilor cu conținut preponderent de cupru, nichel, cadmiu, crom și zinc, ca pigmenți sau materii prime în industria sticlei (Tehnologia a fost transferată spre aplicare Atelierului de microproducție al Institutului Național de Sticlă - INS București).

"Promovarea tehnologiilor inovative și durabile pentru tratarea apei destinate consumului uman" este un exemplu de proiect de CDI finanțat din PNCDI - Programul MENER, realizat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (INCD-ECOIND), în parteneriat cu Universitatea "Politehnica" Timișoara, Institutul de Sănătate Publică "prof. Leonida Georgescu", Regia Autonomă Apă și Canal AQUATIM, Societatea Comercială APA PROD - S.A., Compania APA - R.A., Societatea Comercială SECOM - S.A.

Proiectul se încadrează în ariile tematice 6.1, 6.2, 6.3, promovate prin Programul CDT-cadru al Uniunii Europene (PC7 - 2007-2013) și, respectiv, în obiectivele Platformei tehnologice PT25-Water Supply and Sanitation. Realizarea proiectului cuprinde activități care includ cercetare fundamentală, aplicativă și de transfer al rezultatelor. Proiectul a început în octombrie 2005 și se derulează pe o perioadă de 34 de luni.

- Obiectivul principal al proiectului este optimizarea sistemului de management al apei destinate consumului uman în vederea conformării cu reglementările naționale și cele europene în vigoare, cu referire specială la dezvoltarea/implementarea unor tehnologii eficiente și durabile de tratare în concordanță cu matricea de impurificare a resurselor de apă brută.

- Obiectivele măsurabile ale proiectului sunt:

- cunoașterea situației existente privind stațiile de tratare neconforme la nivel național, evaluarea matricilor de impurificare asociate parametrilor neconformi prin control direct și a cauzelor generatoare de neconformități;

- identificarea poluanților/micropoluanților limitat monitorizați/nemonitorizați cu efect potențial nefavorabil asupra calității apei potabile (TOC, THM, detergenți neionici, încărcare microbiană etc.);

- cercetare de excelență pentru elaborarea de soluții tehnice, coerente și unitare de tratare, în concordanță cu matricea de impurificare a surselor de apă brută și atractive din punct de vedere cost/eficiență;

- cercetare de excelență pentru elaborarea de soluții tehnice, coerente și unitare de tratare, în concordanță cu matricea de impurificare a surselor de apă brută și atractive din punct de vedere cost/eficiență;

- punerea bazelor unui centru de e-clean water - transfer de cunoștințe, informații la nivel de sector;

- constituirea/dezvoltarea rețelei de excelență națională;

- organizarea de cursuri de instruire pentru potențiali utilizatori de tehnologii, direct sau on-line prin rețeaua e-clean water;

- diseminarea directă prin transfer la parteneri (operatori apă-canal) și indirectă (articole, comunicări, brevete).

Centrul de excelență în tehnologii neconvenționale, echipamente complexe și servicii de mediu a fost înființat în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului din București (INCDPM-ICIM), în baza unui contract de cercetare încheiat în cadrul PNCDI 2001-2006. Partenerii inițiali ai INCDPM-ICIM în cadrul proiectului au fost Societatea de Electrotehnologii din România - S.E.R. și Comitetul Electrotehnic Român - C.E.R.

Centrul a colaborat cu centre de excelență din Franța (de exemplu, Centrul de excelență în gestiunea deșeurilor de la Școala de Mine din Ales), Japonia (de exemplu, International Center for Environmental Technology Transfer), Germania (de exemplu, Centrul de excelență în tratarea termică a deșeurilor din Wursburg).

Centrul continuă activitatea în domeniul implementării legislației de mediu, în principal la nivelul tehnologiilor de producție și de protecția mediului care sunt impuse prin cerințele Uniunii Europene (de exemplu, Directiva IPPC), și a energiilor neconvenționale.

Pentru a asigura condițiile de pregătire a comunității științifice și tehnice pentru participarea la Programul-cadru pentru cercetare al Uniunii Europene, aferent perioadei 2007-2013 - PC7, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică a lansat în anul 2005 Programul cercetare de excelență - CEEX, care promovează direcții și obiective de cercetare armonizate cu cel de-al șaptelea program-cadru de cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative al Uniunii Europene (2007-2013). Programul CEEX promovează creșterea calității, a nivelului de performanță și a competitivității activităților de cercetare și stimulează în mod direct formarea consorțiilor cercetare-industrie și orientarea către domenii de înaltă tehnologie, armonizate cu prioritățile specifice la nivel european, inclusiv cele referitoare la mediu. Obiectivele Programului CEEX legate de domeniul protecției mediului se referă la managementul durabil al resurselor de mediu și la dezvoltarea tehnologiilor de mediu.

În plus, inițiativa paneuropeană EUREKA oferă un cadru complex în care se pot realiza proiecte de cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică, inclusiv în domeniul mediu. Un alt cadru european este COST, axat în principal pe cercetarea fundamentală, unde actorii academici pot participa în consorții internaționale (acțiuni) în care se dezvoltă inclusiv proiecte din domeniul mediului.

ANCS a lansat în 2007 Strategia națională și Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 217/2007 și, respectiv, Hotărârea Guvernului nr. 475/2007.

Strategia națională de cercetare-dezvoltare și inovare 2007-2013 urmărește creșterea competitivității economiei românești prin inovare, cu impact direct asupra creșterii capacității tehnologice a întreprinderilor, care vor beneficia de serviciile oferite de platformele și rețelele integrate de cercetare. Prin strategia națională s-au stabilit următoarele 3 obiective ale sistemului național de CDI, și anume:

1. crearea de cunoaștere, respectiv obținerea unor rezultate științifice și tehnologice de vârf, competitive pe plan global, în scopul creșterii vizibilității internaționale a cercetării românești și a transferării ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomică;

2. creșterea competitivității economiei românești prin inovare, cu impact la nivelul operatorilor economici și transferul cunoștințelor în practica economică;

3. creșterea calității sociale, respectiv găsirea de soluții tehnice și științifice care susțin dezvoltarea socială și îmbunătățesc condiția umană a acesteia.

Investiția publică pentru CDI are în vedere dezvoltarea cunoașterii motivată de nevoile socioeconomice strategice, iar cercetarea va fi evaluată în funcție de capacitatea sa inovativă. Principalul instrument de implementare a Strategiei naționale CDI este reprezentat de Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II), care cuprinde 6 programe: Resurse umane, Capacități, Idei, Parteneriate în domeniile prioritare, Inovare și Susținerea performanței instituționale.

Programul Parteneriate în domeniile prioritare din cadrul Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare pentru perioada 2007-2013 (PN II) include ca temă prioritară mediul. Aceasta din urmă cuprinde următoarele direcții de cercetare:

1. modalități și mecanisme pentru reducerea poluării mediului;

2. sisteme de gestionare și valorificare a deșeurilor;

3. protecția și reconstrucția ecologică a zonelor critice și conservarea ariilor protejate;

4. amenajarea teritoriului, infrastructură și utilități;

5. construcții.

Programul "Inovare" a fost conceput având în vedere importanța finalizării cercetărilor prin rezultate practice, legate de dezvoltările tehnice și tehnologice. Programul va susține în special activități de cercetare industrială și precompetitivă care să conducă la dezvoltarea de produse, tehnologii și servicii cu valoarea adăugată ridicată, noi sau cu îmbunătățiri semnificative. De asemenea, acest program va susține dezvoltarea infrastructurii de inovare.

Platforme tehnologice

În acord cu evoluțiile în plan european, ANCS a lansat o acțiune de amploare pentru susținerea formării și consolidării la nivel național a platformelor naționale tehnologice bazate pe parteneriat public/privat, pentru a permite integrarea acestora în cele 26 de platforme tehnologice integrate dezvoltate în prezent la nivel european.

Proiectul CEEX INTEGR-IT "Suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea principiilor ecoeficienței"

Proiectul răspunde cerințelor dezvoltării durabile, prin implementarea unui sistem-suport integrat conținând mai multe instrumente de lucru, începând cu nivelul strategic al companiilor și mergând până la analize privind tehnologiile de proces. Scopul general al proiectului constă în dezvoltarea și aplicarea unui suport integrat pentru dezvoltarea durabilă a companiilor din industria chimică, prin implementarea rapidă a principiilor ecoeficienței.

http://www.ecoeficienta.ro

4.2. Sisteme pentru testarea/certificarea tehnologiilor de mediu

- Activitatea de standardizare

La nivel național, activitatea de standardizare este coordonată de Asociația de Standardizare din România (ASRO) și se realizează prin comitetele tehnice alcătuite din specialiști din cadrul universităților, cercurilor industriale, institutelor de cercetare, autorităților publice, consumatorilor și organismelor de profil.

Îmbunătățirea performanței de mediu a activităților economice vizează în principal: implementarea și certificarea sistemelor de management de mediu; participarea voluntară a organizațiilor care desfășoară activități cu impact asupra mediului la schema comunitară de ecomanagement și audit (EMAS); acordarea etichetei ecologice pentru grupuri de produse, dotarea și/sau amenajarea laboratoarelor de testare și etalonare și acreditarea acestora, după caz; certificarea produselor; aplicarea analizei Ciclului de viață al produsului; introducerea și aplicarea cerințelor privind ecodesignul; creșterea eficienței energetice.

- Sisteme de management de mediu

Un instrument important în îmbunătățirea performanței de mediu a activităților economice este managementul de mediu, implementarea unui astfel de sistem susținând abordarea holistă a problemelor de mediu, cuantificarea economică a impactului asupra mediului și eficientizarea efortului uman și material în procesul de conformare cu reglementările din domeniul protecției mediului.

Din ce în ce mai mult, industria românească conștientizează că protecția mediului trebuie văzută ca o condiție a competitivității, operatorii economici fiind interesați de implementarea și certificarea sistemului de management de mediu (SMM).

Susținerea implementării SMM se face prin diseminare de informații, schimburi de experiență între diferiți operatori care au implementat sau încearcă să implementeze astfel de sisteme, promovarea, în cadrul diverselor forme de cooperare internațională, a unor proiecte-pilot ce vizează astfel de dezvoltări, acordarea de sprijin financiar nerambursabil de la bugetul de stat.

- Schema comunitară de ecomanagement și audit (EMAS)

Regulamentul european nr. 761/2001 care permite participarea voluntară a organizațiilor la schema comunitară de ecomanagement și audit (EMAS), denumit în continuare Regulamentul EMAS se aplică tuturor organizațiilor*5) care doresc să își îmbunătățească continuu performanța de mediu.

-----

*5) Organizație înseamnă companie, corporație, firmă, întreprindere, autoritate sau instituție, o parte sau o combinație a acestora, cu răspundere limitată sau cu orice alt statut juridic, publică ori privată, care are propria structură funcțională sau administrativă.

În contextul dezvoltării durabile, obiectivul principal al Regulamentului EMAS este îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a organizațiilor. Abordarea credibilă și riguroasă a îmbunătățirii performanței de mediu a organizației înregistrate EMAS se realizează prin:

- implementarea la nivelul organizației a unui sistem de management de mediu operațional;

- conformarea cu legislația de mediu;

- evaluarea sistematică, obiectivă și periodică a performanței SMM, prin audit de mediu;

- validarea informațiilor cuprinse în declarația de mediu de către un verificator de mediu acreditat pentru domeniul de activitate al organizației și punerea acestor informații la dispoziția publicului și a altor părți interesate prin publicarea acestora.

Principiile EMAS bazate pe performanță, transparență și credibilitate conduc la creșterea competitivității pe piața europeană prin îmbunătățirea performanței de mediu și de afaceri.

Participarea organizațiilor la schema comunitară de ecomanagement și audit (EMAS) se realizează prin înregistrarea EMAS a organizațiilor. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile este autoritatea competentă pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS*6).

-----

*6) http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/emas.htm

În 2007 s-a acordat prima înregistrare EMAS pentru Asociația "Zona Metropolitană Oradea", iar în anul 2008 s-a acordat prima acreditare ca verificator de mediu - persoană fizică pentru domeniul "Producerea de energie electrică" cod CAEN 3511.

Pentru a încuraja participarea voluntară a întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul EMAS, acestea beneficiază de reducerea cu 25% a tarifului pentru înregistrarea sau reînnoirea înregistrării EMAS.

Informarea publicului și a părților interesate asupra obiectivului EMAS de îmbunătățire continuă a performanței de mediu a organizațiilor și asupra componentelor principale ale EMAS constituie acțiuni permanente. Astfel, în vederea îmbunătățirii capacității autorităților de la nivel local, regional și național, implicate în punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului EMAS, precum și în vederea promovării EMAS în rândul organizațiilor, în perioada 2006-2008 au fost organizate, cu sprijinul Comisiei Europene, seminarii TAIEX având următoarele tematici: "Implementarea prevederilor Regulamentului EMAS", "Promovarea EMAS în România" și "Promovarea EMAS în rândul organizațiilor IPPC din România (Instalații pentru producerea cimentului și fabricarea sticlei)".

- Analiza ciclului de viață

Aplicarea analizei ciclului de viață (Lifecycle Analysis) reprezintă o metodă pentru cuantificarea impactului asupra mediului al unui produs sau serviciu, începând din faza de concepere (inclusiv resursele utilizate) până la eliminarea, distrugerea sau reciclarea acestuia după utilizare. Cu ajutorul acestui instrument se identifică și se cuantifică resursele materiale și energetice consumate, emisiile și deșeurile generate, se evaluează impactul potențial al acestora asupra mediului și se identifică opțiunile pentru reducerea acestor impacturi.

Analiza ciclului de viață al produsului presupune contabilizarea fluxurilor și poate fi aplicată atât proceselor de producție a bunurilor, cât și serviciilor.

Promovarea unor astfel de analize, în special pentru procesele de producție, începe să reprezinte din ce în ce mai mult o caracteristică a modului de abordare utilizat în procedurile aferente luării unor decizii care vizează îmbunătățirea performanțelor de operare.

O serie de proiecte au fost realizate în cadrul Programului sectorial de cercetare-dezvoltare în industrie, urmărindu-se prin aceasta conștientizarea, într-o măsură tot mai mare, a acestui tip de abordare, promovându-se astfel acțiuni de decuplare a creșterii economice de efectele adverse asupra mediului.

Au fost finanțate în cadrul Programului sectorial în domeniul de cercetare-dezvoltare în industrie proiecte care au luat în considerare utilizarea analizei ciclului de viață ca instrument de evaluare a efectelor asupra mediului.

Exemple: "Soluții alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerințele europene"

"Studiu privind reducerea conținutului de metale grele în baterii și acumulatori pentru autovehicule"

- Eticheta ecologică comunitară

Prin schema de acordare a etichetei ecologice s-a stabilit un sistem de promovare a produselor cu impact minim asupra mediului, pe întreaga durată a ciclului de viață.

Regulamentul nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a Etichetei ecologice a fost transpus în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 236/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului ICE nr. 1.980/2000 din 17 iulie 2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. Etichetarea ecologică se acordă la cerere și identifică performanța de mediu generală a unui produs sau serviciu.

MMDD reprezintă autoritatea competentă care acordă eticheta ecologică, iar în luarea deciziilor este sprijinit de Comisia Națională pentru Acordarea Etichetei Ecologice*7).

-----

*7) http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/eticheta_ecologica/eticheta_ecologica.htm

Până în prezent au fost acordate două etichete ecologice pentru:

- grupul de produse textile la Societatea Comercială "Argeșeana" - S.A. Pitești;

- grupul de produse saltele de pat la Societatea Comercială "Bioflex" - S.A. Sibiu

Promovarea și mediatizarea etichetei ecologice constituie acțiuni permanente. Au fost realizate primele broșuri informative: "Eticheta ecologică - broșură informativă pentru agenții economici" și "Eticheta ecologică - Ghidul consumatorilor".

În domeniul ecoetichetei, reglementat de Regulamentul CE nr. 1.980/2000, s-au desfășurat următoarele acțiuni:

- campanie de promovare a etichetei ecologice în România cu suportul Reporter economic, prin organizarea unor seminarii în mai multe orașe din țară: București, Cluj, Sibiu, Timișoara, Iași, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Constanța și Ploiești (începută în luna februarie 2007);

- organizarea cu sprijinul Comisiei Europene a unui seminar TAIEX cu tematica "Asistență tehnică în vederea implementării Regulamentului nr. 1.980/2000 privind stabilirea schemei de acordare a etichetei ecologice comunitare";

- începând cu luna octombrie 2007, s-au organizat mai multe seminarii în cadrul unei săptămâni de promovare a Florii europene în România, evenimente realizate cu sprijinul experților Comisiei Europene;

- organizarea unui seminar TAIEX cu tema "Eticheta ecologică pentru servicii de cazare turistică și serviciile de camping - oportunitate pentru dezvoltarea turismului durabil în România";

- Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, împreună cu Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale vor începe o campanie de promovare a etichetei ecologice în România prin:

- organizarea a 4 seminarii și realizarea de materiale informative, destinate societăților hoteliere și pensiunilor;

- colaborare în cadrul unui proiect UNIDO care are două componente, dintre care una pe "cleaner production", în domeniul hotelier; vor fi implicate circa 20-25 de hoteluri din București și din regiunea Văii Prahovei; vor avea loc întâlniri în care se vor prezenta și materiale despre eticheta ecologică; proiectul se derulează pe o perioadă de 2 ani;

- colaborare în cadrul strategiei de ecoturism prin introducerea informațiilor din domeniul etichetei ecologice aplicate serviciilor de cazare turistică.

- martie 2008 - cu sprijinul experților Comisiei Europene s-au organizat două seminarii pentru industria lubrifianților;

- coordonarea elaborării unor materiale informative broșuri, pliante, afișe, fluturași;

- mediatizarea etichetei ecologice prin mass-media;

- crearea unei pagini web pe site-ul MMDD.

- Ecoproiectarea

România a transpus în legislația națională prevederile Directivei 2005/32/CE, care stabilește cadrul pentru stabilirea cerințelor de ecodesign pentru produsele utilizatoare de energie, directivă care amendează Directiva Consiliului 92/42/CEE și Directivele 96/57/CE și 2000/55/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului prin Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2007 privind cerințele de ecoproiectare pentru produsele consumatoare de energie și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 574/2005 privind stabilirea cerințelor referitoare la eficiența cazanelor noi pentru apă caldă care funcționează cu combustibili lichizi sau gazoși, a Hotărârii Guvernului nr. 1.039/2003 privind stabilirea cerințelor referitoare la etichetarea și eficiența energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 1.160/2003 privind stabilirea cerințelor de eficiență energetică pentru introducerea pe piață a balasturilor pentru sursele de iluminat fluorescent, cu completările ulterioare.

Autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor acestei hotărâri este Ministerul Economiei și Finanțelor.

Implementarea prevederilor privind ecoproiectarea contribuie la dezvoltarea durabilă prin încurajarea îmbunătățirilor continue, care nu implică costuri excesive, în ceea ce privește impactul generat asupra mediului de produsele utilizatoare de energie, în principal prin identificarea surselor majore de impact negativ asupra mediului și evitarea transferului de poluanți dintr-o componentă de mediu în alta. De asemenea, alinierea la cerințele specifice privind ecoproiectarea va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto, prin îmbunătățirea eficienței energetice a produselor utilizatoare de energie.

În implementarea prevederilor privind ecoproiectarea produselor consumatoare de energie au fost desemnate autoritățile competente responsabile pentru supravegherea pieței, urmând să fie îmbunătățite aranjamentele organizatorice necesare.

De asemenea, se are în vedere încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii de a adopta, încă din faza de proiectare a acestor produse, soluții care să corespundă cerințelor de ecoproiectare.

La nivelul anului 2005 s-a desfășurat și în România campania de informare "Ecoproiectare pentru IMM", prin intermediul unui proiect finanțat prin programul comunitar pentru IMM, fiind elaborat "Ghidul destinat sprijinirii întreprinderilor din ramurile electrotehnica și electronică în vederea introducerii și aplicării metodologiei de ecoproiectare în producerea de echipamente".

Acest ghid constituie un instrument util pentru îmbunătățirea performanței de mediu a echipamentului de-a lungul întregului ciclu de viața și, mai ales, la terminarea acestuia, când echipamentul devine deșeu. Ghidul se adresează în special celor interesați de proiectarea și dezvoltarea produselor electrice și electronice și responsabililor pe probleme de mediu ai societăților din ramurile electrotehnica și electronică.

- Creșterea eficienței energetice și utilizarea resurselor regenerabile

Competitivitatea economică și dezvoltarea durabilă se bazează în mare măsură pe consumul eficient de resurse energetice și de energie.

Obiectivul pe termen lung este reducerea intensității energetice primare pentru atingerea țintei naționale (reducere cu 40% până în anul 2015) și reducerea gradului de poluare generat de sectorul energetic.

România este caracterizată printr-o intensitate energetică primară și finală extrem de ridicată comparativ cu media Uniunii Europene - 25 (aproximativ de 4 ori mai ridicată). Mai mult, analiza comparativă a indicatorilor specifici de competitivitate arată că intensitatea energetică reprezintă factorul de competitivitate cu cel mai mare decalaj față de țările Uniunii Europene.

În cadrul strategiilor naționale pentru eficiență energetică și valorificarea resurselor regenerabile de energie, ținta României este de reducere a intensității energetice primare și de creștere a ponderii energiei produse din resurse regenerabile în consumul energetic național brut. Aceste obiective sunt realizabile numai prin investiții semnificative în reabilitarea și extinderea capacităților de producție, în rețelele de transport și de distribuție și în protecția mediului.

Deși România dispune de un potențial tehnic semnificativ pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie, o foarte mică parte este valorificată, exceptând resursele hidro din hidrocentrale mari.

Domeniile majore de intervenție sunt: energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; diversificarea rețelelor de interconectare în vederea creșterii securității furnizării energiei.

Ca operațiuni indicative sunt stabilite:

- sprijinirea investițiilor în instalații și echipamente pentru operatorii industriali, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătățirii eficienței energetice;

- sprijinirea investițiilor verzi în extinderea și modernizarea rețelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului, precum și ale rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, în scopul reducerii pierderilor în rețea și realizării în condiții de siguranță și continuitate a serviciului de transport și distribuție;

- investiții în instalații de desulfurare a gazelor de ardere, arzătoare cu NOx redus și filtre pentru instalațiile mari de ardere din grupuri modernizate-retehnologizate;

- investiții în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: biomasei, resurselor hidroenergetice (în capacități de mică putere <10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie;

- sprijinirea investițiilor pentru interconectarea rețelelor naționale de transport al energiei electrice și gazelor naturale cu rețelele europene.

În cadrul colaborării bilaterale cu Danemarca s-au derulat proiecte care au vizat utilizarea surselor regenerabile de energie: "Rumeguș 2000", derulat în 5 localități, și "Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centrală din Oradea-zona 2 și Beiuș".

În cadrul Planului sectorial de cercetare-dezvoltare din industrie, s-a realizat tema "Abordarea strategică privind valorificarea potențialului de producere și utilizarea biocarburanților și direcții de acțiune pentru dezvoltarea și utilizarea biomasei" de către INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică, ICIA Cluj-Napoca.

Prin Programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice", respectiv axa 4 - Creșterea eficienței energetice și a siguranței alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbărilor climatice, se vor susține în perioada 2008-2013 investiții în următoarele domenii-cheie: energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punctul de vedere al mediului); valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi; sprijinirea investițiilor pentru interconectarea rețelelor naționale de transport al energiei electrice și al gazelor naturale cu rețelele europene.

În luna octombrie 2006, România a devenit partener oficial al Parteneriatului pentru energie regenerabilă și eficiență energetică (REEEP), parteneriat ce sprijină la nivel internațional politicile și reglementările în aceste domenii, reprezentarea fiind asigurată de Agenția Română pentru Conservarea Energiei (ARCE).

4.3. Mobilizarea surselor de finanțare

Pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltării și aplicării tehnologiilor de mediu/ecoinovațiilor se agreează o strategie orientată spre toate sursele de sprijin financiar de la nivel național, al Uniunii Europene și global.

- Principalele instrumente de implementare a politicilor din domeniul cercetare-dezvoltare și inovare

Susținerea financiară din fonduri publice a activităților de cercetare-dezvoltare-inovare la nivel național se realizează prin:

(i) programele de CDI, coordonate de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică;

(îi) programele de cercetare coordonate de Academia Română;

(iii) planurile sectoriale CD pentru susținerea activităților de cercetare-dezvoltare necesare pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare specifice la nivel de sector.

Accesul la programele CDI finanțate din fonduri publice se realizează în regim competițional și, cu excepția programelor-nucleu de CD, este deschis tuturor categoriilor de participanți instituții cu profil CD, universități, întreprinderi cu capacitate de cercetare-dezvoltare, IMM-uri etc.

- Surse de finanțare europeană și internațională pentru dezvoltarea și introducerea tehnologiilor de mediu

Pentru dezvoltarea tehnologiilor de mediu, România beneficiază de experiența dobândită în utilizarea instrumentelor de preaderare - Programele: PHARE, ISPA-Mediu, SAMTID, SAPARD, LIFE, precum și de instrumente postaderare.

Pentru proiectele de mediu, din Fondul de coeziune, sunt disponibile resurse financiare ridicate (aproximativ 400-500 milioane euro/an).

România a aderat la Facilitatea globală pentru mediu (GEF) în anul 1994 și a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF, 8 proiecte de țară și 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecția apelor Mării Negre și ale Dunării.

Prin POS Mediu, în cadrul celor 5 axe prioritare, se va acorda sprijin pentru: extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată; dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate; îmbunătățirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate; implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii; dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc *8).

-----

*8) http://www.mmediu.ro/proiecte_europene_pos.htm

În cadrul axei prioritare 1 a POS - CCE se va acorda sprijin pentru achiziția de servicii calificate pentru implementarea și certificarea sistemului de management de mediu (sau a înregistrării EMAS), precum și pentru îndeplinirea și verificarea respectării criteriilor pentru acordarea etichetei ecologice, aferente diferitelor grupuri de produse. Tot pe această direcție se încadrează și susținerea dezvoltării și acreditării laboratoarelor de încercări și analize *9).

-----

*9) http://amposcce.minind.ro/

Prin Programul național de dezvoltare rurală se are în vedere și promovarea producerii și utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei. Astfel, în perioada 2007-2009, valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50%, dar nu va depăși 1,5 milioane euro pentru proiectele care includ și investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile. În perioada 2010-2013, valoarea maximă eligibilă va fi de 3 milioane euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% și nu va depăși 1,2 milioane euro pentru proiectele care includ și investiții pentru producerea și utilizarea energiei regenerabile*10).

-----

*10) http://www.mapam.ro/pages/page.php?self=03 amp;sub=0302

Prin Programul operațional regional (POR) 2007-2013 axa prioritară 2: Consolidarea mediului de afaceri regional și local vor fi sprijinite financiar următoarele structuri de afaceri: parcuri industriale, științifice, tehnologice, de afaceri și platforme logistice. Se are în vedere încurajarea participării sectorului privat în activitățile de CDI, prin creșterea cheltuielilor proprii (inclusiv de investiții) ale întreprinderilor pentru a aplica reglementările europene și internaționale în domeniul mediului, inclusiv prin introducerea de tehnologii de mediu*11).

-----

*11) http://www.mdlpl.ro/index.php?p=205

4.4. Stimularea pieței pentru tehnologiile de mediu și ecoinovații prin instrumente de piață și ajutor de stat

- Fondul pentru mediu

Acest fond a fost constituit în anul 2000 ca instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor prioritare pentru protecția mediului și a devenit operațional din anul 2002. Gestionarea Fondului pentru mediu este asigurată de Administrația Fondului pentru Mediu, instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. Fondul pentru mediu s-a constituit în baza principiilor europene "Poluatorul plătește" și "Responsabilitatea producătorului", în vederea implementării legislației privind protecția mediului, armonizată cu prevederile acquis-ului comunitar și nu poate fi confundat cu niciunul dintre fondurile europene.

În primă fază, Fondul pentru mediu a funcționat în baza Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările și completările ulterioare, actualmente fiind reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare. Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susținerii și realizării proiectelor pentru protecția mediului, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare în domeniul protecției mediului.

Fondul pentru mediu se constituie din taxe și contribuții, ce urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Sursele de alimentare a Fondului pentru mediu sunt reprezentate de:

- contribuția de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoase de către deținătorii de astfel de deșeuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se rețin prin stopaj la sursă de către operatorii economici colectori și/sau valorificatori, autorizați potrivit legislației în vigoare privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, care au obligația să le vireze la Fondul pentru mediu;

- taxele pentru emisiile de poluanți în atmosferă, provenite de la surse fixe, încasate de la operatori economici;

- taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deșeurilor valorificabile;

- taxa de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piața națională de către producătorii și importatorii de bunuri ambalate și de ambalaje de desfacere;

- contribuția de 2% din valoarea substanțelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piață de către producători și importatori, cu excepția celor utilizate la producerea medicamentelor;

- contribuția de 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn brut obținute în urma exploatării de către proprietarul sau, după caz, administratorul pădurii; contribuția se achită de către cumpărătorul operator economic, care introduce masa lemnoasă într-un proces de prelucrare;

- taxa de 1 leu/kg anvelopă, încasată de la producătorii și importatorii care introduc pe piață anvelope noi și/sau uzate destinate reutilizării;

- contribuția de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare;

- donațiile, sponsorizările, asistența financiară din partea persoanelor fizice sau juridice române ori străine și a organizațiilor sau organismelor internaționale;

- sumele încasate din rambursarea finanțărilor acordate, dobânzi, penalități de întârziere, alte operațiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

- sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentru mediu;

- cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor și a autorizațiilor de mediu;

- dobânzile și penalitățile de orice fel datorate de către debitorii Fondului pentru mediu;

- taxa pe poluare pentru autovehicule, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

NOTĂ: există un proiect de lege care:

1. modifică următoarea taxă:

- taxa de 2 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piața națională de către producătorii și importatorii de bunuri ambalate și de ambalaje de desfacere;

2. introduce noi taxe:

- o taxă, denumită în continuare Ecotaxa, în valoare de 0,2 lei/bucată pentru pungile de tip sacoșe din materiale care nu sunt biodegradabile, încasată de la operatorii economici care introduc pe piața națională astfel de ambalaje de desfacere; Ecotaxa se evidențiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afișează la loc vizibil în vederea informării consumatorilor finali;

- o contribuție de 100 lei/tonă, datorată de unitățile administrativ-teritoriale începând cu anul 2009, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale și asimilabile colectate și încredințate spre eliminare finală, plata făcându-se pe diferența dintre obiectivul anual de diminuare aplicat cantității de deșeuri colectate și cantitatea efectiv valorificată sau incinerată în instalații de incinerare cu recuperare de energie.

O parte din aceste sume se întoarce la operatorii economici, cu respectarea legislației privind ajutorul de stat, prin finanțarea proiectelor ce vizează creșterea performanțelor de mediu și reducerea impactului activităților economice asupra mediului. Alături de acești operatori economici, din Fondul pentru mediu mai primesc resurse financiare organizațiile neguvernamentale, autoritățile locale și unitățile de învățământ, care în acest mod pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață din localitățile respective și în același timp pot educa și informa publicul asupra problemelor de mediu.

În vederea implementării legislației privind protecția mediului, implicit pentru reducerea poluării mediului cauzată de traficul rutier în marile centre urbane, în anul 2005 Guvernul României a luat decizia demarării Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto, urmărind astfel realizarea următoarelor obiective:

- diminuarea poluării aerului în aglomerările urbane, cauzată de emisiile de gaze de eșapament de la autoturisme, în scopul reducerii efectelor negative ale poluării aerului asupra sănătății populației și mediului;

- prevenirea formării deșeurilor ca urmare a abandonării autoturismelor uzate, recuperarea și reciclarea deșeurilor provenite din vehicule uzate.

În perioada 2005-2007 au fost înlocuite 46.161 mașini mai vechi de 12 ani, ceea ce a condus la reducerea poluării aerului cu aproximativ 1.000 tone CO, importante cantități de Pb, hidrocarburi și compuși organici volatili (COV), care contribuie la formarea poluanților secundari (ozon și alți oxidanți fotochimici).

Având în vedere degradarea spațiilor verzi de pe teritoriul localităților din România, cauzată de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltării activităților economice și sociale, în scopul îmbunătățirii calității mediului și a calității vieții prin creșterea suprafețelor reprezentate de spațiile verzi din localități, protejării și gestionării durabile a acestora, precum și al creșterii standardelor de viață a locuitorilor, pentru realizarea unor obiective prevăzute de cel de-al șaselea Program de acțiune pentru mediu al Comunităților Europene, adoptat prin Decizia Parlamentului European și Consiliului 1.600/2002/CE, începând cu anul 2007 s-a instituit Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.

Obiectivele acestui program sunt creșterea suprafețelor spațiilor verzi din localități și apropierea mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene prin dezvoltarea și modernizarea spațiilor verzi din localități și înființarea de noi parcuri, scuaruri și aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente. Beneficiarii acestui program sunt autoritățile administrației publice locale.

În sesiunea 27 iulie - 15 august 2007 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2007 102 proiecte în valoare de 58.713.055 lei. În sesiunea 3 - 31 ianuarie 2008 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 482/2008 97 de proiecte în valoare de 59.992.056,55 lei. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare din Fondul pentru mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de către Comitetul director al Fondului pentru mediu*12). Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către achiziționarea de aparatură cu tehnologie nepoluantă și proiecte de gestiune a deșeurilor (inclusiv deșeuri periculoase).

-----

*12) http://www.afm.ro/proiecte05_categorii.php

Din sumele colectate potrivit prevederilor Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului, după cum urmează:

Sunt în curs de finanțare proiecte privind: prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC); limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți provenite de la instalații mari de ardere; promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie; gestionarea deșeurilor lemnoase și a rumegușului provenite de la exploatările forestiere, pomicole și din industria de prelucrare a lemnului; reciclarea anvelopelor uzate; procesarea deșeurilor de sticlă în vederea reciclării; incinerarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase provenite din activitatea medicală; depozitarea deșeurilor; epurarea apelor uzate; protecția resurselor naturale; protecția și conservarea biodiversității; educarea și informarea publicului în domeniul protecției mediului.

- Programul de creștere a competitivității produselor industriale

Acest program multianual a fost promovat pentru prima oară în anul 2003. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt operatori economici cu obiect principal de activitate în industria prelucrătoare.

În cadrul acestui program se pot finanța proiecte ce au ca obiect:

- implementarea și certificarea sistemelor de management al calității și/sau a sistemelor de management de mediu;

- implementarea și certificarea sistemelor de management al sănătății și siguranței ocupaționale, a sistemelor de management pentru responsabilitate socială și igienă alimentară și/sau a sistemelor de management al securității informației;

- certificarea produselor și/sau obținerea etichetei ecologice pentru produse;

- asimilarea de tehnologii și produse noi realizate de operatorii economici pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul programelor CD finanțate din fonduri publice și aplicarea invențiilor autorilor români protejate de OSIM;

- organizarea și amenajarea în incinta operatorilor economici, în spațiile existente, de expoziții și/sau standuri de prezentare a produselor industriale;

- înregistrarea și protejarea pe piața externă a mărcilor, desenelor și modelelor industriale românești;

- dotarea și/sau modernizarea laboratoarelor de testare și etalonare existente, precum și acreditarea acestora, după caz;

- efectuarea de analize de evaluare comparativă pentru activități din industria prelucrătoare, în vederea realizării planurilor de restructurare-dezvoltare-viabilizare.

Până la data de 1 septembrie 2008 au fost depuse pentru finanțare în cadrul Programului de creștere a competitivității produselor industriale 3.030 de proiecte și au fost încheiate 1.617 contracte de finanțare.

- Mecanismele flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto

Potrivit principiilor care guvernează dezvoltarea durabilă, Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru realizarea țintelor propuse, astfel încât eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să se realizeze cu costuri financiare rezonabile. Cele 3 mecanisme flexibile sunt: Implementare în comun (JI), Mecanismul de dezvoltare curată (CDM) și Comercializarea internațională a emisiilor (IET), primele două fiind instrumente bazate pe proiecte concrete menite să promoveze transferul de tehnologie pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Deși mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme "voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiții tip Implementare în comun, prin cooperarea cu diferite state pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind cea mai atractivă țară din acest punct de vedere, conform agenției Point Carbon.

Pentru dezvoltarea proiectelor tip Implementare în comun (Joint Implementation, JI) România a inițiat și continuă să dezvolte cooperări bilaterale cu diverse state. Au fost încheiate 10 memorandumuri de înțelegere cu diferite state (Elveția, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia, Franța, Finlanda și Italia), precum și cu Fondul prototip al carbonului înființat de Banca Mondială. Transferul de unități de reducere a emisiilor (ERU-uri) va fi efectuat de către MMDD după anul 2008, numai pe baza rapoartelor de monitorizare a reducerilor efectiv realizate și verificate de către entități independente, acreditate în acest scop.

Implementarea în comun (Joint Implemention, JI) poate însemna pentru România în primul rând retehnologizare în câteva domenii prioritare:

- creșterea eficienței energetice a sistemelor de încălzire centralizată din orașe;

- schimbarea combustibililor în instalațiile de producere a energiei cu combustibili "curați";

- promovarea energiei neconvenționale și construcția instalațiilor de producere a energiei "curate" (în special energie hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, biomasă);

- finalizarea de hidrocentrale și modernizarea unor hidroagregate;

- evitarea emisiilor sau recuperarea (în scopul utilizării energiei) emisiilor de metan provenite de la depozitarea deșeurilor urbane;

- reducerea consumului final de energie în clădiri, precum și în aplicații și procese industriale.

Marea majoritate a proiectelor aprobate până în prezent se dezvoltă la nivelul autorităților locale, vizând: retehnologizarea sistemelor de încălzire centralizată (inclusiv prin utilizarea surselor regenerabile de energie - rumeguș, geotermal), închideri de depozite de deșeuri.

- Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Directivele Uniunii Europene 2003/87/CE și 2004/101/CE privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au fost transpuse în legislația românească prin Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Această schemă este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini statele membre ale Uniunii Europene în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Schema stabilește un sistem de limitare-tranzacționare (cap amp; trade) pentru instalațiile industriale care desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE (activități în domeniul energetic, inclusiv rafinării, producția și prelucrarea metalelor feroase, industria mineralelor - ciment, var, sticlă și ceramică - și alte activități celuloză și hârtie).

Planul național de alocare împreună cu sistemul de autorizare în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră (care include monitorizarea și raportarea acestor emisii) reprezintă primul pas spre crearea condițiilor pentru implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Planul național de alocare reprezintă documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră care se alocă la nivel național, la nivel de sectoare și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006. Această reglementare de mediu dă posibilitatea operatorilor să obțină surse financiare suplimentare în funcție de modul în care gestionează emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul companiei.

Toate operațiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv cu unități de emisii de gaze cu efect de seră, prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, vor fi înregistrate în Registrul național care va fi administrat de MMDD, prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Registrul național al emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă o bază de date electronică unică, standardizată și securizată, care înregistrează și urmărește toate operațiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră și cu unități de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto.

De asemenea, Registrul național asigură evidența corespunzătoare a operațiunilor electronice de emitere, deținere, transfer și anulare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, inclusiv a operațiunilor electronice cu unități de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto.

Pentru informarea publicului în domeniu, s-a înființat și funcționează site-ul www.eu-ets.ro

În ceea ce privește sursele regenerabile de energie România are obligația de a elabora și de a prezenta Comisiei Europene, până la data de 31 martie 2010, un plan național de acțiune cu obiective, termene de execuție și responsabilități precise (defalcate pe domeniile electricitate, încălzire și răcire, transporturi). Ținta Uniunii Europene este ca circa 21% din totalul consumului de electricitate să provină din surse regenerabile până în anul 2010. Obiectivul pe care și l-a propus România este mult mai ambițios: 34% la nivelul anului 2013. Se urmărește ca în anul 2013 12% din consumul intern brut de energie să fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului "certificatelor verzi" va obliga furnizorii să achiziționeze energie electrică produsă din surse regenerabile în proporție de 9-10% din consumul brut de energie electrică raportat la cantitatea de electricitate vândută consumatorilor, având în vedere că mecanismul centralizat de tranzacționare, Piața certificatelor verzi, funcționează încă din anul 2005. De asemenea, legislația în domeniu prevede că furnizorii sunt obligați să achiziționeze anual un număr de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii și cantitatea de energie electrică furnizată anual consumatorilor finali.

- Programul Termoficare 2006-2015 căldură și confort

Scopul programului de investiții de Termoficare 2006-2015 căldură și confort îl reprezintă eficientizarea sistemelor de alimentare cu energie termică și are ca obiectiv final reducerea consumului de energie termică cu cel puțin 1 milion Gcal/an raportat la consumul de resurse energetice primare în 2004.

Programul finanțează investiții realizate în:

Programul de investiții Termoficare 2006-2015 continuă investițiile realizate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 430/2004, cu modificările ulterioare, pentru reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică cu circa 1.500 milioane lei.

În România transportul și distribuția integrală a agentului termic, precum și producerea unei părți din necesarul de căldură reprezintă sarcina autorităților administrației publice locale și a celor aflate în coordonarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative. La nivel național mai sunt 97 de localități în care serviciile de alimentare cu energie termică sunt asigurate în sistem centralizat. Acestea deservesc mai mult de 1.726.000 de apartamente și furnizează anual populației circa 16.300.000 Gcal. De precizat că circa 30 de operatori de termoficare din marile orașe produc/distribuie aproape 85% din energia termică totală pentru încălzirea în sistem centralizat, la nivel național. Întrucât marea majoritate a centralelor termoelectrice se găsește în imediata apropiere a comunităților sau chiar în perimetrul acestora, se impun importante măsuri de modernizare, dezvoltare și reabilitare pentru respectarea normelor de mediu.

În acest sens, se vor întreprinde măsuri cu privire la:

1. reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă - prin modernizarea electrofiltrelor și scăderea nivelului de pulberi conform normelor europene de mediu;

2. reducerea emisiilor de NOx conform normelor europene de mediu - prin schimbarea sistemului de ardere cu arzătoare și redimensionarea surselor la nivelul necesar;

3. reducerea emisiilor de SO2 conform normelor europene de mediu - pentru centralele care folosesc lignit și păcură se va face prin achiziționarea de și montarea unor instalații de desulfurare, care prin procedee specifice (injecție uscată sau desulfurare umedă) vor absorbi SO2 din gazele de ardere;

4. închiderea depozitelor de zgură și cenușă neconforme, până în anul 2014 - în conformitate cu perioadele de tranziție obținute de fiecare operator - prin negocierile cap. 22 "Mediu";

5. deschiderea de noi depozite - care să respecte normele europene de mediu în vigoare;

6. reabilitarea rețelelor primare și secundare de distribuție a agentului termic - pentru creșterea eficienței energetice care determină scăderea cantității de combustibil, prin scăderea cantității de energie produsă, deci implicit scăderea semnificativă a noxelor în atmosferă.

În vederea modernizării sistemelor de producere a energiei termice s-a trecut și la producerea de energie verde. Principalele surse utilizate în prezent sunt:

- deșeuri de lemn (în zonele împădurite Vatra Dornei, Miercurea-Ciuc etc.);

- apă termală în zonele cu disponibilități (Călimănești, Beiuș, Chișineu-Criș)

- porumb (Oradea).

Prin axa prioritară 3 a POS Mediu "Reducerea poluării și diminuării efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare" http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/pos_mediu.htm se va reduce impactul negativ asupra mediului și sănătății umane în zonele cele mai poluate care au sisteme de termoficare neconforme. Primordială este promovarea utilizării surselor regenerabile de energie și, acolo unde este posibil, utilizarea în sistemele de încălzire urbană a surselor regenerabile sau a surselor de energie mai puțin poluante. Beneficiarele acestei axe prioritare finanțate din Fondul de coeziune vor fi autoritățile administrației publice locale care dețin sisteme municipale de încălzire.

Până în anul 2013 România va înregistra reduceri majore ale emisiilor de poluanți în aer (SO2, NOx și pulberi) provenite de la instalațiile mari de ardere (IMA), ca urmare a conformării la Directiva 2001/80/CE. POS Mediu acordă sprijin IMA, în cadrul sistemului municipal de încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalației, iar POS Competitivitate finanțează IMA care furnizează energie electrică în sistemul național de energie, în vederea îmbunătățirii eficienței acestora.

- Restructurarea taxelor de mediu

Analizând comparativ cuantumul taxelor care se percep pentru mediu în țările est-europene, vest-europene și în România, se constată că în țările din Europa de Vest nivelul acestor taxe este de 3% din PIB, în timp ce în România acestea reprezintă mai puțin 1% din PIB.

În anul 2006, la inițiativa Băncii Naționale a României, MMDD a înființat un grup de lucru pentru analizarea taxelor având componentă de mediu și pentru identificarea de noi zone de taxare. Din acest grup de lucru au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, Administrației Fondului pentru mediu, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Gărzii Naționale de Mediu, Băncii Naționale a României, Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. În urma întâlnirilor acestui grup de lucru s-au tras următoarele concluzii:

- mediul este o sursă subimpozitată în acest moment în România;

- trebuie să se aibă în vedere taxarea consumatorului, așa cum se întâmplă în acest moment în alte țări;

- trebuie revăzut nivelul taxelor de mediu pentru sectorul construcțiilor, minier și pentru combustibili, în funcție de acțiunile întreprinse în scopul protejării mediului (majorarea taxelor pentru neluarea niciunei măsuri, reducerea taxelor pentru luarea unor măsuri, de exemplu aplicarea rezultatelor CDI relevante, certificarea ISO 14001 etc.);

- trebuie identificate zone de taxare viabile, fără a afecta competitivitatea activităților economice.

- Ajutor de stat pentru aplicarea tehnologiilor de mediu

Finanțarea proiectelor complexe din Fondul pentru mediu se realizează sub formă de scheme de ajutor de stat în cadrul cărora se aplică Regulamentul pentru ajutorul de stat regional, ale cărui prevederi sunt conforme cu reglementările europene în vigoare. Pentru susținerea unora dintre proiectele din cadrul programelor operaționale sectoriale și Programului operațional regional se acordă ajutor de stat pentru protecția mediului și ajutor de stat regional, acordate în conformitate cu regulamentele naționale ce transpun regulamentele comunitare în aceste domenii.

- Ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare

Programele din PNCDI funcționează ca scheme de ajutor de stat pentru CD, în cadrul cărora se aplică Regulamentul pentru ajutorul de stat pentru CD, ale cărui prevederi sunt conforme cu reglementările europene în vigoare.

Conform noului Cod fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2007, se aplică următoarele măsuri de stimulare fiscală a activităților CD ale operatorilor economici:

1. reducere de impozit prin deducere de cheltuieli;

- deducerea, la determinarea profitului impozabil, a cheltuielilor CD (ca și a celor pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform standardelor de calitate, inclusiv celor pentru protejarea mediului și conservarea resurselor), (art. 21 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);

- deducerea a 20% din valoarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie (art. 38 din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal);

- încadrarea la venituri neimpozabile a veniturilor obținute de persoanele fizice din aplicarea (de către titular sau licențiați) sau din concesionarea brevetelor (art. 48 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal);

2. reducere de impozit prin metoda de amortizare a cheltuielilor:

- opțiuni flexibile de amortizare pentru active corporale și necorporale [art. 24 alin (6) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal:

"(6) b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată.

..................................................................................................

4.5. Achiziții publice ecologice

Includerea aspectelor de mediu în cadrul achizițiilor (achiziții ecologice) poate contribui substanțial la dezvoltarea durabilă a sistemului socioeconomic național.

Legislația națională referitoare la achiziții publice a fost modificată și completată în scopul armonizării cu reglementările la nivelul Uniunii Europene (Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii). Conform noilor reglementări, performanțele și cerințele funcționale prin care se definesc specificațiile tehnice, cuprinse în caietul de sarcini elaborat de autoritatea contractantă, pot include și caracteristici care se referă la impactul asupra mediului al produsului sau serviciului achiziționat. În cazul în care autoritatea contractantă solicită includerea anumitor cerințe de mediu în specificațiile privind performanțele și cerințele funcționale, atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau parțial, criterii definite prin "etichete ecologice" europene, (mulți)naționale sau prin orice alte etichete ecologice.

România participă la Grupul de lucru al Comisiei Europene pentru achiziții publice ecologice (Green Public Procurement). MMDD a organizat și va continua să organizeze seminarii, conferințe, cursuri prin care să disemineze informațiile necesare în scopul schimbării mentalității instituțiilor publice și a producătorilor față de achizițiile "verzi", precum și a promovării acestora. În anul 2007 au fost organizate 3 seminarii TAIEX "Ecoprocurement" la București, Iași și Cluj-Napoca pentru a informa și a instrui achizitorii publici cu privire la necesitatea includerii aspectelor de mediu în achizițiile publice*13).

-----

*13) http://www.mmediu.ro/upp/achizitii.htm

A fost constituit în coordonarea MMDD grupul de lucru pentru elaborarea Planului național de acțiune pentru achizițiile publice ecologice (PNAPE). PNAPE stabilește criterii ecologice pentru 8 grupe de produse și servicii de interes pentru administrația publică și prevede țintele naționale (voluntare sau obligatorii) aferente fiecărui grup de produse și servicii. PNAPE va finanța, de asemenea, dezvoltarea de criterii ecologice la nivel național, precum și instruirea achizitorilor publici. Totodată, politica achizițiilor publice ecologice va fi promovată prin campanii de conștientizare (conferințe, broșuri etc.).

4.6. Informarea, educarea și instruirea

În vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru educație și formare profesională stabilite în cadrul Consiliului European Barcelona 2002 este necesară adâncirea procesului de reformă a sistemului educațional românesc. Astfel, se are în vedere crearea premiselor pentru o mai bună adaptare a rețelei universitare la cerințele pieței muncii, asigurarea calității educației, precum și compatibilizarea sistemului național de învățământ cu sistemul european de educație și formare profesională.

Educația reprezintă factorul strategic al dezvoltării viitoare a țării prin contribuția sa esențială la modelarea multidimensională și anticipativă a capitalului uman. Educația este percepută ca factor al dezvoltării durabile. Se dorește ca educația pentru dezvoltare durabilă să se dezvolte ca un concept larg și cuprinzător, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, dar și la problemele economice și sociale.

Deși nu există o strategie la nivel național privind educația și conștientizarea în domeniul protecției mediului, acestea joacă un rol important în strategiile sectoriale, constituind instrumente pentru realizarea unei dezvoltări socioeconomice durabile. În România, în ultimii 10 ani s-a dezvoltat considerabil învățământul superior în domeniul mediului, prin înființarea unor specializări de mediu în cadrul universităților și prin dezvoltarea unor centre/departamente noi pentru tehnologii de mediu/ecoinovații.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 635/2008 privind structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările/programele de studii universitare de licență acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, organizate de acestea, cu modificările ulterioare, Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licență și al specializărilor din cadrul acestora, al specializărilor reglementate sectorial și/sau general (anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 635/2008) prevede domenii de studii universitare de licență și specializări referitoare la mediu, după cum urmează:

- domeniul de studii universitare de licență Știința mediului, cu specializările: Chimia mediului, Ecologie și protecția mediului, Geografia mediului, Fizica mediului, Știința mediului;

- domeniul de studii universitare de licență Economie, cu specializările: Economia mediului, Economie agroalimentară și a mediului;

- domeniul de studii universitare de licență Inginerie chimică, cu specializarea Ingineria substanțelor anorganice și protecția mediului;

- domeniul de studii universitare de licență Inginerie civilă, cu specializarea Inginerie sanitară și protecția mediului;

- domeniul de studii universitare de licență Ingineria mediului, cu specializările: Ingineria și protecția mediului în industrie, Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice, Ingineria și protecția mediului în industria chimică și petrochimică, Inginerie și protecția mediului în agricultură, Ingineria dezvoltării rurale durabile, Ingineria mediului.

După cum se poate constata, analizând structura instituțiilor de învățământ superior de stat și particular, majoritatea instituțiilor de învățământ superior au în structură facultăți și/sau specializări referitoare la protecția mediului.

Hotărârea Guvernului nr. 635/2008 cuprinde noi specializări, propuse de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau de senatele universităților, ca de exemplu: "Inginerie și management forestier" și "Reconstrucție ecologică". Prin introducerea noilor specializări se are în vedere asigurarea unui echilibru corespunzător între studiile de licență și studiile de masterat. Universitățile au dezvoltat, de asemenea, programe de studii universitare de masterat specializate. Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 4.644/2008, cu modificările și completările ulterioare, prevăd programe de studii de masterat acreditate după cum urmează:

- Biotehnologii în protecția mediului;

- Climatologie și hidrologie;

- Evaluarea integrată a stării mediului;

- Inginerie alimentară și mediul înconjurător;

- Managementul protecției mediului în industrie;

- Gestionarea efectelor schimbărilor climatice;

- Managementul resurselor naturale.

În privința informării și comunicării în domeniul tehnologiilor de mediu, se organizează seminarii, conferințe, dezbateri comune privind impactul acquis-ului de mediu asupra tehnologiilor și echipamentelor. Pentru viitor se au în vedere intensificarea și permanentizarea acestor acțiuni. Prin colaborare cu camerele de comerț și industrie va fi realizat un program amplu de promovare a ETAP, în scopul stimulării pieței pentru tehnologiile de mediu. Prin aceste acțiuni se așteaptă ca în primă etapă (2008-2009) să se colecteze idei și să se pună în practică acțiuni de promovare a ETAP (ghiduri de finanțare, newsletter, forum, interviuri, conferințe, ateliere de lucru etc.), pentru ca eficacitatea acestora să fie ulterior analizată în cadrul Grupului de lucru ETAP România.

- Baza de date pentru tehnologii de mediu

În prezent, la nivel național nu există o bază de date centralizată cu privire la tehnologiile de mediu, informațiile fiind disparate, pe paginile web ale instituțiilor publice și ale organizațiilor cu preocupări în domeniu. Este așadar necesară integrarea tuturor informațiilor relevante într-o sursă unică, precum și crearea unei interfețe ușor accesibile utilizatorilor. De aceea, MMDD își propune dezvoltarea unui portal bilingv (româno-englez) destinat promovării tehnologiilor de mediu/ecoinovații, care să conțină:

- informații generale despre tehnologiile de mediu/ecoinovații;

- lista cu paginile web unde pot fi accesate baze de date pentru tehnologii de mediu/ecoinovații;

- o bază de date privind rezultatele parțiale sau finale ale proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice, cu diferite niveluri de acces pentru utilizatori;

- o bază de date privind activitățile desfășurate de operatorii economici producători și importatori de tehnologii de mediu, precum și de cei cu activități în promovarea acestora;

- ghiduri de finanțare pentru accesarea fondurilor relevante de către operatorii economici, linkuri la toate informațiile relevante privind finanțarea, disponibile pe paginile web ale altor instituții/organizații;

- documente relevante (legislație, planuri de acțiune, documente de poziție etc. din România și din Uniunea Europeană);

- studii de caz, inițiative și proiecte de succes relevante, din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene;

- știri (inițiative legislative, manifestări expoziționale, lansări de programe, conferințe și seminarii etc.).

Pentru a stimula participarea institutelor de cercetare și a operatorilor economici la târguri și expoziții de tehnologii de mediu, se va analiza posibilitatea dezvoltării unui mecanism de susținere financiară a participării.

4.7. Promovarea tehnologiilor de mediu la nivel global

Cooperare în regiunea Mării Negre

Institutele de cercetare din România participă la programe internaționale, bilaterale și regionale, contribuind la întărirea, extinderea și internaționalizarea ariei de cercetare europene în domeniu.

Spre exemplu, o serie de proiecte implementate de INCD Marină Constanța au avut ca obiective întărirea cooperării în regiunea Mării Negre, îmbunătățirea managementului informațiilor științifice și a bazelor de date prin utilizarea celor mai avansate tehnici în domeniu, promovarea contribuției europene la sistemul global de observare a oceanului și climei, îmbunătățirea capacității de prognoză, realizarea planificărilor transnaționale în cadrul ICZM (Integrated Coastal Zone Management).

Transfer de expertiză în sud-estul Europei

În luna mai 2008, România și Serbia au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul protecției mediului, acesta fiind primul document încheiat în acest sector între cele două state. Aceasta înseamnă atât o colaborare pe termen lung în domeniul protecției mediului, cât și un sprijin reciproc în acest sector.

Potrivit memorandumului de înțelegere în domeniul protecției mediului, cooperarea dintre cele două părți vizează armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar de mediu, implementarea convențiilor și acordurilor internaționale în domeniul protecției mediului, a instrumentelor pentru protecția mediului și integrarea lor în politicile sectoriale, gestionarea deșeurilor solide, a calității aerului, prevenirea poluării industriale, prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului și implementarea unor proceduri de notificare în cazul unor astfel de accidente cu efect transfrontier, managementul și protejarea ariilor ecologice sensibile, incluzând ariile naturale protejate, educație și pregătire pe probleme de mediu.

5. APLICAREA TEHNOLOGIILOR DE MEDIU ÎN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR

Dezvoltarea urbană contribuie la implementarea măsurilor de prevenire a schimbărilor climatice prin stabilirea unor reguli privind organizarea spațială a activităților, modul de folosire a terenurilor și echiparea cu infrastructură, configurarea transportului urban, utilizarea tehnologiilor ecologice, utilizarea de metode de proiectare urbană ecologică, elaborarea și implementarea de politici de atenuare a efectelor de seră și de adaptare la schimbările climatice. În acest context, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (MDLPL) este autoritatea responsabilă pentru implementarea Directivei 89/106/CCE privind produsele pentru construcții și Directivei 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor.

Programe naționale ce susțin dezvoltarea tehnologiilor de mediu în sectorul construcțiilor:

- Programul-pilot de reabilitare termică finanțat de Fondul elvețian de contrapartidă și cofinanțat de MDLPL și autoritatea locală:

- prima etapa 2003-2004: reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate cu destinația de locuințe sociale, cuprinzând 12 blocuri de locuințe sociale, totalizând circa 100 de unități locative;

- etapa a II-a 2005-2008 - reabilitarea termică a unor clădiri proprietate publică din domeniul asistenței sociale și ocrotirii sănătății, cuprinzând 20 de clădiri.

- Programul multianual de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate

Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice precizează că: "Programul național de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, adoptat de Guvern în luna iulie 2002, prevede reabilitarea, în intervalul 2004-2015, a 25 de mii de clădiri de locuit multietajate." În cadrul acestui program coordonat de MDLPL au fost incluse în perioada 2005-2006 693 de blocuri de locuințe condominii pentru care s-au realizat 684 de audituri energetice, 435 de studii de fezabilitate, 372 de proiecte tehnice, iar la 14 blocuri au fost realizate lucrările de reabilitare termică.

Cele 14 blocuri finalizate în perioada 2006-2007 se află în orașele: Buzău, Mediaș, Moldova Nouă, Ploiești, Topoloveni, București, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamț, Târgoviște, Târgu Mureș.

În anul 2008, MDLPL a alocat fonduri pentru realizarea lucrărilor de reabilitare termică pentru încă 145 de blocuri de locuințe.

Conform primului Plan național de acțiune privind eficiența energetică, transmis de către țara noastră Comisiei Europene, așa cum prevede Directiva 2006/32/CE, se preconizează că prin aplicarea măsurilor de reabilitare termică la blocurile de locuințe incluse în Programul multianual să se realizeze economii de energie de circa 25% față de situația actuală, respectiv realizarea unei economii de energie pentru perioada 20082010 de circa 36.000 MWh/an (circa 3,0 mii tone echivalent petrol și aproximativ 7.500 tone CO2).

Administratorii clădirilor publice trebuie să inițieze acțiunea de îmbunătățire a performanței energetice a acestora, fiind astfel un exemplu pentru proprietarii celorlalte tipuri de clădiri din România. Începând cu 21 aprilie 2008, MDLPL a devenit prima instituție publică care își afișează Certificatul de performanță energetică a clădirii din str. Apolodor nr. 17, așa cum prevăd directivele europene.

În anul 2006, MDLPL în colaborare cu Asociația auditorilor energetici pentru clădiri a demarat un program demonstrativ care a avut ca scop reabilitarea corpurilor clădirilor A, B și H care aparțin Colegiului Național Sportiv "Cetate Deva" (unde se antrenează Lotul național de gimnastică al României) și reabilitarea căminului studențesc nr. 2 de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Programul a urmărit, de asemenea, să familiarizeze viitorii ingineri cu materialele, soluțiile de reabilitare termică a clădirilor și cu certificatul de performanță energetică, clădirea căminului studențesc având în acest moment, după finalizarea reabilitării termice, certificatul de performanță energetică afișat.

Cercetări inovative în domeniul construcțiilor

Prin planurile naționale de CDI au fost realizate proiecte cu rezultate inovative în domeniile: soluții de monitorizare și evaluare a performanței energetice a clădirilor, metode de revalorificare a deșeurilor din construcții, soluții privind utilizarea surselor regenerabile de energie în construcții etc. Sunt prezentate în continuare câteva dintre cele mai reprezentative proiecte realizate în ultimii 5 ani:

Program MENER 223; 2002-2005 - Titlu proiect: Sistem de evaluare și certificare a clădirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie și utilități și al impactului asupra calității mediului înconjurător - realizat de INCERC București http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Mener_223.htm

Rezultatele acestui proiect au fost materializate în:

- elemente procedurale și instrumentele de calcul necesare aplicării unui sistem de certificare a clădirilor existente din punctul de vedere al consumului de energie și al impactului asupra calității mediului înconjurător;

- sisteme de utilizare a energiei solare;

- evaluarea impactului solului asupra performanței energetice a clădirilor existente;

- sisteme de ventilare și condiționare a aerului;

- microclimatul interior în sezonul cald;

- evaluarea emisiilor de dioxid de carbon în raport cu consumul de combustibil necesar asigurării utilităților termice;

- program de calcul CERTBUILD;

- sistem de atestare a metodologiilor de calcul alternative.

Program AMTRANS 7B10; 2004-2006 - Titlu proiect: Tehnologii moderne pentru reutilizarea în domeniul construcțiilor a materialelor pe bază de mase plastice provenite din dezafectarea construcțiilor și/sau instalațiilor cu termen de garanție depășit - realizat de INCERC București

Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

- reciclarea deșeurilor de țeavă din PVC la un produs de aceeași calitate ca și a țevilor SN, și anume țevi pentru canalizări interioare și exterioare din PVC multistrat SN4 conform standard de firmă nr. 36;

- obținerea predalelor din beton cu conținut de deșeuri din PVC, utilizate ca strat de bază pentru pardoseli ușoare.

Operatorii economici care valorifică rezultatele cercetărilor sunt Societatea Comercială TERAPLAST - S.A. Bistrița și Societatea Comercială APA NOVA - S.A. (colector de deșeuri)

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_7B10.htm

Program AMTRANS 3B01; 2002-2004 - Titlu proiect: Soluții eficiente privind prioritățile și metodele de reabilitare a fondului de locuințe existente - realizat de INCERC București

Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

- studii asupra soluțiilor eficiente de reabilitare termică a clădirilor existente;

- manual de reabilitare termică a clădirilor prin îmbunătățirea protecției termice a pereților exteriori;

- modernizarea termică și monitorizarea consumului pe o casă experimentală amplasată pe platforma INCERC, la care consumul de energie s-a redus de la 300 kWh/mp la 150 kWh/mp;

- testarea eficienței diferitelor metode de reabilitare termică;

- studii asupra politicii referitoare la eficiența energetică a clădirilor;

- elaborarea strategiilor vizând prioritățile și metodele de reabilitare energetică a clădirilor existente.

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_3B01/Amtrans_ 3B01.htm

Program AMTRANS 6B02; 2004-2006 - Titlu proiect: Impactul soluțiilor moderne de reabilitare energetică a clădirilor existente asupra performanței energetice și economice a acestora, în contextul prevederilor Directivei europene 2002/91/CEE - realizat de INCERC București

Rezultatul acestui proiect a fost materializat în:

- metoda de evaluare a performanței energetice și de mediu a sistemelor de încălzire districtuale;

- realizarea unei clădiri experimentale cu spațiu solar cu circulație controlată a aerului pe platforma INCERC;

- reducerea consumului de energie de la 150 kWh/mp la 98 kWh/mp

http://www.incerc2004.ro/Proiecte/Amtrans_6B02.htm

De asemenea, în cadrul programului național Parteneriate în domenii prioritare din PNCDI II vor fi realizate proiecte ce vizează dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor de mediu în construcții:

Titlu proiect: Cercetări multidisciplinare în vederea stabilirii unor soluții particulare și globale de reducere a impactului realizării, consolidării și postutilizării construcțiilor asupra mediului (Contract nr. 31.052/2007) - realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC București

Programul este în curs de desfășurare, având următoarele obiective:

- analiza rezultatelor cercetărilor efectuate pe plan internațional privind impactul construcțiilor de beton asupra mediului;

- crearea și stabilirea domeniilor de utilizare a lianților ecologici;

- elaborarea de soluții noi ecologice, de proiectare și de consolidare a structurilor din beton armat;

- elaborarea unor metode moderne de reciclare a agregatelor.

Elaborarea unei metodologii de evaluare a impactului construcțiilor asupra mediului

ANVINTEX 2007-2010 (Contract nr. 31.055/2007) Titlu proiect: Anvelope inteligente cu funcțiuni de utilizare a exergiei mediului pentru clădiri cu confort ridicat și consum energetic redus - realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC București (http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/anvintex.htm)

Programul este în curs de desfășurare și se preconizează următoarele rezultate:

- proceduri de cuantificare a performanțelor energetice și de mediu ale clădirilor care vor forma obiectul unor notificări trimise către organismele europene și internaționale de standardizare CEN și ISO;

- realizarea sistemelor de gestiune inteligentă de tip predictor-corector a anvelopelor de tip parietodinamic și endotermic cu performanță energetică superioară;

- realizarea unei platforme experimentale în incinta INCERC;

- editarea unui ghid de bună practică util în activitatea de proiectare a sistemelor.

COSTREMON 2007-2010 Titlu proiect: Sistem informatizat inovativ de monitorizare și reglare a furnizării căldurii, precum și de repartizare corectă a costurilor aferente încălzirii clădirilor de tip condominiu - realizat de Institutul Național de CercetareDezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor - INCERC București

http:/www.incerc2004.ro/Proiecte/costremon.htm

Rezultate preconizate:

- elaborarea unui manual pentru asigurarea performanței energetice ridicate a clădirilor;

- dezvoltarea unui "laborator virtual" pentru asistența consumatorilor;

- realizarea și aplicarea unui sistem informatic prin dotarea clădirilor existente, dar și a celor noi, care va conduce la următoarele:

- stimularea adoptării soluțiilor de diminuare a disipării fluxului termic către exterior prin popularizarea soluțiilor de tip "best practice":

- adoptarea soluțiilor de modernizare energetică a clădirilor existente fără modificarea sistemului de încălzire interioară;

- transformarea sistemului de încălzire interioară într-un sistem elastic, ca urmare a câștigării priorității funcționale ca principală caracteristică cu situația actuală.

Certificatul de performanță energetică

În vederea alinierii la prevederile Directivei 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor, transpusă în legislația națională, a fost elaborat cadrul tehnic normativ necesar realizării auditului energetic și certificării energetice a clădirilor astfel încât proprietarii/locatarii să fie informați asupra consumului energetic al clădirii. Creșterea performanței energetice a clădirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerință a Directivei 91/2002/CE privind performanța energetică a clădirilor, preluată în legislația română prin Legea nr. 372/2005. S-a elaborat Metodologia de calcul al performanței energetice în clădiri, în baza căreia se pot elabora certificatele de performanță energetică a clădirilor. De asemenea, au fost elaborate normele metodologice privind performanța energetică a clădirilor care prevăd, printre altele, elaborarea certificatelor de performanță energetică pentru categoriile de clădiri care urmează a fi construite și care au primit autorizație de construire începând cu data de 1 ianuarie 2007, respectiv pentru categoriile de clădiri ce urmează a fi vândute/închiriate după data intrării în vigoare a legii.

Pentru reabilitarea termică a unei clădiri este necesar să se realizeze auditul energetic, cu elaborarea Certificatului de performanță energetică a acesteia de către un auditor energetic pentru clădiri. În sprijinul acestei acțiuni, MDLPL a avut în vedere atestarea tehnico-profesională pentru calitatea de auditor energetic pentru clădiri a unui număr mare de specialiști în domeniu, conform Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuințelor nr. 550/2003. Lista auditorilor energetici pentru clădiri se află pe site-ul www.mdlpl.ro.

În anul 2008 sunt în curs de elaborare cercetări, documentații și studii privind evaluarea performanței energetice a clădirilor:

- cercetări: modul de determinare și procedura de calcul al performanței energetice a clădirilor dotate cu instalații de încălzire a spațiilor ocupate, diversificarea referențialelor energetice, modul de determinare și procedura de calcul al performanței energetice a clădirilor dotate cu instalații de producere și consum al apei calde de consum, modul de determinare și procedura de calcul al performanței energetice a clădirilor dotate cu instalații de răcire/ventilare/climatizare a spațiilor ocupate, modul de determinare și procedura de calcul al performanței energetice a clădirilor dotate cu instalații de iluminat, asigurarea confortului termic și fiziologic în condițiile unui consum redus de energie, determinarea anului climatic-tip, necesar calculelor de dimensionare a instalațiilor și de evaluare a performanței energetice a clădirilor, metode alternative de calcul al performanței energetice a clădirilor;

- documentații: breviar de calcul al performanței energetice a clădirilor;

- studii: certificatul de performanță energetică - studiu de caz pe tipuri de clădiri, metode de calcul de determinare a necesarului de căldură și de frig pentru încălzirea/răcirea spațiilor ocupate.

Informarea, educarea și instruirea în domeniul construcțiilor și dezvoltării urbane durabile

În vederea educării tuturor factorilor implicați în dezvoltarea urbană pentru realizarea unor politici urbane eficiente și promovarea dezvoltării durabile a orașelor, România participă prin MDLPL la programul "Rețeaua europeană de cunoștințe în domeniul urbanismului" (European Urban Knowledge Network) - EUKN, având ca obiectiv facilitarea schimbului de cunoștințe și de bune practici în domeniul dezvoltării urbane durabile, sprijinirea autorităților locale și a factorilor de decizie politici și a practicienilor.

Participarea MDLPL la EUKN contribuie la dezvoltarea relațiilor de cooperare între specialiștii români și europeni în domeniul urbanismului, cu efect direct asupra îmbunătățirii capacității administrative și instituționale a instituțiilor românești cu responsabilități în dezvoltarea urbană.

6. MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA

Monitorizarea și evaluarea Foii de parcurs ETAP aferente perioadei 2008-2009 va fi efectuată de către Grupul de lucru ETAP România în cel de-al doilea semestru al anului 2009. Grupul de lucru ETAP România va elabora, sub coordonarea MMDD, Foaia de parcurs ETAP aferentă perioadei 2010-2013, care va fi transmisă Guvernului spre aprobare până la sfârșitul anului 2009.

7. PRIORITĂȚILE PE TERMEN MEDIU (2008-2009):

- analiza situației actuale (integrarea datelor despre cercetare, pe de o parte, și despre stadiul pieței pentru tehnologii pentru protecția mediului, pe de altă parte, în două surse comprehensive, astfel încât să poată fi ușor accesate de toți factorii interesați). Pe baza acestei analize, se vor identifica direcțiile prioritare de acțiune pentru următoarea perioadă (2010-2013);

- informarea operatorilor economici cu privire la oportunitatea de afaceri reprezentată de tehnologiile pentru protecția mediului (seminarii, informații despre evenimentele relevante etc.);

- identificarea și promovarea de instrumente de susținere a pieței pentru tehnologiile de mediu (instrumente economice și financiare).

Aceste priorități sunt reflectate în lista acțiunilor de implementare a ETAP în România, la cap. 8.

8. LISTA ACȚIUNILOR DE IMPLEMENTARE 2008-2009

Legendă:

AFM - Administrația Fondului pentru mediu

ANCS - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică

ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului

ANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

CCIB - Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București

CCIR - Camera de Comerț și Industrie a României

INCD ECOIND - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială

MADR - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MDLPL - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței

MEF - Ministerul Economiei și Finanțelor

MIRA - Ministerul Internelor și Reformei Administrative

MMDD - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

----------