Capitolul III — Organizarea activității notarilor publici

(1) Poate deveni notar stagiar persoana care îndeplinește următoarele condiții, dovedite cu următoarele documente:

(2) La cererea de înscriere se va atașa și dovada plății taxelor stabilite pentru înscrierea la examen sau la concurs.

(3) În toate cazurile în care, potrivit legii, există obligația îndeplinirii condiției prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g) din lege, competența de a efectua examinarea medicală și de a elibera avizul psihologic aparține, după caz, unităților sanitare și cabinetelor psihologice, acreditate potrivit legii, și cu care Uniunea și/sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare.

(1) INR organizează, de regulă anual, într-o zi lucrătoare, examenul sau concursul pentru dobândirea calității de notar stagiar, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, după consultarea Colegiilor directoare ale Camerelor. Data examenului sau concursului se stabilește de către președintele Uniunii, prin dispoziție.

(2) Examenul sau concursul pentru dobândirea calității de notar stagiar se validează de către Consiliul Uniunii, în condițiile Regulamentului privind organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

(2^1) Consiliul Uniunii invalidează examenul sau concursul pentru dobândirea calității de notar stagiar numai în cazul nerespectării procedurilor prevăzute de lege, de prezentul regulament sau de Regulamentul privind organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii. În cazul invalidării examenului sau concursului, INR organizează fără plata taxei de participare un nou concurs ori examen numai pentru candidații care au fost admiși să participe la concursul invalidat.

(3) Procedura de organizare și desfășurare a concursului sau a examenului pentru dobândirea calității de notar stagiar, componența, numirea membrilor comisiilor, numărul și modul de constituire a acestora se stabilesc prin regulamentul de organizare și de desfășurare a examenului sau concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar.

(4) Abrogat.

(5) Tematica și bibliografia de examen sau de concurs, aprobate prin hotărâre a Consiliului Uniunii și avizate de către ministrul justiției, se publică pe pagina de internet a Uniunii, a INR și a fiecărei Camere, cu cel puțin 90 de zile înainte de data desfășurării examenului sau concursului.

(1) Colegiul director al Camerei stabilește, până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, birourile notariale în care notarii stagiari vor efectua stagiul de pregătire practică.

(2) Pentru ca un birou notarial să fie avizat de către Colegiul director al Camerei în vederea desfășurării de către notarii stagiari a stagiului de pregătire practică, notarul public care va coordona activitatea de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(1) După promovarea examenului sau a concursului, notarul stagiar va încheia contractul de pregătire cu INR. În contractul de pregătire se vor cuprinde:

(2) După promovarea examenului sau a concursului și încheierea contractului de pregătire, candidatul are obligația să urmeze, timp de 2 ani, cursurile de pregătire teoretică și practică.

(3) Calitatea de notar stagiar încetează în următoarele cazuri:

(3^1) Calitatea de notar stagiar încetează de drept la data numirii în funcția de notar public, prin ordin al ministrului justiției.

(4) Încetarea calității de notar stagiar se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii din oficiu ori la sesizarea INR, a Colegiului director al Camerei sau a notarului public coordonator.

(1) Stagiul de pregătire teoretică și practică a notarului stagiar este de 2 ani, fără posibilitatea reducerii acestuia, și se desfășoară după cum urmează:

(2) În cazul în care se respinge cererea de înscriere la examen, la solicitarea notarului stagiar, Consiliul director al INR aprobă prelungirea contractului de pregătire încheiat cu notarul stagiar cu încă un an, pe cheltuiala acestuia din urmă, caz în care notarul stagiar efectuează 6 luni pregătire teoretică și 6 luni pregătire practică.

(1) Pregătirea practică se efectuează în cadrul biroului notarial și constă în:

(2) Colegiul director al Camerei, din oficiu, la sesizarea notarului public coordonator cu privire la imposibilitatea desfășurării stagiului ori la sesizarea notarului stagiar cu privire la modul necorespunzător de desfășurare a pregătirii, dispune desemnarea unui alt notar public coordonator.

(3) Programul de desfășurare a stagiului la nivelul biroului notarial este de minimum 6 ore în fiecare zi lucrătoare.

(4) Pe perioada desfășurării stagiului în biroul notarial, notarul stagiar nu poate semna niciun act notarial și nu poate instrumenta nicio procedură notarială.

(5) Colegiul director al Camerei repartizează, cu acordul notarului public coordonator, notarul stagiar sau notarii stagiari care vor efectua stagiul de pregătire în cadrul birourilor notarilor publici.

(6) Cu aprobarea Colegiului director al Camerei, un notar public coordonator poate îndruma cel mult 2 notari stagiari în același timp.

(7) Pentru perioada în care asigură pregătirea notarului stagiar la biroul său, INR va achita notarului public coordonator pentru fiecare notar stagiar pregătit un procent din taxa de școlarizare, procent ce va fi aprobat de Consiliul Uniunii.

(8) Calitatea de notar stagiar este compatibilă cu desfășurarea altor activități profesionale, cu condiția ca acestea să nu aducă atingere onoarei și bunelor moravuri.

(9) Suspendarea efectuării stagiului se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, pe o perioadă determinată, în cazul în care notarul stagiar se află în una dintre următoarele situații:

(10) Pe durata suspendării, notarul stagiar nu are dreptul să participe la cursurile de pregătire teoretică și practică. Dacă pe durata stagiului, din cauza suspendărilor intervenite, notarul stagiar a absentat la cel puțin 15% din totalul orelor de pregătire teoretică și practică, acesta are obligația să efectueze, pe cheltuiala lui, orele de pregătire absentate, corespunzător conținutului predat pe perioada absenței.

(1) Procedura de organizare și desfășurare a examenului de definitivat, componența și numărul comisiilor, precum și modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru dobândirea calității de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

(2) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se face prin aplicarea, în mod corespunzător, a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament.

(3) Dovada îndeplinirii condiției prevăzute la art. 22 lit. h) din lege se face în condițiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (1).

(1) Numirea membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepția reprezentanților Ministerului Justiției, care se numesc prin ordin al ministrului justiției.

(2) Hotărârea prin care se stabilește componența comisiilor se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la emitere, direcției de specialitate din Ministerul Justiției.

(3) Un exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condițiile Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru dobândirea calității de notar public se comunică direcției de specialitate din Ministerul Justiției.

(1) În termen de cel mult 15 zile de la validarea rezultatelor examenului de definitivat, Colegiul director al Camerei îi convoacă pe candidații admiși și procedează la repartizarea acestora. Candidații își exprimă opțiunea în scris, în ordinea mediilor obținute, în fața Colegiului director al Camerei, pentru unul dintre posturile vacante de notar public existente la nivelul Camerei pentru care au susținut examenul sau concursul de dobândire a calității de notar stagiar și în limita locurilor cuprinse în ordinul privind actualizarea posturilor destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat.

(2) După exprimarea opțiunilor se înaintează ministrului justiției propunerea de emitere a ordinelor de numire în funcția de notar public a candidaților declarați admiși.

(3) Procedura de exprimare a opțiunilor și de formulare a propunerii de numire în funcția de notar public a notarilor stagiari se stabilește prin Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru dobândirea calității de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

(1) Poate dobândi calitatea de notar public persoana care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la art. 22 lit. a)-g) din lege, are cel puțin 6 ani vechime într-o funcție de specialitate juridică și promovează concursul pentru dobândirea calității de notar public, organizat de INR.

(2) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se face prin aplicarea, în mod corespunzător, a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament, care se completează cu următoarele acte:

(1) Procedura de organizare și desfășurare a concursului, componența și numărul comisiilor, precum și modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru dobândirea calității de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

(2) Numirea membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepția reprezentanților Ministerului Justiției, care se numesc prin ordin al ministrului justiției.

(3) Componența comisiilor, precum și orice modificare a acesteia se comunică direcției de specialitate din Ministerul Justiției.

(4) Un exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condițiile Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru dobândirea calității de notar public se comunică direcției de specialitate din Ministerul Justiției.

(1) După validarea rezultatelor concursului, candidații admiși își vor exprima, în ordinea mediilor obținute, în fața Biroului executiv al Consiliului Uniunii, opțiunile de ocupare a posturilor vacante existente în cadrul Camerei unde s-au înscris.

(2) După exprimarea opțiunilor se înaintează ministrului justiției propunerea de emitere a ordinelor de numire în funcția de notar public a candidaților declarați admiși.

(3) Procedura de exprimare a opțiunilor și de formulare a propunerii de numire în funcția de notar public se stabilește prin Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de definitivat și a concursului pentru dobândirea calității de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Uniunii.

(1) După numirea în funcție, notarul public are obligația de a urma, pe cheltuială proprie, cursurile de pregătire practică organizate de INR, cu privire la modul de îndeplinire a actelor și procedurilor notariale, precum și la organizarea și funcționarea biroului notarial.

(2) Durata cursurilor de pregătire se stabilește de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se eliberează un certificat.

(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public, în temeiul dispozițiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Cererea de numire în funcție se adresează ministrului justiției, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcție din motive neimputabile.

(3) Termenul de un an pentru depunerea cererii de dobândire, în condițiile legii, a calității de notar public de către judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție se calculează de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcția de judecător.

(1) Cererea se depune la direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, va cuprinde Camera unde solicitantul dorește să își desfășoare activitatea și va fi însoțită de dovada publicării decretului de eliberare din funcție, precum și de dovezile din care rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

(2) Cererile depuse până la data de 31 martie a fiecărui an vor fi avute în vedere la actualizarea din anul respectiv a posturilor cu această destinație. Centralizatorul cuprinzând numărul cererilor de posturi, cu indicarea camerelor pentru care s-au exprimat opțiuni de numire în funcție, se comunică Consiliului Uniunii pentru a fi avute în vedere, la actualizarea din anul respectiv, solicitările de posturi destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3) Cererile, respectiv actele doveditoare, depuse după data prevăzută la alin. (2), rămân în evidența direcției de specialitate din Ministerul Justiției și vor fi avute în vedere în anul următor la actualizarea posturilor cu această destinație.

(4) După primirea de la Ministerul Justiției a centralizatorului cuprinzând numărul cererilor de posturi de numire în funcție fără examen, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor formularea de propuneri pentru actualizarea posturilor destinate acestora.

(1) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere numărul cererilor formulate și criteriile prevăzute de lege.

(2) Posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție vor fi alocate în municipii reședință de județ și vor fi comunicate de către Consiliul Uniunii ministrului justiției, în vederea emiterii ordinului de actualizare.

(1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție își vor exprima prin cerere scrisă, adresată direcției de specialitate, opțiunile de ocupare a posturilor prevăzute în ordinul de actualizare, în termen de două luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, fiecare arătând în cererea de exprimare a opțiunii ordinea de preferință pentru ocuparea posturilor din circumscripția Camerei menționate în cerere. Ordinul de actualizare se publică și pe pagina de internet a Ministerului Justiției.

(2) Judecătorii nu pot opta pentru un post vacant existent în altă Cameră decât cea precizată în cererea de numire.

(3) În cazul în care mai mulți judecători optează pentru același post din circumscripția Camerei arătate în cerere, departajarea se va face prin aplicarea, în următoarea ordine, a criteriilor de prioritate:

(1) După numirea în funcția de notar public a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, aceștia au obligația să urmeze, pe cheltuială proprie, cursurile de pregătire organizate de INR cu privire la modul de îndeplinire a actelor și procedurilor notariale, organizarea și funcționarea Uniunii, a Camerei și a biroului notarial.

(2) Durata cursurilor de pregătire va fi stabilită de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se va elibera un certificat.

(1) La formularea propunerilor de actualizare se vor actualiza în mod obligatoriu cu numărul corespunzător posturi în localitățile în care:

(2) Posturile indicate la alin. (1) se cuprind în ordinul de actualizare din anul următor, cu una dintre destinațiile stabilite de către Cameră.

(1) După emiterea ordinului de numire, notarul public va depune jurământul, la București, într-un cadru solemn, în fața ministrului justiției și a președintelui Uniunii sau a reprezentanților acestora.

(2) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 4 exemplare, care se semnează de notarul public și de persoanele prevăzute la alin. (1).

(3) Un exemplar al procesului-verbal și al jurământului se înmânează notarului public, iar câte un exemplar din celelalte 3 se păstrează în arhiva Ministerului Justiției, a Uniunii și, respectiv, a Camerei.

(1) Activitatea notarilor publici se desfășoară în cadrul unui birou notarial individual sau asociat, în care poate funcționa un notar public, respectiv mai mulți notari publici asociați.

(2) Asocierea și încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripția aceleiași judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripția căreia au sediul notarii publici.

(3) Colegiul director al Camerei avizează asocierea, aviz în baza căruia se emite licența de funcționare pentru societatea profesională astfel constituită.

(4) Pentru avizarea favorabilă a asocierii, Colegiul director al Camerei verifică dacă notarii publici asociați au prevăzut în contractul de societate următoarele elemente obligatorii:

(5) Dispozițiile alin. (3) se aplică, după caz, în mod corespunzător, și în situația în care unul sau mai mulți notari publici ies din asociere fără ca societatea profesională să se desființeze sau se cooptează noi asociați.

(6) În cazul asocierii, prelungirii sau încetării asocierii, notarii publici vor depune, pentru a fi înaintat Ministerului Justiției, un exemplar original al actului juridic prin care părțile dispun asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii. La cerere, se vor înainta și următoarele:

(1) Asocierea și încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripția aceleiași judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiției.

(2) Notarii publici care nu au sediul biroului în circumscripția aceleiași judecătorii se pot asocia numai în partidă comună, cu avizul Colegiului sau, după caz, al Colegiilor directoare ale Camerelor. Asocierea se dispune prin ordin al ministrului justiției, după verificarea îndeplinirii condițiilor legale. În scopul verificării îndeplinirii condițiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite, în termen de 30 de zile de la primirea de la Camere, cererea notarilor publici, însoțită de avizele corespunzătoare. La cerere se vor anexa și documentele care stau la baza avizelor.

(3) Pentru emiterea avizului în vederea asocierii notarilor publici din cadrul aceleiași Camere și care nu au sediul biroului în circumscripția aceleiași judecătorii sau din Camere diferite, Colegiul director al Camerei în care urmează să se asocieze notarul public, respectiv Colegiul director al Camerei din care pleacă notarul public verifică îndeplinirea următoarelor condiții:

(4) Neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la alin. (3) atrage respingerea avizării cererii de asociere până la data la care notarul public face dovada îndeplinirii acestora.

(5) În cazul asocierii notarilor publici din Camere diferite, cererea de asociere se depune la Camera în raza căreia își are sediul notarul public care solicită să își schimbe sediul prin asociere, în vederea avizării. Pentru avizarea favorabilă a cererii, Colegiul director al Camerei verifică îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute la alin. (3). Cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea avizării, Camerei în a cărei circumscripție urmează să funcționeze societatea profesională.

(6) Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripție se solicită asocierea se pronunță prin aviz, având în vedere următoarele criterii:

(7) Împotriva avizului Camera sau notarul public poate face plângere la Consiliul Uniunii.

(1) Notarul public nu își poate desfășura activitatea concomitent într-un birou individual și într-o societate profesională sau în mai multe societăți profesionale.

(2) Notarul public nu poate funcționa într-un birou notarial fără a avea licență de funcționare, după caz, pentru una dintre formele de exercitare a profesiei.

(3) În cazul în care într-o societate profesională sunt asociați 2 sau mai mulți notari publici, dintre care numai unul este numit în localitatea în care își are sediul societatea profesională, iar acestuia îi încetează calitatea fără a se face aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (4) și (5) din lege sau își schimbă sediul în altă localitate, societatea profesională încetează.

(4) Prin asociere, notarul public nu își pierde dreptul la birou individual. La încetarea asocierii notarul public își va putea desfășura activitatea într-un birou notarial individual sau într-un birou notarial asociat.

(1) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care este numit într-o localitate din circumscripția aceleiași judecătorii sau din circumscripția altei judecătorii se face prin concurs pe post vacant prevăzut în ordinul de actualizare.

(2) În cazul în care pentru postul vacant cu această destinație există un singur candidat, schimbarea sediului biroului notarial se va face la cererea notarului public, fără a susține examen.

(3) Schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea calității notarului public titular și preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.

(4) În cazul în care în societatea profesională funcționează mai mult de 2 notari publici asociați, care nu sunt numiți în localitatea respectivă, locul vacantat în condițiile alin. (3) se ocupă de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular dintre notarii asociați. În cazul în care nu este nominalizat niciunul dintre notarii asociați, locul vacantat se ocupă prin concurs, fiind reportat în acest scop în anul următor, în condițiile legii și ale prezentului regulament.

(1) Notarii publici care doresc să își schimbe definitiv sediul biroului notarial într-o altă localitate depun la Uniune, în intervalul 1 ianuarie-31 ianuarie al fiecărui an, o cerere în care menționează localitatea, circumscripția judecătoriei, precum și circumscripția Camerei în care doresc să își schimbe sediul.

(2) Cererile vor fi centralizate și transmise Camerelor în ale căror circumscripții se află localitățile pentru care se solicită posturi, pentru a fi analizate la formularea propunerilor de actualizare.

(3) Concursul de schimbare de sedii se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, și constă într-o probă scrisă de practică notarială.

(4) Comisia de examinare, constituită în vederea elaborării subiectelor și notării lucrărilor, este formată din 3 membri: 2 notari publici, dintre care unul este președintele Comisiei, și un reprezentant al Ministerului Justiției.

(5) Rezultatele concursului de schimbare de sedii se validează de Consiliul Uniunii.

(6) Locurile rămase vacante în urma schimbărilor de sedii vor fi prevăzute în următorul ordin de actualizare.

(7) Procedura de organizare și desfășurare a concursului de schimbare de sedii se stabilește prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii, în condițiile legii și ale prezentului regulament.

(8) În termen de 3 luni de la emiterea de către ministrul justiției a ordinului de schimbare a sediului, notarul public are obligația de a face înscrierile corespunzătoare în RNENP și de a obține licența de funcționare.

(9) Data încetării exercitării activității notarului public în biroul notarial în care a funcționat anterior schimbării definitive a sediului biroului este data înregistrării noului sediu al biroului în RNENP, ținut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiției.

(1) Înregistrarea sediului biroului notarial se face, la cererea notarului public, în RNENP, ținut, potrivit legii, de către Uniune.

(2) Registrul se ține în format electronic de către Uniune. Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, precum și Camerele vor avea acces on-line permanent, pe bază de semnătură electronică calificată.

(1) Pentru evidența amprentei sigiliilor, a timbrului sec, precum și a specimenelor de semnătură se va ține de către Uniune o mapă separată cu acestea. Specimenele de sigilii, de timbru sec și de semnătură se vor da în fața unui notar public, care le va legaliza, după care se vor depune la Uniune.

(2) Înscrisurile prevăzute la alin. (1) au termen de păstrare la RNENP permanent.

(1) Notarul public care, după numire, își va desfășura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcție, să își înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcție, sigiliul și specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum și licența de funcționare.

(2) Notarul public care, după numire, își va desfășura activitatea într-o societate profesională este obligat să obțină licența de funcționare și să își înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcție, cât și ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrarea ordinului de numire, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcție și decizia Colegiului director al Camerei de avizare a asocierii, iar pentru înregistrarea societății profesionale, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul și specimenul de semnătură pentru localitatea unde va funcționa societatea profesională, dovada depunerii jurământului, precum și licența de funcționare.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul înregistrării în RNENP ca urmare a încetării suspendării.

(4) Notarul public își începe activitatea numai după efectuarea înregistrării în RNENP.

(5) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfășura efectiv activitatea. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiției.

(6) După înregistrarea la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), notarul public are obligația comunicării către RNENP, de îndată, a codului de identificare fiscală.

(1) În cazul în care, după numire, dar înainte de expirarea termenului de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, notarul public solicită suspendarea din funcția de notar public, cererea de suspendare se poate depune la Ministerul Justiției sau la Uniune, care o va comunica Ministerului Justiției în vederea emiterii ordinului ministrului justiției de suspendare. Ordinul de numire, precum și ordinul de suspendare se vor înscrie în RNENP fără îndeplinirea altor formalități.

(2) Ordinul de suspendare se înregistrează în RNENP și se comunică notarului public și Camerei din care acesta face parte, împreună cu un exemplar al certificatului care atestă înregistrarea suspendării în RNENP.

(3) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului de 3 luni prevăzut pentru înregistrarea în RNENP, urmată de emiterea ordinului ministrului justiției de suspendare a calității de notar public, întrerupe curgerea termenului prevăzut la art. 40 alin. (1) și (2) din lege.

(1) Neîndeplinirea de către notarul public a obligației de înregistrare în RNENP în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcție atrage suspendarea de drept a calității de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.

(2) Îndeplinirea condițiilor care atrag suspendarea de drept din funcție a notarului public se constată prin dispoziție a președintelui Uniunii sau a unui delegat al acestuia, emisă pe baza referatului întocmit de compartimentul de specialitate din cadrul Uniunii.

(3) După emiterea dispoziției constatatoare, Uniunea înaintează Ministerului Justiției solicitarea de emitere a ordinului ministrului justiției de suspendare din funcție a notarului public, însoțită de actele doveditoare.

(4) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripția căreia a fost numit notarul public suspendat de drept are obligația înregistrării în RNENP atât a ordinului de numire, cât și a celui de suspendare a notarului public, în termen de două luni de la emiterea ordinului de suspendare.

(5) În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de încetare a suspendării, notarul public are obligația efectuării în RNENP a înregistrărilor prevăzute de lege.

(1) Licența de funcționare se eliberează de către RNENP pe baza aprobării Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

(2) La cererea de emitere a licenței de funcționare se depune de către notarul public care își va începe activitatea într-un birou individual avizul motivat al Colegiului director, care va face mențiune despre îndeplinirea următoarelor condiții:

(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate dispune retragerea licenței de funcționare în cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 58, la sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu. Colegiul director al Camerei, din oficiu sau la cererea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, identifică și dispune măsuri concrete de remediere de către notarul public a neregularităților, precum și un termen rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a acestora. Retragerea licenței de funcționare se dispune numai dacă notarul public nu remediază în termenul stabilit neregularitățile constatate.

(2) În toate cazurile de suspendare din funcție a notarului public care funcționează într-un birou individual, licența de funcționare se retrage de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la cerere sau din oficiu.

(3) Camera, primind solicitarea de la Biroul executiv al Consiliului Uniunii, va proceda de îndată la ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnătură electronică, închiderea registrelor notariale și va informa Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), CNARNN și Autoritatea de Supraveghere a Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM).

(4) În cazul notarilor publici asociați, Camera va proceda la ridicarea sigiliilor și, după caz, a dispozitivului digital de semnătură electronică și va informa ANCPI, CNARNN și Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.

(5) La sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune, de îndată, retragerea licenței de funcționare, în cazurile prevăzute la art. 41 din lege.

(6) Retragerea licenței se înscrie în RNENP.

(1) Notarul public poate solicita Colegiului director al Camerei înființarea unui singur sediu secundar într-o localitate din cadrul circumscripției judecătoriei unde își desfășoară activitatea.

(2) Sediile secundare se înregistrează în RNENP cu respectarea dispozițiilor privind înregistrarea biroului notarial prevăzute la art. 58.

(3) În cazul în care în localitatea în care funcționează sediul secundar își stabilește sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desființează, iar arhiva se va prelua de către biroul nou-înființat.

(4) Într-o localitate poate funcționa un singur sediu secundar. Sediul secundar are program de lucru cu publicul cel puțin o zi pe săptămână și va avea afișat programul de funcționare.

(1) Sigiliul notarului public cuprinde denumirea țării, stema României, numele, prenumele și calitatea de notar public, precum și localitatea unde se află sediul biroului notarial. Modelul sigiliului este propus de Consiliul Uniunii și aprobat de ministrul justiției. În cazul în care notarul public are nume compus și mai multe prenume, pe sigiliu se inscripționează numele integral și cel puțin primul prenume din actul de identitate.

(2) Sigiliul folosit de către notarul public la sediul principal se utilizează și la instrumentarea actelor și procedurilor notariale de la sediul secundar.

(3) Modelul timbrului sec, conținutul acestuia și procedura de confecționare se aprobă de către Consiliul Uniunii.

(4) Pierderea, deteriorarea sau dispariția sigiliului se comunică de îndată Camerei și se consemnează în procesul-verbal de constatare, semnat de către un angajat al Camerei cu atribuții în acest sens și de către notarul public titular al sigiliului. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează RNENP, împreună cu încheierea de legalizare a noilor specimene de sigiliu.

(5) Dispozițiile privind confecționarea și înregistrarea sigiliilor se aplică în mod corespunzător.

(1) Notarul public poate să dețină maximum două sigilii, care vor conține steluțe ca elemente de diferențiere între ele.

(2) Ambele sigilii pot fi folosite concomitent la instrumentarea actelor și procedurilor notariale, potrivit organizării proprii a biroului notarial, stabilită prin decizie internă.

(1) Încetarea calității de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. a) din lege se dispune de ministrul justiției, prin ordin, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii. Cererea de renunțare formulată de către notarul public se depune la Colegiul director al Camerei în care funcționează în vederea avizării.

(2) În vederea încetării activității notarului public, ca urmare a încetării calității de notar public, se procedează astfel:

(3) În cazul desființării biroului notarial, individual sau asociat, după comunicarea ordinului de încetare a calității de notar public, Colegiul director al Camerei dispune formarea unei comisii care are următoarele atribuții:

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică și în cazul în care notarul public a avut sediu secundar.

(5) În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, comisia este sprijinită de către personalul de specialitate al Camerei.

(6) După ridicare, sigiliile se înregistrează în registrul de sigilii și se păstrează până la obținerea avizului Arhivelor Naționale ale României, după care se distrug, fiecare operațiune fiind consemnată într-un proces-verbal.

(1) Încetarea calității de notar public în cazurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b) și h) din lege se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza documentelor medicale prevăzute de legislația în vigoare prin care se atestă incapacitatea de muncă sau existența unei boli psihice ireversibile.

(2) Dispozițiile privind încetarea activității notarului public sau desființarea biroului în care acesta își desfășoară activitatea se aplică în mod corespunzător.

(1) Încetarea calității de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. d) din lege se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza hotărârii Consiliului de disciplină sau, după caz, a Consiliului Uniunii ori a instanței de judecată, rămasă definitivă.

(2) Dispozițiile art. 74 se aplică în mod corespunzător.

(1) Încetarea calității de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza copiei certificate a hotărârii judecătorești de condamnare rămase definitivă sau a certificatului de grefă din care rezultă acest fapt.

(2) După primirea de la instanța de judecată a copiei certificate a hotărârii judecătorești definitive de condamnare a notarului public, ministrul justiției dispune încetarea de îndată a calității notarului public.

(3) În termen de 3 zile de la data luării la cunoștință despre condamnarea definitivă, notarul public, Camera din care acesta face parte și Uniunea au obligația informării direcției de specialitate din Ministerul Justiției despre aceasta și, după caz, a înaintării documentelor doveditoare, dacă sunt în posesia acestora.

(4) Are obligația înaintării documentului, de la data la care a luat cunoștință de existența hotărârii judecătorești de condamnare, dacă a intrat în posesia copiei hotărârii judecătorești de condamnare rămase definitivă sau a unui certificat de grefă din care rezultă acest fapt:

(5) Îndată după primirea ordinului ministrului justiției de încetare a calității notarului public condamnat definitiv, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune ridicarea licenței de funcționare, înștiințând despre aceasta RNENP și Camera în care notarul își desfășoară activitatea.

(6) Camera, primind înștiințarea de ridicare a licenței, dispune de îndată ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnătură electronică, închiderea registrelor notariale și informează ANCPI, CNARNN și Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.

(7) După emiterea ordinului ministrului justiției de încetare a calității de notar public se va proceda, în condițiile prezentului regulament, la efectuarea celorlalte formalități necesare încetării activității notarului public condamnat.

(8) Începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege, notarul public are obligația de a nu mai îndeplini activitate notarială.

(1) Încetarea calității de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. g) din lege se constată sau se dispune de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza documentelor justificative cu privire la neîndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege.

(2) Dispozițiile privind încetarea activității notarului public și desființarea biroului în care acesta își desfășoară activitatea se aplică în mod corespunzător.

(1) Încetarea calității de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. i) din lege se constată de ministrul justiției, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza certificatului de deces.

(2) Dispozițiile privind încetarea activității notarului public și desființarea biroului în care acesta și-a desfășurat activitatea se aplică în mod corespunzător. De asemenea, se vor avea în vedere următoarele:

(1) Suspendarea și încetarea suspendării se dispun, prin ordin, de către ministrul justiției, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.

(2) În cazul suspendării din funcția de notar public, termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor și închidere a registrelor.

(1) În cazul suspendării, îndată după emiterea și comunicarea ordinului de suspendare din funcție, Colegiul director al Camerei dispune constituirea unei comisii care are următoarele atribuții:

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cu privire la sediul secundar al notarului public suspendat.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, comisia este sprijinită de personalul Camerei.

(4) Colegiul director al Camerei informează despre suspendarea din funcție a notarului public ANCPI, CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor Publici și furnizorul de semnătură electronică.

(5) Despre suspendarea din funcție se face mențiune în RNENP și se procedează la retragerea licenței de funcționare a biroului în care nu mai funcționează un notar public.

(6) După încetarea suspendării și reluarea activității, notarul public va solicita Colegiului director al Camerei predarea sigiliilor, a timbrului sec și a dispozitivului digital de semnătură electronică. Acestea vor fi restituite de îndată.

(1) Notarul public căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia este suspendat de la data la care interzicerea devine executorie, în condițiile legii penale.

(2) Suspendarea prevăzută la alin. (1) se dispune de către ministrul justiției, prin ordin.

(3) În vederea efectuării procedurilor de suspendare, notarul public căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia are obligația de a înștiința de îndată Colegiul director al Camerei.

(1) În cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. i) din lege, suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiției, pe baza unei expertize medicale efectuate de Institutul Național de Medicină Legală sau de serviciile medico-legale de la nivel județean, prin care se constată că notarul public suferă de o boală psihică ce îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător.

(2) La solicitarea Colegiului director al Camerei în care notarul public își desfășoară activitatea, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune, prin decizie, prezentarea notarului public la unitățile sanitare menționate la alin. (1), pentru efectuarea controlului medical. Notarul public față de care s-a dispus efectuarea controlului medical are obligația de a se prezenta la unitatea sanitară la data la care a fost convocat de aceasta.

(3) Câte un exemplar al expertizei medicale se transmite Camerei și notarului public.

(4) Raportul de expertiză emis conform alin. (1) poate fi contestat, în termen de 5 zile, de către Colegiul director al Camerei sau de către notarul public interesat la entitatea superioară abilitată să soluționeze contestațiile. Aceasta soluționează contestația în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării. Dispozițiile alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(5) După efectuarea expertizei medicale și, după caz, după soluționarea contestației, Colegiul director al Camerei înaintează Biroului executiv al Consiliului Uniunii propunerea privind măsurile ce se impun a fi luate, însoțită de actele medicale menționate.

(6) Colegiul director al Camerei, pe baza concluziilor unei noi expertize efectuate de unitatea sanitară prevăzută la alin. (1), poate propune încetarea suspendării, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, încetarea calității de notar public, potrivit legii. Dispozițiile alin. (2) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(7) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se pronunță asupra propunerii Colegiului director al Camerei prin decizie și, după caz, aceasta se comunică Ministerului Justiției, împreună cu actele prevăzute la alin. (5), în vederea emiterii ordinului de suspendare sau încetare a calității, după caz.

(1) Controlul profesional administrativ al activității notariale se exercită, ori de câte ori se consideră necesar, de către ministrul justiției, prin inspectorii generali de specialitate, și de către Consiliul Uniunii, prin Corpul de control al Uniunii.

(2) Cu excepția controlului inopinat, fiecare entitate cu atribuții de control are obligația informării celeilalte entități despre declanșarea controlului, notarul public controlat, perioada de control, precum și obiectivele acestuia.

(3) Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei controlul profesional administrativ cu privire la calitatea actelor și lucrărilor încheiate de notarii publici. Colegiul director al Camerei exercită controlul activității birourilor notariale din circumscripția sa prin persoane desemnate de acesta.

(4) În condițiile alin. (3), Colegiul director al fiecărei Camere controlează modul de îndeplinire a actelor notariale după 6 luni de la începerea activității sau de la încetarea măsurii suspendării disciplinare.

(5) În cazul în care, în urma controlului administrativ profesional efectuat în condițiile art. 159 din lege, rezultă indicii privind săvârșirea de către notarul public a unei abateri disciplinare, efectuarea cercetării disciplinare este obligatorie.

(1) Controlul se declanșează de către entitățile în măsură să îl exercite sau de către împuterniciții acestora.

(2) Ordinul sau, după caz, dispoziția de control cuprinde, cel puțin, următoarele mențiuni:

(3) Cu excepția controlului inopinat, ordinul sau, după caz, dispoziția de control se aduce la cunoștința Camerei în care se efectuează controlul și, după caz, dacă notarii publici sunt nominalizați, notarilor publici controlați. Comunicarea se face, de îndată, în scris, prin orice mijloc care atestă confirmarea primirii.

(1) Notarul public are obligația să fie prezent la sediul biroului pe toată durata controlului și să colaboreze la desfășurarea acestuia în bune condiții, cu excepția cazului când este în imposibilitate fortuită.

(2) Controlul se desfășoară la sediul biroului notarial, iar notarul public trebuie să pună la dispoziția echipei de control un spațiu adecvat, precum și logistica necesară desfășurării controlului.

(3) Dacă în cadrul biroului nu există un spațiu adecvat pentru derularea controlului, atunci echipa de control poate dispune, pe perioada derulării controlului, suspendarea temporară a activității biroului notarial, notarul public putând instrumenta doar acele acte și proceduri care nu pot fi amânate.

(1) Notarul public este obligat să transmită echipei de control orice informație solicitată, să prezinte toate documentele solicitate și să pună la dispoziția echipei de control copii ale documentelor solicitate, în vederea atașării acestora la nota de control. Notarul public nu poate opune echipei de control secretul profesional și prevederile legale privind protecția datelor cu caracter personal.

(2) Echipa de control poate solicita explicații scrise ori de câte ori consideră necesar. Refuzul notarului public de a formula notă explicativă se consemnează în actul de control.

(3) În cazul în care, pe parcursul derulării controlului, echipa de control identifică acte întocmite de alți notari publici decât notarul controlat, acte care cuprind deficiențe grave, aceasta va sesiza în scris entitatea care a dispus controlul.

(1) După efectuarea controlului, echipa de control va întocmi actul de control, care va cuprinde aspectele de fapt și de drept constatate cu ocazia efectuării controlului, precum și propunerile privind măsurile ce urmează a fi luate.

(2) La actul final de control se anexează, după caz, copiile ridicate cu ocazia controlului și notele explicative date de notarul public.

(3) Actul de control se comunică notarului public controlat, care poate formula obiecțiuni, pe care le înaintează echipei de control în termen de 7 zile lucrătoare de la primirea acestuia.

(4) Entitatea care a dispus efectuarea controlului are obligația de a comunica RNENP, în vederea centralizării, arhivării și a urmăririi îndeplinirii măsurilor legale dispuse, un exemplar al actului de control și al obiecțiunilor formulate de către notarul public.

(5) RNENP are obligația de a comunica anual Ministerului Justiției și Casei de Asigurări a Notarilor Publici situația centralizată a măsurilor dispuse în urma controalelor efectuate.

(1) Prin acțiunile de control efectuate, Consiliul Uniunii urmărește și verifică modul de organizare și funcționare a Camerelor, desfășurarea adunărilor generale ale notarilor publici, îndeplinirea de către colegiile directoare ale Camerelor a atribuțiilor cu respectarea legii și a statutului, gestiunea financiar-contabilă a Camerelor, activitatea INR, a CNARNN, a Casei de Asigurări a Notarilor Publici, a Casei de Pensii a Notarilor Publici, precum și orice alte activități ale acestora cu incidență în activitatea notarială.

(2) Controlul se exercită ori de câte ori este necesar, iar dispozițiile privind organizarea și desfășurarea controlului profesional administrativ se aplică în mod corespunzător.

(3) În cazul în care, în urma controlului efectuat la Cameră, cu privire la activitatea acesteia, se constată deficiențe, echipa de control le aduce la cunoștința Adunării generale a Camerei și a Consiliului Uniunii în vederea luării măsurilor care se impun.

(4) În cazul în care, în urma controlului efectuat la celelalte entități din cadrul Uniunii, cu privire la activitatea acestora, se constată deficiențe, echipa de control le aduce la cunoștința Consiliului Uniunii în vederea luării măsurilor ce se impun.

(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la solicitarea președintelui Uniunii, soluționează sesizările împotriva notarilor publici și împotriva Camerelor, în termen de 30 de zile de la primirea acestora, iar în cazul în care se impune efectuarea de verificări suplimentare, în cel mult 60 de zile. Verificarea celor sesizate se face prin personalul de specialitate sau prin notarii publici desemnați să efectueze controlul.

(2) Președintele Colegiului director al Camerei soluționează sesizările împotriva notarilor, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). Verificarea celor sesizate se face prin personalul de specialitate sau prin notarii publici desemnați să efectueze controlul.

(3) Sesizările formulate împotriva notarilor publici se soluționează de către Camera în a cărei circumscripție notarul public reclamat își desfășoară activitatea, iar sesizările formulate împotriva modului de soluționare de către Cameră a petiției sunt de competența Uniunii.

(4) Sesizările formulate împotriva organelor de conducere ale Camerelor se soluționează numai de către Uniune.

(5) Sesizările trebuie să fie scrise, semnate și să cuprindă numele, prenumele și datele de contact ale petiționarului, pentru a putea fi solicitate acestuia eventuale completări și lămuriri cu privire la conținut.

(6) Sesizările care nu conțin datele de identificare ale petiționarilor se clasează.

(7) În cazul în care un petiționar adresează mai multe petiții având același obiect, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petițiile primite.

(8) Dacă după transmiterea răspunsului se primește o nouă petiție de la același petiționar, cu același conținut, petiția se clasează, iar în registrul de corespondență, la numărul de înregistrare, se face mențiune despre faptul că s-a răspuns anterior.

(9) Sesizările se pot formula și verbal de către petenți, în cadrul audiențelor solicitate Uniunii sau Camerei, cu respectarea dispozițiilor privind competența de soluționare a petițiilor. În acest caz, în condica de audiențe ținută de către Uniune sau Cameră se consemnează numele și prenumele petentului, datele de contact ale acestuia, aspectele care formează obiectul plângerii, modul de soluționare a acesteia, precum și persoanele care au acordat audiența și care au asistat la audiență. Audiențele se acordă de către conducătorul Uniunii sau Camerei ori de către un reprezentant al acestuia, care va fi însoțit de o persoană angajată în cadrul instituției.

(10) Camerele și Uniunea nu pot acorda consultații, formula puncte de vedere sau emite dispoziții referitoare la aspecte privind instrumentarea unui anumit act sau procedură notarială de competența notarului public care a întocmit actul sau procedura, cu excepția solicitărilor primite din partea instituțiilor publice.

(11) În cazul în care petiția este adresată Uniunii sau, după caz, Camerei și se constată că nu este de competența acesteia, petiția va fi înaintată, în termen de 10 zile, instituției competente, cu înștiințarea petentului.

(12) Conflictele de competență dintre Camere privind soluționarea petițiilor se soluționează de către Uniune.

(1) Notarul public își exercită activitatea în cadrul unui birou notarial individual sau, în urma asocierii într-o societate profesională, în cadrul unui birou notarial asociat.

(2) În vederea exercitării activității, notarul public poate angaja personalul necesar, căruia îi poate delega, în scris, atribuții administrative.

(3) Biroul notarial, indiferent de forma de organizare, are obligația de a ține lucrările de registratură, secretariat și arhivă, precum și o evidență financiar-contabilă pentru activitatea desfășurată.

(1) În cazul în care în cadrul biroului notarial funcționează mai mulți notari publici asociați, fiecare își exercită personal profesia și răspunde individual pentru activitatea sa. Pentru activitatea administrativă și financiar-contabilă, răspunderea notarilor publici asociați este solidară sau aceasta aparține numai administratorului biroului, dacă în contractul de societate s-a prevăzut în mod expres.

(2) În cadrul biroului notarial cu mai mulți notari publici asociați, cererea de îndeplinire a unei proceduri notariale poate fi soluționată, pentru asigurarea celerității, de oricare dintre notarii publici, în orice fază a soluționării acesteia, răspunderea îndeplinirii procedurii aparținând notarului public care a finalizat-o.

(1) Biroul notarului public funcționează în toate zilele lucrătoare, conform programului de funcționare, care se afișează la loc vizibil și accesibil publicului. În cazul în care îndeplinirea unui act notarial nu suferă amânare, din motive temeinic justificate, acesta va putea fi îndeplinit și în afara programului de lucru, la cererea părții interesate.

(2) În cazul în care biroul notarului public are un sediu secundar, programul de funcționare a acestuia va fi stabilit, în condițiile prevăzute de art. 65 alin. (4), astfel încât să nu afecteze activitatea la sediul principal al biroului notarial.

(1) Indiferent de forma de organizare, biroul notarial are obligația să țină următoarele registre pe suport hârtie:

(2) Modul de înscriere în registre, gestionare, conservare și achiziționare a acestora se stabilește prin hotărâre a Consiliului Uniunii.

(1) Situația statistică trebuie să corespundă întocmai cu datele cuprinse în registrele notariale și evidențele financiar-contabile. Notarul public care semnează situațiile statistice poartă întreaga răspundere a datelor comunicate.

(2) În cazul în care, în situația statistică lunară depusă de biroul notarial, nu apare menționat ca fiind instrumentat niciun act sau procedură notarială, Colegiul director al Camerei va dispune verificări și luarea măsurilor care se impun, cu excepția cazului în care, în luna respectivă, biroul notarial nu a funcționat, întrucât notarul ori notarii publici s-au aflat în concediu și au înștiințat Camera despre acest fapt.

(1) Notarii publici asociați pot ține evidențe, contabilitate și arhivă în comun, în condițiile stabilite în contractul de societate, iar cererile și procedurile notariale cu care este învestit biroul pot fi soluționate de oricare dintre notarii publici asociați.

(2) Notarii publici asociați pot ține evidențe, contabilitate și arhivă distinct, pentru fiecare asociat, în conformitate cu contractul de societate, numai în situația în care fiecare dintre aceștia a fost numit în aceeași localitate și în aceeași circumscripție a judecătoriei.

(1) În cazul desemnării de către președintele Colegiului director al Camerei a unui notar public, în condițiile art. 49 lit. c) din lege, pentru asigurarea serviciilor notariale la un birou notarial din circumscripția altei judecătorii, cererile și procedurile notariale se evidențiază în registrele notarului public înlocuit, precizându-se numele notarului public care le-a îndeplinit.

(2) Perioada de desemnare a notarului public, potrivit legii, nu poate depăși 30 de zile și nu se poate dispune în cazul încetării sau suspendării activității notarului public înlocuit.

(3) Impozitul pe venitul rezultat din transferul proprietății și tariful de publicitate imobiliară aferente procedurilor efectuate se încasează în numele notarului public înlocuit și se depun sau se virează, după caz, în contul acestuia.

(4) Răspunderea pentru calcularea și încasarea impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietății și a tarifului de publicitate imobiliară revine notarului public instrumentator, iar răspunderea pentru virarea acestora la buget, în condițiile legii, revine notarului public înlocuit.

(5) Onorariul pentru serviciul efectuat se încasează de notarul public instrumentator și se înscrie în evidențele sale financiar-contabile.

(6) În situația în care președintele Colegiului director al Camerei desemnează un notar public din aceeași circumscripție judecătorească pentru continuarea activității unui birou notarial, lucrările în curs se transferă la notarul public instrumentator, desemnat în baza unui proces-verbal constatator.

(1) În Registrul de evidență a procedurilor succesorale se înscriu următoarele mențiuni:

(2) Cererea de verificare și înregistrare a procedurii succesorale va fi semnată și, după caz, ștampilată de către solicitant și va cuprinde, în mod obligatoriu, elementele prevăzute la art. 110 alin. (1) lit. b)-g).

(3) În situația în care registrul se ține în format electronic, nu mai este necesară ținerea opisului alfabetic.

(1) La nivelul Uniunii se țin, în format electronic, și următoarele registre și evidențe administrate de către CNARNN:

(2) Metodologia privind organizarea și funcționarea registrelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), f) și g), procedura de înscriere și consultare a acestora, precum și costurile pentru serviciile furnizate de către CNARNN se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

(1) Arhivele notariale sunt constituite din totalitatea registrelor și opiselor notariale, a actelor notariale și a documentelor în temeiul cărora acestea au fost întocmite. Constituie arhive notariale și totalitatea registrelor și opiselor notariale, a actelor notariale și a documentelor în temeiul cărora acestea au fost îndeplinite de fostele notariate de stat în perioada 1950-1995.

(2) Uniunea, Camerele și birourile notariale au obligația să asigure integritatea arhivei notariale, proprietate a statului, și să aloce resursele necesare pentru protejarea și păstrarea acesteia în condiții de siguranță.

(3) Notarii publici au obligația de a organiza activitățile privind administrarea, utilizarea și protejarea documentelor pe baza normativelor elaborate de către Uniune și Camere și avizate favorabil de Arhivele Naționale.

(4) Notarii publici pot solicita consultanță de specialitate în domeniul arhivistic notarial Camerei din care fac parte sau Uniunii, pentru organizarea unor măsuri de conservare, asigurare și protecție a documentelor pe care le dețin.

(5) În caz de calamitate care a afectat arhiva notarială sau a provocat dispariția unor acte din arhivă, notarul public informează de îndată Camera.

(6) Notarii publici au obligația de a se supune controlului de specialitate al Arhivelor Naționale, Ministerului Justiției, Uniunii și Camerei pentru verificarea respectării prevederilor legale privind arhiva notarială, în tot ciclul de viață al documentelor conservate.

(1) Notarii publici sunt obligați să păstreze arhiva la sediul biroului notarial, cu excepția cazului în care s-a obținut aprobarea Colegiului director al Camerei de conservare a acesteia, în întregime sau parțial, într-un alt spațiu de arhivă.

(2) Spațiul destinat păstrării arhivei notariale trebuie să asigure conservarea documentelor împotriva distrugerii, degradării, aducerii în stare de neîntrebuințare, sustragerii sau abandonului, fiind avizat în acest scop de către Colegiul director al Camerei.

(3) Arhiva notarială poate fi conservată, cu avizul Colegiului director al Camerei, și în depozitele de arhivă ale Camerei.

(1) Notarul public răspunde de depozitarea și conservarea arhivei biroului notarial în condițiile și termenele stabilite de dispozițiile legale privind Fondul Arhivistic Național. Arhiva se află în păstrarea unui secretar responsabil cu arhiva sau, după caz, a arhivarului angajat de notarul public.

(2) Actele notariale, înregistrările și evidențele biroului notarial se întocmesc și arhivează pe suport hârtie. Acestea vor putea fi ținute și pe suport accesibil echipamentelor de prelucrare automată a datelor.

(3) Notarul public ține lucrările de registratură, secretariat și arhivă, precum și o evidență financiar-contabilă pentru activitatea desfășurată de biroul său.

(4) La fiecare birou notarial se vor ține, potrivit nomenclatorului arhivistic, mape și dosare cu următoarele documente:

(1) Actele și procedurile notariale prevăzute la art. 120 alin. (4) se vor constitui în vederea arhivării în mape și dosare după cum urmează:

(2) Mapele și dosarele se constituie potrivit Nomenclatorului arhivistic și Normelor arhivistice aprobate de Consiliul Uniunii.

(1) Actul original și documentele care au stat la baza acestuia nu pot fi scoase din arhiva în care sunt păstrate decât în cazurile prevăzute de lege. În condițiile legii, înscrisurile originale aflate în arhiva biroului notarului public pot fi cercetate de un magistrat, delegat în acest scop de autoritatea judiciară competentă.

(2) Instanța nu va putea cere trimiterea în original a testamentelor depuse la notarii publici sau a altor înscrisuri originale care se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii certificate ale acestora. Cercetarea acestor înscrisuri, dacă este necesară, se va face, cu citarea părților, de un judecător delegat sau, dacă înscrisul se găsește în altă localitate, prin comisie rogatorie, de către instanța respectivă.

(3) Prin excepție, când procedura verificării înscrisurilor o impune, instanța va putea ordona prezentarea testamentelor originale sau a altor înscrisuri originale, depuse la notari publici pentru efectuarea expertizei grafoscopice în laboratoarele de specialitate dacă expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.

(4) Actele notariale păstrate în original în arhivă se eliberează la cererea instanței de judecată sau a parchetului în legătură cu cauzele penale aflate în curs, în condițiile Codului de procedură penală. Dacă actele notariale sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate și rămân la dosarul cauzei dacă sunt declarate ca false, cu obligația comunicării notarului public a hotărârii sau a ordonanței procurorului; în caz contrar, actul se va restitui.

(5) Înscrisurile care constituie probe într-un proces penal pot fi scoase temporar din arhivele notariale numai la cererea procurorului sau a instanței de judecată, în condițiile Codului de procedură penală, pe bază de proces-verbal încheiat cu persoana delegată în acest sens.

(6) Înaintea scoaterii actului din arhiva notarială, notarul public face o copie legalizată, care se arhivează în locul actului, până când acesta va fi restituit în arhivă, operațiune scutită de plata oricăror taxe și onorarii.

(7) Scoaterea din arhivă a actelor notariale originale în orice alte cazuri și modalități este interzisă, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(8) Aceleași obligații revin și persoanelor care sunt depozitare ale arhivei sau celor care acționează cu titlu de custode provizoriu.

(1) Pentru soluționarea unor reclamații, sesizări sau, după caz, acte ori proceduri notariale, Uniunea, Camerele, organul de control sau un notar public pot solicita copii și informații în legătură cu acestea, cel căruia i s-a solicitat neputând opune secretul profesional cu privire la conținutul actului și al documentației acestuia.

(2) Cererea de eliberare de copii ale unor înscrisuri sau de informații cu privire la acestea se face în scris de către Uniune, Cameră ori notarul public solicitant. Cererea trebuie să cuprindă mențiuni privind numărul de înregistrare, semnătura și sigiliul solicitantului și se transmite prin mijloace convenționale de comunicare. Cel căruia i se adresează cererea are obligația de a transmite, de îndată și întocmai, cele solicitate, cu excepția testamentelor, care nu pot fi puse la dispoziție fără dovada decesului testatorului.

(1) Notarul public este obligat să respecte dreptul părților actului notarial de a lua cunoștință de documentele care le privesc, aflate într-un dosar întocmit cu privire la acestea, și de a obține copii, certificate sau extrase ale acestor documente.

(2) Notarul public care deține înscrisul ce face obiectul cererii prevăzute la alin. (1) are obligația să soluționeze cererea în cel mai scurt timp posibil, iar în cazul în care refuză, să comunice în scris refuzul său motivat.

(3) În cazul în care notarul public refuză nejustificat eliberarea unei copii sau informații din arhiva notarială, solicitantul se poate adresa Camerei în vederea aprobării cererii de eliberare a înscrisului. Cererea aprobată prin decizia Colegiului director al Camerei este obligatorie pentru notarul public.

(4) Notarul public trebuie să răspundă, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 30 de zile, oricărei solicitări a Colegiului director al Camerei, a Uniunii sau a organului de control, care vizează documente din arhiva biroului.

(5) Aceleași obligații revin și notarilor publici ori Camerelor care sunt depozitarii arhivei sau care acționează în calitate de custode provizoriu.

(1) Camerele dețin depozite de arhivă în care notarii publici pot depune, spre conservare și administrare, arhiva notarială, integral sau parțial, conform aprobării Colegiului director al Camerei.

(2) După preluarea documentelor, Camera este obligată să respecte normele pentru prelucrarea și asigurarea datelor cu caracter personal și să protejeze interesele creatorului arhivei.

(3) Pentru administrarea și protejarea arhivelor notariale, Camera are următoarele obligații:

(1) În condițiile prevăzute de lege și cu avizul Colegiului director al Camerei, o arhivă notarială poate fi preluată integral sau parțial de către un birou notarial din circumscripția aceleiași judecătorii ori de către Camera în a cărei rază teritorială a funcționat sau funcționează notarul public care a creat arhiva respectivă.

(2) Arhiva notarială poate fi transferată numai în custodia altui birou notarial sau a Camerei. Sub sancțiunea ridicării licenței de funcționare, notarul public nu poate transfera arhiva în custodia altei entități sau persoane de drept public ori privat decât cele prevăzute în prezentul alineat.

(3) Preluarea în custodie a unei arhive notariale se face pe bază de proces-verbal de predare-preluare, care va atesta starea documentelor și numărul lor, însoțit de inventarele documentelor aflate în arhivă, indicându-se și individualizându-se documentele care lipsesc. În caz de urgență, predarea se poate face fără a se întocmi această documentație, care va fi realizată de către noul deținător.

(4) Până la numirea unui custode provizoriu ori până la realizarea transferului definitiv, Colegiul director al Camerei poate solicita punerea sub sigiliu a arhivei care trebuie preluată în custodie.

(5) Orice persoană obligată la predarea unei arhive notariale către custodele stabilit trebuie să o predea acestuia de îndată ce avizul de numire a custodelui i-a fost notificat. În executarea acestei obligații, custodele desemnat poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.

(6) Predarea unei arhive notariale către un alt notar public din circumscripția aceleiași judecătorii vizează, în mod obligatoriu, toată arhiva notarială care este în posesia notarului public. Nu este permis transferul doar al unor părți structurale din arhiva notarială predată.

(7) Arhiva financiar-contabilă se poate preda în custodie, spre conservare, unui alt birou notarial, Camerei sau organului fiscal competent.

(8) Cheltuielile ocazionate de predarea în custodie a arhivei sunt în sarcina aceluia care face predarea, cu excepția cazurilor în care această operațiune se produce la încetarea calității de notar public.

(1) Arhiva notarială se preia în custodie definitivă în următoarele situații:

(2) Prin administrare defectuoasă se înțelege:

(3) În cazul în care se constată administrarea defectuoasă a arhivei notariale, Colegiul director al Camerei identifică și dispune măsuri concrete de remediere de către notarul public a neregularităților, precum și un termen rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a acestora. Preluarea arhivei notariale în custodie definitivă se dispune numai dacă notarul public nu remediază, în termenul stabilit, neregularitățile constatate.

(1) Arhivele notariale sunt proprietatea statului, iar activitățile arhivistice notariale sunt de utilitate și de interes public.

(2) Pe baza aprobării direcției competente a Arhivelor Naționale, deținătorii de arhive notariale pot păstra și după expirarea termenului de depunere la Arhivele Naționale ale României documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național, dacă acestea le sunt necesare în desfășurarea activității lor.

(3) Arhiva notarială se păstrează în întregime, ca o singură unitate, evitându-se fragmentarea sau existența separată a părților de fond, precum și includerea într-un fond a mai multor fonduri ori fragmente de fond.

(4) Documentele notariale, odată intrate în depozitele Camerelor, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora, cu excepția situației în care au fost predate în custodie pe termen limitat.

(1) În activitatea sa, notarul public utilizează:

(2) Notarul public poate utiliza, în același timp, cel mult două sigilii notariale cu stema României, care se confecționează cu amprentă sigilară unicat numai de Regia Autonomă "Monetăria Statului" și se diferențiază prin numărul de steluțe din legendă.

(3) Sigiliile cu stema României, precum și matrițele timbru sec se înregistrează înainte de utilizare în RNENP.

(4) Sigiliile cu stema României și matrițele timbru sec se confecționează în următoarele situații:

(5) La suspendarea din exercițiul funcției, notarului public îi revine obligația predării de îndată Camerei a sigiliilor notariale și a matrițelor timbru sec utilizate în activitatea notarială, în vederea păstrării acestora pe perioada suspendării.

(6) La schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care își desfășoară activitatea într-o localitate din cadrul aceleiași circumscripții sau din altă circumscripție judecătorească, notarului public îi revine obligația predării, de îndată, Camerei a sigiliilor notariale și a matrițelor timbru sec utilizate în activitatea notarială, în vederea păstrării acestora.

(7) Sigiliile se scot din uz în situația în care devin ilizibile sau greu lizibile în urma folosirii îndelungate, în cazul pierderii, sustragerii ori deteriorării. Sigiliile se scot din uz, după caz, și în următoarele situații:

(8) În cazul încetării calității notarului public, sigiliile notariale și matrițele timbru sec se conservă pe o perioadă de 6 luni la Cameră, în vederea finalizării formalităților financiar-contabile și de resurse umane, după care se casează conform dispozițiilor legale.

(9) În cazul pierderii sau al sustragerii sigiliului cu stema României, notarii publici au următoarele obligații:

(10) O copie a procesului-verbal de constatare privind pierderea, deteriorarea, sustragerea sau scoaterea din uz se înaintează RNENP, pentru a fi luat în evidență.

(1) Uniunea și Camerele au sigilii proprii, confecționate din cauciuc, care au format rotund și diametru de 35 mm, cu stema României, având inscripționate denumirea țării - România și denumirea entității.

(2) Uniunea, precum și fiecare Cameră pot utiliza, în același timp, mai multe sigilii proprii cu stema României, care se vor confecționa cu amprentă sigilară unicat, numai la Regia Autonomă "Monetăria Statului". Sigiliile Uniunii, precum și sigiliile fiecărei Camere vor fi diferențiate între ele prin numărul de steluțe din legendă. Numărul sigiliilor care se vor utiliza de către Uniune, precum și de către fiecare Cameră se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a acestor entități.

(3) Sigiliile Uniunii și ale Camerelor se înregistrează, înainte de utilizare, în registrul propriu de evidență a sigiliilor, în care se vor înscrie și persoanele împuternicite să le utilizeze.

(1) Camera și sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie și vor putea deține și conserva atât arhiva fostelor notariate de stat, cât și arhiva birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director al Camerei.

(2) Camerele răspund de depozitarea și conservarea arhivelor proprii în condițiile și termenele stabilite de dispozițiile legale privind Fondul Arhivistic Național. Arhiva se află în păstrarea unui secretar responsabil cu arhiva sau, după caz, a arhivarului angajat în acest scop.

(3) Arhivele notariale transferate de către Cameră se organizează cu respectarea identității și a integrității fondurilor și/sau a fragmentelor de fonduri arhivistice preluate.

(4) Camerele au obligația de a conserva și administra arhivele preluate, în condițiile legii, putând elibera copii certificate de pe documentele aflate în arhivă, în condițiile normelor de administrare a arhivelor notariale.

(5) Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din arhivele prevăzute la alin. (1), pentru îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite, precum și pentru reconstituirea actelor notariale, Colegiul director al Camerei va desemna un notar public.

(6) Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director al Camerei va desemna un angajat cu studii juridice al Camerei.

(1) Orice informații cu privire la actele notariale păstrate în arhivele Camerei sau ale birourilor notariale se eliberează numai persoanelor fizice și juridice care au calitatea de părți ale actului juridic, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și acelora care justifică un drept sau un interes legitim, denumite în continuare persoane interesate.

(2) Informații cu privire la existența testamentului se eliberează persoanelor interesate numai după decesul testatorului, dovedit cu certificatul de deces, cu excepția cazurilor în care cererea este formulată de testator însuși.

(1) Camera poate elibera certificate și copii de pe documentele pe care le deține, la cererea formulată în nume propriu de către persoanele interesate, fizice sau juridice, de drept public ori privat.

(2) Persoanele interesate pot fi reprezentate în relația cu Camera de reprezentantul legal, de o persoană împuternicită prin procură autentică ori de avocat, în baza împuternicirii avocațiale.

(1) Tarifele pentru eliberarea copiilor certificate și a copiilor simple, precum și scutirile sau reducerile de la plata acestui tarif se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Uniunii.

(2) Tariful perceput pentru eliberarea copiilor reprezintă venit din activitatea Camerei.

(3) La solicitarea instituțiilor statului, Camerele vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe documentele aflate în arhivă.

(1) Arhivele fostelor notariate de stat, create în perioada 1950-1995, deținute de judecătorii sau de alte instituții, cu excepția celor deținute de Arhivele Naționale ale României, se predau Camerei din circumscripția curții de apel în care se află judecătoria sau instituția deținătoare.

(2) Camerele vor proceda la preluarea și prelucrarea arhivelor prevăzute la alin. (1) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

(3) Preluarea arhivelor se face pe bază de procese-verbale de predare-preluare, însoțite de inventare arhivistice semnate de notarii publici desemnați de Camere și de conducătorul instituției care deține arhiva.

(4) Cheltuielile de inventariere și de preluare sunt suportate de Camere.

(5) La solicitarea instituțiilor statului, Camerele vor elibera acestora, gratuit, copii certificate de pe documentele aflate în arhivă.

(1) Fiecare Cameră are un regulament de organizare și funcționare, aprobat de Adunarea generală a Camerei pe baza regulamentului-cadru de organizare și funcționare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.

(2) În îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită și pentru serviciile prestate, Camera poate desfășura, în condițiile stabilite de către Colegiul director al Camerei și cu respectarea legislației în vigoare, activități generatoare de venituri proprii.

(1) Modul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj de pe lângă fiecare Cameră, precum și organele de conducere ale acesteia se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, aprobat de Camere, pe baza regulamentului-cadru de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, aprobat de Consiliul Uniunii.

(2) Modul de organizare și funcționare a activității de arbitraj și licitații de la nivelul Camerei se stabilește prin regulamente proprii, aprobate de colegiile directoare ale Camerelor pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii cu privire la aceste activități.

(1) Adunarea generală a Camerei se întrunește de cel puțin două ori pe an, la convocarea președintelui Colegiului director al Camerei. În anul în care se organizează alegerea organelor de conducere ale Camerei și Uniunii, Adunarea generală a Camerei se întrunește în ședințe de cel puțin 3 ori pe an, una dintre acestea fiind destinată alegerilor.

(2) În cazul în care președintele refuză convocarea ședinței, Colegiul director al Camerei poate convoca Adunarea generală ordinară sau extraordinară, după caz.

(3) Adunarea generală a Camerei se convoacă de către președinte sau de Colegiul director al Camerei la solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii sau a cel puțin unei treimi din numărul notarilor publici cu drept de vot în Adunarea generală a Camerei, în condițiile stabilite prin statut.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Adunarea generală a Camerei adoptă, cu majoritatea simplă a membrilor prezenți, hotărâri obligatorii pentru toți notarii publici.

(5) Împotriva hotărârii Adunării generale a Camerei se poate formula plângere la Consiliul Uniunii în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanța de judecată competentă în condițiile legii.

(1) Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezența majorității membrilor săi cu drept de vot.

(2) Notarul public suspendat nu poate participa, cu drept de vot, la Adunarea generală a Camerei.

(3) În cazul în care nu este legal constituită din lipsa cvorumului, se convoacă o nouă Adunare generală a Camerei în condițiile stabilite prin statut. Adunarea generală a Camerei astfel convocată este legal constituită în prezența a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

(1) Colegiul director al Camerei se întrunește în ședințe ordinare cel puțin o dată pe lună, la convocarea președintelui Colegiului sau, în lipsa acestuia, a vicepreședintelui.

(2) În caz de refuz al președintelui sau vicepreședintelui, Colegiul director al Camerei se poate convoca de către majoritatea membrilor acestuia. Colegiul director al Camerei se poate convoca și la solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

(3) Convocarea Colegiului director al Camerei se face, în toate cazurile, în condițiile stabilite prin statut.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Colegiul director al Camerei adoptă decizii, obligatorii pentru toți notarii publici din Cameră, cu majoritatea simplă a membrilor săi. În situații urgente, Colegiul director al Camerei poate adopta decizii prin exprimarea votului, în scris și, după caz, pe baza materialelor și proiectelor de decizii transmise de către președintele Colegiului director al Camerei. Transmiterea materialelor și, ulterior, a votului exprimat se face prin mijloace convenționale de comunicare, ce asigură dovada transmiterii și, respectiv, a primirii.

(5) Împotriva deciziei Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la Adunarea generală a Camerei în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Adunării generale a Camerei poate fi atacată la instanța de judecată competentă, în condițiile legii.

(6) Prezența membrilor la ședințele Colegiului director al Camerei este obligatorie.

(1) Colegiul director al Camerei este legal constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor săi.

(2) În cazul în care Colegiul director al Camerei nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se face o nouă convocare a Colegiului director al Camerei în condițiile stabilite prin statut. Colegiul director al Camerei astfel convocat este legal constituit în prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor săi.

(1) La ședințele Colegiului director al Camerei se convoacă și reprezentantul sau, după caz, reprezentanții Camerei în Consiliul Uniunii.

(2) Președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Uniunii pot să convoace Colegiul director al Camerei și pot participa la orice ședință a Colegiului director al Camerei.

(3) La ședințele Colegiului director al Camerei este obligatorie prezența reprezentanților acesteia în Consiliul Uniunii.

(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale, președintele Colegiului director al Camerei emite dispoziții obligatorii pentru toți notarii publici din Cameră.

(2) Împotriva dispoziției președintelui Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la Biroul executiv al Consiliului Uniunii în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanța de judecată competentă, în condițiile legii.

(1) Pentru soluționarea petițiilor, președintele Colegiului director al Camerei poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari împotriva cărora au fost formulate plângeri și, în funcție de cele constatate, în limita atribuțiilor stabilite de lege, dispune măsurile corespunzătoare.

(2) Președintele poate delega atribuția de soluționare a plângerilor formulate împotriva notarilor publici sau a notarilor stagiari vicepreședintelui ori unui alt membru al Colegiului director al Camerei.

(1) Delegați cu drept de vot la Congres sunt notarii publici aleși într-o funcție eligibilă la nivelul Camerei și al Uniunii, la care se adaugă reprezentanții aleși de Adunarea generală a Camerei pe durata unui mandat, în limita normei de reprezentare prevăzute de lege. Prezența delegaților la Congres este obligatorie.

(2) La calculul normei de reprezentare pentru alegerea reprezentanților Camerelor la Congres, precum și în Consiliul Uniunii se va avea în vedere numărul notarilor publici în funcție la sfârșitul lunii anterioare organizării alegerilor, potrivit procedurii stabilite prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.

(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Consiliul Uniunii adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru Camere și notari publici.

(2) Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula plângere la instanța de judecată în condițiile legii.

(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întrunește în ședințe ordinare cel puțin o dată pe lună, la convocarea președintelui Uniunii sau, în lipsa acestuia, a prim-vicepreședintelui ori, după caz, a unuia dintre vicepreședinți, în condițiile stabilite prin statut.

(2) Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcționează legal în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.

(3) În cazul în care Biroul executiv al Consiliului Uniunii nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se convoacă o nouă ședință în condițiile stabilite prin statut.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii adoptă, în condițiile prevăzute de art. 58 alin. (5) din lege, decizii obligatorii pentru Camere și notarii publici. În caz de egalitate de voturi, votul se reia.

(5) Prezența membrilor la ședințele Biroului executiv al Consiliului Uniunii este obligatorie.

(6) La ședințele Biroului executiv al Consiliului Uniunii participă personalul de specialitate al Uniunii, desemnat în acest sens, și, ori de câte ori este necesar, și alți notari publici sau specialiști, convocați de către președinte.

(1) În îndeplinirea atribuțiilor legale, președintele Uniunii emite dispoziții obligatorii.

(2) Împotriva dispoziției președintelui se poate formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanța de judecată competentă, în condițiile legii.

(1) În lipsa președintelui, situație adusă la cunoștința Consiliului Uniunii, atribuțiile acestuia sunt preluate, de drept, de către prim-vicepreședintele Uniunii, până la încetarea acestei situații. În cazul în care prim-vicepreședintele se află în imposibilitatea exercitării atribuțiilor, atribuțiile președintelui sunt preluate de către unul dintre vicepreședinți, delegat în acest sens de către președinte.

(2) Ori de câte ori președintele, prim-vicepreședintele sau vicepreședinții se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, acestora le revine obligația de a comunica Uniunii motivele și durata pentru care nu își pot exercita atribuțiile.

(3) Pentru soluționarea petițiilor, președintele poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari împotriva cărora au fost formulate plângerile și, în funcție de cele constatate, dispune măsurile corespunzătoare.

(4) Președintele poate delega atribuția prevăzută la alin. (3), precum și alte atribuții prim-vicepreședintelui, vicepreședinților sau unui alt membru al Consiliului Uniunii.

(1) Casa de Asigurări se organizează și funcționează pe baza statutului acesteia, aprobat în condițiile legii de către Consiliul Uniunii.

(2) Casa de Asigurări este condusă de un consiliu de administrație numit de către Consiliul Uniunii dintre notarii publici propuși de către Camere. Consiliul de administrație este condus de un președinte, desemnat dintre membrii acestuia de către Consiliul Uniunii.

(3) Numărul membrilor consiliului de administrație, precum și modul de desemnare a acestora și a președintelui se stabilesc prin statutul Casei de Asigurări.

(4) La ședințele consiliului de administrație participă personalul de specialitate al Casei de Asigurări, desemnat în acest sens, și, ori de câte ori este necesar, și alți notari publici sau specialiști, convocați de către președinte.

(1) Înainte de începerea activității, notarul public este obligat, sub sancțiunea neemiterii licenței de funcționare, să încheie contractul de asigurare cu Casa de Asigurări, devenind astfel membru al acesteia.

(2) Pe perioada exercitării funcției, notarul public este obligat, sub sancțiunea retragerii licenței de funcționare, să achite anual costul poliței de asigurare, în condițiile stabilite prin contractul de asigurare.

(3) La data retragerii licenței de funcționare, contractul de asigurare încetează sau se suspendă, după caz, în funcție de încetarea sau, respectiv, suspendarea calității de notar public.

(1) La nivelul Casei de Asigurări se țin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre și evidențe:

(2) Procedura și metodologia de gestionare a registrelor și evidențelor prevăzute la alin. (1) se aprobă de către Consiliul Uniunii, prin regulament.

(1) INR este condus de un Consiliu director. Membrii Consiliului director sunt numiți în condițiile stabilite prin statutul și regulamentul INR-ului.

(2) În subordinea președintelui INR funcționează un Consiliu științific în condițiile stabilite prin statutul și regulamentul INR-ului.

(3) Numărul membrilor Consiliului director, ai Consiliului științific, precum și modul de desemnare a acestora se stabilesc prin statutul și regulamentul INR-ului.

(4) La ședințele Consiliului director sau ale Consiliului științific participă personalul de specialitate al INR, desemnat în acest sens, și, ori de câte ori este necesar, și alți notari publici sau specialiști, convocați de către președinte.

(1) Formarea profesională inițială a notarilor stagiari, formarea profesională continuă a notarilor publici, precum și pregătirea celorlalți beneficiari prevăzuți de lege se fac în condițiile stabilite de Consiliul Uniunii, la propunerea Consiliului științific, avizată de Consiliul director al INR.

(2) Notarii publici în funcție și personalul de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor și al Uniunii au obligația să participe, cel puțin o dată la 3 ani, la cursurile de formare profesională organizate de INR.

(3) Cheltuielile cu participarea notarilor publici în funcție și a personalului de specialitate al birourilor notariale la cursurile organizate de INR se suportă de către biroul notarial și sunt deductibile.

(4) Pentru personalul de specialitate al Uniunii și al Camerelor, costul cursurilor organizate de INR se suportă de către Uniune, respectiv de către fiecare Cameră, din bugetele acestora.

(1) La nivelul INR se țin, în format electronic sau pe suport hârtie, următoarele registre și evidențe:

(2) Procedura și metodologia de gestionare a registrelor și evidențelor se aprobă de către Consiliul Uniunii prin regulament.

(1) Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de Pensii, se organizează și funcționează pe baza statutului și regulamentului acesteia, aprobate în condițiile legii de către Consiliul Uniunii.

(2) Casa de Pensii este condusă de un consiliu de administrație.

(3) Numărul membrilor consiliului de administrație, modul de desemnare a acestora, precum și a președintelui se stabilesc prin statutul și regulamentul Casei de Pensii.

(4) La ședințele consiliului de administrație, pe lângă personalul de specialitate al Casei de Pensii, desemnat în acest sens, vor participa, ori de câte ori este necesar, și alți notari publici sau specialiști, ca urmare a convocării sau solicitării făcute de către președinte.

(1) CNARNN este condus de o Comisie de experți, formată din notari publici și specialiști. Membrii Comisiei de experți sunt numiți de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Comisia de experți este condusă de un președinte, desemnat dintre membrii săi de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

(2) Numărul membrilor Comisiei de experți, modul de desemnare a acestora, precum și a președintelui comisiei se stabilesc prin regulamentul CNARNN.

(3) La ședințele Comisiei de experți participă personalul de specialitate al CNARNN desemnat în acest sens și, ori de câte ori este necesar, alți notari publici sau specialiști, convocați de către președinte.

(1) Pentru serviciile prestate, CNARNN se înregistrează cu activitate economică la organul fiscal competent.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului regulament, activitatea Societății Comerciale "Infonot Systems" - S.R.L. este preluată integral de către CNARNN în condițiile stabilite prin regulamentul acestuia.

(1) La nivelul CNARNN se țin, în format electronic sau pe suport hârtie, registrele naționale notariale prevăzute la art. 163 din lege, precum și următoarele registre și evidențe:

(2) Procedura și metodologia de gestionare a registrelor și evidențelor se aprobă de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii prin regulament.

(1) Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condițiile legii civile, pentru încălcarea obligațiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat, cu vinovăție, sub forma relei-credințe, un prejudiciu, stabilit prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Asigurarea de răspundere civilă a notarilor publici garantează plata prejudiciului în limita sumei asigurate stabilite prin contractul încheiat de notarul public, în condițiile legii, cu Casa de Asigurări.

(3) Procedura prin care Casa de Asigurări acordă despăgubirile se stabilește prin statutul și regulamentul acesteia, aprobate de Consiliul Uniunii.

(1) Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei Camere.

(2) Consiliul de disciplină are un președinte și un vicepreședinte, aleși cu votul majorității membrilor săi.

(3) Membrii Consiliului de disciplină pot fi numai notarii publici în funcție, care, la data validării de către Congres a alegerii lor, au împlinit minimum 10 ani vechime într-o funcție de specialitate juridică, dar nu mai puțin de 5 ani în funcția de notar public.

(4) Notarul public care, în unul dintre ultimii 5 ani, a fost sancționat disciplinar sau nu se bucură de o bună reputație morală și profesională nu poate dobândi și deține calitatea de membru al Consiliului de disciplină.

(1) Consiliul de disciplină are următoarele atribuții:

(2) În îndeplinirea atribuțiilor, Consiliul de disciplină este independent.

(1) În vederea exercitării acțiunii disciplinare, cercetarea prealabilă este obligatorie.

(2) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care se poate aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției care atrage răspunderea disciplinară. Ascultarea și verificarea apărărilor notarului public cercetat sunt obligatorii. Refuzul notarului public cercetat de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării. Notarul public cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

(3) După efectuarea cercetării prealabile, ministrul justiției sau, după caz, președintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei dispune cu privire la exercitarea acțiunii disciplinare.

(1) Cererea prin care se promovează acțiunea disciplinară cuprinde: elementele de identificare ale părților, descrierea faptei săvârșite de către notarul public, arătarea dovezilor pe care se întemeiază acțiunea, mențiunea cu privire la efectuarea cercetării prealabile, motivarea în drept, propunerea sancțiunii disciplinare, semnătura titularului acțiunii, precum și alte elemente relevante în soluționarea cauzei.

(2) La acțiunea disciplinară se atașează dovada efectuării cercetării prealabile și, după caz, actul de control, precum și, dacă este cazul, sesizarea pe baza căreia s-a declanșat acțiunea disciplinară.

(1) Exercitarea acțiunii disciplinare împotriva unui notar public care este ales sau numit într-o funcție administrativă, de execuție sau de conducere, în cadrul organizației profesionale, atrage suspendarea de drept din exercițiul funcțiilor deținute la nivelul organizației profesionale, până la soluționarea acțiunii disciplinare. Consiliul Uniunii constată că a intervenit suspendarea.

(2) În situația în care hotărârea de sancționare a rămas definitivă, notarul public este revocat din funcțiile administrative în care a fost numit și îi încetează de drept mandatul din funcția în care a fost ales. Consiliul Uniunii constată încetarea mandatului.

(3) Hotărârea rămasă definitivă se înaintează de către Consiliul de disciplină organului competent să dispună revocarea.

(1) Verificările referitoare la buna reputație a notarilor publici în funcție se efectuează din oficiu sau ca urmare a unei sesizări scrise depuse la Ministerul Justiției, Uniune sau Camera din care face parte notarul public. Sesizarea cuprinde elementele de identificare ale notarului public, descrierea faptelor de natură a afecta buna reputație a acestuia, dovezile pe care se sprijină sesizarea, precum și datele de identificare ale petentului și semnătura acestuia.

(2) În vederea întocmirii raportului de inspecție, inspectorii din cadrul Ministerului Justiției sau al Uniunii procedează la verificarea sesizării din cel puțin 3 surse credibile, altele decât autorul sesizării, care să fi cunoscut nemijlocit faptele imputate notarului public. Colectarea și verificarea dovezilor se opresc atunci când acestea sunt suficiente pentru a constata, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că cele arătate în sesizare sunt adevărate sau, dimpotrivă, nu se confirmă.

(3) Verificările referitoare la buna reputație a notarilor publici în funcție se vor face numai de către inspectorii din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Uniunii. Raportul de inspecție întocmit în urma verificărilor privind buna reputație se comunică notarului public care face obiectul sesizării, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de obiecțiuni.

(4) Raportul de inspecție și, dacă există, obiecțiunile formulate de notarul public se înaintează Consiliului de disciplină.

(5) Consiliul de disciplină citează notarul public și entitatea din care fac parte inspectorii care au întocmit raportul și dispune administrarea probelor necesare. Notarul public poate depune note explicative și declarații cu privire la faptele care i se impută și poate solicita administrarea probelor pe care le consideră necesare în apărarea lui.

(6) Hotărârea Consiliului de disciplină, rămasă definitivă, se publică în una dintre revistele de specialitate ale Uniunii, fără a se dezvălui date care să poată duce la identificarea celui supus controlului.

(7) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină pot face contestație la Consiliul Uniunii notarul public și entitatea care a dispus efectuarea inspecției.

(1) Câte un exemplar al hotărârilor pronunțate în căile de atac se depune la dosarul cauzei aflat la Consiliul de disciplină, de către titularul acțiunii disciplinare, în vederea arhivării și certificării faptului că hotărârea Consiliului de disciplină a rămas definitivă.

(2) Arhiva creată de Consiliul de disciplină face parte din arhiva Uniunii.