Capitolul III — Desfășurarea activității administrativ-judiciare a instanțelor

(1) Personalul instanțelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii și regulamentelor.

(2) Pentru depunerea cererilor și actelor sau obținerea de informații, persoanele interesate se pot adresa, după caz, personalului de la registratură și arhivă sau biroului de informare și relații publice. În interesul înfăptuirii justiției, avocații, consilierii juridici, consilierii de probațiune și experții desemnați în cauză au prioritate.

(3) În incinta instanței, în locuri vizibile pentru public, vor fi afișate regulile de conduită, precum și îndrumări către compartimentele care au relații cu publicul.

(4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziția publicului materiale informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.

(5) Președintele instanței poate desemna unul sau mai mulți judecători de serviciu ori unul sau mai mulți grefieri cu studii superioare care primesc actele de sesizare a instanței.

(6) Serviciul de registratură primește și înregistrează contractele de mediere și, respectiv, acordurile de mediere și ia măsuri pentru a fi înmânate de îndată completului învestit cu soluționarea cauzei, în vederea suspendării, respectiv a repunerii pe rol a cauzei.

(7) Registratura și arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcție de programul ședințelor de judecată. Actele de sesizare a instanței vor fi depuse în interiorul acestui program, cu excepția cererilor în materie penală care reclamă urgență.

(1) Programul de lucru al instanțelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe, de regulă, la ora 8,00 și se încheie la ora 16,00.

(2) Programarea în ședințele de judecată a judecătorilor și repartizarea pe săli se fac de președintele instanței, la propunerea președinților de secție, în raport cu nevoile instanței și asigurându-se judecătorilor timpul necesar pregătirii profesionale.

(3) În cazuri excepționale, în materie penală, ședințele de judecată pot fi stabilite și în zile nelucrătoare.

(1) Ședințele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate și ședințe succesive, iar în cazuri justificate, și după-amiaza, conform programării stabilite de președintele instanței.

(2) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părțile convin, instanța va putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.

(3) În caz de amânare a judecării cauzei sau a termenelor acordate în continuare nu trebuie afectate ședințele de judecată și alte activități programate anterior.

(1) Accesul publicului este permis:

(2) Programul ședințelor de judecată și programul de lucru cu publicul se aduc la cunoștință prin afișare la loc vizibil.

(1) Scoaterea din incinta instanțelor a dosarelor, actelor și lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege și de prezentul regulament, este interzisă. La solicitarea instituțiilor abilitate, se transmite dosarul sau copia certificată a acestuia în vederea soluționării unor cauze aflate pe rolul instanțelor sau parchetelor, precum și pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau al Curții Europene a Drepturilor Omului.

(2) Dosarele și evidențele instanței privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare și a măsurilor de asigurare a integrității documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă.

(3) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocații, părțile sau reprezentanții părților, experții și interpreții desemnați în cauză.

(4) Consilierii de probațiune au acces în condițiile legii la dosarul cauzei în care au fost învestiți de instanță, fie în faza de judecată prin solicitarea referatului de evaluare, fie în faza execuțional penală prin îndeplinirea tuturor activităților specifice sub îndrumarea judecătorului delegat de la compartimentul executări penale.

(5) Cererile prevăzute la alin. (2) se depun în dosarul cauzei.

(6) Accesul reprezentanților mass-mediei la dosarele și la evidențele instanței este permis, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea ordinii de solicitare și a măsurilor de asigurare a integrității documentelor și numai în măsura în care este posibilă punerea acestora la dispoziție.

(7) Președintele instanței asigură procurorului de ședință, părților, reprezentanților părților, avocaților și celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării dosarelor.

(8) Când una dintre părți se află în stare de deținere, președintele completului ia măsuri ca aceasta să își poată exercita pe deplin, în tot cursul judecății, dreptul de a examina actele dosarului și de a lua legătura cu avocatul său.

(9) Documentele prevăzute la alin. (2) și (6) se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegației și a legitimației de serviciu sau a altui document similar, în cazul reprezentanților mass-mediei, și notarea numelui și prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor, în prezența solicitantului.

(10) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în ședință nepublică, cele privind adopțiile, precum și cele care au ca obiect propuneri și sesizări privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical și a măsurii internării nevoluntare pot fi consultate numai de către persoanele menționate la alin. (3), în condițiile legii. În același mod pot fi consultate documentele și evidențele speciale ale instanței referitoare la aceste dosare, precum și alte documente sau evidențe care presupun confidențialitate. Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi stabilite și alte categorii de dosare, care pot fi consultate sau fotocopiate total ori parțial doar de persoanele menționate la alin. (3).

(11) În cazul dosarelor menționate la alin. (10) pot fi eliberate fotocopii ale actelor și hotărârilor din acestea numai persoanelor prevăzute la alin. (3).

(12) În cauzele care au avut ca obiect propuneri și sesizări privind încuviințarea perchezițiilor și a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare, precum și emiterea unui mandat de aducere, consultarea și eliberarea de copii ale actelor și hotărârilor din acestea sunt permise doar persoanelor prevăzute la alin. (3), numai după realizarea activităților autorizate și expirarea perioadei pentru care au fost încuviințate măsurile și numai dacă nu afectează buna desfășurare a procesului penal. În același mod pot fi consultate documentele și evidențele speciale ale instanței referitoare la aceste dosare.

(13) Obținerea prin fotografiere a unor copii de pe înscrisuri din dosarele instanței este permisă. Dispozițiile alin. (1)-(11) se aplică în mod corespunzător.

(1) Actele de sesizare a instanței depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poștă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeași zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, dată certă și număr din aplicația ECRIS.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), dacă în aceeași zi sau ulterior se constată că au fost înregistrate acte identice de învestire a instanței, acestea vor primi un singur număr în aplicația ECRIS, formând un singur dosar.

(3) Căile de atac declarate împotriva aceleiași hotărâri se înregistrează în același dosar și se soluționează de completul inițial învestit.

(4) Numărul unic al dosarului este format din: numărul din registrul general electronic/numărul identificator al instanței/anul înregistrării dosarului.

(5) Numărul din registrul general electronic reprezintă numărul dosarului în cadrul registrului electronic pentru întreaga instanță. Acest număr începe de la valoarea 1 pentru primul dosar din anul curent și continuă incremental pentru fiecare nou dosar creat.

(6) Numărul identificator al instanței reprezintă un număr unic de identificare a instanței de judecată. Lista numerelor de identificare a instanțelor de judecată este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

(7) Numărul unic dat de instanța de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluționării dosarului până la executarea hotărârii. În situațiile în care în mod obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiași număr, se va genera un număr nou în sistem informatic.

(8) Dosarele înregistrate pe rolul instanțelor înainte de generalizarea acestei aplicații primesc număr unic în sistemul informatic, dacă sunt repuse pe rol sau dacă se formulează o cerere în legătură cu acestea care necesită acordarea unui termen de soluționare.

(9) Dosarele vor fi înregistrate atât în registrul de la registratura generală a instanței, cât și în registrul general al secției la care a fost repartizat fiecare dosar.

(10) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regulă, de către un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecător. După stabilirea numărului din aplicația ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii, având atașate dovezile privind modul în care au fost transmise.

(11) Dacă din motive obiective actele de sesizare a instanței nu au primit număr în aplicația ECRIS în condițiile alin. (1), acestea vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea președintelui instanței sau a persoanei desemnate de acesta, încheindu-se în acest sens un proces-verbal și menționând ca dată certă data depunerii actului de sesizare la registratură.

(12) Celelalte cereri și acte de orice natură, inclusiv corespondența cu caracter administrativ, sosite prin poștă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative ori în registrul de evidență a petițiilor și se prezintă, după caz, președintelui instanței sau președintelui secției, dacă vizează activitatea acesteia, sau, atunci când cererea privește un dosar aflat pe rolul instanței, completului căruia i-a fost repartizată cauza sau grefierului de ședință, după caz. În cazul în care o cerere sau un act privește un dosar aflat pe rolul instanței în ziua depunerii, după înregistrare, grefierul registrator va preda cererea sau actul direct grefierului de ședință.

(13) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanței sub semnătură, după care se predau arhivarului care le atașează la dosar, făcându-se mențiune despre aceasta pe conceptul de citare.

(14) Dovezile de îndeplinire a procedurilor și comunicărilor efectuate prin telefon, telegraf, fax, poștă electronică ori prin alte mijloace de comunicare, primite de grefierul de ședință sau de persoana care le-a transmis, se depun la dosar în formă scrisă, imediat ce au fost recepționate.

(15) Documentele și înscrisurile care nu pot fi atașate la dosar, precum și obiectele ce servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului șef secție, respectiv grefierului-șef, cu respectarea dispozițiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.

(16) Înregistrarea, evidența și păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicității se vor face în condițiile prevăzute de lege.

(17) Plicurile conținând corespondența cu caracter confidențial se înregistrează în registrul de intrare a corespondenței, cu această mențiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

(18) Instanțele judecătorești vor lua măsuri pentru completarea tuturor câmpurilor aplicației ECRIS cu date complete și corecte, conform instrucțiunilor de utilizare.

(1) Pe coperta dosarului se vor menționa, după caz, denumirea instanței, secția, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părților, obiectul pricinii, măsura preventivă, termenele de judecată, numărul și data hotărârii, inițialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii și poziția din registrul de executări penale.

(2) Înainte de a fi puse la dispoziția justițiabililor sau predate pentru ședința de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute și numerotate.

(3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanța de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la șnuruirea definitivă și aplicarea sigiliului, iar pe fața interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre și, în paranteză, în litere.

(4) În ipoteza în care părțile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorități, atașate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operațiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.

(5) Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor se indică numărul volumelor și numărul de pagini ale fiecărui volum. Fiecare volum are, de regulă, un număr de 200 de file.

(6) Actele medicale și medico-legale, probele obținute ca urmare a unor metode de supraveghere tehnică, transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile și probele care conțin imagini administrate în cauze penale, precum și fotografiile sau alte imagini administrate în cauzele civile, dacă vizează viața privată, se țin în volume separate. Pe coperta volumului se menționează "date confidențiale". Aceste volume sunt supuse regimului de studiere și fotocopiere prevăzut de art. 93 alin. (10) și (13), care se aplică în mod corespunzător.

(7) La instanțele de control judiciar se formează un nou dosar la care se atașează separat dosarul primei instanțe și, după caz, al instanței de apel.

(1) Cererile nou-intrate care privesc un dosar deja înregistrat în ECRIS nu vor fi înregistrate cu număr nou de dosar, dacă au unul din următoarele obiecte:

(2) Crearea dosarelor asociate se va face, de la momentul înregistrării, pentru următoarele tipuri de cereri:

(3) Pentru cererile prevăzute la alin. (1) se pot crea, la momentul formulării acestora, dosare asociate care nu se contabilizează din punct de vedere statistic.

(4) În cazul declarării unei căi de atac împotriva soluției pronunțate asupra cererilor prevăzute la alin. (1), precum și în cazul declarării unor căi de atac împotriva altor tipuri de încheieri pronunțate înainte de soluționarea cauzei se creează dosar asociat la momentul declarării căii de atac, dacă acesta nu s-a format la momentul înregistrării cererii.

(5) Cererile de reexaminare prevăzute de art. 200 alin. (6) și (7) din Codul de procedură civilă se repartizează aleatoriu în sistem informatic ECRIS completelor care judecă în aceeași materie, după blocarea completului inițial învestit.

(6) Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauțiunii, formulate după rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează completului care a judecat cauza.

(1) După alocarea numărului unic în sistemul ECRIS pentru dosarul de fond, pentru procedura de cameră preliminară se creează primul dosar asociat. Încheierea prin care se dispune începerea judecății în procedura camerei preliminare este încheiere de dezînvestire. În cazul în care se dispune restituirea cauzei la parchet, încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă, este act final de dezînvestire și în dosarul de fond.

(2) În cursul procedurii camerei preliminare sau al judecării cauzei de către instanța de judecată se înregistrează ca dosare asociate, de la momentul formulării acestora:

(3) La întocmirea rapoartelor statistice privind volumul de activitate al judecătorilor de cameră preliminară și al completelor de judecată, dosarele asociate, înregistrate conform alin. (1) și (2), vor fi contabilizate ca fiind dosare nou-înregistrate de către programul informatic ECRIS.

(1) În materia executării hotărârilor penale, prima cerere în această materie asupra căreia se pronunță judecătorul delegat cu executarea, prin încheiere, se înregistrează ca dosar nou în legătură cu dosarul de fond.

(2) Cererile ulterioare, pentru care legea prevede că judecătorul delegat cu executarea se pronunță prin încheiere, se înregistrează ca dosare asociate la dosarul format conform alin. (1).

(3) Dosarele asociate prevăzute la alin. (2) se contabilizează din punct de vedere statistic.

(4) Cererile în materia executării, pentru care legea prevede că se soluționează de către instanță, se înregistrează ca dosare noi.

(1) Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în fața instanței și comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanței se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmește procedurile va face mențiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.

(2) Expedierea corespondenței se va realiza, în condițiile legii, prin poștă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat și supravegheat și care să asigure caracterul oficial al acesteia.

(1) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS.

(2) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic.

(3) Repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situațiile în care pe parcursul desfășurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

(4) Cererile referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de același complet dacă prin lege nu se prevede altfel.

(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an și se numerotează pe instanță sau, după caz, pe secții, ținându-se seama de materiile în care judecă, de specializarea completelor și de stadiul procesual în care se află cauzele. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condițiile legii.

(6) Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în condițiile prezentului regulament vor fi evidențiate în programele informatice de repartizare aleatorie.

(7) În situațiile de modificare a compunerii completului de judecată, copiile după încheierile, hotărârile colegiului de conducere și procesele verbale se păstrează în mape separate.

(8) Un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar și în situația în care un singur complet poate soluționa o cauză, dacă această situație se datorează unor motive obiective.

(9) Ori de câte ori se impune excluderea unui complet de la repartizarea aleatorie, aceasta se dispune de președintele de secție sau de președintele de instanță, după caz.

(1) Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestațiile date prin lege în competența judecătorului de drepturi și libertăți se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte, dar evidențiate în legătură cu dosarul având ca obiect prima cerere, propunere, plângere ori contestație formulată în cauză.

(2) Persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor, primind cererea, propunerea, plângerea sau contestația, verifică în sistemul ECRIS dacă au fost formulate alte sesizări în cursul urmăririi penale efectuate în cauza respectivă și întocmește un proces-verbal pe care îl depune la dosar.

(3) Dacă soluționarea unei cereri, propuneri, plângeri sau contestații de către un singur judecător de drepturi și libertăți nu este posibilă din cauza numărului mare al inculpaților la care aceasta se referă, pot fi constituite mai multe dosare, pe grupuri de inculpați. Modalitatea de constituire a dosarelor pe grupuri de inculpați se stabilește prin hotărâre a colegiului de conducere.

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică atât la soluționarea unei prime cereri, propuneri, plângeri sau contestații, cât și a celor formulate ulterior în cursul urmăririi penale în aceeași cauză.

(5) Judecătorul de drepturi și libertăți care soluționează o primă cerere, propunere, plângere sau contestație soluționează, de regulă, și următoarele cereri, propuneri, plângeri ori contestații formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiași dosar de urmărire penală, dacă prin hotărâre a colegiului de conducere nu s-a dispus altfel.

(6) La primirea rechizitoriului sau a acordului de recunoaștere a vinovăției, persoana desemnată cu repartizarea aleatorie verifică în sistemul ECRIS dosarele în care s-au îndeplinit acte sau măsuri procesuale de către judecătorul de drepturi și libertăți. Aceasta înaintează de îndată dosarul format, încheierile emise de judecătorul de drepturi și libertăți, precum și un proces-verbal în care menționează rezultatul verificării președintelui secției penale ori, după caz, președintelui instanței, dacă nu există secții.

(7) Președintele secției penale ori, după caz, președintele instanței, dispune, în scris, ca dosarul format ca urmare a sesizării instanței prevăzute la alin. (6) să nu fie repartizat acelor judecători care, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale. Dispoziția președintelui secției penale sau, după caz, a președintelui instanței prin care s-a decis excluderea anumitor complete de la repartizarea aleatorie se depune la mapa privind incidentele de repartizare.

(1) Repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează de către persoanele desemnate anual de președintele instanței.

(2) Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit alin. (1), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de judecată competente, stabilite conform art. 101 alin. (5).

(1) Ori de câte ori se impune aplicarea metodei de repartizare ciclică a dosarelor, acestea se atribuie, în funcție de data înregistrării la instanța respectivă, către completele de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.

(2) În cazul unei noi operațiuni de repartizare ciclică alocarea dosarelor se va realiza începând cu completul cu numărul următor celui căruia i-a fost atribuit ultimul dosar la repartizarea ciclică precedentă.

(3) În situația desființării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic, conform hotărârii colegiului de conducere.

(1) Pe toată durata tutelei, curatelei sau ocrotirii interzisului judecătoresc, după caz, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutelă se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie.

(2) Cererile sau plângerile referitoare la tutela minorului, la curatelă sau la ocrotirea interzisului judecătoresc se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă sau, după caz, irevocabilă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul de tutelă, de curatelă sau la dosarul având ca obiect ocrotirea interzisului judecătoresc, după caz.

(3) Cererile referitoare la deschiderea tutelei fraților și/sau surorilor minorului cu privire la care există pe rolul instanței o sesizare similară se soluționează de același complet.

(4) În cazul în care o altă instanță este învestită ulterior cu cereri în materia ocrotirii unei persoane fizice, aceasta solicită copii certificate de pe toate înscrisurile dosarului în care s-a dispus, după caz, instituirea tutelei minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc sau curatela persoanei respective, inclusiv copiile certificate de pe toate înscrisurile din dosarele asociate sau atașate.

(1) Dacă ulterior înregistrării unei cereri se constată că la instanță s-a depus cel puțin o cerere formulată de aceleași părți, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele inițiale, toate cererile vor fi repartizate primului complet învestit dacă cererile nu au fost soluționate încă.

(2) Colegiul de conducere stabilește, în funcție de resursele instanței, procedura internă privind evitarea, în măsura posibilității, a judecării separate a actelor de sesizare a instanței în situațiile prevăzute la alin. (1).

(3) Prevederile alin. (1) se aplică și dacă primul complet învestit a luat act de renunțarea la judecarea cererii sau a anulat cererea ca netimbrată, ca nesemnată ori pentru neîndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, ori cererea de deschidere a procedurii de insolvență a fost respinsă în condițiile art. 67 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, precum și atunci când cererea a fost respinsă ca inadmisibilă în condițiile art. 1.017 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

(4) În cazul în care primul complet învestit consideră că nu sunt aplicabile prevederile alin. (1) președintele de secție sau, după caz, președintele instanței, stabilește care este completul care va soluționa cauza, întocmind un proces-verbal.

(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și în căile de atac.

(6) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în materie penală.

(1) Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată introduse după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările și completările ulterioare, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în vederea repartizării pe complete.

(2) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise, de îndată, completului corespunzător, pentru îndeplinirea procedurilor premergătoare fixării primului termen de judecată. În funcție de numărul și de complexitatea cauzelor, colegiul de conducere poate stabili un alt termen pentru verificarea cererilor de chemare în judecată.

(1) Dosarele repartizate pe complete vor fi preluate de președintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecății, astfel încât să se asigure soluționarea cu celeritate a cauzelor.

(2) În situația în care judecătorii prevăzuți la alin. (1) se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecății, astfel încât să se asigure soluționarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de președintele instanței ori, după caz, al secției, ori de judecătorul desemnat de aceștia.

(3) Emiterea procedurilor de citare pentru primul termen de judecată și aducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri pentru pregătirea judecății se realizează de către grefierul de ședință sau de un grefier desemnat de către președintele instanței în acest scop.

(4) După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus, în procedura în camera preliminară, începerea judecății, completul fixează primul termen de judecată, dispunând citarea părților, precum și, după caz, alte măsuri pentru pregătirea judecății, în condițiile legii.

(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței.

(2) Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.

(3) Cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.

(4) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial.

(5) În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluționarea incidentului procedural.

(6) Planificarea de permanență se întocmește de președintele instanței sau, după caz, de președintele secției, cu aprobarea colegiului de conducere, ținându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor.

(7) Planificarea de permanență se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluționează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanență din ziua în care acestea au fost invocate.

(8) În caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, desemnați conform alin. (4) și (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.

(9) În cazul existenței, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situațiilor de absență a membrilor completului de judecată, soluționarea acestora se face, prin rotație, de judecătorii aflați pe planificarea de permanență din acea dată, în ordinea înregistrării.

(1) În cazul trimiterii cauzei de la o secție la alta în condițiile legii, dosarul își păstrează numărul și este repartizat aleatoriu. Aceeași regulă se aplică în cazul trimiterii dosarului la sau de la un complet specializat.

(2) În situația recalificării unei cauze astfel încât s-ar schimba numărul judecătorilor care compun completul se va proceda astfel:

(3) Dacă anterior luării oricăror măsuri procedurale de către completul căruia i-a fost repartizată cauza se constată o eroare la repartizarea acesteia, președintele de secție sau președintele instanței, după caz, stabilește existența erorii și necesitatea unei noi repartizări aleatorii. În celelalte cazuri se aplică regulile prevăzute la alin. (2).

(4) În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiași complet pentru respectarea principiului continuității.

(5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecății, pentru perimare sau pentru pronunțarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, se va realiza de completul inițial învestit cu soluționarea cauzei, chiar dacă între timp și-a schimbat compunerea.

(6) Cererile de îndreptare a erorilor materiale și cererile de completare sau lămurire a hotărârii se soluționează de completul care a pronunțat hotărârea a cărei îndreptare ori lămurire se solicită. Aceeași rezolvare se va da și contestațiilor la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală și de art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În cazul completelor colegiale, judecătorii care au pronunțat hotărârea se vor reuni chiar dacă nu mai fac parte, împreună, din același complet. Dacă la data apariției oricăreia dintre situațiile menționate numai unul sau unii dintre respectivii judecători își desfășoară activitatea în cadrul secției, completul va fi întregit cu unul ori, după caz, 2 judecători din lista de permanență de la data înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale sau a cererii de completare ori lămurire a hotărârii, respectiv a contestației la executare.

(7) În cazurile prevăzute la alin. (6), dacă judecătorul, sau, după caz, niciunul dintre judecătorii care au compus completul colegial nu mai funcționează în cadrul secției ori, după caz, al instanței, cauza se va repartiza aleatoriu, cu excepția situației prevăzute la alin. (13).

(8) Cauzele trimise spre rejudecare se repartizează completului inițial învestit. Dispozițiile art. 110 se aplică în mod corespunzător în situația existenței unui caz de incompatibilitate.

(9) Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanență.

(10) Cererile de suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac se vor soluționa de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie.

(11) Suspendarea provizorie a executării hotărârii în condițiile Codului de procedură civilă de la 1865 se va soluționa după modelul completelor specializate în compunerea cărora intră președintele instanței sau, după caz, președintele de secție ori înlocuitorii acestora.

(12) Cererea de suspendare provizorie a executării silite începută în condițiile Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările și completările ulterioare, formulată înainte de introducerea unei contestații la executare, se repartizează aleatoriu. Dacă există contestație la executare depusă la instanță, cererea de suspendare provizorie a executării silite, chiar formulată separat, se va judeca de către completul care soluționează contestația.

(13) Prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet dacă membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu își mai desfășoară activitatea în cadrul secției ori, după caz, al instanței, de către alt sau alți judecători, după caz. În această situație vor fi preluate toate cauzele completului respectiv, inclusiv cele suspendate.

(14) Prevederile art. 7 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător în situațiile neprevăzute de prezentul articol.

(1) În caz de avarie, instanțele vor proceda la atribuirea numărului unic de dosar prin alocarea unei plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează în registrul de avarie.

(2) După ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au obligația de a înregistra toate dosarele din acest registru în sistemul ECRIS, pentru a deveni numere unice de dosare.

(3) Înregistrarea de noi dosare în sistemul ECRIS se realizează numai după preluarea în sistemul electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie.

(1) Pe perioada vacanței judecătorești se pot forma complete separate, pentru a se asigura soluționarea cauzelor urgente, precum și a celor în care a intervenit un acord de mediere, indiferent de obiectul cauzei.

(2) Colegiile de conducere, la propunerea președinților de secții sau, dacă nu există secții, la propunerea președintelui instanței, stabilesc tipurile de obiecte care se vor soluționa în timpul vacanței judecătorești, precum și modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanței judecătorești, rămase nesoluționate la sfârșitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.

(1) Grefierul de ședință preia dosarele de la arhivă, sub semnătură, de regulă, cu două zile înaintea ședinței și afișează lista cauzelor cu cel puțin 24 de ore înaintea termenului de judecată, cu excepția situației în care acest termen nu poate fi respectat în cauzele urgente. În același termen lista cauzelor se publică pe pagina de internet a instanței. În alte cauze decât cele penale, la instanțele la care activitatea se desfășoară în 2-3 timpi, lista se afișează cel mai târziu cu o oră înainte de începerea ședinței.

(2) Grefierul de ședință completează condica de ședință, acolo unde nu se generează în format electronic și verifică dacă au sosit la instanță și s-au atașat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citațiilor și a celorlalte acte de procedură, precum și relațiile și actele solicitate de președinte sau de instanța de judecată. De asemenea, grefierul de ședință verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atașate la dosar și informează președintele completului de judecată despre deficiențele constatate. Dosarele se predau completului de judecată.

(2^1) Președintele completului de judecată dispune întocmirea listei de ședință prin împărțirea cauzelor pe intervale orare, avându-se în vedere orele menționate pe citațiile emise ori cele comunicate anterior părților sau altor participanți la judecată. La stabilirea intervalelor orare pentru strigarea cauzelor se vor avea în vedere duratele de timp necesare pentru instrumentarea cauzelor, durata fiecărui interval fiind, de regulă, de cel mult două ore. Cauzele pot fi grupate pe intervale orare având în vedere și situațiile în care există identitate de părți sau de avocați ori de alți participanți în procedurile judiciare. Pentru cauzele complexe se recomandă fixarea unei ore distincte la finalul ședinței de judecată sau alocarea unei ședințe separate. Este recomandat ca judecătorul să nu stabilească în cadrul aceleiași ședințe de judecată mai multe cauze care să impună administrarea unui probatoriu complex.

(3) La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt deținuți sau arestați la domiciliu și celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgență sau că se dezbat cu prioritate, ținându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.

(4) Lista de ședință cuprinde și numele și prenumele judecătorilor care compun completul de judecată, numele și prenumele grefierului de ședință, precum și numele și prenumele procurorului de ședință. În cazul în care la ședința de judecată participă un alt procuror decât cel menționat în lista de ședință, grefierul cauzei anunță numele și prenumele acestuia la începutul ședinței sau înainte de a face referatul cauzei.

(1) Dispozițiile art. 54, 68 și 108 se aplică pentru activitatea premergătoare ședinței de judecată în primă instanță, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(2) La instanța de control judiciar, dosarele se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie în vederea repartizării pe complete. Dispozițiile referitoare la înregistrarea cererilor și alocarea numărului în aplicația ECRIS la prima instanță se aplică în mod corespunzător pentru căile de atac, dacă legea nu prevede altfel.

(3) Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise președintelui completului de judecată corespunzător, pentru luarea măsurilor necesare anterioare stabilirii primului termen de judecată.

(4) În caz de absență a președintelui, stabilirea primului termen de judecată se face de unul din ceilalți membri ai completului, iar în situația absenței tuturor membrilor completului, de către judecătorul din planificarea de permanență.

(1) Grefierul va fi prezent în sala de ședință cu jumătate de oră înainte de începerea ședinței de judecată, pentru a pune la dispoziție dosarele spre consultare procurorului, părților, reprezentanților sau avocaților acestora, după o prealabilă verificare a identității și calității.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot să studieze dosarele și după începerea ședinței de judecată, în cadrul intervalelor orare alocate cauzelor respective, cu încuviințarea președintelui de complet.

(3) Grefierul de ședință verifică buna funcționare a instalațiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate în fața instanței de judecată.

(4) Grefierul de ședință anunță publicului din sală intrarea judecătorilor.

(5) Accesul publicului în sala de ședință poate fi limitat numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

(6) Cererile sau actele depuse în timpul ședinței de judecată vor fi datate, vizate și semnate de președintele completului de judecată sau de către un alt membru al completului.

(1) Fotografierea și înregistrarea audiovideo în sala de ședință se fac numai cu aprobarea președintelui completului. Cererile se adresează în prealabil biroului de informare și relații publice din cadrul instanței, cu indicarea dosarului pentru care se solicită fotografierea sau înregistrarea. Pentru desfășurarea normală a procedurilor, instanța poate acorda permisiunea doar unui număr limitat de solicitanți, în ordinea formulării cererilor.

(2) Este interzisă difuzarea fotografiilor, a înregistrărilor sau a imaginilor captate fără acordul președintelui completului de judecată. În cazul încălcării acestei interdicții, va fi sesizat Consiliul Național al Audiovizualului.

(3) Pentru relația cu mass-media se aplică Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482/2012*), cu modificările și completările ulterioare.

(1) Apelul părților și al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de ședință, prin instalația de sonorizare.

(2) După strigarea cauzei și apelul părților, grefierul de ședință face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii și stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces și dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instanță la termenele anterioare.

(3) Strigarea cauzelor pentru amânare fără discuții se poate face doar în intervalul orar alocat grupului de cauze din care acestea fac parte, stabilit potrivit art. 114 alin. (2^1), de regulă, la începutul acestui interval.

(4) La cererea părților, instanța va putea lăsa cauza la a doua strigare cu respectarea intervalului orar prestabilit pentru grupul de cauze din care face parte și cauza respectivă.

(5) În cazul în care niciuna dintre părți nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul poate fi lăsat la sfârșitul intervalului orar alocat pentru grupul de cauze din care face parte cauza respectivă când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale. Pentru motive temeinice, președintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de ședință, cu respectarea intervalului orar stabilit.

(1) În cursul ședinței de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziția acestuia pe lista de ședință, susținerile orale, depunerile de cereri și acte în timpul ședinței, măsurile dispuse de instanță, precum și toate celelalte aspecte din desfășurarea procesului.

(2) În cazul în care notele grefierului de ședință sunt tehnoredactate, acestea se listează la sfârșitul ședinței de judecată și se păstrează în mape care urmează regimul juridic al caietului de note.

(3) Caietul de note este numerotat înainte de a fi început și este sigilat după completarea lui; acesta se depune la arhiva instanței, unde se păstrează timp de 3 ani, socotiți de la data ultimelor note.

(4) Ședința de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice. Suportul înregistrării se păstrează în arhiva instanței.

(5) Grefierul de ședință introduce în sistemul informatic datele referitoare la taxele de timbru a căror dovadă de achitare s-a depus în timpul ședinței și, dacă este cazul, face mențiune despre admiterea cererii de ajutor public judiciar.

(1) În situația în care cauza rămâne în pronunțare, președintele completului anunță în ședință ziua stabilită pentru pronunțarea hotărârii.

(2) Pronunțarea hotărârii se poate face și prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, în condițiile legii.

(3) În cazul în care după amânarea pronunțării, oricare dintre membrii completului este în imposibilitate de a participa la deliberări, ceilalți membri ai completului pot lua măsuri pentru o nouă amânare a pronunțării sau, în cazul în care imposibilitatea de a participa la deliberări este permanentă sau de lungă durată, pentru repunerea cauzei pe rol.

(4) În situațiile prevăzute la alin. (3), dacă niciunul dintre membrii completului nu poate lua măsurile necesare, acestea vor fi luate de către președintele de secție sau, dacă nu există secții, de către președintele instanței sau judecătorul din lista de permanență.

(1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care poate fi redactată și prin utilizarea tehnicii de calcul.

(2) În cauzele civile, din minută trebuie să rezulte explicit soluția pentru fiecare capăt de cerere.

(3) În cauzele penale, minuta se întocmește în două exemplare originale, redactate pe foi separate, numerotate, dintre care unul se atașează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanței. Procurorilor li se asigură accesul la dosarul de minute al instanței și li se eliberează, la solicitare, copii ale acestora, în vederea exercitării căilor de atac prevăzute de lege.

(4) După semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de către grefierul de ședință, integral, cu excepția datelor cu caracter personal, altele decât numele și prenumele părților.

(1) Numerele de hotărâre se dau separat pe materii și stadii procesuale.

(2) La curțile de apel și tribunale hotărârile pronunțate în primă instanță, în apel, în recurs și în contestație primesc număr separat.

(1) Judecătorii sunt obligați să verifice efectuarea în termen a încheierilor și a celorlalte lucrări întocmite de grefierul de ședință, restituindu-le pe cele necorespunzătoare și dând îndrumările necesare pentru refacerea lor.

(2) După redactarea și semnarea încheierilor, grefierii de ședință închid documentele în sistemul informatic, după care predau dosarele amânate grefierului arhivar-șef sau grefierului arhivar desemnat, care semnează pentru primirea lor pe listele de ședință.

(3) Citațiile și mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenței, cel mai târziu a doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndată, în primul caz făcându-se mențiunea datei, orei și persoanei care le-a primit, după care se depun la dosarul cauzei.

(1) Cel mai târziu a doua zi după pronunțarea hotărârilor, grefierii de ședință predau dosarele soluționate grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile pronunțate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de executări civile.

(2) Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face mențiunile cu privire la comunicarea copiilor minutelor către procuror și părți, iar în cazul în care inculpatul este arestat, către administrația locului de deținere.

(3) Grefierul de ședință va menționa, sub semnătură, în partea de jos a hotărârii redactate, data și numărul comunicărilor.

(4) În cazul în care grefierul de ședință este în imposibilitate să întocmească actele procedurale, acestea vor fi întocmite de un grefier desemnat de președintele secției sau al instanței, după caz. În situația în care grefierul de ședință este în imposibilitate să semneze hotărârea sau alte acte procedurale, acestea vor fi semnate de grefierul șef secție sau grefierul-șef al instanței, după caz, iar în lipsa acestora, de un alt grefier desemnat de președintele secției sau al instanței, după caz.

(1) Cel mai târziu a șasea zi după pronunțare, grefierul de ședință va preda dosarele judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.

(2) Hotărârea judecătorească are conținutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii, conținutul actelor de sesizare a instanței și apărările părților sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situația de fapt reținută.

(3) În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar motivele pe care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanțe se vor arăta pe scurt. Conținutul motivării căilor de atac și apărările față de acestea sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie să arate argumentele pentru care s-a pronunțat soluția în calea de atac și susținerile care au fost înlăturate.

(4) Hotărârile judecătorești se tehnoredactează integral cu caractere Times New Roman 12, la distanță de un rând, cu alineate la început de paragraf și cu diacriticele specifice limbii române.

(5) Hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, următoarele mențiuni: data tehnoredactării, inițialele redactorului și ale tehnoredactorului (judecători, magistrați-asistenți sau asistenți judiciari) și numărul exemplarelor, iar la instanțele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunțat hotărârile supuse controlului. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată și de grefierul de ședință.

(6) După verificarea și semnarea hotărârii de către membrii completului de judecată, grefierul de ședință închide, în aceeași zi, documentul final "Hotărâre" din programul ECRIS.

(7) După verificarea și semnarea hotărârii, grefierul de ședință sau, după caz, grefierul delegat la executări penale predă, în aceeași zi, al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-șef, respectiv grefierului șef secție, în vederea depunerii la mapă.

(8) Grefierul de ședință comunică părților sau, după caz, altor persoane prevăzute de lege hotărârea, în copie, în cel mult 3 zile de la data la care a fost redactată și semnată. În situațiile prevăzute la art. 427 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă ori în alte cazuri în care legea prevede că hotărârea se comunică altor instituții sau autorități, în vederea îndeplinirii atribuțiilor care le revin, instanța comunică din oficiu copia legalizată a hotărârii judecătorești, realizată potrivit dispozițiilor art. 161 alin. (2).

(9) După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de ședință predă dosarele grefierului arhivar șef, sub semnătură pe lista de ședință. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi îndosariate și păstrate pentru evidență.

(1) Căile de atac prezentate direct sau primite prin poștă, curier, fax sau poștă electronică se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă informatizată sau scrisă, după care registratorul le predă președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta, care le va rezolva, de regulă, în aceeași zi.

(2) La căile de atac primite prin poștă se vor atașa și plicurile în care au fost expediate.

(3) Persoanei care se prezintă nemijlocit la instanță cu cererea de declarare a unei căi de atac i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii acesteia.

(4) Registratorul va verifica dacă cererile privind căile de atac, formulate separat, au fost prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare și atașare la dosarul cauzei.

(5) Căile de atac motivate ori motivele scrise ale acestora formulate separat, expediate prin poștă în număr insuficient de exemplare, se înregistrează așa cum sunt primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere și în registru.

(6) După înregistrare, cererile privind căile de atac în materie civilă se predau grefierului arhivar.

(7) Până la expedierea dosarelor în căile de atac, aceste cereri se păstrează în mape.

(8) După primirea căii de atac, grefierul arhivar va efectua mențiunile în registrul de evidență a căilor de atac.

(1) După înregistrare, contestațiile și cererile de apel declarate împotriva hotărârilor penale se predau grefierului delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale.

(2) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face mențiunea despre declararea contestației sau apelului la poziția corespunzătoare din registrul de executări penale și verifică dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii. De asemenea, în situația în care legea nu prevede un alt termen pentru înaintarea dosarului la instanța competentă să judece calea de atac, grefierul delegat verifică dacă s-a împlinit termenul de declarare a căii de atac pentru toate părțile.

(3) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale menționează în registrul de executări penale data expedierii fiecărui dosar la instanța competentă pentru judecarea căii de atac și predă de îndată grefierului arhivar dosarele care urmează a fi expediate, împreună cu contestațiile sau cererile de apel formulate și adresele de înaintare, semnate de președinte ori judecătorul delegat. În dosarele în care hotărârile au rămas definitive, grefierul delegat întocmește de îndată lucrările de punere în executare.

(4) Instanța care a soluționat contestația declarată împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății va restitui dosarul primei instanțe în termen de 24 de ore de la soluționarea contestației. Aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul contestării încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare.

(5) Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în cauzele penale în măsura în care nu contravin dispozițiilor Codului de procedură penală.

(1) Pentru cererea de recurs în casație introdusă împotriva unei hotărâri penale, depusă la curtea de apel, se formează un dosar separat cu același număr, cu indicativul "R", care se atașează la dosarul cauzei.

(2) După înregistrare, președintele instanței sau judecătorul delegat de acesta dispune una dintre următoarele măsuri:

(3) În cazul în care judecătorul delegat de președintele instanței a participat la soluționarea cauzei în care s-a declarat recursul în casație, președintele instanței va desemna un alt judecător pentru îndeplinirea procedurii prevăzute la alin. (2).

(4) Lucrările de comunicare dispuse conform prevederilor alin. (2) se realizează de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale.

(5) Dispozițiile art. 133 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin dispozițiilor Codului de procedură penală sau celor cuprinse în alin. (1)-(4).

(1) În cauzele penale în care, fără participarea procurorului, au fost date încheieri care pot fi atacate, potrivit legii, cu contestație, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.

(2) În cauzele penale în care procurorul a participat la judecată și a exercitat calea de atac a apelului sau a contestației, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea motivării căii de atac, cu excepția situațiilor în care legea prevede un termen pentru înaintarea dosarului la instanța competentă să soluționeze calea de atac. Dosarul va fi restituit de parchet în cel mult 10 zile, iar în cauzele urgente în cel mult 5 zile.

(3) În cauzele în care hotărârea penală este supusă, potrivit legii, recursului în casație, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilității exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.

(4) În situațiile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele pot fi trimise la parchet numai după redactarea hotărârii.

(1) După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile și după împlinirea termenului de apel sau de recurs, după caz, pentru toate părțile, grefierul arhivar înaintează dosarul la instanța de apel ori de recurs, cu adresă semnată de persoana desemnată de președintele instanței în care se consemnează: numărul dosarului, numărul și data hotărârii atacate, numărul volumelor și filelor acestora, dosarele atașate, numele și prenumele părților care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, mențiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru ce a fost achitată. Despre înaintarea dosarului se fac mențiuni în sistemul informatic.

(2) Apelul sau recursul este transmis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instanțe. În această situație, toate comunicările sunt efectuate de instanța care a pronunțat hotărârea apelată sau recurată.

(3) Cererile de apel sau de recurs și adresa de înaintare a dosarului la instanța de apel ori de recurs se atașează, necusute, la începutul fiecărui dosar.

(4) Căile de atac depuse la o altă instanță decât cea a cărei hotărâre se atacă primesc dată certă și se înaintează pe cale administrativă instanței care a pronunțat hotărârea atacată.

(1) În procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările și completările ulterioare, cererile de apel sau recurs se înregistrează în evidențele prevăzute de lege, după care grefierul arhivar le predă de îndată președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta.

(2) Președintele instanței poate decide ca procedura scrisă să fie realizată de 2 sau mai mulți judecători ai instanței sau de președintele completului imediat următor celui care a soluționat cauza. În cazul în care persoana desemnată de președintele instanței să realizeze procedura scrisă a participat la soluționarea cauzei respective, președintele instanței va numi un alt judecător.

(3) După efectuarea lucrărilor menționate în alin. (1) și (2), circuitul dosarelor este următorul:

(4) Toate comunicările care trebuie efectuate către părțile din dosare după primirea cererii de apel sau recurs se întocmesc, pe baza dispozițiilor date de președintele instanței sau de persoana desemnată de acesta, de către unul sau mai mulți grefieri desemnați de președintele instanței. În acest scop, la sfârșitul programului de lucru cu publicul, grefierul arhivar preia de la președintele instanței sau de la persoana desemnată de acesta dosarele formate ca urmare a depunerii cererilor de apel sau recurs pe care le predă grefierilor desemnați în vederea întocmirii adreselor de comunicare. Corespondența întocmită se predă în vederea expedierii la arhivă unde va rămâne până la primirea răspunsului sau expirarea termenelor prevăzute de lege. Grefierul desemnat urmărește termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau completărilor la cererile de apel sau recurs, precum și pentru depunerea întâmpinării și a răspunsului la aceasta.

(5) Dovezile de comunicare primite la registratură se transmit grefierului desemnat, care le atașează la dosar și le prezintă, de îndată, împreună cu dosarul, președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta.

(1) Cererile de numire a unui mandatar ad-hoc, precum și orice înscrisuri referitoare la acestea se depun la prim-grefierul instanței sau la grefierul special desemnat de președintele instanței în acest sens și se înregistrează în Registrul special privind mandatul ad-hoc.

(2) Cererile de numire a unui mandatar ad-hoc se înregistrează și în aplicația ECRIS, în regim de confidențialitate, de către prim-grefier sau de către grefierul special desemnat de președintele instanței în acest sens. În aplicația ECRIS se menționează doar numărul de dosar și obiectul acestuia.

(3) Încheierea prin care se desemnează mandatarul ad-hoc și încheierea prin care se constată încetarea mandatului ad-hoc nu se pronunță în ședință publică, nu se trec în condica ședințelor de judecată și se comunică numai reprezentantului părții, sub semnătură.

(4) Documentele referitoare la mandatul ad-hoc sunt confidențiale și nu sunt accesibile decât persoanelor prevăzute la alin. (2).

(1) Grefierul registrator, primind cererea de deschidere a procedurii de insolvență sau de concordat preventiv, verifică dacă există un dosar de concordat preventiv sau, după caz, un alt dosar de insolvență cu privire la același debitor și întocmește un referat, pe care îl atașează la toate dosarele identificate și la dosarul nou-înregistrat.

(2) Dosarul de fond, în procedurile privind insolvența, este constituit din dosarul de bază și, dacă este cazul, din dosare asociate. În dosarul de bază se înregistrează cererile și se pronunță hotărârile privind următoarele momente ale procedurii insolvenței:

(3) Primului judecător-sindic învestit cu soluționarea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvență, indiferent că a fost formulată de către creditor sau de către debitor, îi vor fi repartizate cererile ulterioare de deschidere a procedurii privind același debitor, introduse înainte de soluționarea dosarului de insolvență repartizat anterior. După prima cerere repartizată aleatoriu în sistem informatic, dosarele formate ca urmare a formulării unor cereri ulterioare se repartizează manual primului complet învestit.

(4) Dacă cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor este respinsă, cererile ulterioare ale creditorilor, înregistrate în dosarul format ca urmare a cererii debitorului, după disjungere, sunt înregistrate într-un nou dosar, având ca obiect cerere de deschidere a procedurii formulată de către creditori, care se repartizează aceluiași complet.

(5) Dacă cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor este respinsă și au existat cereri ale creditorilor înregistrate atât înainte, cât și după înregistrarea cererii debitorului, cererile creditorilor disjunse din dosarul de deschidere a procedurii la cererea debitorului, după disjungere, se judecă în dosarul format ca urmare a cererilor anterioare ale creditorilor din dosarul atașat.

(6) Ofertele de concordat preventiv se depun la instanțe, inclusiv în format electronic, și se păstrează într-o mapă specială, accesibilă publicului. Ofertele depuse în format electronic se încarcă și pe site-ul instanței, într-o secțiune specială destinată acestora.

(1) Pentru respectarea principiului continuității completului de judecată în apel, grefierul registrator verifică în sistemul ECRIS dacă s-au mai declarat alte căi de atac în același dosar de fond și repartizează manual noul dosar completului care a judecat primul apel.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 111 alin. (2), în situația recalificării căii de atac, în această materie, se va proceda astfel: dacă în mod greșit s-a formulat recurs și există deja un dosar înregistrat ca urmare a unui prim apel, apelul nou va fi soluționat de același complet. În cazul în care recursul a fost recalificat apel, fiind prima cale de atac formulată într-un dosar de insolvență, apelul va fi repartizat aleatoriu.

(3) În situația în care, în apel, datorită persistenței unui caz de incompatibilitate, s-ar ajunge, în mod repetat, la încălcarea continuității completului de judecată prin participarea unor judecători diferiți la soluționarea apelurilor, după admiterea primei cereri de abținere sau recuzare, colegiul de conducere poate dispune înlocuirea judecătorului incompatibil pentru toate apelurile viitoare, la cererea acestuia sau a președintelui de secție, precum și din oficiu. Completul va fi format, de regulă, din judecătorul care nu a fost declarat incompatibil și un alt judecător specializat, împreună cu care acesta formează un alt complet.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care calea de atac, în conformitate cu legea în vigoare la data înregistrării cererii de deschidere a procedurii de insolvență, este recursul.

(1) La data înregistrării unei cereri de deschidere a procedurii de insolvență, grefierul registrator verifică dacă există pe rol un dosar de insolvență aparținând unei alte societăți care face parte din același grup de societăți, potrivit mențiunii din cerere, respectiv din declarația depusă de debitor potrivit art. 67 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, sau a listei cuprinzând membrii grupului, prevăzută de art. 194 din aceeași lege. Dacă s-a înregistrat un asemenea dosar, dosarul înregistrat ulterior, ce vizează o persoană juridică din același grup de societăți, se repartizează manual aceluiași judecător-sindic.

(2) Dacă există o cerere comună de deschidere a procedurii insolvenței împotriva mai multor societăți aparținând aceluiași grup de societăți, pentru fiecare membru al grupului se formează un dosar separat. Primul dosar înregistrat se repartizează aleatoriu în sistem informatic, iar celelalte se repartizează manual aceluiași judecător-sindic.

(3) Dacă la cererea comună de deschidere a procedurii insolvenței subscrie unul sau mai mulți membri ai aceluiași grup de societăți, deși nu se află la momentul respectiv în stare de insolvență sau de insolvență iminentă, dar formulează cererea pentru a evita deschiderea ulterioară a unei proceduri separate, pentru fiecare dintre membrii care subscriu se constituie un dosar distinct, acestea fiind repartizate manual aceluiași judecător-sindic, desemnat aleatoriu în primul dosar.

(1) Orice cerere de anulare sau schimbare a hotărârii de recunoaștere a unei proceduri străine de insolvență se soluționează de același judecător-sindic, în același dosar în care s-a pronunțat recunoașterea, formându-se dosar asociat.

(2) Orice informare și orice documente privind modificări importante intervenite în derularea procedurii străine recunoscute se depun la același dosar în care s-a pronunțat hotărârea de recunoaștere.

(3) Măsurile cu executare vremelnică ce pot fi dispuse de judecătorul-sindic la cererea reprezentantului străin, anterior sau ulterior recunoașterii unei proceduri străine, se dispun în același dosar în care se judecă sau s-a judecat cererea de recunoaștere, de același judecător-sindic, în cadrul unor dosare asociate. Modificarea sau încetarea măsurii vremelnice se dispune în cadrul aceluiași dosar asociat.

(4) Acțiunile în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor săi, alte acțiuni în nulitate sau inopozabilitate ce pot fi formulate de reprezentantul străin se judecă în același dosar în care s-a dat hotărârea de recunoaștere, în cadrul unor dosare asociate.

(5) La deschiderea unei proceduri secundare de insolvență pe teritoriul României, după recunoașterea unei proceduri străine principale, se constituie un nou dosar pentru procedura română, ce se va repartiza manual aceluiași judecător-sindic desemnat în dosarul care a avut ca obiect recunoașterea procedurii străine.

(6) În cazul recunoașterii mai multor proceduri străine privind același debitor, pentru fiecare recunoaștere se constituie un dosar distinct în cadrul căruia judecătorul-sindic va lua și măsurile vremelnice ce se impun și va reexamina aceste măsuri. Toate dosarele se vor repartiza aceluiași judecător-sindic care va asigura coordonarea procedurilor.

(7) În cazul recunoașterii unei proceduri străine privind un debitor care face parte dintr-un grup de societăți se constituie un dosar în care vor fi luate și revizuite și măsurile vremelnice ce se impun. Pentru procedura română de insolvență privind un alt debitor, ce face parte din același grup de societăți, se constituie un dosar distinct. Dosarele vor fi repartizate aceluiași judecător-sindic care va asigura coordonarea procedurilor.

(1) Dosarele restituite din căile de atac pentru executare ori conservare vor fi înregistrate, de regulă, în aceeași zi în registrul general de dosare și în registrul informativ - în sistem informatizat sau scris - menționându-se și data restituirii dosarului.

(2) În cazul în care instanța de control judiciar a desființat ori a casat hotărârea și a trimis cauza pentru rejudecare, se înregistrează un dosar distinct ce va purta același număr, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se mențiune despre aceasta și la pozițiile inițiale din registrul general de dosare și din registrul informativ.

(3) Când instanța de control judiciar desființează sau casează hotărârea cu trimiterea cauzei la altă instanță, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndată această soluție instanței inițial învestite, prin adresă, în vederea efectuării mențiunilor obligatorii în registrul general de dosare și în registrul informativ.

(1) După efectuarea lucrărilor menționate în art. 146, circuitul dosarelor este următorul:

(2) După soluționarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost atașate alte dosare, acestea din urmă vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă și, atunci când este cazul, vor fi restituite instanței sau autorității de la care au fost primite.

(1) Primind dosarele de la grefierul de ședință, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale va înscrie de îndată hotărârile respective în registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor penale, precum și în celelalte evidențe prevăzute de regulament. Dosarele vor fi restituite în aceeași zi grefierului de la care au fost primite.

(2) Înscrierea se face prin menționarea fiecărui inculpat prevăzut în sentința sau decizia respectivă, indiferent de soluția pronunțată și prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infracțiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a fi executată; în registru se vor înscrie și alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor menționa după numele inculpaților, la poziții separate, arătându-se și calitatea procesuală, precum și soluția instanței. Fiecare poziție din registru se va numerota distinct.

(3) Între pozițiile din registru se va lăsa un spațiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, mențiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în contestație, arătându-se și data deciziei instanței de apel ori a hotărârii pronunțate în contestație, soluția pronunțată, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanța de apel sau de instanța care a soluționat contestația, și data înregistrării extrasului la această instanță, data înregistrării extrasului la instanța de executare, precum și măsurile de executare luate.

(4) În cazul desființării hotărârii primei instanțe cu trimitere spre rejudecare sau al oricărei altei soluții prin care se desființează hotărârea primei instanțe, poziția din registru se va închide, făcându-se mențiune despre noua soluție.

(1) Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după caz, la data când s-a primit extrasul de la instanța de apel ori de la instanța care a soluționat contestația.

(2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală. Acestea se tehnoredactează și se expediază în aceeași zi organului de executare.

(3) După întocmirea lucrărilor de executare se va menționa pe hotărârea respectivă, aflată la dosar, numărul poziției și anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările efectuate.

(4) Lucrările de executare, inclusiv corespondența, poartă numărul de ordine al poziției din registrul de executări penale și numărul dosarului, sub formă de fracție.

(5) Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor în registrul de executări.

(1) În registrul de evidență a executării hotărârilor penale pronunțate în apel sau în contestație pozițiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instanță, iar în cazul în care hotărârea s-a comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai după ce prima instanță a confirmat, în cel mult 3 zile, primirea extrasului.

(2) Extrasul se emite în ziua pronunțării hotărârii și conține soluția pe scurt, inclusiv cea de declinare a competenței, de trimitere spre rejudecare la prima instanță sau de restituire la organul de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul soluțiilor de achitare și de încetare a procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpați condamnați sau pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei ori renunțarea la aplicarea pedepsei și dacă nu s-au acordat despăgubiri civile și cheltuieli judiciare.

(3) În extras vor fi menționate și pedepsele complementare, măsurile de siguranță, măsurile educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum și orice alte dispoziții referitoare la executare.

(1) Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate, prima revenire se va face la două luni de la emiterea lor la organele cărora le-au fost trimise spre executare, iar următoarele reveniri la 6 luni. În cazul în care nu se primește răspuns de la organul de poliție căruia i-a fost trimis mandatul, se vor solicita informații privind stadiul executării acestuia structurii specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Dacă pe numele persoanelor condamnate care se sustrag de la executarea pedepsei închisorii au fost emise mandate europene de arestare și/sau mandate de urmărire internațională, se vor solicita anual informații Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională cu privire la stadiul punerii în executare a acestor acte.

(2) În cazul urmăriților - cetățeni străini, revenirea se va face astfel: dacă aceștia au reședința în România, la unitatea teritorială de poliție pe raza căreia își are reședința persoana condamnată (precizată în mandat); dacă nu are reședința în România sau nu este cunoscută o asemenea reședință, la unitatea teritorială de poliție pe raza căreia își are sediul instanța de executare.

(3) În celelalte situații, precum și în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 6 luni.

(4) Se va verifica, în raport de cuantumul amenzii și de posibilitățile de plată ale condamnatului, cel puțin o dată la 6 luni, situația încasării amenzilor transmise spre executare.

(5) În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, judecătorul delegat sesizează organele competente.

(1) Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi menționată atât în registrul de executări, cât și pe hotărârea aflată la dosar și la mapa de hotărâri. Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul și data acesteia vor fi menționate la poziția respectivă din registrul de executări, iar dacă ultima hotărâre a fost pronunțată de aceeași instanță, se va face trimitere și la noua poziție deschisă în registru.

(2) Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea poziției de executare, după care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se atașează la dosarul de fond, în ordine cronologică.

(1) Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sancțiuni contravenționale sau prin care s-a înlocuit sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile sau de către o altă persoană desemnată de președintele instanței.

(2) În registrul de executări privind aceste sancțiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua zi după pronunțare, toate hotărârile pronunțate. Înscrierea se face prin menționarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancționarea, precum și al primăriei de care aparține locul în care contravenientul execută sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității.

(3) Pozițiile din registru se vor închide numai după ce:

(4) Grefierul de ședință de la instanța de control judiciar comunică extrasul hotărârii definitive grefierului delegat cu punerea în executare a hotărârilor civile pentru a se adopta măsurile legale corespunzătoare privind executarea din oficiu a respectivelor hotărâri.

(5) Dispozițiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute la art. 148-149 și art. 151-153 se aplică în mod corespunzător.

(1) Când executarea privește alte dispoziții civile din hotărârile judecătorești, lucrările de evidență și punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea și controlul grefierului-șef sau, după caz, a grefierului șef secție.

(2) Comunicarea hotărârii în vederea executării se face, potrivit dispozițiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.

(3) Poziția din registrul de evidență se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin mențiunea și semnătura grefierului delegat.

(4) Pentru situațiile în care legea stabilește obligația comunicării din oficiu a hotărârilor definitive către anumite instituții sau autorități publice, lucrările privind evidența și comunicarea hotărârilor se efectuează de persoana desemnată în acest sens de președintele instanței.

(5) După confirmarea comunicării, dosarul se predă sub semnătura grefierului arhivar, care face mențiune despre aceasta în registrul informativ și depune dosarul în conservare.

(1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se rezolvă de către grefierul șef secție sau, după caz, de către grefierul-șef.

(2) Aceștia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar și eliberarea acestuia, de regulă, în aceeași zi.

(3) Certificatul se verifică și se semnează de grefierul-șef sau, după caz, de grefierul șef secție și se înmânează petiționarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin poștă.

(4) Înainte de a semna certificatul, grefierul-șef sau după caz, grefierul șef secție verifică dacă s-a achitat taxa judiciară de timbru în condițiile legii.

(5) Copia certificatului împreună cu cererea petiționarului se atașează la dosarul cauzei.

(6) Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieșire a corespondenței și, după caz, în registrul general de dosare.

(7) La eliberarea certificatelor referitoare la soluțiile pronunțate de instanță se va face mențiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se și data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.

(1) Eliberarea copiilor simple de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar se rezolvă de către persoana desemnată de președintele instanței, termenul de eliberare a acestora fiind de cel mult 3 zile.

(2) La cerere se pot elibera copii legalizate ale hotărârilor judecătorești, dispozițiile art. 160 alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Grefierul care eliberează copia solicită, dacă este necesar, primei instanțe informații referitoare la evidența căilor de atac.

(2^1) Prin copie legalizată a hotărârii judecătorești, în sensul alin. (2), se înțelege copia care cuprinde ștampila instanței pe fiecare filă și mențiunea «conform cu originalul», precum și mențiuni privind modul în care aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă și data rămânerii definitive sau irevocabile, după caz. Dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desființată, acest aspect se menționează pe copia legalizată eliberată.

(2^2) Pentru eliberarea copiilor legalizate prevăzute la alin. (2) se percepe taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 9 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare.

(3) La cerere se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile aflate la dosarul cauzei, altele decât hotărârile judecătorești, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(3^1) Prin copie legalizată, în sensul alin. (3), se înțelege copia care cuprinde ștampila instanței pe fiecare filă și mențiunea «conform cu originalul» în cazul copiilor de pe actele emise de instanță sau, după caz, mențiunea «conform cu înscrisul aflat la dosar» în cazul copiilor de pe alte înscrisuri.

(3^2) Pentru eliberarea copiilor legalizate prevăzute la alin. (3) se percepe taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 9 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Cererile prevăzute la alin. (1), (2) și (3) se soluționează de instanța la care se află dosarul la momentul formulării cererii.

(5) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător pentru fotografierea înscrisurilor de către solicitant.

(6) Generarea și comunicarea copiilor legalizate ale hotărârilor judecătorești se pot face de grefa instanței și prin utilizarea unei aplicații informatice în cazul în care aceasta este disponibilă la nivelul instanței, dacă prin cererea de eliberare au fost indicate datele corespunzătoare în acest scop. În acest caz, copia legalizată cuprinde mențiunile arătate la alin. (2^1), cu excepția mențiunii «conform cu originalul», aplicate în format electronic pe ultima pagină, și semnătura electronică extinsă a instanței, care înlocuiește ștampila instanței și semnătura grefierului.

(1) Copiile de pe suportul material sau de pe copiile certificate ale acestuia în cauzele penale se eliberează numai părților sau reprezentanților acestora, cu încuviințarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, după caz.

(2) Copiile de pe suporturile electronice din cauzele civile se eliberează în condițiile alin. (1), cu încuviințarea instanței de judecată.

(3) După rămânerea definitivă a hotărârii, eliberarea copiilor de pe suporturile prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează cu încuviințarea președintelui de secție sau a președintelui instanței, după caz.

(4) Copiile electronice ale înregistrării ședinței de judecată se eliberează de grefierul care a participat la ședință, în condițiile legii, cu încuviințarea completului de judecată. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(1) Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviințează, pentru dosarele în curs de judecată, de președintele completului de judecată, sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de grefierul șef secție sau, după caz, de grefierul șef al instanței.

(2) Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instanță și în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părților din proces.

(3) În vederea obținerii înscrisului original, petiționarul va depune o cerere motivată și o copie, certificată de el însuși, a actului solicitat.

(4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate și se va aplica ștampila instanței pe fiecare filă.

(5) Cererea și copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.

(1) Primirea, păstrarea și eliberarea corpurilor delicte la instanțele de judecată se fac de către grefierul-șef, grefierul șef secție sau de un alt grefier desemnat de președintele instanței, cu respectarea condițiilor legale privind ocuparea unei funcții cu atribuții de gestiune.

(2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele și caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poștă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoțitor.

(1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ținute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea atașată o etichetă pe care se vor nota numărul dosarului și poziția din registrul de evidență.

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri, pe care se vor nota datele de identificare.

(1) Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condițiile și către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.

(2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparținut bunurile, acestea se vor distruge în condițiile stabilite prin lege.

(3) Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene sau a municipiului București.

(4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în condițiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanței.

(1) La fiecare curte de apel funcționează un psiholog, cu specializarea în domeniul de competență "psihologia muncii și organizațională".

(2) Psihologul sprijină președintele curții de apel prin exercitarea următoarelor atribuții:

(3) Președintele curții de apel stabilește calendarul activităților pe care psihologul le realizează la curtea de apel și la instanțele din circumscripția curții de apel, având în vedere și solicitările președinților instanțelor arondate. Atribuțiile prevăzute la alin. (2) se realizează conform calendarului aprobat de președintele curții de apel, inclusiv pentru instanțele din circumscripția curții de apel.

(4) Psihologul asigură consilierea psihologică, la cerere, a personalului curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia în cazul confruntării cu situații existențiale critice, inclusiv de natură profesională, în vederea optimizării performanțiale și asigurării confortului personal și interpersonal în mediul organizațional.

(5) Psihologul poate participa în comisiile de examinare/reexaminare psihologică la concursurile/examenele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii sau de către curțile de apel.

(6) Psihologul poate participa în proiectele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(7) Psihologul are obligația de a păstra confidențialitatea datelor deținute în exercitarea funcției.

(8) Psihologul întocmește un raport anual asupra activității sale, pe care îl prezintă președintelui curții de apel.

(1) La fiecare curte de apel funcționează, sub coordonarea președintelui, un consilier juridic. Consilierul juridic poate funcționa și la tribunale.

(2) Consilierul juridic sprijină președintele curții de apel prin exercitarea următoarelor atribuții:

(3) Consilierul juridic sprijină activitatea specifică a instanțelor din circumscripția curții de apel.

(1) La fiecare instanță se pot ține exemplare de control din coduri și celelalte acte normative importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către președintele instanței.

(2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin atașarea tuturor modificărilor.

(3) La instanțe pot fi utilizate și programe de evidență informatizată a legislației.

(1) La curțile de apel și tribunale se va organiza activitatea de documentare, care va fi coordonată și controlată de către președintele instanței.

(2) Președinții curților de apel și ai tribunalelor vor lua măsuri pentru achiziționarea, în limita fondurilor disponibile, a culegerilor de decizii ale Curții Constituționale, jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curților de apel, precum și a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului și a Curții Europene de Justiție.

(1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instanțelor se înregistrează și se păstrează după cum urmează:

(2) Cărțile și revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanței. Judecătorii altor instanțe și consilierii de probațiune pot să consulte cărțile și publicațiile din biblioteca instanței.

(3) Cărțile și revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovați de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligați la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.

(4) Asupra activității bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.

(5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de președinte.

(6) Gestionarul bibliotecii are obligația să urmărească permanent ca toate publicațiile periodice la care instanța este abonată să fie primite cu regularitate și înregistrate în registrul de inventar.

(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecțiile de legi și la revistele juridice se fac de către curțile de apel și tribunale.

(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, cel al registrului de împrumut și cel al dării de seamă asupra activității bibliotecii sunt cele stabilite de instituțiile competente.

(1) În raport cu natura, complexitatea și volumul activităților desfășurate, cu riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională și cu numărul de personal, la fiecare instanță se organizează compartimentul de protecție a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu atribuții în domeniul protecției muncii, în condițiile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pentru organizarea activităților de prevenire și de protecție, instanțele pot recurge la servicii externe, în condițiile legii.

(3) În domeniul prevenirii și stingerii incendiilor, indiferent de locul de muncă sau de pregătire, personalul cu funcții de execuție are următoarele obligații: