Capitolul II — Dispoziții privind conducerea instanțelor, atribuțiile judecătorilor, ale personalului auxiliar de specialitate și ale personalului din departamentul economico-financiar și administrativ

(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

(2) Judecătorii au următoarele îndatoriri:

(3) Programul de lucru al judecătorilor începe, de regulă, la ora 8,00 și se încheie, de regulă, la ora 16,00. Aceștia sunt, însă, obligați să fie prezenți la ora stabilită pentru îndeplinirea activităților în care sunt planificați ori pe care și le-au stabilit sau care impun prezența lor, ca efect al unor dispoziții legale sau regulamentare, ori pentru ședințele de judecată în care au fost desemnați, precum și la activitățile stabilite de președintele instanței în conformitate cu legea.

(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.

(2) În funcție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, președintele poate fi ajutat, de regulă, de 2 vicepreședinți, la tribunale și tribunale specializate președintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreședinți, iar la judecătorii președintele poate fi ajutat de un vicepreședinte. Judecătoriile la care președinții sunt ajutați de către vicepreședinți se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) La Curtea de Apel București și la Tribunalul București președintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreședinți.

(4) Secțiile instanțelor sunt conduse de președinți de secție.

(5) În exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, judecătorii sunt degrevați parțial de activitatea de judecată, proporțional cu atribuțiile specifice funcției de conducere exercitate.

(6) Cu cel puțin 6 luni înainte de încetarea mandatului funcției de conducere de președinte și vicepreședinte, dar nu mai mult de 9 luni, judecătorii care ocupă aceste funcții comunică Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opțiunea cu privire la instanța la care vor să funcționeze.

(1) Președintele curții de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activității curții, precum și atribuții de coordonare și control privind administrarea curții de apel și a instanțelor din circumscripție, după cum urmează:

(2) Președintele curții de apel este ordonator secundar de credite și răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduce, de ținerea la zi a contabilității și de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuției bugetare. Atribuțiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate vicepreședintelui sau, după caz, unuia dintre vicepreședinți ori managerului economic.

(3) Președintele curții de apel ia măsurile necesare pentru ca, în intervalul de timp dintre arestarea preventivă, arestarea la domiciliu sau trimiterea în judecată și suspendarea din funcție de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a unui judecător de la curtea de apel, acesta să fie înlocuit din ședințele de judecată, după regulile aplicabile în caz de absență.

(4) Atribuția președintelui prevăzută la alin. (1) lit. f) este exercitată la propunerea colegiului de conducere, iar atribuția prevăzută la alin. (1) lit. i) este exercitată cu consultarea judecătorilor secției și cu avizul colegiului de conducere.

(5) Președintele curții de apel informează Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la punerea în executare a sancțiunilor disciplinare constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute și mutarea disciplinară.

(6) Președintele curții de apel îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente.

(7) În exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, președintele emite decizii sau ordine de serviciu.

(1) Vicepreședintele curții de apel exercită următoarele atribuții:

(2) Vicepreședintele curții de apel îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente ori stabilite de președintele instanței, conform legii.

(3) Vicepreședintele desemnat să înlocuiască președintele instanței exercită, în lipsa acestuia, atribuțiile prevăzute de art. 7.

(4) Atribuțiile prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul de procedură penală, și de alte legi speciale în materie penală pentru președintele instanței sau judecătorul desemnat de acesta pot fi exercitate, în condițiile prevăzute de lege, de către unul dintre vicepreședinți.

(5) Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește atribuțiile prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, denumită în continuare Codul de procedură civilă, și de alte legi speciale în materie civilă, pentru președintele instanței sau judecătorul desemnat de acesta.

(6) Atribuțiile fiecărui vicepreședinte sunt stabilite prin decizie a președintelui curții de apel, ținând seama de specializarea vicepreședinților și de experiența profesională a acestora. Exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se realizează, pentru fiecare domeniu, de către vicepreședintele care a fost desemnat conform prevederilor alin. (4) și (5).

(1) În activitatea de coordonare și control privind administrarea tribunalului și a instanțelor din circumscripție, președintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-i), k), l), p)-t), precum și următoarele:

(2) Prevederile art. 7 alin. (3), (4), (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(1) Vicepreședintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-g) și i)-k).

(2) Dispozițiile art. 8 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.

(1) Președintele tribunalului specializat exercită atribuțiile manageriale în vederea organizării eficiente a activității acestuia, precum și atribuții de administrare a instanței. În acest scop, președintele exercită, la nivelul tribunalului specializat și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-i), k), l), p)-t) și la art. 9 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile art. 7 alin. (3), (4), (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(1) Vicepreședintele tribunalului specializat exercită, la nivelul tribunalului specializat și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-g) și i)-k).

(2) Dispozițiile art. 8 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.

(1) Președintele judecătoriei exercită atribuțiile manageriale în vederea organizării eficiente a activității acesteia, precum și atribuții de administrare a instanței. În acest scop, președintele exercită, la nivelul judecătoriei și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-i), k), l) și p)-t), precum și la art. 9 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile art. 7 alin. (3), (4), (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(1) Vicepreședintele judecătoriei exercită, la nivelul judecătoriei și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a)-g) și i)-k).

(2) Dispozițiile art. 8 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.

(1) Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toți judecătorii în funcție ai instanței, inclusiv judecătorii stagiari, precum și judecătorii delegați sau detașați de la alte instanțe.

(2) Prezența la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.

(1) Adunarea generală a judecătorilor este convocată de președintele instanței.

(2) Adunarea generală a judecătorilor se convoacă și la solicitarea a cel puțin unei treimi din numărul judecătorilor care o compun.

(3) Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată și de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanței.

(4) La desemnarea candidaților pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curților de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curților de apel sau, după caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.

(5) În procedura de revocare a membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale se convoacă potrivit alin. (2)-(4), care se aplică în mod corespunzător.

(6) În procedura de revocare din funcția de conducere a unui judecător, adunarea generală se convoacă potrivit alin. (2) sau de către colegiul de conducere al instanței și este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură.

(7) Pentru desemnarea candidaților și alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu și-a depus candidatura pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

(8) Cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (6) și (7), adunarea generală a judecătorilor este prezidată de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Dacă președintele sau vicepreședintele lipsește, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.

(9) Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezența majorității judecătorilor.

(10) În procedura de desemnare a candidaților și de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în aceea în care se discută revocarea judecătorilor cu funcții de conducere, adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezența a cel puțin două treimi din numărul judecătorilor.

(11) În cazul în care se pune în discuție revocarea unui judecător din funcția de conducere, sunt obligatorii: arătarea, în convocare, a motivelor pentru care se solicită revocarea și solicitarea unui punct de vedere judecătorului cu funcție de conducere vizat, cu cel puțin 5 zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea adunării generale. Punctul de vedere formulat în scris poate fi expus oral de către judecătorul a cărui revocare din funcția de conducere se dezbate sau, în lipsa acestuia, poate fi citit de președintele adunării generale. Nedepunerea punctului de vedere la prim-grefierul sau grefierul-șef al instanței până la momentul întrunirii adunării generale nu împiedică desfășurarea acesteia.

(12) Hotărârea adunării generale va conține sinteza dezbaterilor și motivele pentru care s-a decis inițierea procedurii de revocare a judecătorului cu funcție de conducere și va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii împreună cu punctul de vedere al judecătorului vizat.

(13) Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. În cazul revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea de revocare se adoptă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.

(1) În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere. Președintele instanței este și președintele colegiului de conducere. La instanțele la care nu există președinte și nici vicepreședinte care să îl înlocuiască, ședințele colegiului de conducere sunt prezidate de judecătorul cu cea mai mare vechime în funcție din cadrul colegiului.

(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componență:

(3) Nu pot face parte din același colegiu de conducere judecătorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

(4) Adunarea generală pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se convoacă potrivit art. 17 alin. (1).

(5) La tribunalele specializate și la judecătorii, adunarea generală a judecătorilor stabilește, prin vot, înainte de declanșarea procedurii de alegere, numărul judecătorilor care urmează să fie aleși în colegiu.

(6) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu judecătorii instanței care vor să facă parte din colegiul de conducere, cu excepția președintelui, a celor față de care s-a dispus revocarea din funcțiile de conducere pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale, precum și a celor care în ultimii 3 ani au fost sancționați disciplinar sau care au încălcat codul deontologic, situații stabilite prin hotărâri definitive.

(7) Listele întocmite potrivit alin. (6) se înmânează judecătorilor prezenți. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.

(8) Membrii colegiului de conducere se aleg din secții sau, dacă nu există secții, din materii diferite.

(9) Sunt declarați aleși membri ai colegiului de conducere judecătorii care obțin cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. În situația prevăzută la alin. (3) va fi declarat ales judecătorul care obține un număr mai mare de voturi.

(10) Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleși toți membrii colegiului de conducere.

(11) Calitatea de membru al colegiului de conducere încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție, promovare, delegare, detașare sau transfer la altă instanță, parchet ori instituție, delegare sau numire în funcția de președinte al acelei instanțe sau prin imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum și prin deces.

(12) Fiecare membru al colegiului de conducere exercită un mandat de 3 ani, începând cu data alegerii sale.

(13) Dacă din cauza numărului de judecători ai instanței care declară că nu doresc să facă parte din colegiu sau din alte cauze obiective colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri, până la constituirea colegiului prin procedura alegerii prevăzută de alin. (4)-(10), activitatea acestuia se va desfășura prin participarea la ședințele colegiului, cu drept de vot, prin rotație la intervale de 3 luni, a judecătorilor în activitate, în ordinea descrescătoare a vechimii la instanța la care funcționează colegiul.

(1) Colegiul de conducere îndeplinește următoarele atribuții referitoare la problemele generale de conducere a instanței:

(2) La solicitarea președintelui instanței, colegiul de conducere emite puncte de vedere cu privire la orice alte probleme generale de conducere a instanței.

(3) Extrase din hotărârile colegiului de conducere, adoptate în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), d), e), h) și j), se publică pe pagina de internet a instanței.

(4) La cererea motivată a completului de judecată învestit cu soluționarea unui dosar care în mod constant necesită un timp de lucru ce acoperă durata normală a unei ședințe de judecată, colegiul de conducere al instanței poate să dispună, până la soluționarea cauzei respective, până la redactarea hotărârii pronunțate sau până la un alt moment al procesului, ca acelui complet să nu îi mai fie repartizate alte cauze sau să i se reducă încărcătura.

(1) În exercitarea atribuției prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. e), criteriul principal care va fi avut în vedere de colegiul de conducere îl constituie solicitarea expresă a unor judecători, iar în lipsa unor astfel de solicitări, acordul celor în cauză.

(2) Dacă mai mulți judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secție sau, după caz, își exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secție, pot fi avute în vedere următoarele criterii de selecție:

(3) În cazul aplicării criteriului prevăzut la alin. (2) lit. b) și d) va fi avută în vedere vechimea cea mai mare, dacă mai mulți judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secție sau, după caz, își exprimă acordul în acest sens, ori vechimea cea mai mică, în situația în care niciun judecător nu este de acord.

(4) În aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi avute în vedere, cu prioritate, în măsura posibilului, secțiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al secției la care se dorește repartizarea și, în cadrul acestui criteriu, volumul de activitate al secției de la care se intenționează mutarea.

(5) La solicitarea judecătorului ce urmează a fi repartizat la altă secție, colegiul de conducere poate aproba o perioadă de maximum două luni în care acesta să nu participe la ședințele de judecată și să aibă posibilitatea formării profesionale, în funcție de specializarea noii secții.

(1) Colegiul de conducere al curții de apel avizează proiectul de buget pentru curtea de apel și pentru instanțele din circumscripția acesteia și îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Justiției.

(2) Colegiul de conducere al curții de apel solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

(3) Colegiul de conducere al curții de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a președinților, vicepreședinților sau președinților de secții de la instanțele din circumscripția curții de apel, precum și la solicitarea vicepreședinților sau președinților de secții de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabilește modalitatea de aplicare a prezentului regulament, pe care le transmite, de îndată, Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Colegiul de conducere al curții de apel primește și centralizează candidaturile judecătorilor din circumscripția curții de apel, pe categorii de instanțe, pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care și-au depus candidaturile.

(2) Colegiul de conducere al fiecărei curți de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunale și tribunale specializate, precum și adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripția curții de apel, în vederea desemnării candidaților pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Colegiul de conducere al fiecărei curți de apel convoacă propria adunare generală pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Colegiul de conducere al fiecărui tribunal convoacă propria adunare generală, la care participă și judecătorii tribunalelor specializate, precum și adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscripția sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) Colegiul de conducere se întrunește ori de câte ori este necesar.

(2) Colegiul de conducere este convocat de președintele instanței sau de cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

(3) Convocarea colegiului de conducere și comunicarea, către membrii colegiului, a ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puțin o zi înainte de data ședinței, cu excepția situațiilor urgente. Comunicarea ordinii de zi se face și către personalul instanței, prin afișare într-un loc accesibil acestuia sau prin intranetul instanței. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de prim-grefierul sau, după caz, de grefierul-șef al instanței ori de un alt grefier desemnat de președinte.

(4) La ședințele colegiului de conducere pot participa și vicepreședinții, președinții de secții și alți judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.

(5) La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la ședințele acestuia participă și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.

(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot. În aceleași condiții, la ședințele colegiilor de conducere pot fi invitați și reprezentanți ai organizațiilor sindicale din cadrul acestor instanțe.

(7) Ședințele colegiului de conducere nu sunt publice.

(8) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi.

(9) Punctele de vedere ale membrilor prezenți asupra problemelor aflate pe ordinea de zi, dezbaterile și hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul colegiului și semnat de toți membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunoștința celor interesați.

(10) Convocatorul prevăzut la alin. (3), precum și procesele-verbale și hotărârile prevăzute la alin. (9) se păstrează într-o mapă specială de către grefierul care asigură secretariatul colegiului.

(1) Președintele secției organizează activitatea administrativ-judiciară a secției, având următoarele atribuții:

(2) Președintele secției îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de președintele instanței, conform legii.

(1) La nivelul fiecărei secții sau, după caz, al fiecărei instanțe, dacă nu există secții, se organizează întâlniri lunare ale judecătorilor, în care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea unor soluții diferite sau probleme de drept de mare noutate, care ar putea genera practică neunitară.

(2) Președintele de secție sau, după caz, vicepreședintele instanței ori judecătorul delegat cu organizarea studiului profesional al judecătorilor urmărește ca în cadrul întâlnirilor periodice să fie analizată practica instanțelor de control judiciar. De asemenea, va fi organizată discutarea, în colective de judecători, a noilor reglementări și a modului de interpretare a acestora.

(3) Problemele de drept prevăzute la alin. (2) sunt analizate, în prealabil, de către președintele secției sau, după caz, de vicepreședintele instanței ori de judecătorul prevăzut la art. 33, care va prezenta un studiu asupra acestora, cu referire și la practica judiciară a altor instanțe, studiu ce se supune dezbaterii judecătorilor.

(4) Opiniile judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute se consemnează într-o minută după modelul stabilit pentru minuta întâlnirilor trimestriale, care va fi analizată în cadrul acestor întâlniri organizate la nivelul curții de apel.

(5) În cazul în care, într-o cauză pe care o are spre soluționare, un judecător constată probleme juridice de o complexitate deosebită și de mare noutate sau dacă se estimează că instanțele vor fi învestite și cu alte cauze de același fel care pot primi soluții neunitare, acesta poate solicita președintelui de secție organizarea unei întâlniri ad-hoc a judecătorilor care soluționează cauze în aceeași materie. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(1) Vicepreședintele curții de apel răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor din cadrul curții și al instanțelor din circumscripția acesteia, în care vor fi dezbătute problemele de drept care au generat o practică neunitară. Întâlnirile pot fi organizate și pe domenii de specializare.

(2) Procedura de desfășurare a întâlnirilor trimestriale prevăzute la alin. (1) este stabilită de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) La întâlnirile trimestriale organizate pe domenii de specializare, pot fi invitați și judecători din cadrul secției de specialitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în scopul discutării problemelor de practică neunitară la nivel național.

(1) Instanțele de judecată sunt obligate să completeze și să actualizeze permanent portalul, prin publicarea propriei jurisprudențe relevante, în condițiile legii.

(2) Pe măsura asigurării resurselor necesare, obligația prevăzută la alin. (1) vizează toate hotărârile judecătorești care constituie informații de interes public, pronunțate ulterior.

(3) Curțile de apel elaborează trimestrial un material conținând hotărârile proprii considerate relevante, care se publică pe portalul instanțelor și întocmesc și publică anual, până la data de 1 septembrie a fiecărui an pentru anul precedent, "Buletinul jurisprudenței". Acestea se comunică instanțelor din circumscripție, celorlalte curți de apel și parchetelor de pe lângă acestea, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

(4) Președinții de instanțe, vicepreședinții și președinții de secții răspund de luarea măsurilor necesare pentru ducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3), potrivit atribuțiilor acestora.

(1) Președintele instanței deleagă și desemnează judecătorii prevăzuți de această secțiune, precum și pe cei care urmează să desfășoare alte activități decât cea de judecată.

(2) Judecătorii delegați sau desemnați conform alin. (1) îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezentul regulament și pe cele stabilite de președintele instanței în legătură cu activitatea pentru care au fost delegați sau desemnați.

(1) Judecătorii delegați de președinții instanțelor cu executarea hotărârilor penale exercită următoarele atribuții:

(2) În funcție de volumul de activitate al judecătorului delegat cu executarea hotărârilor penale, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parțială sau totală a acestuia de activitatea de judecată.

(3) În situația în care mai mulți judecători sunt delegați cu executarea hotărârilor penale, repartizarea lucrărilor se face pe baza unei planificări realizate de președintele instanței sau, după caz, de președintele secției, cu avizul colegiului de conducere. La realizarea planificării se ține cont de completele de judecată din care fac parte judecătorii delegați, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor. În cadrul planificării se vor avea în vedere și situațiile în care judecătorii delegați lipsesc din instanță.

(4) Judecătorul delegat cu executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate rămâne, de regulă, același pe toată perioada executării.

(1) Judecătorii cu atribuții privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluționarea cauzelor, evidențiind practica neunitară atât a propriei instanțe, cât și a instanței ierarhic superioare, dacă este cazul.

(2) Judecătorii prevăzuți la alin. (1) au și atribuțiile prevăzute la art. 25, precum și pe cele stabilite prin hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii privind unificarea practicii judiciare.

(1) Judecătorii desemnați de președinții instanțelor pentru realizarea activității de notificare sau comunicare în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială soluționează, pe cale administrativă, cererile având acest obiect.

(2) Pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), judecătorii desemnați pot lua legătura cu membrii Rețelei Europene de Cooperare Judiciară.

(1) Asistenții judiciari participă la deliberare cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(2) Asistenții judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluționare participă, să respecte programarea ședințelor stabilită de președintele tribunalului și să se conformeze dispozițiilor date în aplicarea legii și regulamentelor.

(3) Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele completului îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea.

(1) La instanțe funcționează personal auxiliar de specialitate și conex, personal contractual și funcționari publici.

(2) Toate instanțele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă și un birou de informare și relații publice.

(3) Curțile de apel și tribunalele au și câte un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic.

(4) Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul curților de apel și al tribunalelor asigură activitatea economică, financiară și administrativă a instanțelor la care funcționează. Pentru tribunalele specializate și judecătorii această activitate este asigurată de departamentul economico-financiar și administrativ de la tribunalul în a cărui circumscripție funcționează.

(5) Curțile de apel au și un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică, structuri ce pot fi înființate și la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate și al judecătoriilor.

(6) Instanțele au în structură și un compartiment de documente clasificate, organizat potrivit legii.

(7) La curțile de apel pot funcționa managerul public și alte categorii de personal ale căror atribuții sunt stabilite în baza legilor speciale și dispozițiilor conducătorului instanței.

(8) La curțile de apel și tribunale pot funcționa consilieri juridici.

(1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate și conex, a funcționarilor publici și a personalului contractual care funcționează în cadrul instanțelor este supusă controlului ierarhic.

(2) Atribuțiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt cuprinse în fișele posturilor, întocmite de conducătorul compartimentului în care acesta funcționează.

(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, fișa postului se întocmește de prim-grefier sau, după caz, de grefierul-șef.

(4) Pentru personalul de specialitate informatică, fișa postului se întocmește de specialistul IT șef sau, acolo unde nu există specialist IT șef, de specialistul IT desemnat de președintele instanței pentru coordonarea compartimentului informatică, cu avizul Direcției tehnologia informației din cadrul Ministerului Justiției.

(5) Pe perioada desemnării unui specialist IT să îndeplinească anumite sarcini la un tribunal specializat sau la o judecătorie, activitatea se desfășoară sub îndrumarea președintelui instanței la care a fost desemnat, în ceea ce privește activitățile pe care le exercită la această instanță.

(6) Pentru personalul din departamentul economico-financiar și administrativ, fișa postului se întocmește de managerul economic.

(7) Fișele posturilor întocmite potrivit alin. (3), (4) și (6) se aprobă de președintele instanței.

(8) Pentru prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef și pentru managerul economic, fișa postului se întocmește de președintele instanței. Pentru specialistul IT șef și coordonatorul compartimentului informatică, fișa postului se întocmește de președintele instanței, cu avizul Direcției tehnologia informației din cadrul Ministerului Justiției.

(9) Pentru psihologul instanței, consilierul juridic și consilierul pentru informații publice, acolo unde există, fișa postului se întocmește de către președintele instanței.

(1) Personalul auxiliar de specialitate și conex, personalul contractual și funcționarii publici sunt obligați să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

(2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum și învoirile care nu depășesc durata unei zile de muncă se aprobă de președintele instanței sau, după caz, de președintele de secție.

(1) Personalul auxiliar de specialitate și conex, precum și cel din departamentul economico-financiar și administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității.

(2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn și politicos cu părțile din proces, cu martorii, avocații și alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.

(3) Atunci când apreciază că nu are competența, potrivit fișei postului, să soluționeze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate și conex va aduce de îndată la cunoștință prim-grefierului sau, după caz, grefierului-șef ori specialistului IT șef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar și administrativ va sesiza managerul economic.

(1) Prim-grefierii curților de apel, ai tribunalelor și ai tribunalelor specializate au următoarele atribuții:

(2) Prim-grefierii curților de apel țin registrele privind activitatea comisiei de cercetare a averilor constituită la nivelul instanței și evidența executorilor judecătorești.

(3) Prim-grefierii tribunalelor țin registrele privind persoanele juridice, evidența traducătorilor și interpreților autorizați.

(4) Prim-grefierul Tribunalului București ține registrele privind partidele politice și alte formațiuni politice.

(5) Prim-grefierul îndeplinește orice alte atribuții de serviciu date de președintele instanței, potrivit legii.

(6) În cazul instanțelor cu volum mare de activitate, unele atribuții ale prim-grefierului pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a președintelui instanței.

(7) În lipsa prim-grefierului curții de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii șefi secție sau, după caz, un grefier, desemnat de președintele instanței, îl va înlocui în toate atribuțiile sale.

(1) Grefierul șef secție are următoarele atribuții:

(2) Grefierul șef secție îndeplinește, în limitele funcției, alte sarcini de serviciu date de președintele secției sau de președintele ori vicepreședintele instanței, conform legii.

(3) În cazul secțiilor cu volum mare de activitate, unele atribuții ale grefierului șef secție pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a președintelui instanței.

(1) Grefierul-șef al judecătoriei exercită, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a)-k), m) și n).

(2) La instanțele la care nu există secții, grefierul-șef al judecătoriei exercită atribuțiile prevăzute la art. 51 alin. (1).

(3) Grefierul-șef al judecătoriei îndeplinește și următoarele atribuții:

(4) Prevederile art. 50 alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.

(1) Grefierul care participă la ședința de judecată are următoarele atribuții:

(2) Președintele instanței poate stabili ca unele dintre atribuțiile prevăzute la alin. (1) să fie exercitate de grefieri care nu participă la ședința de judecată, inclusiv tehnoredactarea, la solicitarea membrilor completului de judecată și sub îndrumarea acestora, a proiectelor de hotărâri, pe baza modelului dat de aceștia.

(3) Grefierul care participă la ședința de judecată îndeplinește orice alte sarcini de serviciu date de președintele instanței, președintele de secție sau de președintele completului de judecată.

(4) Grefierul debutant participă la ședințele de judecată după însușirea cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea acestei activități.

(1) Grefierul care participă la ședința de judecată stabilit pentru completul căruia i s-a repartizat aleatoriu dosarul întocmește, pe baza dispozițiilor date de complet, toate comunicările prevăzute de lege înainte de fixarea primului termen de judecată, completează borderourile, dacă nu există o persoană desemnată cu atribuții privind expedierea actelor de procedură, și predă corespondența în vederea expedierii, redactează încheierile și toate actele de procedură prevăzute de lege.

(2) Grefierul prevăzut la alin. (1) evidențiază dovezile de comunicare și data primirii comunicărilor în aplicația ECRIS și le prezintă completului de judecată, împreună cu dosarul.

(3) Grefierul prevăzut la alin. (1) urmărește termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau completărilor la cererea de chemare în judecată, pentru depunerea întâmpinării și a răspunsului la întâmpinare, și informează completul de judecată cu privire la împlinirea acestora.

(4) Procedura de citare, redactarea încheierilor sau a altor acte efectuate în procedura prevăzută de art. 200 alin. (7) și (8) din Codul de procedură civilă se realizează de grefierul prevăzut la alin. (1) stabilit pentru completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cererea de reexaminare.

(5) Grefierul prevăzut la alin. (1) preia din arhivă și păstrează dosarele pe durata necesară efectuării actelor de procedură și studiului dosarului de către completul de judecată;

(6) Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător și pentru procedura în camera preliminară și în cauzele având ca obiect plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. În situația restituirii comunicărilor prevăzute la alin. (1), acestea se consideră legal efectuate după expirarea unui termen de 7 zile de păstrare la sediul instanței.

(1) Grefierii prevăzuți la art. 56-63 sunt delegați de președintele instanței și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezentul regulament, precum și pe cele stabilite de președintele instanței sau președintele de secție și efectuează activitățile dispuse de judecătorul delegat la același compartiment.

(2) Grefierii delegați țin evidențele și efectuează înscrierile, înregistrările, comunicările sau orice alte activități în vederea asigurării publicității, în cazurile prevăzute de lege.

(3) Grefierii delegați rezolvă corespondența compartimentului din care fac parte și răspund de expedierea ei, efectuează înregistrările corespunzătoare în registre, asigură păstrarea în bune condiții a dosarelor și registrelor, precum și arhivarea lor.

(4) Grefierii prevăzuți la alin. (1) pot fi degrevați total sau parțial de participarea la ședințele de judecată.

(1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice îndeplinește următoarele atribuții:

(2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice comunică Tribunalului București copii de pe hotărârile judecătorești privind constituirea, modificarea și dizolvarea federațiilor, confederațiilor și uniunilor sindicale teritoriale ale acestora, precum și copii de pe înscrisurile referitoare la denumirea și sediul organizației sindicale constituite prin asociere, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă sau, după caz, irevocabilă a hotărârii.

(3) În vederea ținerii evidenței, instanța de control judiciar comunică, în aceeași zi, minuta pronunțată grefierului delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice de la instanța de fond.

(4) La tribunale, grefierul delegat cu atribuții privind federațiile și confederațiile îndeplinește, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) și f).

(1) Grefierul statistician are următoarele atribuții:

(2) La instanțele la care nu există grefier statistician atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de către grefierul stabilit de președintele instanței.

(3) Activitatea desfășurată de grefierul statistician și de personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de prim-grefierul, respectiv grefierul-șef al instanței.

(1) Grefierul arhivar și registratorul au următoarele atribuții:

(2) Grefierul arhivar și registratorul îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de președintele instanței.

(1) Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, judecătoriile din orașele reședință de județ, precum și cele din municipiul București au în schema de personal unul sau mai mulți specialiști IT.

(2) Numărul specialiștilor IT se stabilește de către președintele instanței, cu avizul conform al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.

(3) Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuții:

(4) Personalul de specialitate informatică salvează periodic informațiile conținute de sistemul ECRIS și păstrează aceste informații pentru evidența în sistem informatizat a activității instanței.

(5) Personalul de specialitate informatică îndeplinește orice alte atribuții stabilite de președintele instanței.

(1) La instanțele cu volum mare de activitate poate funcționa o registratură generală, precum și câte o registratură și o arhivă pentru fiecare secție, în baza hotărârilor colegiilor de conducere.

(2) Colegiile de conducere pot hotărî organizarea de arhive distincte pentru completele specializate.

(3) Pe durata procedurii scrise dosarele se păstrează în arhivă, pe complete sau în alt mod stabilit de președintele instanței.

(4) Pe durata necesară desfășurării cercetării procesului dosarele se păstrează în arhivă, pe complete și termene de judecată sau în alt mod stabilit de președintele instanței.

(1) La registratura generală se întocmesc și se păstrează:

(2) La instanțele cu volum mare de activitate se poate înființa un compartiment de expediere a corespondenței, cu următoarele atribuții:

(1) Grefierul arhivar șef coordonează compartimentele arhivă și registratură, urmărește respectarea atribuțiilor prevăzute de art. 63 și îndeplinește atribuțiile stabilite de președintele instanței.

(2) La instanțele la care nu există grefier arhivar șef, unul dintre grefierii sau grefierii arhivari, desemnat de președintele instanței, coordonează întreaga activitate de arhivă și registratură.

(1) În cadrul curților de apel și al tribunalelor funcționează un departament economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic. Departamentul economico-financiar și administrativ are ca atribuții principale efectuarea operațiunilor financiar-contabile, evidența bunurilor, asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și gospodărirea sediilor acestora.

(2) În cadrul departamentului economico-financiar și administrativ funcționează:

(3) La curțile de apel și tribunalele cu volum mare de activitate se poate înființa compartimentul investiții, patrimoniu și achiziții publice.

(4) Managerul economic este subordonat președintelui instanței și exercită următoarele atribuții:

(5) Managerul economic îndeplinește orice alte atribuții în domeniul său de activitate, stabilite de președintele curții de apel sau al tribunalului, precum și cele transmise de ministrul justiției.

(6) Compartimentele de la nivelul curților de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripția curții și realizează o evidență centralizată.

(1) Șeful compartimentului financiar-contabil sau persoana care coordonează acest compartiment îndeplinește următoarele atribuții:

(2) Șeful compartimentului financiar-contabil exercită, în limitele funcției, și alte atribuții prevăzute de lege ori stabilite de președintele curții de apel sau, după caz, de președintele tribunalului ori de managerul economic.

(1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuții:

(2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil exercită orice alte atribuții stabilite de președintele curții de apel, președintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-șef.

(1) Șeful compartimentului administrativ sau persoana desemnată de managerul economic conduce și coordonează activitatea acestui compartiment.

(2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atribuții:

(3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ exercită orice alte atribuții stabilite de conducerea instanțelor.

(1) Compartimentul resurse umane funcționează în cadrul departamentului economico-financiar și administrativ, care își desfășoară activitatea la curțile de apel și la tribunale, și are următoarele atribuții:

(2) Compartimentul resurse umane de la nivelul curții de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripția curții și realizează o evidență centralizată.

(3) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. j), l) și n) pentru personalul propriu al curții de apel revin compartimentului resurse umane de la nivelul acesteia, iar pentru personalul din cadrul tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor revin compartimentului de la nivelul tribunalului sau persoanei desemnate de președintele tribunalului.

(1) La fiecare curte de apel funcționează un inginer constructor.

(2) Inginerul constructor are următoarele atribuții:

(3) Inginerul constructor îndeplinește orice alte atribuții stabilite de președintele instanței.

(4) La tribunalele la care funcționează un inginer constructor, acesta îndeplinește, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute la alin. (2).

(1) Biroul de informare și relații publice este organizat și funcționează potrivit dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Biroul de informare și relații publice asigură legăturile instanței cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenței activității judiciare, în condițiile legii.

(3) Biroul de informare și relații publice asigură activitatea de soluționare în termen a petițiilor, în condițiile legii.

(1) Biroul de informare și relații publice este condus de un judecător desemnat de președintele instanței ori de un absolvent al facultății de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt.

(2) În funcție de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă biroul de informare și relații publice, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parțială a acestuia de atribuțiile ce îi revin ca judecător.

(3) În cadrul biroului de informare și relații publice funcționează consilieri pentru informații publice și unul sau mai mulți grefieri desemnați de președintele instanței.

(4) Președintele instanței poate dispune ca un alt judecător sau, după caz, unul dintre consilierii prevăzuți la alin. (3) să îl înlocuiască pe purtătorul de cuvânt în situația în care acesta lipsește din instanță sau este antrenat în alte activități.

(5) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanței, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcționare și după-amiaza, după încheierea programului de lucru al instanței.

(6) În situații excepționale, purtătorii de cuvânt vor oferi informații și în afara orelor de program.

(1) Conducătorul biroului de informare și relații publice are următoarele atribuții:

(2) Conducătorul biroului de informare și relații publice îndeplinește orice alte atribuții stabilite de președintele instanței, conform legii și regulamentului.

(1) Purtătorul de cuvânt al instanței are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanță, având obligația de a respecta secretul de serviciu și de a proteja informațiile confidențiale de care ia cunoștință.

(2) Furnizarea de informații privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în condițiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale sau când interesele minorilor ori protecția vieții private a părților în proces o impun. Dreptul la liberul acces la informații poate fi restrâns și atunci când, în împrejurări speciale, instanța apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

(1) Consilierul și/sau grefierul din cadrul biroului de informare și relații publice au/are următoarele atribuții:

(2) Consilierul și/sau grefierul din cadrul biroului de informare și relații publice îndeplinesc/îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii și regulamentului.

(1) Înregistrările în registrele și condicile existente la fiecare instanță se țin, de regulă, în sistem informatizat. Acestea se pot păstra și pe suport hârtie.

(2) La sfârșitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucțiunilor de exploatare a bazei informatice.

(1) Hotărârile, inclusiv încheierile de admitere în principiu pronunțate în materia partajului judiciar și cele pronunțate în cererile de sechestru asigurator sau judiciar ori de poprire asiguratorie, se păstrează în mape. Încheierile de amânare a pronunțării, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale, încheierile privind lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor contradictorii se atașează la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în mapa de hotărâri.

(2) Pentru hotărârile pronunțate în materie penală se țin mape separate, în funcție de pronunțarea acestora de către judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau de către instanța de judecată.

(3) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ține mape separate pe materii, în funcție de specificul instanței.

(4) Fiecare mapă conține, de regulă, câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani și, separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toți membrii completului de judecată și de grefier.

(5) Mapele se țin pe secții, separat, după cum hotărârile sunt pronunțate în primă instanță, în apel, în contestație sau în recurs.

(6) Este interzisă scoaterea mapelor din instanță. De asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.

(7) Mapele se păstrează de grefierul-șef sau, după caz, de grefierul șef secție timp de 3 luni de la data completării mapei cu ultima hotărâre, după care se predau la arhivă, în conservare.