Capitolul II — Inspecția unităților de învățământ preuniversitar

On this page

Secțiunea 1 — Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar. Aspecte generale

Articolul 10

Prezentul regulament asigură caracterul unitar al inspecției școlare generale la nivel național și stabilește scopurile inspecției, personalul abilitat să facă inspecția și modul de realizare concretă a inspecției. Prezentul regulament va fi folosit în cadrul inspecțiilor școlare generale realizate în unitățile de învățământ de stat particulare și confesionale autorizate/acreditate.

Articolul 11

Scopul inspecției școlare generale îl constituie:

a) consilierea și sprijinirea unităților de învățământ preuniversitar și a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic pentru îmbunătățirea propriei activități;

b) îmbunătățirea rezultatelor școlare prin evaluarea conformității funcționării și dezvoltării unităților de învățământ preuniversitar cu legislația privind învățământul în vigoare, cu politicile, strategiile și proiectele naționale în domeniul educației și cu nevoile individuale, comunitare, regionale și naționale în domeniul educației;

c) consilierea și sprijinirea unităților de învățământ preuniversitar și a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic pentru îmbunătățirea propriei activități și pentru dezvoltarea capacității instituționale de atragere și derulare de proiecte cu finanțare externă.

Articolul 12

Inspecția școlară generală se realizează de către MEC și inspectoratele școlare județene (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB), în toate unitățile de învățământ preuniversitar care formează sistemul național de învățământ, vizând aspectele și ariile tematice nominalizate în prezentul regulament.

Articolul 13

Unitățile de învățământ preuniversitar care urmează să fie inspectate vor fi stabilite de ISJ/ISMB, în urma diagnozei locale, sau de MEC, în cazul unor priorități/obiective naționale specifice.

Articolul 14

Perioada dintre două inspecții școlare generale ale unităților de învățământ preuniversitar va fi stabilită în urma unor constatări și analize fundamentate, validate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MEC.

Articolul 15

Inspectorii vor face aprecieri asupra următoarelor 7 arii tematice/domenii:

a) managementul școlar, managementul calității, dezvoltarea instituțională, eficiența atragerii și folosirii resurselor (umane, financiare, materiale și informaționale), respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor, implicarea în proiecte cu finanțare externă pentru dezvoltarea resursei umane și a infrastructurii;

b) modul de aplicare a curriculumului național, dezvoltarea și aplicarea curriculumului la decizia școlii/în dezvoltare locală, calitatea activităților extracurriculare realizate de personalul didactic și unele categorii de personal didactic auxiliar;

c) activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învățare, evaluare, reglare/remediere, diferențiere a demersului educațional);

d) nivelul performanțelor realizate de elevi în învățare raportat la competențele vizate;

e) modul în care unitatea de învățământ sprijină și încurajează dezvoltarea personală a elevilor, motivația acestora în învățare, participarea școlară și starea dr bine a preșcolarilor/elevilor (consiliere, orientare școlară, asistență individualizată), respectând principiile educației incluzive și asigurarea egalității de șanse;

f) relațiile unității de învățământ cu părinții și alți parteneri educaționali;

g) atitudinea elevilor față de educația pe care le-o furnizează unitatea de învățământ.

Articolul 16

Ariile tematice/domeniile inspectate, sursele de informare consultate și criteriile folosite de inspectori atunci când realizează o inspecție școlară generală sunt prezentate în cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul regulament.

Articolul 17

(1) Lista unităților de învățământ preuniversitar în care urmează să se desfășoare inspecția școlară generală împreună cu perioadele din graficul de activități semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspecție sunt propuse de către inspectorul școlar general adjunct, coordonator al domeniului Curriculum și inspecție școlară și avizate în Consiliul de administrație al ISJ/ISMB la începutul fiecărui semestru. În situații deosebite, listele pot fi modificate cu avizul Consiliului de administrație al ISJ/ISMB.

(2) La nivelul MEC, unitățile de învățământ preuniversitar în care urmează să se desfășoare inspecția școlară generală și graficul activităților de inspecție se stabilesc de către direcția cu atribuții privind inspecția școlară, fiind înaintate spre aprobare secretarului de stat pentru învățământul preuniversitar.

Articolul 18

Dimensiunea echipei de inspectori și disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcție de mărimea și complexitatea unității de învățământ (număr de elevi, număr de structuri arondate unei unități cu personalitate juridică, distribuția geografică). Inspecția școlară generală este realizată de o echipă formată din 2-8 inspectori/metodiști ai inspectoratului școlar, în funcție de numărul de arii tematice/domenii inspectate, de complexitatea inspecției și va fi condusă de un coordonator numit dintre aceștia. După caz, echipa va cuprinde inspectori/metodiști ai ISJ/ISMB care au competențele necesare pentru a inspecta un eșantion format din cel puțin 6 discipline incluse în curriculum. În școlile cu limbă de predare a uneia sau mai multor minorități naționale sau cu clase cu limbă/limbi de predare a/ale uneia sau mai multor minorități naționale, echipa de inspectori va fi însoțită de către unul dintre inspectorii de minorități / inspector de specialitate pentru limba / limbile maternă predată/ materne predate, respectiv metodiști vorbitori ai limbii / limbilor minorității / minorităților.

Articolul 19

Durata inspecției școlare generale este de 1 - 2 săptămâni, în funcție de mărimea și complexitatea activităților educaționale ale unității de învățământ preuniversitar inspectate.

Secțiunea a 2-a — Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar: activitatea de preinspecție

Articolul 20

Inspectorul coordonator al echipei realizează următoarele activități de pregătire a inspecției:

a) informează unitatea de învățământ preuniversitar care va fi inspectată și stabilește împreună cu directorul modul în care vor fi predate documentele instituției, precum și data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecției;

b) prezintă unității de învățământ lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate și stabilește, împreună cu directorul unității de învățământ, data-limită până la care toate documentele vor fi pregătite;

c) stabilește responsabilitățile ce revin fiecărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilităților se va realiza după consultarea membrilor echipei de inspecție. Inspectorul coordonator va furniza unității de învățământ preuniversitar lista cu numele și responsabilitățile membrilor echipei, durata inspecției, disciplinele și aspectele ce vor fi inspectate, precum și eșantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor-țintă (elevi, cadre didactice, părinți etc.) și colectarea datelor. Unitatea de învățământ va fi informată dacă apar schimbări în componența echipei de inspectori;

d) vizitează unitatea de învățământ înainte de inspecție pentru a discuta cu directorul aspectele inspecției, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecției. Dacă din motive obiective: epidemii, pandemii nu se poate realiza fizic vizitarea unității de învățământ inspectate, inspectorul coordonator al echipei va organiza o videoconferință cu invitarea directorului/directorilor unității și a personalului acesteia pentru a explica modalitatea de efectuare a inspecției;

e) în urma vizitei în unitatea de învățământ/videoconferinței, poate solicita Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE)/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-țintă, particularizat, în funcție de specificul și problemele-cheie identificate în unitatea de învățământ care va fi inspectată.

Articolul 21

Pentru inspecția realizată de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învățământ va putea solicita schimbarea perioadei de inspecție sau datele/orele de desfășurare a unor activități specifice (din activitatea de preinspecție, de inspecție și de postinspecție), adresându-se în scris Consiliului de administrație al ISJ/ISMB. În cuprinsul solicitării, unitatea de învățământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfășurarea activităților respective. Planul modificat de inspecție este aplicat din momentul aprobării lui de către Consiliul de administrație al ISJ/ISMB.

Articolul 22

Inspectorul coordonator al echipei solicită conducătorului unității de învățământ preuniversitar documentele necesare pregătirii activității de inspecție cu cel puțin o săptămână înainte de începerea inspecției. Directorul instituției de educație pregătește documentele solicitate și le pune la dispoziția echipei de inspecție.

Articolul 23

Inspectorul coordonator și membrii echipei stabilesc programul inspecției în așa fel încât să se colecteze un eșantion suficient de date, să aibă ocazia să discute despre situația constatată și să emită aprecieri ca echipă.

Articolul 24

Înainte de inspecție, inspectorul coordonator al echipei colectează, în format letric sau în format electronic, următoarele date și informații:

a) o prezentare scrisă de director asupra activității unității de învățământ (maximum două pagini), care va cuprinde informații asupra situației socio-economice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituției de educație, managementului resurselor financiare, încadrării cu personal, materialului didactic, clădirilor, curriculumului și planurilor de dezvoltare ale instituției de educație (PDI/PAS);

b) un formular cu date statistice privind unitatea de învățământ, completat de către director;

c) o prezentare privind gradul de participare și rezultatele obținute de elevi, în ultimii trei ani, la examenele naționale și testele naționale, comparativ cu media la nivel județean și național;

d) rapoartele anuale de evaluare internă a calității educației (RAEI) și, după caz, rapoartele de evaluare externă (REE) ale unității de învățământ preuniversitar;

e) documentele unității de învățământ privind încadrarea personalului angajat și managementul general;

f) cel mai recent raport de inspecție școlară generală;

g) orarul unității de învățământ în perioada inspecției (pentru clase și pentru cadrele didactice);

h) orice altă informație pe care personalul instituției de educație dorește să o furnizeze inspectorilor.

Articolul 25

După colectarea acestor date de către inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate și vor fi comunicate celorlalți membri ai echipei de inspecție. Dosarul activității de preinspecție este confidențial și poate fi utilizat numai de inspectori. În situațiile prevăzute la art. 9 alin. (3), documentele precizate la art. 24, literele a) - h), pot fi transmise pe suport electronic, în format scanat, inspectorului coordonator al echipei, care le va transmite, la rândul său, membrilor echipei de inspecție.

Secțiunea a 3-a — Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar: desfășurarea inspecției

Articolul 26

Inspecția școlară generală va fi deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunță Consiliului profesoral domeniile și activitățile care vor fi inspectate de către membrii echipei de inspectori.

Articolul 27

Inspectorul coordonator al echipei are următoarele atribuții:

a) reprezintă instituția din care provine, ISJ/ISMB sau MEC, și echipa de inspectori în relațiile cu unitatea de învățământ inspectată;

b) supraveghează și monitorizează derularea inspecției școlare generale;

c) analizează și soluționează, împreună cu directorul unității de învățământ inspectate, orice neconcordanță sau problemă ivită în legătură cu organizarea și desfășurarea inspecției;

d) organizează și conduce întâlnirile cu reprezentanții părinților, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic și cu reprezentanții comunității locale (operatori economici/parteneri educaționali). În situații justificate, întâlnirile cu reprezentanții părinților și ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, cu reprezentanții comunităților locale pot fi organizate în sistem online;

e) coordonează colectarea documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unității de învățământ inspectate;

f) coordonează elaborarea, aplicarea, colectarea și prelucrarea chestionarelor pentru elevi, părinți și cadrele didactice privind activitatea școlară și extrașcolară a unității de învățământ inspectate;

g) organizează întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecăți comune; în situații justificate, întâlnirile de lucru cu membrii echipei de inspectori pot fi organizate online;

h) stabilește datele la care se desfășoară întâlnirile fizice sau online pentru discuții pe discipline și pe aspecte (Consiliul de administrație al unității de învățământ);

i) derulează activitățile care îi revin, în conformitate cu responsabilitățile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei și întocmește documentația necesară;

j) pe baza documentelor și analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează, elaborează raportul final al inspecției școlare generale.

Articolul 28

Inspecția școlară generală se va desfășura după programul stabilit, în acord cu conducerea unității de învățământ. Dacă înaintea inspecției școlare generale sau în timpul desfășurării acesteia intervin situații excepționale cum ar fi: calamități, intemperii, epidemii, pandemii etc., Consiliul de administrație al inspectoratului școlar sau MEC va decide amânarea inspecției școlare pentru o dată ulterioară sau continuarea acesteia online. Decizia va fi comunicată unității de învățământ.

În cadrul inspecției școlare generale pot fi realizate următoarele activități:

a) observarea activităților desfășurate la clasă prin asistență la lecții și a altor activități desfășurate în spațiile școlare. Aproximativ 60% din timpul general de desfășurare a inspecției va fi alocat observării/asistării diferitelor activități educaționale de la nivelul unității de învățământ inspectate;

b) discuții cu directorul/directorii unității de învățământ preuniversitar, cu membrii Consiliului de administrație, ai Consiliului profesoral și ai diferitelor comisii constituite la nivelul unităților de învățământ, între care cei ai comisiei de evaluare și asigurare a calității, ai comisiei pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității etc;

c) discuții cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare și cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfășurare a inspecției va fi alocat discuțiilor și consilierii managerilor și cadrelor didactice din unitatea de învățământ inspectată;

d) întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanții părinților și ai elevilor;

e) întâlniri cu reprezentanți ai autorității administrației publice locale și cu alți reprezentanți ai comunității locale;

f) aplicarea de chestionare;

g) analiza documentelor.

Articolul 29

În timpul inspecției, inspectorii vor colecta informații prin analizarea documentelor școlare, evaluând eficiența utilizării lor. Din categoria acestor documente fac parte:

a) planul managerial, planul de dezvoltare instituțională (PDI)/planul de acțiune al instituției de educație (PAS);

b) rapoarte anuale de evaluare internă (RAEI) și, după caz, rapoarte de evaluare externă (REE);

c) rapoartele scrise ale evaluărilor externe și ale inspecțiilor din ultimii trei ani;

d) cataloagele, registrele matricole;

e) condica/fișa de prezență a profesorilor;

f) documentele diferitelor comisii constituite la nivelul unității de învățământ;

g) portofoliile profesorilor;

h) caiete/notițe/produse ale activității elevilor/portofolii/documente, inclusiv în format electronic, care vizează participarea și rezultatele la examene și teste;

i) alte documente relevante pentru politica instituției de educație și procedurile specifice elaborate;

j) orice fel de documente/informații scrise distribuite părinților;

k) documentele ședințelor consiliului de administrație, proiectul de buget și raportul de execuție bugetară ale instituției de educație și orice alt document considerat necesar.

Articolul 30

Inspectorii vor asista cadrele didactice din unitatea de învățământ cel puțin o lecție și, în final, să rezulte un eșantion reprezentativ pentru fiecare nivel de învățământ și pentru specificul unității de învățământ respective. Cadrele didactice au obligația să primească inspectorul pentru observarea lecției, conform orarului anunțat. Când observă o lecție, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând să distragă atenția elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii și cu elevii despre activitatea lor, în afara orelor de clasă. Aspectele urmărite prin activitatea de observare lecției sunt următoarele:

a) relația profesor - elev și aplicarea sistematică a strategiilor didactice centrate pe elevi;

b) utilizarea achizițiilor anterioare de învățare ale elevilor;

c) concordanța dintre strategiile didactice utilizate și caracteristicile grupurilor de elevi;

d) individualizarea sarcinilor și a situațiilor de învățare în funcție de nevoile identificate;

e) caracterul interdisciplinar și transdisciplinar al lecțiilor / activităților;

f) adecvarea resurselor materiale la specificul lecției și al modului de organizare a acesteia: față în față/ online;

g) dezvoltarea capacității elevilor de a învăța din experiență și din practică;

h) modul de răspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părinților privind acordarea de sprijin individual în învățare;

i) includerea, dacă este cazul, în cadrul activităților de predare-învățare-evaluare a elementelor specifice ale minorităților etnice, religioase sau de altă natură existente în instituția de educație;

j) acordarea de feedback elevilor/ preșcolarilor utilizând forme de evaluare formativă și sumativă a rezultatelor învățării;

k) respectarea recomandărilor de igienă școlară privind echilibrul dintre activitatea școlară a elevului și celelalte tipuri de activități specifice vârstei (inclusiv în privința temelor pentru acasă);

l) respectarea drepturilor și îndatoririlor cadrelor didactice și ale elevilor în cadrul proceselor de predare-învățare-evaluare;

m) utilizarea autoevaluării și interevaluării elevilor în activitățile de învățare;

n) prezentarea produselor activității elevilor în sălile de clasă/grupă și în celelalte spații ale unității de învățământ preuniversitar;

o) caracterul obiectiv al evaluării formative și sumative;

p) utilizarea mijloacelor educaționale digitale: platforme digitale educaționale sau destinate creării și partajării resurselor educaționale deschise; aplicații destinate comunicării on-line pentru dispozitive electronice (telefon, tabletă, laptop); resurse informaționale digitale ce pot fi folosite în procesul educațional și sunt disponibile pe platforme digitale educaționale;

q) stimularea creativității elevilor/ preșcolarilor în cadrul învățării.

Articolul 31

(1) În timpul inspecției, inspectorul coordonator al echipei organizează întâlniri cu beneficiarii direcți și indirecți ai educației furnizate de unitatea școlară. La aceste întâlniri vor fi prezenți 2-3 inspectori, în funcție de aria tematică de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinți, elevi, personal, reprezentanți ai comunității) în legătură cu procesul de inspecție și pentru a afla opiniile lor în privința unității de învățământ. Întâlnirile pot fi organizate fizic sau în sistem online în funcție de situația/contextul în care se desfășoară.

(2) Inspectorii iau cunoștință de opiniile participanților, comunicându-le faptul că opiniile lor despre instituția de educație sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile participanților (părinți, elevi, personal, reprezentanți ai comunității) despre activitatea unității de învățământ. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale și informale pentru a discuta cu aceștia.

Articolul 32

(1) Echipa de inspectori își planifică o ședință înainte de începerea inspecției și analizează documentația colectată în perioada de preinspecție. De asemenea aceștia se întâlnesc periodic în timpul inspecției, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privința unității de învățământ și a activităților pe care le vor inspecta în continuare.

(2) În cadrul ședinței vor fi analizate următoarele documente:

a) rezultatele inspecțiilor realizate din ultimii trei ani;

b) rapoarte de evaluare internă (RAEI) și, după caz, rapoarte de evaluare externă (REE);

c) proiectul de dezvoltare instituțională/planul de acțiune al unității de învățământ, în vigoare;

d) documentele consiliului de administrație;

e) planul managerial;

f) documentele care să ateste monitorizarea și controlul activității metodice din partea conducerii unității de învățământ (planul de asistențe la ore, fișele de asistență la ore etc.);

g) portofoliile cadrelor didactice - inclusiv rezultatele evaluărilor;

h) portofoliile elevilor;

i) documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe și activități de dezvoltare profesională;

j) raportul de analiză al activității din anul școlar/semestrul precedent;

k) organigrama unității de învățământ;

1) raportările statistice obligatorii (SC), modul și gradul de încărcare a datelor din Sistemul Informatic Integrat al învățământului din România (SIIIR);"

m) orarul instituției de educație/schemele orare ale claselor;

n) programele activităților extracurriculare;

o) instrumente de monitorizare și evaluare internă specifice unității de învățământ;

p) documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de documentare și informare (CDI);

q) documentele școlare prevăzute de lege;

r) alte documente (proiecte/programe europene, naționale, județene și locale).

Secțiunea a 4-a — Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar: activitatea de postinspecție

Articolul 33

În urma derulării activităților de inspecție, vor fi prezentate următoarele rezultate și concluzii/rapoarte:

1. rezultate și concluzii parțiale. Acestea sintetizează rezultatele și concluziile preliminare ale inspecției și sunt prezentate de către fiecare inspector, la finalul fiecărei activități desfășurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor, membrilor Consiliului de administrație, cadrelor didactice inspectate, precum și reprezentanților elevilor și ai părinților, în funcție de aria tematică și disciplina inspectată. În cazul în care întâlnirile nu pot fi organizate fizic, acestea pot fi organizate în sistem online;

2. rezultate și concluzii finale. În perioada imediat următoare încheierii inspecției, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va prezenta rezultatele și concluziile finale, în cadrul unei întâlniri/ședințe la care vor fi prezenți directorul/directorii, membrii Consiliului de administrație, membrii comisiei pentru curriculum și profesorii inspectați. Discuțiile sunt confidențiale, în sensul că participanții la întâlnire/ședință nu vor discuta despre acestea în afara unității de învățământ inspectate;

3. rezultatele și concluziile parțiale și rezultatele și concluziile finale vor consta în prezentarea, în mod concis, a punctelor tari ale unității de învățământ și ale aspectelor care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate și nu vor fi modificate decât dacă directorul sau personalul unității de învățământ va demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rezultatele și concluziile prezentate oferă posibilitatea unor discuții în privința aspectelor care este necesar să fie remediate;

4. rapoartele scrise individuale ale inspecției școlare generale. Acestea reprezintă rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru fiecare arie tematică/domeniu, precum și pentru fiecare disciplină inspectată. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de inspectori, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator;

5. raportul scris final al inspecției școlare generale.

Articolul 34

(1) Raportul scris final va fi redactat de inspectorul coordonator al echipei. El trebuie să fie în concordanță cu rapoartele verbale și rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei. Raportul scris final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecție și forma stabilite și va acoperi toate domeniile indicate în regulament și în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părți: raportul pe arii tematice și raportul pe discipline; echipa de inspecție acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate. Raportul este evaluativ, fiind structurat pe arii tematice; echipa de inspecție acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate. Managerii și personalul unității de învățământ trebuie să poată identifica în raport, pe baza recomandărilor realizate, prioritățile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătățire.

(2) Raportul scris final va fi semnat de către inspectorul coordonator al echipei și va fi prezentat de către acesta Consiliului de administrație al unității de învățământ în termen de cel mult 3 săptămâni de la finalizarea activității de inspecție. În cazul în care, din motive obiective, cum ar fi: calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații excepționale, ședința consiliului de administrație nu poate fi organizată cu prezența fizică, poate fi realizată în sistem online. O copie a raportului scris final va fi înaintată inspectorului general și, la cerere, MEC.

(3) Raportul scris final va fi însoțit de un rezumat al acestuia. Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în formă sintetică constatări/aprecieri, recomandări și calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematică și fiecare disciplină inspectată. Rezumatul va fi prezentat de către directorul unității de învățământ consiliului profesoral în cadrul unei ședințe în care vor fi invitați reprezentanții părinților, reprezentanții elevilor, precum și ai personalului didactic auxiliar și ai personalului nedidactic. Rezumatul raportului scris final al inspecției școlare generale, elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, conține numai informații de interes public și poate fi consultat, la cerere, și de instituțiile autorităților publice locale cu atribuții în domeniul educațional.

(4) Dacă inspecția este realizată de către MEC, copii ale raportului scris final vor putea fi transmise către ISJ/ISMB de unde provine unitatea școlară inspectată și, la cerere, secretarului de stat pentru învățământul preuniversitar, ministrului educației.

Articolul 35

(1) Raportul scris final al inspecției școlare generale reprezintă documentul oficial referitor la rezultatele inspecției. Acest raport se înregistrează atât la ISJ/ISMB, după ce a fost avizat de către inspectorul școlar general adjunct, coordonator al Compartimentului curriculum și inspecție școlară, cât și la unitatea de învățământ preuniversitar inspectată. Cu această ocazie, în registrul de inspecții al unității de învățământ inspectate se încheie un proces-verbal la care este anexat raportul general.

(2) Raportul scris final al inspecției trebuie să precizeze:

a) denumirea unității de învățământ și perioada în care s-a desfășurat inspecția;

b) componența echipei de inspecție, cu menționarea responsabilității fiecărui membru al echipei (aspect și discipline inspectate);

c) obiectivele inspecției;

d) descrierea pe scurt a contextului în care funcționează instituția de educație (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.);

e) datele generale statistice privind unitatea școlară - inclusiv indicatorii relevanți din Sistemul Național de Indicatori pentru Educație (SNIE);

f) activitățile desfășurate pe parcursul inspecției;

g) constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecție și din colectarea eșantionului de date, precum și aprecierile și recomandările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile evaluate, precum și calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);

h) constatările, aprecierile, recomandările specifice fiecărei discipline, precum și calificativul acordat pe disciplină, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S).

Articolul 36

(1) În termen de două săptămâni de la primirea raportului scris final al inspecției școlare generale, unitatea de învățământ va elabora un plan de îmbunătățire a activității, ținând cont de recomandările făcute în raport, și îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator.

În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunătățire a activității va include: obiective, activități/acțiuni/măsuri, termene/perioade concrete de realizare, desemnarea responsabililor, indicatori de măsurare a realizării obiectivelor propuse, fiind asumat de Consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar inspectate. În termen de cel mult o săptămână de la primirea planului de îmbunătățire a activității inspectorul coordonator poate face observații în legătură cu acesta, observații de care unitatea de învățământ are obligația să țină cont. După aprobare, unitatea de învățământ va începe aplicarea primelor activități/acțiuni/măsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora.

(2) Planul de îmbunătățire a activității, aprobat de către inspectorul coordonator, va fi atașat dosarului de inspecție. Instituția care a realizat inspecția școlară generală va urmări aplicarea planului de îmbunătățire a activității prin inspecția de revenire. Inspecția de revenire are un caracter obligatoriu și va fi realizată la o dată/perioadă stabilită de către instituția care a efectuat inspecția școlară generală a respectivei unități de învățământ, în termen de 2 luni de la finalizarea inspecției școlare generale. Cu cel puțin o săptămână înainte de efectuarea inspecției de revenire, unitatea de învățământ vizată va fi informată în legătură cu data/perioada în care se va realiza această inspecție.

(3) Dacă în urma inspecției de revenire se constată neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbunătățire, instituția care a realizat inspecția școlară generală inițială și, respectiv, inspecția de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demarării de către această instituție a procedurilor de evaluare externă periodică sau, după caz, de control al calității.

Secțiunea a 5-a — Inspecția de specialitate. Scop, obiective, tipuri, etape

Articolul 37

Inspecția de specialitate reprezintă o activitate complexă de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

Articolul 38

Obiectul principal al inspecției de specialitate îl reprezintă activitatea profesională a diferitelor categorii de cadre didactice.

Articolul 39

Scopul inspecției de specialitate îl constituie evaluarea și/sau monitorizarea activității didactice, în mod fundamental a activității de proiectare, predare-învățare-evaluare, prin raportare la sistemul de competențe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în legătură cu activitatea lor profesională și posibilitățile de dezvoltare profesională și evoluție în carieră.

Articolul 40

Principalele obiective urmărite în cadrul inspecției de specialitate sunt:

a) evaluarea competențelor cadrului didactic inspectat de a elabora, pe baza unei lecturi personalizate a programei școlare, planificările calendaristice și proiectele unităților de învățare;

b) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu realizarea activităților de planificare și proiectare didactică;

c) evaluarea capacității cadrului didactic inspectat de a proiecta și utiliza strategii didactice corespunzătoare învățământului modern bazat pe competențe;

d) consilierea cadrului didactic inspectat privind proiectarea și utilizarea unor strategii didactice corespunzătoare învățământului modern bazat pe competențe;

e) evaluarea capacității cadrului didactic inspectat de a desfășura activitatea didactică utilizând Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), platformele educaționale și resursele educaționale deschise (RED);

f) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu desfășurarea activității didactice utilizând TIC, platformele educaționale și RED;

g) evaluarea competențelor cadrului didactic inspectat de a manifesta autonomie profesională în procesul de predare-învățare-evaluare și de a utiliza metodele de învățare diferențiată;

h) consilierea cadrului didactic inspectat cu privire la dezvoltarea autonomiei profesionale în procesul de predare-învățare-evaluare și la utilizarea metodele de învățare diferențiată;

i) evaluarea capacității cadrului didactic inspectat de a integra elementele de evaluare în cadrul activităților de predare-învățare;

j) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea elementelor de evaluare în cadrul activităților de predare-învățare;

k) consilierea cadrelor didactice în vederea diversificării ofertei curriculare de cursuri opționale;

l) consilierea cadrelor didactice în legătură cu posibilitățile de dezvoltare profesională și evoluție în carieră.

Articolul 41

Tipurile de inspecție de specialitate sunt:

a) inspecția de specialitate curentă;

b) inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;

c) inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;

d) orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații.

Articolul 42

Tematica inspecțiilor de specialitate se stabilește în baza priorităților MEC/ISJ/ISMB sau la solicitarea unităților de învățământ.

Articolul 43

Inspecția de specialitate poate fi realizată și ca urmare a existenței unor reclamații, sesizări, petiții privind activitatea unor cadre didactice, fie la solicitarea unităților de învățământ, fie ca urmare a autosesizării instituțiilor abilitate să realizeze inspecția de specialitate, respectiv MEC și ISJ/ISMB. Cadrele didactice nu pot refuza realizarea inspecției de specialitate, cu excepția situațiilor în care, din cauze obiective (de exemplu, incapacitate temporară de muncă, vizită de studiu externă, evenimente personale prevăzute în contractul colectiv de muncă etc.), probate cu acte doveditoare, acestea nu își pot desfășura activitățile profesionale curente.

Articolul 44

La nivelul ISJ/ISMB, graficul unic al inspecției este aprobat în consiliul de administrație al ISJ/ISMB și este făcut public. Modificarea graficului de inspecție se realizează cu aprobarea Consiliului de administrație al ISJ/ISMB, cu prezentarea motivării.

Articolul 45

Etapele inspecției de specialitate sunt următoarele:

a) planificarea inspecției;

b) organizarea inspecției;

c) realizarea unor convorbiri preliminare pentru orientarea în context (cu persoanele abilitate pentru evaluarea competențelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv cu cadrul didactic);

d) asistențele la ore și completarea fișei de observare a lecției, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5;

e) autoevaluarea cadrului didactic inspectat;

f) analiza activității și consilierea cadrului didactic inspectat;

g) redactarea raportului scris de inspecție și consemnarea acestuia în registrul de inspecții al unității de învățământ preuniversitar.

Secțiunea a 6-a — Inspecția tematică. Scop, obiective, tipuri, etape

Articolul 46

Obiectul principal al inspecției tematice îl reprezintă o secvență particulară/un aspect a/al activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al activității personalului acestora, în special a/al activității cadrelor didactice care deservesc aceste instituții.

Articolul 47

Inspecția tematică este o formă de evaluare, consiliere și control, precum și un mijloc eficient prin intermediul căruia se obțin date și informații necesare soluționării unor probleme ale sistemului de educație și întocmirii unor baze de date, studii, analize diagnostice și prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de rețea școlară, referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predării-învățării-evaluării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoașterea și respectarea legislației școlare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuției bugetare, pentru verificarea aplicării unor schimbări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcționale ale unității de învățământ preuniversitar.

Articolul 48

Scopul inspecției tematice îl constituie colectarea și analizarea informațiilor în vederea valorificării aspectelor pozitive și a soluționării unor probleme ale sistemului de educație. În cadrul acestui tip de inspecție, se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.

Articolul 49

Obiectivele inspecției tematice se stabilesc, în mod concret, concordanță cu temele vizate.

Articolul 50

(1) Inspecția tematică include consilierea/monitorizarea/evaluarea pe domenii și aspecte diferite, între care:

a) respectarea legislației școlare;

b) completarea documentelor școlare și a actelor de studii;

c) calitatea managementului instituțiilor de educație;

d) calitatea managementului inspectoratelor școlare sau a managementului unităților conexe;

e) activitatea de pregătire metodico-științifică sau, prin extensie, evaluarea tuturor activităților de formare și perfecționare;

f) activitatea profesorului-diriginte, activitatea de orientare școlară și profesională;

g) activitățile de educație, complementare procesului de învățământ (mentorat, școala după școală, învățare pe tot parcursul vieții);

h) activitatea diferitelor comisii instituite;

i) activitatea profesorului documentarist din CDI;

j) realizarea planului de școlarizare;

k) pregătirea începutului/sfârșitului de an școlar;

l) selecția resursei umane;

m) activitatea de analiză și rezolvare a scrisorilor, sesizărilor și reclamațiilor;

n) gradul de utilizare a resurselor materiale;

o) alte teme de interes educațional;

p) modul de implementare a diferitelor programe sociale (Programul național de rechizite școlare, Programul Masa caldă, programul "Școală după școală", programul EURO 200, Programul Bani de liceu, Programul Bursa profesională, Programul Tichete pentru grădinițe, Transportul școlar, acordarea burselor pentru elevi etc.);

q) modul și gradul de încărcare a datelor din SIIIR;

r) pregătirea unității de învățământ pentru evaluare externă;

s) realizarea obligației legale în privința elaborării și publicării rapoartelor de evaluare internă a calității educației.

(2) Tematica de inspecție se va stabili anual/semestrial, în funcție de prioritățile MEC și ale ISJ/ISMB.

Articolul 51

(1) Etapele inspecției tematice sunt următoarele:

a) planificarea inspecției;

b) organizarea inspecției;

c) colectarea, analizarea și interpretarea datelor;

d) formularea concluziilor și consilierea persoanelor responsabile pentru domeniul/activitatea inspectată.

(2) Consemnarea rezultatelor inspecției tematice se face în registrul de inspecții al instituției de educație sub forma unui raport scris/proces-verbal/notă de control, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

Articolul 52

Concluziile inspecției tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse. Acestea conțin:

a) constatări;

b) aprecieri;

c) recomandări adresate membrilor consiliului de administrație, directorului/directorilor instituției de educație, responsabililor compartimentelor funcționale, cadrelor didactice, responsabililor și membrilor diferitelor comisii etc.

Articolul 53

Concluziile inspecției tematice sunt valorificate în:

a) materialele de analiză ale instituției care a inițiat controlul tematic;

b) date statistice județene, regionale sau naționale referitoare la aspecte ale sistemului de învățământ;

c) studii;

d) informări;

e) analize diagnostice;

f) prognoze;

g) decizii luate la nivelul MEC sau al ISJ/ISMB.

Secțiunea a 7-a — Sistemul de asigurare a calității inspecției la nivelul ISJ/ISMB

Articolul 54

Managementul calității inspecției școlare constă în crearea unor sisteme și proceduri prin care se asigură calitatea inspecției, acest aspect fiind monitorizat, evaluat și îmbunătățit periodic, după caz. Aceste proceduri se referă la:

a) planificarea/proiectarea activității de inspecție școlară;

b) desfășurarea activităților de inspecție planificate/proiectate;

c) evaluarea activității instituțiilor de educație și/sau a persoanelor inspectate în funcție de tipurile de inspecție și obiectivele stabilite la nivelul ISJ/ISMB;

d) valorificarea activității de inspecție prin acțiuni de îmbunătățire a calității (inclusiv corective și preventive) atât la nivelul instituțiilor de educație/persoanelor inspectate, cât și al activității inspectoratului școlar (ca instituție) și al activității fiecărui inspector.

Articolul 55

Valorificarea rezultatelor inspecțiilor prin acțiuni de îmbunătățire (corective și preventive) cuprinde:

a) planificarea, realizarea și evaluarea activității de monitorizare a implementării planurilor de îmbunătățire ale instituțiilor de educație inspectate;

b) fundamentarea planului anual de inspecție al ISJ/ISMB pentru toate tipurile de inspecție, pornind de la rezultatele inspecțiilor din anul școlar anterior;

c) monitorizarea adecvării implementării și eficienței activităților din planul de îmbunătățire elaborat de instituția de educație și a concordanței acestora cu rezultatele din rapoartele anuale de evaluare internă, cu rapoartele de inspecție și cu rapoartele de evaluare externă realizate de către ARACIP;

d) utilizarea rezultatelor inspecțiilor (de toate tipurile) din anul școlar anterior pentru elaborarea programelor de dezvoltare instituțională și de dezvoltare profesională de la nivelul ISJ/ISMB.

Articolul 56

Managementul calității inspecției la nivelul ISJ/ISMB pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activități, și consideră evaluarea externă (realizată de MEC sau de alte instituții) ca un element de adecvare a autoevaluării în raport cu situația reală.

Articolul 57

Managementul calității inspecției la nivelul ISJ/ISMB se bazează pe dovezi materiale care aparțin următoarelor tipuri de date/documente/informații:

a) reglementări legale;

b) politici naționale în domeniul educației și al protecției copilului și de tineret;

c) planuri și proceduri specifice, rapoarte de inspecție (toate tipurile);

d) date statistice referitoare la indicatorii și standardele de calitate;

e) date statistice referitoare la indicatorii din cadrul SNIE și la alți indicatori naționali și europeni;

f) rezultatele sondajelor de opinie, articole și reportaje din mass-media;

g) reclamații, sesizări, propuneri adresate ISJ/ISMB și rezoluțiile privind rezolvarea acestora (inclusiv acțiuni în instanță în care una dintre părți este inspectoratul școlar și/sau o instituție de educație din subordine);

h) proiecte, parteneriate și afilieri naționale și internaționale.

Articolul 58

Indicatorii de calitate de la nivelul planificării activităților de inspecție sunt:

a) adecvarea documentelor de planificare la funcțiile și obiectivele inspecției stabilite prin regulamentul specific;

b) adecvarea documentelor de planificare la politicile și strategiile naționale din domeniul educației;

c) corelația dintre obiectivele din planurile individuale de inspecție și obiectivele planului de inspecție stabilit la nivelul ISJ/ISMB;

d) adecvarea resurselor alocate pentru realizarea inspecției (financiare, umane, informaționale etc.).

Articolul 59

Indicatorii de calitate de la nivelul realizării activităților de inspecție sunt:

a) realizarea activităților planificate;

b) respectarea termenelor planificate;

c) utilizarea eficientă a resurselor alocate.

Articolul 60

Indicatorii de calitate de la nivelul evaluării activităților de inspecție sunt:

a) obținerea rezultatelor stabilite (rapoarte de inspecție);

b) atingerea indicatorilor de ieșire și de rezultat stabiliți;

c) încadrarea în bugetul aprobat;

d) folosirea eficientă a resurselor alocate;

e) creșterea nivelului de satisfacție a beneficiarilor față de modul de evaluare a activității educaționale, în general, și față de modul de evaluare a activității prin inspecție, în special.

Articolul 61

Indicatorii de calitate de la nivelul valorificării activităților de inspecție sunt:

a) eficacitatea intervențiilor de reglare/remediere a problemelor/situațiilor apărute pe parcursul desfășurării activităților;

b) revizuirea planificării activității, cu încadrarea în calendarul și bugetul aprobate;

c) identificarea operativă a situațiilor în care este nevoie de intervenția din partea altor instituții sau autorități ale statului și notificarea acestora;

d) creșterea nivelului de satisfacție a beneficiarilor față de îmbunătățirea calității activității educaționale, în general, și față de îmbunătățirea calității activității de inspecție, în special.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).