Capitolul II — Dispoziții privind conducerea instanțelor, atribuțiile judecătorilor și ale celorlalte categorii de personal

On this page

Secțiunea 1 — Dispoziții privind activitatea judecătorilor

Articolul 5

(1) Judecătorii au următoarele îndatoriri:

a) să asigure, prin activitatea desfășurată, aplicarea legii si independența puterii judecătorești;

b) să respecte prevederile legale, normele codului deontologic, regulamentele, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile cu caracter administrativ date de conducerea instanțelor în exercitarea atribuțiilor specifice, hotărârile colegiilor de conducere și ale adunărilor generale;

c) să își perfecționeze continuu pregătirea profesională, conform necesităților de specializare, și să participe la întâlnirile profesionale organizate în scopul realizării unei practici judiciare unitare și previzibile în beneficiul justițiabilului, potrivit art. 21;

d) să aibă un comportament decent și civilizat în relațiile de serviciu;

e) să dea dovadă de competență profesională și să manifeste calm, răbdare, politețe și imparțialitate față de justițiabili, martori, avocați, procurori și alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială;

f) să participe la ședințele de judecată, în completurile de judecată stabilite conform legii și să respecte secretul deliberării;

g) să păstreze confidențialitatea lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii;

h) să soluționeze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecății;

i) să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredințate spre studiu, soluționare sau motivare;

j) să acceseze sistemul ECRIS exclusiv pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu;

k) să aducă de îndată la cunoștință președintelui instanței în care funcționează orice ingerință în actul de justiție din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să îi afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

l) să aducă de îndată la cunoștința președintelui instanței în care funcționează faptul că s-a dispus trimiterea sa în judecată, din momentul în care a luat cunoștință de aceasta;

m) să notifice în scris președintele instanței și Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la intenția de a solicita eliberarea din funcție prin pensionare, cu cel puțin 90 de zile înainte de data prevăzută în cererea sa ca fiind cea a eliberării din funcție prin pensionare;

n) să îndeplinească, în limitele funcției, alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată, stabilite, în conformitate cu legea, de conducerea instanței.

(2) Programul de lucru al judecătorilor începe, de regulă, la ora 8,00 și se încheie, de regulă, la ora 16,00. Aceștia sunt, însă, obligați să fie prezenți la ora stabilită pentru îndeplinirea activităților în care sunt planificați ori pe care și le-au stabilit sau care impun prezența lor, ca efect al unor dispoziții legale sau regulamentare, ori pentru ședințele de judecată în care au fost desemnați, precum și la activitățile stabilite de președintele instanței în conformitate cu legea.

Secțiunea a 2-a — Conducerea instanțelor

§ 1. Președinții curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor§ 2. Vicepreședinții curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor§ 3. Adunarea generală a judecătorilor§ 4. Colegiul de conducere

Articolul 6

(1) Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia. Ceilalți judecători cu funcții de conducere își îndeplinesc atribuțiile aferente acestor funcții sub autoritatea managerială și coordonarea președintelui instanței, potrivit dispozițiilor date de acesta.

(2) În funcție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și la judecătoriile din municipiul București, președintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreședinți, iar la celelalte judecătorii, președintele poate fi ajutat de un vicepreședinte. La Curtea de Apel București și la Tribunalul București, președintele poate fi ajutat de 1 - 3 vicepreședinți. Judecătoriile la care președinții sunt ajutați de către vicepreședinți se stabilesc de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Secțiile instanțelor sunt conduse de președinți de secție.

(4) În exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, președintele instanței este degrevat parțial de activitatea de judecată, iar ceilalți judecători pot fi degrevați parțial, proporțional cu atribuțiile specifice funcției de conducere exercitate.

(5) Cu cel puțin 6 luni înainte de încetarea mandatului funcției de conducere de președinte și vicepreședinte, dar nu mai mult de 9 luni, judecătorii care ocupă aceste funcții comunică Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii opțiunea cu privire la instanța la care vor să funcționeze.

Articolul 7

(1) Președintele curții de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activității curții, precum și atribuții de coordonare și control privind administrarea curții de apel și a instanțelor din circumscripție, după cum urmează:

a) ia măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanței pe care o conduce, precum și a activității instanțelor din circumscripția curții de apel;

b) organizează și coordonează controlul administrării curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia;

c) asigură și verifică, personal sau prin intermediul vicepreședintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, respectarea obligațiilor legale, a regulamentelor, a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii si ale colegiilor de conducere de către judecători si celelalte categorii de personal, la toate instanțele din circumscripție;

d) urmărește permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel și instanțele din circumscripția acesteia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoană și, dacă este cazul, propune măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu consultarea președinților instanțelor vizate;

e) repartizează, organizează și controlează personalul din cadrul compartimentelor auxiliare ale curții de apel;

f) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura și numărul cauzelor, înființarea și desființarea secțiilor instanței pe care o conduce, precum și a completurilor specializate:

(i) pentru minori și familie, prevăzute în Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, și în Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative;

(ii) în cazurile prevăzute prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare;

(iii) în cazurile prevăzute prin Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

(iv) în cazurile prevăzute prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;

(v) în cazurile prevăzute prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;

(vi) în cazurile prevăzute prin Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice;

(vii) în cazurile prevăzute prin Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare;

(viii) în alte cazuri în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate;

g) înființează și desființează completurile de judecată, inclusiv completurile specializate ale secțiilor instanței pe care o conduce, cu excepția celor prevăzute la lit. f). În raport cu complexitatea și numărul cauzelor se pot înființa completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze privind judecarea în căile de atac a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale;

h) stabilește componența secțiilor și a completurilor specializate, în funcție de volumul de activitate și complexitatea cauzelor, ținând seama de nevoile instanței și de specializarea judecătorilor, și aduce la cunoștința Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii modificările referitoare la structura și componența nominală a secțiilor instanței; în mod excepțional, aprobă schimbarea membrilor completurilor specializate, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta;

i) la instanțele la care funcționează mai multe secții cu aceeași specializare, stabilește, pentru fiecare an, obiectele din sistemul ECRIS corespunzătoare fiecărei secții, ținând seama de particularitățile instanței, precum și de necesitatea de a se asigura repartizarea aleatorie și echilibrată a dosarelor între secții;

j) aprobă parametrii de configurare a completurilor de judecată în sistemul ECRIS, la propunerea președinților de secții, după caz;

k) dispune participarea la judecată a unor judecători de la alte secții, potrivit nevoilor instanței. În situația prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. b), această atribuție se exercită cu avizul colegiului de conducere;

l) organizează și coordonează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor și stabilește regulile aplicabile în situațiile neprevăzute de lege sau de prezentul regulament;

m) desemnează vicepreședintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuiește atunci când lipsește de la instanță și în toate situațiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcției;

n) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea și delegarea în funcțiile de vicepreședinte și de președinte de secție, precum și revocarea din aceste funcții, în condițiile prevăzute de lege;

o) desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată și stabilește atribuțiile pe care urmează să le îndeplinească aceștia;

p) deleagă, cu acordul lor, judecătorii de la instanțele din circumscripția curții de apel, în condițiile legii, și comunică această măsură în termen de 5 zile Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

q) numește personalul auxiliar de specialitate și personalul din compartimentul economico- financiar și administrativ al curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia, aprobă transferul, delegarea, detașarea și dispune promovarea, aplicarea sancțiunilor disciplinare și încetarea raporturilor de serviciu și de muncă pentru aceste categorii de personal, în condițiile legii;

r) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor curții de apel și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acesteia, pe care le prezidează;

s) convoacă colegiul de conducere al curții și prezidează ședințele acestuia;

ș) asigură, în condițiile legii, colaborarea instanțelor din circumscripția curții de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliție, organizațiile profesionale ale avocaților, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătorești, mediatorilor, experților și interpreților, precum și cu alte instituții și organizații;

t) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate și folosirea eficientă a timpului afectat acestuia de către întreg personalul curții, pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor;

ț) pe baza datelor oferite de judecătorul cauzei și a analizei volumului de activitate, dispune măsurile necesare pentru ca judecătorul care a notificat intenția de eliberare din funcție prin pensionare să își finalizeze lucrările în curs;

u) ia măsuri pentru elaborarea și publicarea jurisprudenței curții de apel;

v) sesizează Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul prevăzut la art. 199 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor;

w) aprobă premiile și primele prevăzute de lege pentru judecători și celelalte categorii de personal din cadrul curții de apel și al instanțelor judecătorești din circumscripția acesteia;

x) la cererea motivată a completului de judecată învestit cu soluționarea unui dosar care în mod constant necesită un timp de lucru ce acoperă durata normală a unei ședințe de judecată, președintele instanței, după consultarea președintelui de secție, poate să dispună, până la soluționarea cauzei respective, până la redactarea hotărârii pronunțate sau până la un alt moment al procesului, ca acelui complet să nu îi mai fie repartizate alte cauze sau să i se reducă încărcătura;

y) stabilește modul de repartizare a cauzelor în situația desființării secțiilor sau a înființării de noi secții, precum și în cazul incidentelor prevăzute la art. 109 alin. (1) teza finală.

(2) Președintele curții de apel este ordonator secundar de credite. Atribuțiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate vicepreședintelui sau, după caz, unuia dintre vicepreședinți ori managerului economic.

(3) Președintele curții de apel ia măsurile necesare pentru ca, în intervalul de timp dintre arestarea preventivă, arestarea la domiciliu, luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă s-a stabilit obligația de a nu exercita profesia, sau trimiterea în judecată și suspendarea din funcție de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a unui judecător de la curtea de apel, acesta să fie înlocuit din ședințele de judecată, după regulile aplicabile în caz de absență.

(4) Președintele curții de apel informează Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la punerea în executare a sancțiunilor disciplinare constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute, mutarea disciplinară sau retrogradarea în grad profesional.

(5) Președintele curții de apel îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente.

(6) În exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, președintele emite decizii.

Articolul 8

(1) În activitatea de coordonare și control privind administrarea tribunalului și a instanțelor din circumscripție, președintele tribunalului exercită, la nivelul tribunalului și în limitele funcției sale, atribuțiile prevăzute la art. 7 alin. (1), cu excepția celor prevăzute la lit. p), q) și w).

(2) Președintele tribunalului este ordonator terțiar de credite. Atribuțiile specifice de ordonator terțiar de credite pot fi delegate vicepreședintelui sau, după caz, unuia dintre vicepreședinți ori managerului economic.

(3) Prevederile art. 7 alin. (3), (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 9

(1) Președinții tribunalelor specializate și judecătoriilor exercită atribuțiile manageriale în vederea organizării eficiente a activității acestora, precum și atribuții de administrare a instanțelor. În acest scop, președinții exercită, la nivelul instanțelor respective și în limitele funcției, atribuțiile prevăzute la art. 7 alin. (1), cu excepția celor prevăzute la lit. p), q) și w) și f) în ceea ce privește atribuția de a propune completurile specializate prevăzute de art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022.

(2) Prevederile art. 7 alin. (3), (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 10

(1) Vicepreședintele curții de apel ajută președintele curții de apel în activitatea managerială, îndeplinind atribuțiile încredințate de acesta, în principal în următoarele domenii:

a) organizarea activității de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel și de la instanțele din circumscripția acesteia;

b) coordonarea activității de unificare a practicii judiciare;

c) paza sediului instanței și a celorlalte bunuri, precum și paza contra incendiilor, în condițiile legii;

d) respectarea prevederilor legale privind protecția muncii;

e) coordonarea activității corpului de jandarmi la nivelul curții de apel.

(2) Vicepreședintele curții de apel îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente ori stabilite de președintele instanței, conform legii.

(3) Vicepreședintele desemnat să înlocuiască președintele instanței exercită, în lipsa acestuia, atribuțiile prevăzute la art. 7.

(4) Atribuțiile fiecărui vicepreședinte sunt stabilite prin decizie a președintelui curții de apel.

Articolul 11

(1) Vicepreședinții tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor exercită, la nivelul instanțelor respective și în limitele funcției, atribuțiile prevăzute la art. 10 alin. (1).

(2) Dispozițiile art. 10 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 11^1

(1) În îndeplinirea atribuțiilor manageriale prevăzute la art. 7-11, conducătorii instanțelor utilizează instrumentele manageriale digitale puse la dispoziție de Consiliul Superior al Magistraturii prin aplicația informatică Optimapp, cu sprijinul specialiștilor IT din cadrul instanțelor judecătorești și cu suportul tehnic de specialitate al Serviciului informatică și statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Ori de câte ori consideră necesar, conducătorii instanțelor prevăzuți la art. 7-11 transmit către Serviciul informatică și statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii propuneri de îmbunătățire a aplicației informatice Optimapp.

(la 24-06-2025, Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completată de Punctul 1. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.505 din 17 iunie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 24 iunie 2025 )

Articolul 12

(1) La fiecare instanță funcționează adunarea generală a judecătorilor, compusă din toți judecătorii în funcție ai instanței, inclusiv judecătorii stagiari, precum si din judecătorii delegați sau detașați de la alte instanțe.

(2) Prezența la adunarea generală a judecătorilor este obligatorie, cu excepția cazurilor în care judecătorii nu pot participa din motive obiective.

Articolul 13

Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atribuții:

a) dezbate activitatea anuală desfășurată de instanță;

b) desemnează candidații și alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii;

c) dezbate probleme de drept;

d) analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiției;

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

f) alege și revocă membrii colegiului de conducere;

g) inițiază, dacă este cazul, procedura de revocare a judecătorilor aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de lege;

h) propune revocarea din funcția de conducere a judecătorilor în condițiile prevăzute de lege;

i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de regulamente.

Articolul 14

(1) Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată de președintele instanței, de cel puțin o treime din numărul judecătorilor care o compun, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instanței.

(2) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. Dacă președintele sau vicepreședintele lipsește, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.

(3) Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezența majorității judecătorilor în funcție.

(4) Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Votul președintelui instanței este decisiv în caz de paritate de voturi.

Articolul 15

(1) În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere. Președintele instanței este și președintele colegiului de conducere. La instanțele la care nu există președinte și nici vicepreședinte care să îl înlocuiască, ședințele colegiului de conducere sunt prezidate de judecătorul cu cea mai mare vechime în funcție din cadrul colegiului.

(2) Colegiile de conducere au următoarea componență:

a) la curțile de apel și tribunale: președintele, vicepreședintele sau vicepreședinții, după caz, președinții de secție și 2 judecători aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;

b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele, vicepreședintele sau vicepredinții și președinții de secție, după caz, precum și 2 judecători aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

(3) Nu pot face parte din același colegiu de conducere judecătorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

(4) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu judecătorii instanței care vor să facă parte din colegiul de conducere, cu excepția președintelui, vicepreședintelui sau vicepreședinților, după caz, și a președinților de secție.

(5) Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret, de regulă din secții sau, dacă nu există secții, din materii diferite.

(6) Sunt declarați aleși membri ai colegiului de conducere judecătorii care obțin cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. În situația prevăzută la alin. (3) va fi declarat ales judecătorul care obține un număr mai mare de voturi.

(7) Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleși toți membrii colegiului de conducere. În turul doi participă un număr de judecători mai mare cu unul decât numărul locurilor neocupate, dacă există suficienți candidați, în ordinea voturilor obținute după primul tur. Candidații care nici în acest tur nu obțin majoritatea voturilor valabil exprimate se consideră respinși.

(8) Fiecare membru al colegiului de conducere exercită un mandat de 3 ani, începând cu data alegerii sale.

(9) În cazul în care, la judecătorii și tribunale specializate, numărul judecătorilor prevăzut în schema de personal a instanței este de 5 sau mai mic, atribuțiile colegiului de conducere se exercită de președinte.

(10) Dispozițiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător și în situațiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui cu numărul legal de membri.

(11) În situația în care, în urma alegerilor pentru colegiul de conducere, nu au fost ocupate unul sau ambele locuri de membru ales, până la alegerea acestora, activitatea colegiului se desfășoară prin participarea la ședințele sale, cu drept de vot, a judecătorului sau, după caz, a judecătorilor cu cea mai mare vechime în funcția de judecător din cadrul secției.

(12) Dispozițiile alin. (11) se aplică în mod corespunzător și în situația în care nu au fost depuse candidaturi într-un număr suficient.

Articolul 16

(1) Calitatea de membru al colegiului de conducere încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție, promovare sau transfer la altă instanță, parchet ori instituție sau prin imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 6 luni, iar în cazul membrilor aleși si prin delegare sau numire într-o funcție de conducere la aceeași instanță.

(2) Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunarea generală a judecătorilor în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

(3) Membrul ales al colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) va fi înlocuit de un nou membru ales potrivit prevederilor prezentului regulament, prin organizarea de noi alegeri în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare.

Articolul 17

(1) Colegiul de conducere îndeplinește următoarele atribuții referitoare la problemele generale de conducere a instanței stabilite prin lege sau regulament:

a) avizează propunerea președintelui instanței de înființare și desființare a secțiilor instanței;

b) avizează componența secțiilor și a completurilor specializate, precum și participarea la judecată a unor judecători de la alte secții în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată;

c) propune președintelui instanței, în raport cu natura și numărul cauzelor, înființarea și desființarea completurilor de judecată, inclusiv a completurilor specializate, cu excepția situațiilor în care obligativitatea constituirii acestora este prevăzută prin lege specială;

d) dispune, în condițiile legii, repartizarea temporară a unor judecători la o altă secție a aceleiași instanțe;

e) stabilește, la începutul anului, compunerea completurilor de judecată, altele decât cele specializate, la propunerea președintelui instanței, urmărind asigurarea continuității acestora. În acest scop, președinții de secție formulează propuneri, pe care le înaintează președintelui instanței;

f) aprobă, în mod excepțional, schimbarea membrilor completurilor de judecată, altele decât cele specializate, la propunerea președintelui instanței, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta. În acest scop, președinții de secție formulează propuneri, pe care le înaintează președintelui instanței;

g) desemnează, ținând seama de specializarea judecătorului și de natura problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii, judecătorul care va susține în fața completului Înaltei Curți de Casație și Justiție recursul în interesul legii promovat de colegiul de conducere al curții de apel;

h) convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii;

i) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.

(2) La solicitarea președintelui instanței, colegiul de conducere emite puncte de vedere cu privire la orice alte probleme generale de conducere a instanței.

Articolul 18

(1) Colegiul de conducere al curții de apel avizează proiectul de buget pentru curtea de apel și pentru instanțele din circumscripția acesteia si îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Justiției.

(2) Colegiul de conducere al curții de apel solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

(3) Colegiul de conducere al curții de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a președinților, vicepreședinților sau președinților de secții de la instanțele din circumscripția curții de apel, precum și la solicitarea președintelui, vicepreședinților sau președinților de secții de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabilește modalitatea de aplicare a prezentului regulament, pe care le transmite, de îndată, Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 19

(1) Colegiul de conducere se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui instanței sau a cel puțin a unei treimi din numărul membrilor săi.

(2) Convocarea colegiului de conducere și comunicarea, către membrii colegiului, a ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, de regulă cu cel puțin o zi înainte de data ședinței, cu excepția situațiilor urgente. Comunicarea ordinii de zi se face și către personalul instanței, prin afișare într-un loc accesibil acestuia sau prin intranetul instanței. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de prim-grefierul sau, după caz, de grefierul-șef al instanței ori de un alt grefier desemnat de președinte.

(3) La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico- financiare sau administrative, la ședințele acestuia participă și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.

(4) La ședințele colegiului de conducere pot participa și alți judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot. De asemenea, în funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și ale tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.

(5) Ședințele colegiului de conducere nu sunt publice. Lucrările colegiului de conducere se desfășoară în prezența majorității membrilor săi. La stabilirea cvorumului se au în vedere funcțiile de conducere prevăzute în schema de personal și numărul prevăzut de lege al membrilor aleși.

(6) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi. Votul președintelui instanței este decisiv în caz de paritate de voturi.

(7) Soluțiile adoptate în urma dezbaterilor problemelor aflate pe ordinea de zi a colegiului se consemnează într-o minută, care se semnează de toți membri prezenți. Hotărârile colegiului de conducere se semnează de președinte și se aduc la cunoștința celor interesați.

(8) Convocatorul prevăzut la alin. (2), minutele și hotărârile prevăzute la alin. (7) se păstrează într-o mapă specială de către grefierul care asigură secretariatul colegiului.

Secțiunea a 3-a — Conducerea secțiilor

Articolul 20

(1) Președintele secției își exercită mandatul sub autoritatea managerială a președintelui instanței. Acesta răspunde de buna organizare a activității de judecată la nivelul secției și exercită în principal următoarele atribuții:

a) formulează propuneri privind înființarea și desființarea, compunerea și configurarea completurilor de judecată, pe care le înaintează președintelui instanței;

b) sesizează președintelui instanței necesitatea înființării unor completuri specializate în situațiile prevăzute la art. 7 lit. g) și propune judecătorii în vederea desemnării în cauzele în care inculpatul este minor, potrivit art. 507 din Codul de procedură penală;

c) aprobă planificarea grefierilor în ședințele de judecată;

d) organizează studiul profesional al judecătorilor secției, urmărește realizarea acestuia și coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secției;

e) participă la învățământul profesional al judecătorilor secției;

f) comunică lunar instanțelor arondate situația hotărârilor modificate în căile de atac;

g) îndrumă și verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului secției;

h) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc și alte atribuții decât cele de judecată;

i) urmărește soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil;

j) ține evidența cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat;

k) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenței curții de apel;

l) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor;

m) dispune excluderea de la repartizare a completurilor, respectiv înlocuirea din complet a judecătorilor care, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale, în cazurile prevăzute la art. 102 alin. (7), precum și în alte tipuri de cauze, după soluționarea incidentelor procedurale, dacă este cazul;

(la 26-11-2024, Litera m) , Alineatul (1) , Articolul 20 , Secțiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

m^1) dispune trimiterea cauzei la instanța ierarhic superioară pentru desemnarea altei instanțe care să judece cauza, în cazurile prevăzute la art. 102 alin. (8);

(la 26-11-2024, Alineatul (1) , Articolul 20 , Secțiunea a 3-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 2. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

n) rezolvă corespondența secției și trimite, în cazurile prevăzute de lege, pe cale administrativă, cererile sau plângerile greșit îndreptate și le restituie pe cele care nu întrunesc condițiile legale.

(2) Președintele secției îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de președintele instanței, conform legii.

Secțiunea a 4-a — Măsuri privind unificarea practicii judiciare

Articolul 21

(1) La nivelul fiecărei secții sau, după caz, al fiecărei instanțe, dacă nu există secții, se organizează întâlniri lunare ale judecătorilor, în care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea unor soluții diferite sau probleme de drept de mare noutate, care ar putea genera practică neunitară.

(2) Președintele de secție sau, după caz, vicepreședintele instanței ori judecătorul delegat cu organizarea studiului profesional al judecătorilor urmărește ca în cadrul întâlnirilor periodice să fie analizată practica instanțelor de control judiciar. De asemenea, va fi organizată discutarea, în colective de judecători, a noilor reglementări și a modului de interpretare a acestora.

(3) Problemele de drept prevăzute la alin. (2) sunt analizate, în prealabil, de către președintele secției sau, după caz, de vicepreședintele instanței ori de judecătorul prevăzut la art. 29 care va prezenta o sinteză a problemelor divergente pe care o înaintează în vederea dezbaterii la întâlnirile profesionale.

(4) Opiniile judecătorilor asupra problemelor de drept dezbătute se consemnează într-o minută după modelul stabilit pentru minuta întâlnirilor trimestriale, care va fi analizată în cadrul acestor întâlniri organizate la nivelul curții de apel.

Articolul 22

(1) Vicepreședintele curții de apel răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor din cadrul curții și al instanțelor din circumscripția acesteia, în care vor fi dezbătute problemele de drept care au generat o practică neunitară. Întâlnirile pot fi organizate și pe domenii de specializare.

(2) Procedura de desfășurare a întâlnirilor trimestriale prevăzute la alin. (1) este stabilită de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) La întâlnirile trimestriale organizate pe domenii de specializare, pot fi invitați și judecători din cadrul secției de specialitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în scopul discutării problemelor de practică neunitară la nivel național.

Articolul 23

(1) Pentru asigurarea actualizării permanente a jurisprudenței în cadrul portalului ReJust, instanțele de judecată sunt obligate să asigure conexiunea neîntreruptă între bazele de date proprii și centrul de date al Consiliului Superior al Magistraturii în parametrii tehnici stabiliți de compartimentul de specialitate informatică din cadrul Consiliului.

(2) Curțile de apel elaborează trimestrial un material conținând hotărârile proprii considerate relevante și întocmesc anual, până la data de 1 septembrie a fiecărui an pentru anul precedent, "Buletinul jurisprudenței", ambele fiind publicate pe portalul instanțelor.

(3) Președinții de instanțe, vicepreședinții și președinții de secții răspund de luarea măsurilor necesare pentru ducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2), potrivit atribuțiilor acestora.

Secțiunea a 5-a — Judecătorii desemnați sau delegați

§ 1. Judecătorii delegați cu executarea hotărârilor penale§ 2. Judecătorii delegați cu supravegherea privării de libertate§ 3. Judecătorii cu atribuții privind activitatea de executare civilă§ 4. Judecătorii cu atribuții privind activitatea de executare în materia contenciosului administrativ și fiscal§ 5. Judecătorii cu atribuții privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii§ 6. Judecătorul delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice§ 7. Judecătorul desemnat pentru soluționarea cererilor privind dobândirea personalității juridice a asociației de proprietari§ 8. Judecătorul desemnat cu aplicarea apostilei§ 9. Judecătorii cu atribuții privind activitatea de notificare sau comunicare în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială§ 10. Judecătorii desemnați cu atribuții privind sindicatele, federațiile și confederațiile

Articolul 24

(1) Președintele instanței deleagă și desemnează judecătorii prevăzuți de această secțiune, precum și pe cei care urmează să desfășoare alte activități decât cea de judecată.

(2) Judecătorii delegați sau desemnați conform alin. (1) îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezentul regulament și pe cele stabilite de președintele instanței în legătură cu activitatea pentru care au fost delegați sau desemnați.

Articolul 25

(1) Judecătorii delegați de președinții instanțelor cu executarea hotărârilor penale exercită următoarele atribuții:

a) emit mandatele de executare a pedepsei închisorii și a pedepsei detențiunii pe viață, asigură comunicarea și supraveghează luarea măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora;

b) asigură punerea în executare a măsurilor educative;

c) îndrumă și controlează activitatea desfășurată de către serviciul de probațiune și de către instituțiile din comunitate implicate în punerea în executare a pedepselor și măsurilor neprivative de libertate;

d) sesizează instanța de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul executării, se ivește vreo nelămurire ori împiedicare, precum și în celelalte cazuri prevăzute de lege;

e) rezolvă incidentele ivite în cursul executării, date prin lege în competența acestora, și iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării;

f) soluționează plângerile împotriva deciziilor consilierului de probațiune;

g) aplică amenzi judiciare pentru comiterea unor abateri judiciare, în cazurile prevăzute de lege;

h) verifică periodic închiderea pozițiilor din registrul de executări penale de către grefierul delegat la compartimentul executări penale;

i) rezolvă corespondența aferentă activității de punere în executare a hotărârilor penale;

j) exercită atribuțiile privind emiterea mandatului european de arestare și demersurile legate de acesta reglementate de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atunci când este desemnat în condițiile legii;

k) asigură transmiterea către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau către Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz, în termenele și condițiile legale, a hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus arestarea preventivă, arestul la domiciliu, precum și, în cazurile prevăzute de lege, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune față de un judecător, procuror sau magistrat-asistent, precum și a celor prin care s-a dispus condamnarea, amânarea sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de aceștia, precum și confirmarea renunțării la urmărire penală, rămase definitive;

l) îndeplinesc alte atribuții date prin lege în competența acestora.

(2) În funcție de volumul de activitate al judecătorului delegat cu executarea hotărârilor penale, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parțială sau totală a acestuia de activitatea de judecată.

(3) În situația în care mai mulți judecători sunt delegați cu executarea hotărârilor penale, repartizarea lucrărilor se face pe baza unei planificări realizate de președintele secției sau, după caz, de președintele instanței. La realizarea planificării se ține cont de completurile de judecată din care fac parte judecătorii delegați, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor.

(4) Judecătorul delegat cu executarea unei pedepse sau măsuri neprivative de libertate rămâne, de regulă, același pe toată perioada executării.

Articolul 26

Judecătorii delegați cu supravegherea privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, și de Regulamentul de organizare a activității judecătorului de supraveghere a privării de libertate.

Articolul 27

Judecătorii desemnați de președinții instanțelor pentru realizarea activității de executări civile exercită atribuțiile privind executarea din oficiu a hotărârilor civile în cazurile prevăzute de lege și coordonează activitatea grefierului delegat pentru aceste activități.

Articolul 28

Judecătorii desemnați de președinții instanțelor pentru realizarea activității de executare în materia contenciosului administrativ exercită atribuțiile privind executarea hotărârilor în această materie în cazurile prevăzute de lege și coordonează activitatea grefierului delegat pentru aceste activități.

Articolul 29

(1) Judecătorii cu atribuții privind analiza practicii instanțelor de control judiciar și de unificare a practicii întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluționarea cauzelor, evidențiind practica neunitară atât a propriei instanțe, cât și a instanței ierarhic superioare, dacă este cazul.

(2) Judecătorii prevăzuți la alin. (1) au și atribuțiile prevăzute la art. 21, precum și pe cele stabilite prin hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii privind unificarea practicii judiciare.

Articolul 30

(1) Judecătorul delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice exercită următoarele atribuții:

a) soluționează cererile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, și verifică respectarea prevederilor Ordinului ministrului justiției nr. 954/B/C/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor și Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, cu modificările și completările ulterioare;

b) supraveghează activitatea grefierului delegat pentru această activitate.

(2) Președintele instanței poate stabili ca cererile prevăzute la alin. (1) să fie soluționate de completuri specializate sau de alte completuri ale instanței.

Articolul 31

(1) Judecătorul desemnat pentru soluționarea cererilor privind dobândirea personalității juridice a asociației de proprietari are următoarele atribuții:

a) soluționează cererile privind personalitatea juridică a asociațiilor de proprietari;

b) îndrumă și controlează activitatea grefierului delegat pentru această activitate.

(2) Dispozițiile art. 30 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 32

Judecătorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și aplică apostila.

Articolul 33

(1) Judecătorii desemnați de președinții instanțelor pentru realizarea activității de notificare sau comunicare în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială soluționează, pe cale administrativă, cererile având acest obiect.

(2) Pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), judecătorii desemnați pot lua legătura cu membrii Rețelei Europene de Cooperare Judiciară.

Articolul 34

Judecătorii desemnați cu atribuții privind sindicatele, federațiile și confederațiile exercită atribuțiile prevăzute de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare.

(la 12-07-2023, Articolul 34, Paragraful § 10., Secțiunea a 5-a din Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.978 din 6 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 639 din 12 iulie 2023. )

Secțiunea a 6-a — Dispoziții privind activitatea asistenților judiciari

Articolul 35

Completurile pentru soluționarea, în primă instanță, a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari dintre asistenții judiciari numiți potrivit legii.

Articolul 36

(1) Asistenții judiciari participă la deliberare cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(2) Asistenții judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror soluționare participă, să respecte programarea ședințelor stabilită de președintele tribunalului și să se conformeze dispozițiilor date în aplicarea legii și regulamentelor.

(3) Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele completului îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea.

Secțiunea a 7-a — Dispoziții privind activitatea asistenților judecătorului

Articolul 37

(1) În cadrul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor pot funcționa asistenți ai judecătorilor, care au rolul de a-i sprijini în îndeplinirea atribuțiilor judiciare, desfășurându-și activitatea sub îndrumarea și supravegherea acestora.

(2) Asistenții judecătorului îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții:

a) acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată;

b) realizează activități de documentare, de verificare și de prezentare a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a elementelor de fapt și de drept relevante în cauză;

c) redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătorești sau ale altor acte procedurale.

(3) Asistentul judecătorului îndeplinește orice alte atribuții de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de președintele instanței sau de președintele de secție.

Secțiunea a 8-a — Dispoziții privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanțelor judecătorești

§ 1. Dispoziții generale§ 2. Grefa§ 3. Grefierii delegați§ 4. Arhiva și registratura§ 5. Compartimentul economico-financiar și administrativ§ 6. Biroul de informare și relații publice§ 7. Cabinetul de psihologie

Articolul 38

(1) La instanțe funcționează personal auxiliar de specialitate și conex, personal contractual și funcționari publici.

(2) Toate instanțele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă și un birou de informare și relații publice.

(3) Curțile de apel și tribunalele au și câte un compartiment economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic, iar la curțile de apel funcționează și câte un cabinet de psihologie.

(4) Compartimentul economico-financiar și administrativ din cadrul curților de apel și al tribunalelor asigură activitatea economică, financiară și administrativă a instanțelor la care funcționează. Pentru tribunalele specializate și judecătorii această activitate este asigurată de compartimentul economico-financiar și administrativ de la tribunalul în a cărui circumscripție funcționează.

(5) Curțile de apel au și un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică, structuri ce pot fi înființate și la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate și al judecătoriilor.

(6) Instanțele au în structură și un compartiment de documente clasificate, organizat potrivit legii.

(7) La curțile de apel și tribunale pot funcționa consilieri juridici.

Articolul 39

Grefa, registratura și arhiva efectuează operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondenței, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor.

Articolul 40

(1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate și conex, a funcționarilor publici și a personalului contractual care funcționează în cadrul instanțelor este supusă controlului ierarhic.

(2) Atribuțiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt cuprinse în fișele posturilor, întocmite de conducătorul compartimentului în care acesta funcționează.

(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, fișa postului se întocmește de prim-grefier sau, după caz, de grefierul-șef.

(4) Pentru personalul de specialitate informatică, fișa postului se întocmește de specialistul IT șef sau, acolo unde nu există specialist IT șef, de specialistul IT desemnat de președintele instanței pentru coordonarea compartimentului informatică.

(la 26-11-2024, Alineatul (4) , Articolul 40 , Secțiunea a 8-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

(5) Pe perioada desemnării unui specialist IT să îndeplinească anumite sarcini la un tribunal specializat sau la o judecătorie, activitatea se desfășoară sub îndrumarea președintelui instanței la care a fost desemnat, în ceea ce privește activitățile pe care le exercită la această instanță.

(6) Pentru personalul din compartimentul economico-financiar și administrativ, fișa postului se întocmește de managerul economic.

(7) Fișele posturilor întocmite potrivit alin. (3), (4) și (6) se aprobă de președintele instanței.

(8) Pentru prim-grefierul sau, după caz, grefierul-șef, managerul economic, specialistul IT șef și coordonatorul compartimentului informatică, fișa postului se întocmește de președintele instanței.

(la 26-11-2024, Alineatul (8) , Articolul 40 , Secțiunea a 8-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

(8^1) Sarcinile concrete de serviciu ale personalului prevăzut la alin. (4) se stabilesc de președintele instanței și de specialistul IT șef sau coordonatorul compartimentului informatică, cu respectarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului. Sarcinile concrete de serviciu ale specialistului IT șef sau ale coordonatorului compartimentului informatică se stabilesc de președintele instanței, cu respectarea atribuțiilor prevăzute în fișa postului.

(la 26-11-2024, Articolul 40 , Secțiunea a 8-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

(9) Pentru consilierul juridic și consilierul pentru informații publice, acolo unde există, fișa postului se întocmește de către președintele instanței, iar pentru psihologii din cadrul cabinetului de psihologie, fișa postului se întocmește de către președintele curții de apel.

Articolul 41

(1) Personalul auxiliar de specialitate și conex, personalul contractual și funcționarii publici sunt obligați să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

(2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum și învoirile care nu depășesc durata unei zile de muncă se aprobă de președintele instanței sau, după caz, de președintele de secție.

Articolul 42

(1) Personalul auxiliar de specialitate și conex, cel din compartimentul economico- financiar și administrativ și cel din cabinetul de psihologie este obligat să respecte secretul cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității.

(2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn și politicos cu părțile din proces, cu martorii, avocații și alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.

(3) Atunci când apreciază că nu are competența, potrivit fișei postului, să soluționeze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate și conex va aduce de îndată la cunoștință prim-grefierului sau, după caz, grefierului-șef ori specialistului IT șef aceste cereri, personalul din compartimentul economico-financiar și administrativ va sesiza managerul economic, iar personalul din cabinetul de psihologie va informa președintele curții de apel.

Articolul 43

Activitatea personalului auxiliar de specialitate și conex, precum și a celui din compartimentul economico-financiar și administrativ se desfășoară sub coordonarea și controlul președintelui instanței.

Articolul 44

Persoanele cu atribuții de control verifică cel puțin trimestrial efectuarea în termen a lucrărilor si calitatea acestora si, dacă s-au constat nereguli, consemnează în registrul de control data efectuării acestuia, constatările si măsurile dispuse.

Articolul 45

Președintele instanței repartizează personalul pe secții si compartimente auxiliare, în raport cu pregătirea profesională și cu experiența fiecăruia.

Articolul 46

Președintele curții de apel numește, prin decizie, specialiștii IT șefi, prim-grefierii, grefierii-șefi, grefierii șefi secții și grefierii arhivari șefi ai curții de apel și ai instanțelor din circumscripția acesteia, în condițiile legii. Prim-grefierul, grefierul-șef și grefierul șef secție nu participă, de regulă, în ședințe de judecată.

Articolul 47

(1) Prim-grefierii curților de apel, ai tribunalelor și ai tribunalelor specializate au următoarele atribuții:

a) coordonează și controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate și a personalului conex, atât al instanței la care funcționează, cât și al instanțelor din circumscripție, personal sau prin grefieri cu funcții de conducere desemnați;

b) coordonează și urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

c) asigură evidența și gestionarea datelor și documentelor ce nu sunt destinate publicității și verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;

d) întocmesc și contrasemnează corespondența cu caracter administrativ a instanței;

e) țin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanța la care funcționează;

f) păstrează registrul de control al curții și iau măsuri ca un registru de control să se păstreze la fiecare secție a curții și la instanțele din circumscripția acesteia;

g) duc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanței, securității bunurilor, pazei contra incendiilor și protecției muncii;

h) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanței;

i) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidențiate în activitatea personalului auxiliar de specialitate și conex controlat și sesizează președintele instanței pentru luarea măsurilor corespunzătoare;

j) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar de specialitate și conex al instanțelor a normelor de conduită în raporturile cu avocații și cu publicul;

k) îndrumă și verifică evidența și gestiunea bibliotecii;

l) țin evidența concediilor personalului și întocmesc situațiile lunare cu prezența zilnică a personalului curții de apel, tribunalului sau tribunalului specializat, după caz, pe care le trimit compartimentului financiar-contabil;

m) organizează și supraveghează activitatea de arhivare electronică a dosarelor, în funcție de resursele disponibile.

(2) Prim-grefierii curților de apel țin registrele privind activitatea comisiei de cercetare a averilor constituită la nivelul instanței și evidența executorilor judecătorești.

(3) Prim-grefierii tribunalelor țin registrele privind persoanele juridice, evidența traducătorilor și interpreților autorizați.

(4) Prim-grefierul Tribunalului București ține registrele privind partidele politice și alte formațiuni politice.

(5) Prim-grefierul îndeplinește orice alte atribuții de serviciu prevăzute de lege sau de prezentul regulament ori date de președintele instanței, potrivit legii.

(6) În cazul instanțelor cu volum mare de activitate, unele atribuții ale prim-grefierului pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a președintelui instanței.

(7) În lipsa prim-grefierului curții de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii șefi secție sau, după caz, un grefier desemnat de președintele instanței, îl va înlocui în toate atribuțiile sale.

Articolul 48

(1) Grefierul șef secție are următoarele atribuții:

a) supraveghează și verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secției;

b) supraveghează, controlează lunar și îndrumă activitatea grefierilor secției cu privire la comunicarea în termenul prevăzut de lege a cererilor și actelor procedurale prevăzute de lege;

c) supraveghează accesarea bazelor electronice de date deținute de organele administrației de stat la instanțele la care există secții;

d) ajută persoana desemnată la repartizarea aleatorie a cauzelor;

e) ține evidența soluțiilor pronunțate privind recuzarea și abținerea;

f) propune președintelui de secție repartizarea grefierilor în ședințele de judecată;

g) organizează și urmărește tehnoredactarea în termen a hotărârilor întocmite de judecătorii secției, ține registrul de evidență a redactării hotărârilor secției și păstrează mapele de hotărâri;

h) verifică dosarele secției înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispozițiilor regulamentare;

i) participă, conform programării, la ședințele de judecată, ca grefier de ședință;

j) urmărește modul de întocmire și de comunicare a actelor procedurale prevăzute de lege pentru publicarea în BPI și transmiterea acestor acte procedurale pe suport hârtie și electronic către Oficiul Registrului Comerțului, în vederea publicării acestora în BPI, precum și realizarea celorlalte comunicări sau notificări în termen legal;

k) ține evidența și gestionează titlurile de valoare și obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rolul secției;

l) verifică și semnează pentru conformitate copiile legalizate și certificatele întocmite;

m) certifică, în cazurile prevăzute de lege, copiile după actele din dosarele secției, inclusiv în materia insolvenței;

n) ține registrele de evidență privind măsurile preventive și celelalte registre în materie penală, cu excepția celor date în competența grefierului delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale;

o) ține registrul special privind evidența practicii instanțelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac în care nu a fost menținută soluția pronunțată pe fond;

p) supraveghează și verifică modul de completare și păstrare a evidențelor secției;

q) verifică și supraveghează modul de înregistrare a ședințelor de judecată, prin mijloace tehnice audio sau video, în condițiile legii;

r) coordonează și supraveghează activitatea grefierilor delegați și evidențele ținute de aceștia;

s) întocmește situațiile lunare cu prezența zilnică a personalului auxiliar al secției, pe care le trimite compartimentului de specialitate, și se îngrijește de aprovizionarea secției cu materialele necesare;

ș) verifică păstrarea în bune condiții a dosarelor și a lucrărilor de punere în executare a hotărârilor penale sau civile.

(2) Grefierul șef secție îndeplinește, în limitele funcției, alte sarcini de serviciu prevăzute de lege sau de prezentul regulament ori date de președintele secției sau de președintele ori vicepreședintele instanței, conform legii.

(3) În cazul secțiilor cu volum mare de activitate, unele atribuții ale grefierului șef secție pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a președintelui instanței.

Articolul 49

(1) Grefierul-șef al judecătoriei exercită, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. a) - j), l) și m).

(2) La instanțele la care nu există secții, grefierul-șef al judecătoriei exercită atribuțiile prevăzute la art. 48 alin. (1).

(3) Grefierul-șef al judecătoriei îndeplinește și următoarele atribuții:

a) ține evidența și gestionează bunurile instanței;

b) se îngrijește de buna desfășurare a activităților gospodărești și de aprovizionarea instanței cu materialele necesare;

c) are în păstrare dosarele administrative și biblioteca instanței;

d) verifică sau, după caz, întocmește înregistrările statistice.

(4) Prevederile art. 47 alin. (5) - (7) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 49^1

(1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 47-49, prim-grefierii, grefierii-șefi și grefierii șefi secție utilizează instrumentele manageriale digitale puse la dispoziție de Consiliul Superior al Magistraturii prin aplicația informatică Optimapp, cu sprijinul specialiștilor IT din cadrul instanțelor judecătorești și cu suportul tehnic de specialitate al Serviciului informatică și statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Ori de câte ori consideră necesar, prim-grefierii, grefierii-șefi și grefierii șefi secție transmit președintelui instanței propuneri de îmbunătățire a aplicației informatice Optimapp.

(la 24-06-2025, Sectiunea a 8-a , Capitolul II a fost completată de Punctul 2. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.505 din 17 iunie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 24 iunie 2025 )

Articolul 50

(1) Grefierul care participă la ședința de judecată are următoarele atribuții:

a) participă la ședințele de judecată, îndeplinind atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul regulament, sub coordonarea și controlul președintelui completului de judecată;

b) întocmește și comunică în termenul prevăzut de lege actele de procedură dispuse de completul de judecată, completează borderourile și predă corespondența pentru expediere;

c) realizează citarea și încunoștințarea părților și comunicarea actelor prin telefon, telegraf, prin poștă electronică sau fax sau prin alte mijloace prevăzute de lege și întocmește referatul privind modalitatea de încunoștințare sau comunicare și obiectul acesteia, care se atașează la dosar;

d) completează condica ședințelor de judecată și toate câmpurile din sistemul ECRIS;

e) tehnoredactează lucrările repartizate de conducerea instanței și hotărârile judecătorești, iar la solicitarea membrilor completului de judecată și sub îndrumarea acestora, și proiecte de hotărâri, pe baza modelului dat de aceștia; hotărârile vor cuprinde, în final, inițialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării și numărul de exemplare; la instanțele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecată al instanței a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar;

f) transmite către Institutul Național al Magistraturii și către Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene copii conforme cu originalul și în format electronic word ale încheierilor de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, ale hotărârilor pronunțate de instanțele naționale în aceste cauze, inclusiv în căile de atac, precum și ale încheierilor prin care s-au respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(2) Președintele instanței poate stabili ca unele dintre atribuțiile prevăzute la alin. (1) să fie exercitate de grefieri care nu participă la ședința de judecată, inclusiv tehnoredactarea, la solicitarea membrilor completului de judecată și sub îndrumarea acestora, a proiectelor de hotărâri, pe baza modelului dat de aceștia.

(3) Grefierul care participă la ședința de judecată îndeplinește orice alte sarcini de serviciu prevăzute de lege sau de prezentul regulament ori date de președintele instanței, președintele de secție sau de președintele completului de judecată.

(4) Grefierul debutant participă la ședințele de judecată după însușirea cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea acestei activități.

Articolul 51

(1) Grefierul care participă la ședința de judecată stabilit pentru completul căruia i s-a repartizat aleatoriu dosarul întocmește, pe baza dispozițiilor date de complet, toate comunicările prevăzute de lege înainte de fixarea primului termen de judecată, completează borderourile, dacă nu există o persoană desemnată cu atribuții privind expedierea actelor de procedură, și predă corespondența în vederea expedierii, redactează încheierile și toate actele de procedură prevăzute de lege.

(2) Grefierul prevăzut la alin. (1) evidențiază dovezile de comunicare și data primirii comunicărilor în sistemul ECRIS și le prezintă completului de judecată, împreună cu dosarul.

(3) Grefierul prevăzut la alin. (1) urmărește termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau completărilor la cererea de chemare în judecată, pentru depunerea întâmpinării și a răspunsului la întâmpinare, și informează completul de judecată cu privire la împlinirea acestora.

(4) Procedura de citare, redactarea încheierilor sau a altor acte efectuate în procedura prevăzută de art. 200 alin. (7) și (8) din Codul de procedură civilă se realizează de grefierul prevăzut la alin. (1) stabilit pentru completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cererea de reexaminare.

(5) Grefierul prevăzut la alin. (1) preia din arhivă și păstrează dosarele pe durata necesară efectuării actelor de procedură și studiului dosarului de către completul de judecată.

(6) Dispozițiile alin. (1) - (4) se aplică în mod corespunzător și pentru procedura în camera preliminară și în cauzele având ca obiect plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată. În situația restituirii comunicărilor prevăzute la alin. (1), acestea se consideră legal efectuate după expirarea unui termen de 7 zile de păstrare la sediul instanței.

Articolul 52

(1) Grefierii prevăzuți la art. 53 - 60 sunt delegați de președintele instanței și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de prezentul regulament, precum și pe cele stabilite de președintele instanței sau președintele de secție și efectuează activitățile dispuse de judecătorul delegat la același compartiment.

(2) Grefierii delegați țin evidențele și efectuează înscrierile, înregistrările, comunicările sau orice alte activități în vederea asigurării publicității, în cazurile prevăzute de lege.

(3) Grefierii delegați rezolvă corespondența compartimentului din care fac parte și răspund de expedierea ei, efectuează înregistrările corespunzătoare în registre, asigură păstrarea în bune condiții a dosarelor și registrelor, precum și arhivarea lor.

(4) Grefierii prevăzuți la alin. (1) pot fi degrevați total sau parțial de participarea la ședințele de judecată.

Articolul 54

Grefierul delegat pentru efectuarea lucrărilor de executare civilă are următoarele atribuții:

a) întocmește și expediază în termen mandatele de executare a sancțiunii contravenționale privind munca în folosul comunității, cu respectarea dispozițiilor legale;

b) comunică organelor financiare și organelor de poliție măsurile dispuse prin hotărârile judecătorești;

c) ține registrul privind ajutorul public judiciar, registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor civile și registrele de evidență și punere în executare a sancțiunilor contravenționale;

d) întocmește actele dispuse de judecătorul delegat la executările civile;

e) efectuează lucrările în care executarea hotărârilor judecătorești se face din oficiu și ține evidența acestora.

Articolul 55

Grefierul delegat pentru activitatea de executare în materia contenciosului administrativ și fiscal are următoarele atribuții în legătură cu cauzele având ca obiect sancțiunea pentru neexecutarea hotărârii:

a) ține evidența și răspunde de punerea în executare a hotărârilor civile rămase definitive;

b) verifică și ține evidența dosarelor în care hotărârile au rămas definitive atât ca urmare a nerecurării, cât și ca urmare a restituirii acestora de la instanța de control judiciar după soluționarea căii de atac declarate;

c) solicită compartimentului arhivă, dovezile de comunicare a hotărârilor judecătorești;

d) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrul de punere în executare a hotărârilor civile definitive;

e) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor cu privire la care se impune efectuarea înregistrării în registrul de punere în executare a hotărârilor civile;

f) primește și prezintă președintelui completului de judecată care a soluționat cauza cererile formulate de către creditori prin care se solicită fixarea sumei definitive ce se va datora statului și a celei datorate cu titlul de penalități, în vederea fixării termenului de judecată;

g) întocmește și expediază după expirarea termenului prevăzut la art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, adresele de solicitare a relațiilor de la autoritatea publică corespunzătoare, referitoare la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu;

h) în cazul în care obligația nu a fost executată integral, conform art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, după primirea adresei de comunicare a relațiilor din partea autorității publice, prezintă aceste dosare președintelui completului de judecată, care a soluționat cauza, în vederea stabilirii termenului de judecată.

Articolul 56

(1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice îndeplinește următoarele atribuții:

a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalității juridice asociațiilor, fundațiilor, sindicatelor și altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive și orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidență a persoanelor juridice, dacă nu s-a stabilit altfel de către președintele instanței;

b) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanei juridice în ziua rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de admitere a cererii de acordare a personalității juridice;

c) operează mențiunile privind modificarea actului constitutiv, a statutului, dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice;

d) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcționare și data înscrierii în registrul special și alte certificate, în condițiile legii;

e) asigură publicarea lichidării asociaților sau fundațiilor, prin afișare la ușa instanței și efectuarea altor formalități de publicitate, în cazurile prevăzute de lege;

f) comunică Ministerului Justiției copii de pe hotărârile judecătorești privind constituirea, modificarea și încetarea oricărei asociații, fundații sau federații, precum și de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii;

g) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menționarea numărului de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor.

(2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice comunică Tribunalului București copii de pe hotărârile judecătorești privind constituirea, modificarea și dizolvarea federațiilor, confederațiilor și uniunilor sindicale teritoriale ale acestora, precum și copii de pe înscrisurile referitoare la denumirea și sediul organizației sindicale constituite prin asociere, numele și prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

(3) În vederea ținerii evidenței, instanța de control judiciar comunică, în aceeași zi, minuta pronunțată grefierului delegat pentru activitatea de înregistrare și evidență a persoanelor juridice de la instanța de fond.

(4) La tribunale, grefierul delegat cu atribuții privind federațiile și confederațiile îndeplinește, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - d) și f).

Articolul 57

Grefierul delegat cu atribuții privind asociațiile de proprietari efectuează comunicarea încheierilor către petenți și Ministerul Public, dacă este cazul, urmărind rămânerea definitivă a încheierilor pronunțate.

Articolul 58

(1) Grefierul statistician are următoarele atribuții:

a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmește periodic dările de seamă statistice;

b) exploatează aplicația de statistică judiciară;

c) grefierul statistician de la tribunal verifică și îndrumă personalul de la tribunalele specializate și de la judecătorii care înregistrează și centralizează datele statistice;

d) efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le înaintează la datele fixate, și orice alte situații statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, președinții instanțelor, precum și de Ministerul Justiției;

e) păstrează dările de seamă statistice, îndosariate anual în mape speciale, și le conservă potrivit dispozițiilor legale privind termenele de păstrare a documentelor;

f) colaborează cu comisiile județene de statistică în vederea alcătuirii și predării buletinelor statistice, precum și în legătură cu alte activități specifice.

(2) La instanțele la care nu există grefier statistician atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de către grefierul stabilit de președintele instanței.

(3) Activitatea desfășurată de grefierul statistician și de personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de prim-grefierul, respectiv grefierul-șef al instanței.

Articolul 59

Grefierul documentarist sau grefierul desemnat să îndeplinească atribuții de documentare are următoarele atribuții:

a) ține evidența legislației, jurisprudenței și doctrinei;

b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicații;

c) ține evidența și gestiunea bibliotecii;

d) întocmește, la cererea conducerii instanței, lucrări privind modificările legislative;

e) informează zilnic judecătorii instanței la care funcționează cu privire la actele normative nou-apărute și la jurisprudența publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

f) identifică deciziile relevante ale propriei instanțe și ale altora, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanțe, și propune deciziile relevante ale instanței la care funcționează, care pot fi trimise altor instanțe, la solicitarea acestora;

g) identifică doctrina judiciară relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanțe;

h) realizează activitățile stabilite în sarcina sa în procedura de unificare a practicii judiciare, aprobată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și cele dispuse de președintele de secție sau vicepreședintele instanței, în același scop.

Articolul 60

(1) Grefierul arhivar și registratorul au următoarele atribuții:

a) primesc, înregistrează și repartizează la secții și la celelalte compartimente actele de sesizare a instanței, dosarele de la celelalte instanțe și restul corespondenței;

b) expediază dosarele soluționate și corespondența;

c) primesc și înregistrează dosarele intrate, țin evidența acestora și a circulației lor, înregistrează în sistemul informatic taxele de timbru depuse la momentul înregistrării la registratură a oricărei cereri însoțită de dovada achitării unei taxe de timbru;

d) pun dosarele la dispoziția publicului și țin evidența persoanelor care primesc dosarele spre studiu;

e) pregătesc dosarele pentru ședințele de judecată și asigură circulația acestora în cadrul instanței, precum și trimiterea lor la alte instanțe;

f) informează persoanele care au calitatea de părți ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;

g) înaintează instanțelor superioare dosarele în care s-au declarat căi de atac de competența acestor instanțe. Prin decizia președintelui instanței, înaintarea dosarelor către instanțele superioare, în materie penală, poate fi realizată de biroul executări penale;

h) la primirea dosarelor de la alte instanțe sau instituții verifică volumele și dosarele atașate, prin confruntare cu adresa de restituire a dosarului, precum și cu cea de înaintare a acestuia. La constatarea unor lipsuri la primirea dosarelor întocmesc, de îndată, un proces-verbal și informează despre situația constatată președintele de secție sau președintele instanței, după caz, precum și, printr-o adresă, instituția emitentă;

i) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor și registrelor;

j) păstrează, pe ani, dosarele soluționate, mapele de hotărâri, registrele și condicile de ședință;

k) participă anual la activitatea de arhivare și întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanței;

l) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;

m) realizează arhivarea electronică a dosarelor, în măsura în care este posibil, sub coordonarea vicepreședintelui instanței;

n) preiau dovezile de comunicare primite la instanță, le atașează la dosar și le predau, de îndată, grefierului de ședință, împreună cu dosarul;

o) păstrează separat în arhivă și verifică periodic cauzele a căror judecată a fost suspendată, înaintând dosarul judecătorului cauzei în vederea stabilirii în continuare a termenului de verificare ori a repunerii pe rol, cu menținerea datei verificării și constatării în registrul de evidență a cauzelor suspendate;

p) completează, corespunzător atribuțiilor, toate câmpurile din sistemul ECRIS.

(2) Grefierul arhivar și registratorul îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de președintele instanței.

Articolul 61

Agentul procedural are următoarele atribuții:

a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege, persoanelor din localitatea unde se află sediul instanței, depunând cel mai târziu a doua zi dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente și când dotarea instanțelor permite, comunicarea actelor de procedură se va putea efectua prin agent procedural și în alte localități;

b) îndeplinește sarcinile stabilite de președintele instanței, precum și serviciul de curier, primind și predând în aceeași zi corespondența pentru destinatarii din localitate, precum și dosarele către instanțele și parchetele din localitate.

Articolul 62

Aprodul are următoarele atribuții:

a) îndeplinește atribuții specifice compartimentelor auxiliare, stabilite de președintele instanței;

b) îndrumă justițiabilii și pe ceilalți participanți la procese către camerele de consiliu, sălile de judecată și registratura sau arhiva instanței;

c) ajută la păstrarea ordinii și curățeniei în localul instanței;

d) orice alte atribuții stabilite de prim-grefier sau grefierul-șef, după caz.

Articolul 63

(1) Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, judecătoriile din orașele reședință de județ, precum și cele din municipiul București au în schema de personal unul sau mai mulți specialiști IT.

(2) Numărul specialiștilor IT se stabilește de către președintele instanței, cu avizul conform al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției.

(2^1) Subordonarea profesională a specialiștilor IT față de compartimentul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției privește exercitarea de către acest compartiment a atribuțiilor prevăzute de lege în legătură cu evaluarea, delegarea și eliberarea din funcție a acestei categorii de personal.

(la 26-11-2024, Articolul 63 , Secțiunea a 8-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

(2^2) În vederea evaluării specialiștilor IT, președintele instanței poate solicita șefului compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiției orice informații utile din punct de vedere tehnic pentru realizarea acesteia. Calificativul și notele pe baza cărora se stabilește calificativul se acordă de președintele instanței, iar evaluarea se semnează de acesta și de șeful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiției. Refuzul șefului compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiției de a semna evaluarea nu afectează valabilitatea acesteia.

(la 26-11-2024, Articolul 63 , Secțiunea a 8-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 5. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

(3) Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuții:

a) din dispoziția președintelui instanței, participă, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, la partea de analiză și implementare a aplicațiilor informatice comune privind activitatea instanțelor;

(la 26-11-2024, Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 63 , Secțiunea a 8-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 6. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 )

b) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și al Consiliului Superior al Magistraturii, la nivelul instanțelor judecătorești, instalând produsele informatice și controlând periodic respectarea de către operatorii de aplicație a instrucțiunilor de utilizare;

c) coordonează și controlează activitatea de informatică juridică la instanțele din circumscripția în care funcționează;

d) asigură inițierea și instruirea personalului instanței în exploatarea aplicațiilor informatice;

e) realizează aplicații la nivelul instanțelor judecătorești;

f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul și ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei funcționări a acesteia;

g) asigură funcționarea sistemelor de arhivare electronică a dosarelor;

h) întocmesc documentele de specialitate necesare în vederea obținerii semnăturii electronice pentru instanțe și persoanele autorizate din instanțe, a certificatelor prevăzute de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, asigură inițierea personalului autorizat în folosirea semnăturii electronice, păstrează datele de creare a semnăturii electronice și sesizează de îndată conducerea instanței dacă are motive să creadă că acestea au ajuns la cunoștința unui terț neautorizat sau că informațiile esențiale cuprinse în certificat nu mai corespund realității;

i) colaborează cu grefierul statistician sau cu persoana responsabilă pentru colectarea datelor statistice din sistemul informatic.

(4) Personalul de specialitate informatică salvează periodic informațiile conținute de sistemul ECRIS și păstrează aceste informații pentru evidența în sistem informatizat a activității instanței.

(5) Personalul de specialitate informatică îndeplinește orice alte atribuții stabilite de președintele instanței.

Articolul 64

La fiecare instanță funcționează o registratură și o arhivă.

Articolul 65

(1) La instanțele cu volum mare de activitate poate funcționa o registratură generală, precum și câte o registratură și o arhivă pentru fiecare secție, în baza deciziei președintelui instanței.

(2) Președintele instanței poate hotărî organizarea de arhive distincte pentru completurile specializate.

(3) Pe durata etapei scrise dosarele se păstrează în arhivă, pe completuri sau în alt mod stabilit de președintele instanței.

(4) Pe durata necesară desfășurării cercetării procesului dosarele se păstrează în arhivă, pe completuri și termene de judecată sau în alt mod stabilit de președintele instanței.

Articolul 66

(1) La registratura generală se întocmesc și se păstrează:

a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a dosarelor primite în contestație, a actelor de procedură și a corespondenței;

b) borderouri pentru expedierea prin poștă și condici de predare a dosarelor, actelor de procedură și a restului corespondenței.

(2) La instanțele cu volum mare de activitate se poate înființa un compartiment de expediere a corespondenței, cu următoarele atribuții:

a) preia citațiile și alte acte care se comunică, le aranjează în ordine și le înscrie în borderoul de expediere;

b) expediază corespondența, sub semnătură și pe bază de evidență;

c) completează centralizatorul proceselor-verbale de recepție și îl înaintează lunar compartimentului economico-financiar și administrativ.

Articolul 67

(1) Grefierul arhivar șef coordonează compartimentele arhivă și registratură, urmărește respectarea atribuțiilor prevăzute de art. 60 și îndeplinește atribuțiile stabilite de președintele instanței.

(2) La instanțele la care nu există grefier arhivar șef, unul dintre grefierii sau grefierii arhivari, desemnat de președintele instanței, coordonează întreaga activitate de arhivă și registratură.

Articolul 68

(1) În cadrul curților de apel și al tribunalelor funcționează un compartiment economico-financiar și administrativ, condus de un manager economic. Compartimentul economico-financiar și administrativ are ca atribuții principale efectuarea operațiunilor financiar-contabile, evidența bunurilor, asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și gospodărirea sediilor acestora.

(2) În cadrul acestei structuri funcționează:

a) compartimentul financiar-contabil;

b) compartimentul administrativ;

c) compartimentul resurse umane sau persoana desemnată pentru evidența personalului;

d) inginerul constructor, acolo unde există.

(3) La curțile de apel și tribunalele cu volum mare de activitate se poate înființa compartimentul investiții, patrimoniu și achiziții publice.

(4) Managerul economic este subordonat președintelui instanței și exercită următoarele atribuții:

a) conduce compartimentul economico-financiar și administrativ;

b) răspunde pentru organizarea și ținerea contabilității financiare și de gestiune, potrivit dispozițiilor legale;

c) coordonează activitatea de elaborare și fundamentare a bugetului anual de venituri și cheltuieli;

d) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atribuțiile prevăzute de lege;

e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare și de realizarea veniturilor, de folosirea cu eficiență a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredințate instanței, de organizarea și ținerea la zi a contabilității și de prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;

f) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanțelor și ia măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității acestora;

g) elaborează programul pentru activitatea economică și administrativă a instanțelor în vederea realizării sarcinilor curente și de perspectivă;

h) ia măsuri pentru elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații curente și capitale ale sediilor și obiectivelor de investiții;

i) urmărește și răspunde de realizarea lucrărilor de reparații și a obiectivelor de investiții;

j) organizează ținerea evidenței tuturor imobilelor din proprietatea și administrarea instanțelor, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;

k) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv și a controlului intern;

l) informează compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la deficiențele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii;

m) consultă instanțele din circumscripție în legătură cu elaborarea și fundamentarea bugetului anual de venituri și cheltuieli.

(5) Managerul economic îndeplinește orice alte atribuții în domeniul său de activitate, stabilite de președintele curții de apel sau al tribunalului, precum și cele transmise de ministrul justiției sau, după caz, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(6) Compartimentele de la nivelul curților de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripția curții și realizează o evidență centralizată.

Articolul 69

(1) Șeful compartimentului financiar-contabil sau persoana care coordonează acest compartiment îndeplinește următoarele atribuții:

a) conduce, coordonează și răspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil;

b) solicită fondurile necesare desfășurării activității și asigură repartizarea lor la instanțe;

c) desemnează persoana care îndeplinește atribuțiile de casier, de încasare și plată a drepturilor bănești pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate și judecătoriilor, respectiv pentru cel al curții de apel;

d) urmărește respectarea dispozițiilor legale privind plata drepturilor bănești și recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul instanțelor;

e) controlează operațiunile patrimoniale, exactitatea operațiunilor contabile și financiare din activitatea curentă, precum și modul de efectuare a inventarierilor;

f) comunică compartimentelor de specialitate din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, date și informații privind necesarul de credite, execuția bugetară, întocmirea balanțelor financiare, a dărilor de seamă contabile și alte situații solicitate;

g) verifică situația lucrărilor privind investițiile, reparațiile curente și capitale, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobați;

h) coordonează și răspunde de buna organizare și desfășurare a activității financiar-contabile de la biroul local pentru expertize judiciare tehnice și contabile de pe lângă tribunal.

(2) Șeful compartimentului financiar-contabil exercită, în limitele funcției, și alte atribuții prevăzute de lege ori stabilite de președintele curții de apel sau, după caz, de președintele tribunalului ori de managerul economic.

Articolul 70

(1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atribuții:

a) efectuează lucrările pentru elaborarea și fundamentarea proiectului de buget anual de venituri și cheltuieli și pentru deschiderea de credite lunare;

b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole și alineate, pentru toate instanțele din circumscripția tribunalului și pentru curtea de apel, atunci când este cazul, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;

c) efectuează operațiile contabile privind evidența patrimoniului, activitatea de administrare și inventariere a acestuia, casarea și declasarea mijloacelor fixe și a altor bunuri materiale;

d) asigură evidența contabilă pentru activitatea desfășurată de instanțe si întocmește dările de seamă contabile trimestriale și anuale;

e) efectuează lucrările legate de statele de funcții, transformările și transferurile de posturi și operează modificările intervenite în privința salariilor și celorlalte drepturi bănești;

f) asigură calculul și plata drepturilor bănești, a cheltuielilor de delegare, detașare, a avansurilor spre decontare, a garanțiilor gestionare și altele, urmărind justificarea și decontarea lor în termen;

g) urmărește execuția și decontarea lucrărilor de investiții, reparații capitale sau curente, pe baza situațiilor de lucrări prezentate de constructori.

(2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil exercită orice alte atribuții stabilite de președintele curții de apel, președintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-șef.

Articolul 71

(1) Șeful compartimentului administrativ sau persoana desemnată de managerul economic conduce și coordonează activitatea acestui compartiment.

(2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atribuții:

a) întocmește documentația pentru achizițiile publice, serviciile și lucrările necesare desfășurării activității instanțelor;

b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, mijloace fixe și obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfășurării optime a activității instanțelor;

c) asigură întreținerea și funcționarea clădirilor, instalațiilor tehnico-sanitare și de încălzire, a celorlalte mijloace fixe și obiecte de inventar din dotare;

d) asigură aprovizionarea cu carburanți, lubrifianți și piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instanțelor și urmărește decontarea consumurilor;

e) asigură ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor;

f) întreprinde măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea consecințelor unor calamități.

(3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ exercită orice alte atribuții stabilite de conducerea instanțelor.

Articolul 72

(1) Compartimentul resurse umane funcționează în cadrul compartimentului economico-financiar și administrativ, care își desfășoară activitatea la curțile de apel și la tribunale, și are următoarele atribuții:

a) întocmește anual propunerile de state de funcții și de personal, pe care le înaintează spre aprobare ordonatorului principal de credite până la termenele stabilite de acesta. Înaintează un exemplar al propunerii de stat de funcții și personal, aprobat de către ordonator, compartimentului financiar-contabil, pentru întocmirea proiectului de buget, până la data stabilită de lege;

b) completează și ține la zi evidența pentru întregul personal al curții de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate și judecătoriilor din circumscripția acestuia;

c) întocmește și înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de evidență a salariaților, în condițiile legii;

d) inițiază și efectuează demersurile necesare declanșării și organizării examenelor sau concursurilor de recrutare, definitivare, avansare, promovare a personalului auxiliar de specialitate și conex, a funcționarilor publici și a personalului contractual, asigurând sprijinul logistic necesar desfășurării acestora;

e) efectuează demersurile necesare procedurilor de delegare, detașare, transfer, suspendare și încetare a raporturilor de muncă pentru personalul prevăzut la lit. d);

f) efectuează demersurile necesare cu privire la înaintarea propunerilor de încadrare, promovare, suspendare și încetare a activității, delegare, detașare și transfer pentru judecătorii instanței, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii și al Înaltei Curți de Casație și Justiție;

g) comunică Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii deciziile de acordare a concediilor de creștere a copilului sau a concediilor fără plată privind judecătorii din raza curții de apel, pentru a fi depuse la dosarele profesionale ale acestora;

h) efectuează demersurile necesare cu privire la transformarea posturilor și la modificarea schemelor de personal;

i) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea, transformarea postului și încetarea activității pentru personalul numit de președintele curții de apel;

j) efectuează lucrările necesare privind dosarele de pensie;

k) întocmește și transmite la Ministerul Justiției sau, după caz, la Înalta Curte de Casație și Justiție adeverințele nominale cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, pentru personalul care beneficiază de acestea, potrivit legii;

l) efectuează lucrările necesare privind acordarea sau modificarea drepturilor salariale pentru personalul curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia, potrivit competențelor legale;

m) asigură gestionarea dosarelor profesionale aferente tuturor categoriilor de personal, conform prevederilor legale;

n) întreține și actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de la instanțele din circumscripția curții de apel și asigură menținerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; personalul de specialitate informatică asigură sprijin pentru aspectele de ordin tehnic;

o) transmite, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, către Consiliul Superior al Magistraturii evidența posturilor de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești din circumscripția curții de apel;

p) ține evidența evaluărilor și sancțiunilor disciplinare pentru personalul instanței, altul decât judecătorii;

q) efectuează raportările statistice corespunzătoare specificului postului către Institutul Național de Statistică și celelalte comunicări de date necesare, potrivit legii;

r) primește și rezolvă corespondența privind drepturile ce decurg din executarea unui raport de muncă;

s) colaborează cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici din punctul de vedere al gestionării funcțiilor publice și al carierei funcționarilor publici;

ș) întocmește, păstrează și arhivează, potrivit Nomenclatorului de documente referitoare la fondul arhivistic și materiale preconstituite, aprobat prin ordin al ministrului justiției, registrele, opisele, documentele proprii, precum și dosarele profesionale, pe care le gestionează până la data predării la arhivă;

t) păstrează evidența și datele de contact ale tuturor categoriilor de personal pensionat care beneficiază de pensia de serviciu și informează aceste persoane ori de câte ori intervin modificări ale bazei de calcul, în sensul majorării îndemnizației de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau grefier în activitate, în situațiile prevăzute de lege;

ț) îndeplinește alte sarcini date de președintele instanței ori de managerul economic.

(2) Compartimentul resurse umane de la nivelul curții de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscripția curții și realizează o evidență centralizată.

(3) Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. j), l) și n) pentru personalul propriu al curții de apel revin compartimentului resurse umane de la nivelul acesteia, iar pentru personalul din cadrul tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor revin compartimentului de la nivelul tribunalului sau persoanei desemnate de președintele tribunalului.

Articolul 73

(1) La fiecare curte de apel funcționează un inginer constructor.

(2) Inginerul constructor are următoarele atribuții:

a) asigură legătura dintre conducerea curții de apel și conducerile instanțelor din circumscripția acesteia și proiectanții, executanții și diriginții de șantier, în ceea ce privește proiectarea și/sau execuția lucrărilor de reparații curente, reparații capitale și de investiții;

b) reprezintă conducerea curții de apel și a instanțelor din circumscripția acesteia în raporturile cu reprezentanții instituțiilor avizatoare, în probleme de investiții, consolidări, reparații capitale și curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiției, scop în care obține avize, autorizații de construcție, precum și reînnoirea acestora, potrivit atribuțiilor ce revin beneficiarului din reglementările în materie;

c) asigură informarea tehnică periodică și ori de câte ori este nevoie a președintelui curții de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la Direcția investiții și administrativ din cadrul Ministerului Justiției, a managerului economic, precum și a conducerilor instanțelor din circumscripția curții de apel;

d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor curții de apel și instanțelor din circumscripția acesteia și dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea și remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcțiilor, cât și al instalațiilor aferente;

e) ține evidența situației juridice a bunurilor imobile și a modului de utilizare a acestora;

f) întocmește, verifică și ține la zi cartea tehnică a construcțiilor și a instalațiilor aferente ale curții de apel și instanțelor din circumscripția acesteia, precum și fișa tehnică a acestora;

g) participă, alături de șefii compartimentelor financiar-contabile de la tribunale și de la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor alocate pe obiective și categorii de lucrări; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea și reparațiile imobilelor;

h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;

i) participă, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare și urmărire a măsurilor de protecție a muncii, în cadrul instanțelor și pe șantiere;

j) întocmește sau participă la întocmirea documentațiilor necesare solicitării de oferte pentru lucrări de reparații curente la imobilele curții de apel și ale instanțelor aflate în circumscripția acesteia;

k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punctul de vedere al corectitudinii lor și solicită, dacă este cazul, completările necesare;

l) face parte din colectivul de analiză și adjudecare a ofertelor de execuție pentru lucrările de reparații curente, capitale și de investiții, după caz;

m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitație pentru execuția lucrărilor de investiții, consolidare și reparații capitale la sediile curții de apel și ale instanțelor din circumscripția acesteia;

n) verifică și aprobă documentațiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obține acordul prealabil al Ministerului Justiției, pentru lucrările de reparații curente și intervenții de urgență, până la valoarea stabilită prin reglementările legale în vigoare;

o) analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere acele documentații tehnico-economice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justiției, în vederea verificării și avizării lor;

p) verifică situația stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiții, consolidări, reparații capitale și curente la toate imobilele în execuție aparținând curții de apel și instanțelor din circumscripția acesteia, în vederea respectării termenelor din graficul de execuție aprobat și a calității lucrărilor executate, și transmite lunar această situație dispecerului de zonă;

q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra diriginților de șantier privitor la derularea lucrărilor în curs de execuție;

r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepție a lucrărilor și de recepție finală a obiectivelor ce se realizează în circumscripția curții de apel și participă efectiv la verificarea modului de întocmire a cărților tehnice ale construcțiilor, a completărilor ulterioare, precum și a modului de utilizare a construcțiilor, ulterior recepției.

(3) Inginerul constructor îndeplinește orice alte atribuții stabilite de președintele instanței.

(4) La tribunalele la care funcționează un inginer constructor, acesta îndeplinește, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute la alin. (2).

Articolul 74

La nivelul tribunalelor funcționează, în condițiile prevăzute de lege, biroul local pentru expertize judiciare tehnice și contabile, coordonatorul acestuia fiind subordonat managerului economic.

Articolul 75

Biroul de informare și relații publice este organizat și funcționează potrivit dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 76

(1) Biroul de informare și relații publice este condus de un judecător desemnat de președintele instanței ori de un absolvent al facultății de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt.

(2) În funcție de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă biroul de informare și relații publice, președintele instanței, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parțială a acestuia de atribuțiile ce îi revin ca judecător.

(3) În cadrul biroului de informare și relații publice funcționează consilieri pentru informații publice și unul sau mai mulți grefieri desemnați de președintele instanței.

(4) Președintele instanței poate dispune ca un alt judecător sau, după caz, unul dintre consilierii prevăzuți la alin. (3) să îl înlocuiască pe purtătorul de cuvânt în situația în care acesta lipsește din instanță sau este antrenat în alte activități.

(5) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instanței, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de funcționare și după-amiaza, după încheierea programului de lucru al instanței.

(6) În situații excepționale, purtătorii de cuvânt vor oferi informații și în afara orelor de program.

Articolul 77

(1) Conducătorul biroului de informare și relații publice are următoarele atribuții:

a) conduce și coordonează activitatea biroului;

b) analizează cererile de furnizare a informațiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - și ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, și pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanți, în termenul legal;

c) asigură îndeplinirea obligației legale de furnizare din oficiu a informațiilor prevăzute de lege, prin afișare în locuri vizibile la sediul instanței a înscrisurilor care să cuprindă aceste informații și prin publicarea lor pe pagina de internet a instanței;

d) analizează petițiile înregistrate și dispune cu privire la modul de soluționare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea președintelui instanței;

e) identifică știrile difuzate de mass-media locală și națională, care au un impact negativ asupra activității și imaginii instanței sau judecătorilor ce funcționează în cadrul acesteia, verifică veridicitatea informațiilor și asigură informarea corectă a opiniei publice, exprimând poziția instanței față de problemele semnalate;

f) redactează declarații de presă și poate participa la interviuri, furnizând informațiile de interes public, în scopul unei informări corecte și complete;

g) sprijină judecătorii în exercitarea dreptului la replică.

(2) Conducătorul biroului de informare și relații publice îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și de prezentul regulament ori stabilite de președintele instanței, conform legii și regulamentului.

Articolul 78

(1) Purtătorul de cuvânt al instanței are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanță, având obligația de a respecta secretul de serviciu și de a proteja informațiile confidențiale de care ia cunoștință.

(2) Furnizarea de informații privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în condițiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale sau când interesele minorilor ori protecția vieții private a părților în proces o impun. Dreptul la liberul acces la informații poate fi restrâns și atunci când, în împrejurări speciale, instanța apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției.

Articolul 79

(1) Consilierul și/sau grefierul din cadrul biroului de informare și relații publice au/are următoarele atribuții:

a) primește și înregistrează cererile de furnizare a informațiilor publice și petițiile adresate instanței;

b) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petițiile și cererile înregistrate;

c) solicită de la compartimentele de specialitate elementele de răspuns în legătură cu cererile de informații și petițiile, în vederea soluționării acestora;

d) urmărește soluționarea la timp a solicitărilor și petițiilor și aduce la cunoștința conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea activității;

e) comunică răspunsurile către petiționari și solicitanți;

f) redactează și pune la dispoziția publicului înscrisurile cu informațiile care se comunică din oficiu, precum și formularele pentru solicitările de informații publice și pentru reclamațiile administrative;

g) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informațiile publice solicitate;

h) face mențiunile în registrul de petiții și în registrul pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile publice;

i) păstrează în mape separate petițiile și cererile, precum și răspunsurile date acestora.

(2) Consilierul și/sau grefierul din cadrul biroului de informare și relații publice îndeplinesc/îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii și regulamentului.

Articolul 79^1

(1) Personalul din cadrul compartimentului economico-financiar și administrativ și al biroului de informare și relații publice utilizează, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, funcționalitățile specifice existente în aplicația informatică Optimapp, cu sprijinul specialiștilor IT din cadrul instanțelor judecătorești și cu suportul tehnic de specialitate al Serviciului informatică și statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Ori de câte ori consideră necesar, managerul economic și conducătorii compartimentelor din cadrul compartimentului economico-financiar și administrativ, precum și conducătorul biroului de informare și relații publice transmit președintelui instanței propuneri de îmbunătățire a aplicației informatice Optimapp.

(la 24-06-2025, Sectiunea a 8-a , Capitolul II a fost completată de Punctul 3. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.505 din 17 iunie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 24 iunie 2025 )

Articolul 80

(1) În cadrul curților de apel funcționează cabinete de psihologie din care fac parte psihologi cu specializarea cel puțin în domeniul de competență „psihologia muncii și organizațională".

(2) Cabinetul de psihologie este organizat și funcționează cu respectarea prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare.

Articolul 81

(1) Psihologii din cadrul cabinetului de psihologie exercită următoarele atribuții:

a) realizează, cel puțin o dată la 3 ani, o analiză a activității organizaționale la nivelul curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia, pentru diagnosticarea eventualelor disfuncționalități sistemice, în scopul eficientizării actului de justiție și ameliorării condițiilor de muncă, pe care o înaintează președintelui respectivei instanțe și președintelui curții de apel, în vederea luării măsurilor care se impun. O astfel de analiză poate fi realizată oricând, la solicitarea conducerii unei instanțe din circumscripția curții de apel, cu aprobarea președintelui curții de apel;

b) evaluează cantitatea, calitatea și eficiența resurselor umane în scopul optimizării sarcinilor de muncă, reorientării profesionale în cadrul instanței și formării anumitor abilități profesionale;

c) asigură asistența psihologică a personalului instanțelor judecătorești pentru facilitarea acomodării cu cerințele specifice unui anumit post și a integrării noilor angajați în colectivul de lucru;

d) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora;

e) elaborează programe de dezvoltare organizațională și adaptează instrumente de diagnoză organizațională;

f) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției;

g) îndeplinesc atribuțiile prevăzute în hotărârea adoptată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu art. 222 din Legea nr. 303/2022;

h) participă în comisiile de evaluare/reexaminare psihologică la concursurile/examenele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii sau de către curțile de apel;

i) participă în proiectele implementate de curțile de apel sau de Consiliul Superior al Magistraturii;

j) asigură, la cerere, consilierea psihologică a personalului curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia în cazul confruntării cu situații existențiale critice, inclusiv de natură profesională, în vederea optimizării performanțiale și asigurării confortului personal și interpersonal în mediul organizațional;

k) îndeplinesc atribuțiile corespunzătoare sferei lor de competență privind sănătatea și securitatea în muncă;

l) organizează, trimestrial, sesiuni de dezvoltare a abilităților psihologice specifice pentru personalul curții de apel și al instanțelor din circumscripția acesteia;

m) gestionează și arhivează probele psihologice aplicate, rezultatele și orice alte documente în legătură cu acestea, precum și însemnările ce au legătură cu exercitarea atribuțiilor;

n) îndeplinesc orice alte sarcini primite de la președintele curții de apel, în sfera lor de competență.

(2) Președintele curții de apel stabilește calendarul activităților pe care fiecare psiholog le realizează la curtea de apel și la instanțele din circumscripția acesteia, având în vedere și solicitările președinților instanțelor arondate, ale Secției pentru judecători și ale compartimentului de psihologie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Psihologul întocmește un raport anual asupra activității sale, pe care îl prezintă președintelui curții de apel. După aprobare, raportul este transmis compartimentului de psihologie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) În situațiile în care, în exercitarea atribuțiilor specifice, psihologul identifică existența unor potențiali factori de risc psihosociali în privința judecătorilor sau a celorlalte categorii de personal, aduce acest lucru la cunoștința președintelui instanței la care își desfășoară activitatea persoana respectivă.

(5) Psihologul are obligația de a păstra confidențialitatea datelor obținute sau deținute în exercitarea funcției.

Articolul 82

Judecătorii participă, anual, la o întâlnire individuală cu psihologul curții de apel. De asemenea, judecătorii participă cel puțin o dată pe an la sesiunile de dezvoltare a abilităților psihologice specifice, organizate de psihologul curții de apel potrivit dispozițiilor art. 81 alin. (1) lit. l).

Secțiunea a 9-a — Evidența activității instanței

Articolul 83

(1) Înregistrările în registrele și condicile existente la fiecare instanță se țin în sistem informatizat. Acestea se pot păstra și pe suport hârtie, în măsura în care aplicațiile informatice existente (ECRIS, Optimapp etc.) nu asigură toate funcționalitățile necesare pentru evidența completă a activităților. În măsura în care nu este posibilă, din motive obiective, utilizarea aplicațiilor informatice pentru derularea activităților judiciare și/sau administrative, se vor utiliza alte metode de înregistrare, urmând ca înregistrările digitale să fie actualizate ulterior, în timp util, cu sprijinul specialiștilor IT.

(la 24-06-2025, Alineatul (1) , Articolul 83 , Sectiunea a 9-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.505 din 17 iunie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 24 iunie 2025 )

(2) La sfârșitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucțiunilor de exploatare a bazei informatice.

Articolul 84

Pentru evidența activității instanțelor sunt ținute registrele prevăzute de lege, stabilite de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ori de către președintele instanței, precum și cele prevăzute în prezenta secțiune, ale căror rubrici sunt stabilite prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel:

1. Registrul general de dosare

În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curți de apel sau la secțiile acestora.

Sub același număr se înregistrează toate cererile depuse ulterior sau corespondența în legătură cu dosarul.

La instanțele unde există registratură generală și câte o registratură și o arhivă pentru fiecare secție se ține un registru la registratura generală în care se trece și secția la care a fost repartizat dosarul și câte un registru general la fiecare secție.

În cazul utilizării înregistrărilor în sistem informatizat se constituie un singur registru general de dosare care conține date suplimentare menite să asigure obținerea unor evidențe derivate. În acest scop, registrul informatizat este completat, conform instrucțiunilor ce însoțesc programul de evidență, cu toate informațiile prevăzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauză, sunt completate permanent în cursul judecății.

2. Registrul informativ

În acest registru se menționează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, primul termen de judecată și termenele ulterioare, conexarea, disjungerea sau atașarea dosarului la alt dosar.

La instanțele unde funcționează secții se ține câte un registru informativ pentru fiecare secție.

3. Registrul de termene al arhivei

În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se numărul și data înregistrării lor.

La instanțele la care funcționează secții se ține câte un registru de termene pentru fiecare secție.

4. Condica ședințelor de judecată

La instanțele unde funcționează secții se țin condici pentru fiecare secție. Condicile se pot ține și pe materii.

La curțile de apel și tribunale se țin condici separate pentru activitatea de primă instanță, de apel, de contestație și de recurs. Pentru tipurile de cauze care presupun confidențialitate se țin condici separate. Se pot ține condici separate și pentru ședințele de judecată desfășurate în camera de consiliu.

Numerele de hotărâri pronunțate se dau în ordine pe fiecare secție, pentru toate materiile din aceeași secție, iar la judecătoriile la care nu funcționează secții se dau numere pe materie civilă, respectiv penală.

Condica de ședință se listează la sfârșitul zilei. Pentru motive temeinice, condica de ședință se listează la începutul primei zile lucrătoare următoare. Condica de ședință listată se semnează de către președintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de unul dintre membrii completului și de grefierul de ședință.

5. Registrele privind măsurile preventive

Registrele privind măsurile preventive în cursul urmăririi penale, în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății sunt nepublice.

Instanța care soluționează contestațiile ține un registru distinct pentru aceste cauze.

6. Registrul de evidență a cererilor privind încuviințarea efectuării perchezițiilor

Registrul de evidență a cererilor privind încuviințarea efectuării perchezițiilor în cursul urmăririi penale este nepublic.

7. Registrul de evidență a sesizărilor privind supravegherea tehnică

Registrul de evidență a sesizărilor privind supravegherea tehnică și a celor privind reținerea, predarea și percheziționarea trimiterilor poștale este nepublic.

8. Registre privind cooperarea judiciară în materie penală

Registrul de evidență a sesizărilor privind extrădarea activă, Registrul privind arestarea și predarea în baza mandatelor europene de arestare, Registrul de evidență a mandatelor europene de arestare emise și Registrul privind măsurile de probațiune și sancțiunile alternative executate pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene sunt nepublice și au rubricile prevăzute în Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

9. Registrul privind confiscarea

În Registrul privind confiscarea se ține evidența hotărârilor penale privind confiscarea specială și confiscarea extinsă și punerea în executare a acestora.

10. Registrul de evidență a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile și penale

Registrele de evidență a căilor de atac se țin separat pe căi de atac și materii.

11. Registrul de evidență a redactării hotărârilor

În acest registru se trec în ordinea numărului de hotărâre, separat pe secții sau pe materii, după caz, toate sentințele, deciziile sau încheierile pronunțate.

12. Registrele de evidență și punere în executare a hotărârilor penale

În registrele de executări penale se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale, înscriindu- se datele si lucrările prevăzute la art. 143-152.

Evidența în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate si a măsurii educative a internării minorului într-un centru educativ ori într-un centru de detenție se ține separat.

Se ține separat o evidență a condamnaților la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, precum si a condamnaților cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, precum si cu privire la executarea măsurilor educative neprivative de libertate aplicate minorilor. Evidențele referitoare la minori sunt nepublice.

Evidență separată se ține si pentru plata amenzii, fie că s-a efectuat într-o singură transă, fie că s-a dispus plata eșalonat, în rate lunare, ori pentru plata amenzii care duce la încetarea prestării muncii în folosul comunității.

Evidența în legătură cu permisiunile acordate în executarea obligațiilor de către consilierul de probațiune, precum si cu permisiunea acordată de instanță pentru părăsirea teritoriului țării se ține separat.

13. Registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor penale pronunțate în contestație

Registrul de evidență si punere în executare a hotărârilor penale pronunțate în contestație se listează periodic.

14. Registrele de evidență și punere în executare a hotărârilor civile

În aceste registre se ține evidența obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătoresti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele privind amenzile judiciare. Totodată, se vor face mențiuni despre hotărârile definitive a căror comunicare se face din oficiu, potrivit legii.

15. Registrul de evidență a ordinelor de protecție

Acest registru se păstrează la judecătorii si este nepublic.

16. Registrul de creanțe

Registrul de creanțe se păstrează la tribunalele specializate sau, după caz, la secțiile specializate ale tribunalelor, de către prim-grefierul tribunalului specializat, respectiv de grefierul- sef al secției specializate ori de altă persoană desemnată de presedintele instanței.

17. Registrul valorilor

În registrul valorilor se înscriu documentele de consemnare a cauțiunii.

Registrul valorilor se poate ține separat în materie civilă si în materie penală sau la fiecare secție.

În registrul valorilor se înscriu si orice alte valori care nu constituie mijloc de probă sau corpuri delicte.

Pentru registrele de evidență a valorilor se aplică în mod corespunzător normele generale referitoare la inventarierea anuală a bunurilor materiale si bănești.

În cazul în care registrul valorilor se ține în format electronic, închiderea pozițiilor se consemnează într-un proces-verbal, care este semnat de către grefierul șef secție sau, după caz, de grefierul-șef al judecătoriei, dacă nu există secții. Procesele-verbale se păstrează într-o mapă specială.

La sfârșitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul pozițiilor înregistrate, numărul pozițiilor lichidate, precum și numărul pozițiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reîn registra re la începutul anului următor.

18. Registrul mijloacelor materiale de probă

Registrul mijloacelor materiale de probă se păstrează de grefierul șef secție sau, după caz, de grefierul-șef al judecătoriei, dacă nu există secții.

În acest registru se înscriu și suporturile materiale sau copia certificată a acestora rezultate din supravegherea tehnică, precum și suporturile electronice din cauzele civile.

Acest registru se ține separat în materie civilă și în materie penală.

Suporturile materiale, copiile certificate ale acestora în cauzele penale și suporturile electronice din cauzele civile se păstrează, în condițiile legii, de către grefierul șef secție sau grefierul desemnat.

19. Registrul corpurilor delicte

Registrul corpurilor delicte se păstrează de grefierul șef secție sau, după caz, de grefierul-șef al judecătoriei, dacă nu există secții.

20. Registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative

În acest registru se înregistrează corespondența care nu are legătură cu dosarele. Corespondența de serviciu care nu este destinată publicității se va înregistra într-un registru separat.

La fiecare instanță se ține un singur registru de intrare-ieșire a corespondenței administrative.

21. Registrul de evidență a petițiilor

În acest registru se înscriu în ordinea primirii toate petițiile adresate instanței, cu menționarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluționare, a compartimentului căruia i-au fost repartizate și a datei înaintării la acest compartiment, a datei la care răspunsul redactat a fost înaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care răspunsul a fost comunicat petiționarului sau, după caz, cu menționarea altei soluții date petiției (conexare sau clasare).

22. Registrul de evidență pentru înregistrarea cererilor și răspunsurilor privind accesul la informațiile de interes public

Acest registru se ține de biroul de informare și relații publice.

23. Registrul de control

Acest registru este nepublic și cuprinde mențiunile prevăzute la art. 44. La instanțele la care există secții se ține câte un registru de control și la fiecare secție.

24. Registrul privind evidența practicii instanțelor de control judiciar

În acest registru se înregistrează toate dosarele sosite de la instanțele de control judiciar în care nu a fost menținută soluția pronunțată pe fond.

25. Registrul de evidență a cauzelor suspendate

Registrul de evidență a cauzelor suspendate se ține de către compartimentul arhivă.

Pentru cauzele a căror judecată se suspendă, instanța verifică periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de verificare.

În cauzele penale, termenele de verificare nu pot fi mai mari de 3 luni.

26. Registrele speciale pentru evidența unor persoane juridice

Registrele speciale pentru evidența asociațiilor și fundațiilor, a asociațiilor religioase, a societăților agricole, a asociațiilor de proprietari, pentru înscrierea sindicatelor, a asociațiilor patronale și a organizațiilor sindicale care întrunesc condițiile de reprezentativitate se țin la instanțele competente potrivit legii și cuprind rubricile prevăzute în legile speciale.

27. Registrele de evidență și punere în executare a sancțiunilor contravenționale

În aceste registre se ține evidența măsurilor luate pentru executarea sancțiunilor contravenționale.

28. Registrul de proteste

Registrul de proteste se ține la judecătorii și cuprinde evidența titlurilor de valoare protestate. Acest registru conține rubricile prevăzute de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările și completările ulterioare.

29. Registrul de avarie

În acest registru, în caz de avarie a sistemului ECRIS, vor fi înregistrate dosarele pentru care atribuirea numărului unic s-a făcut prin alocarea unei plaje de numere care pornește de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic.

Articolul 85

(1) Hotărârile, inclusiv încheierile de admitere în principiu pronunțate în materia partajului judiciar și cele pronunțate în cererile de sechestru asigurator sau judiciar ori de poprire asiguratorie, se păstrează în mape. Încheierile de amânare a pronunțării, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale, încheierile privind lămurirea hotărârii și înlăturarea dispozițiilor contradictorii se atașează la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în mapa de hotărâri.

(2) Pentru hotărârile pronunțate în materie penală se țin mape separate, în funcție de pronunțarea acestora de către judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau de către instanța de judecată.

(3) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ține mape separate pe materii, în funcție de specificul instanței.

(4) Fiecare mapă conține, de regulă, câte 100 de hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani și, separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toți membrii completului de judecată și de grefier.

(5) Mapele se țin pe secții, separat, după cum hotărârile sunt pronunțate în primă instanță, în apel, în contestație sau în recurs.

(6) Este interzisă scoaterea mapelor din instanță. De asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.

(7) Mapele se păstrează de grefierul-șef sau, după caz, de grefierul șef secție timp de 3 luni de la data completării mapei cu ultima hotărâre, după care se predau la arhivă, în conservare.

Articolul 86

La judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel se înființează dosarele administrative prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, selecționarea și păstrarea documentelor, precum și mapele ce cuprind dările de seamă statistice. Dările de seamă se întocmesc doar în măsura în care datele statistice nu rezultă din sistemul informatic al instanței.

Articolul 87

La sfârșitul fiecărui an, după ultima operație în fiecare registru ținut pe suport hârtie, se va întocmi un proces-verbal de închidere, care se semnează de prim-grefier, respectiv grefierul-șef sau, după caz, de grefierul șef secție, aplicându-se ștampila instanței.

Source: legislatie.just.ro (Official Gazette). The text shown is the current consolidated form (in Romanian).