Capitolul IV — DESPRE CERCETARE, JUDECATA ȘI ESECUTIUNE

Acusatulu se va infatisa liberu, insotitu numai de pasnici pentru ca sa nu scape. Președintele ilu va intreba numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuinta și loculu nascerii sale.

Președintele va insciinta pe aparatoriulu acusatului de a nu rosti nimicu în contra consciintei sale și în contra respectului cuvenitu legiloru și de a se esprime cu cuviinta și cu moderatiune.

Președintele va adresa urmatoriulu discursu juratiloru, cari voru sta în piciore și cu capulu descoperitu. "Jurați și legati-ve, inaintea lui Dumnedeu și a omeniloru, ca veti cerceta cu cea mai mare intinsa luare aminte faptele ce ce voru aduce în greutatea, lui N; că nu veti trada nici interesile acusatului, nici ale societatii care ilu acusa; că nu veti comunică cu nimini pînă după declararea vostra; că nu veti asculta nici ura sau reutatea, nici temerea sau afectiunea; ca în fatia fapteloru ingreunatore și a mijloceloru de aparare, veti otari în cugetu curatu și după intima convingere, cu nepartinirea și cu taria de omu onestu și liberu." Fia care din jurați, chiamatu pe nume de presedinte, va respunde redicandu mana: "Juru" Acesta formalitate este prescrisa sub pedepsa de nulitate.

Îndată după acesta președintele va invita pe acusatu sa fia cu luare aminte la cele ce are sa auda. Va ordona grefiarului sa citesca otarirea camerei de acusatiune și actulu de acusatiune. Grefiarulu va face acesta lectura, cu voce tare și raru.

După acesta lectura președintele va repeti pe scurtu acusatului cele ce se cuprindu în actulu de acusare și-i va dice: Eco faptulu de care esci acusatu, ai sa audi acum dovedile acestei acusari.

Ministeriulu publicu va espune subiectulu acusatiunii, va infatisa lista marturiloru cari voru trebui sa fia ascultati sau după a sa cerere, sau după a părții civili, sau după a acusatului. Acesta lista va fi citita cu voce tare de grefiaru. Ea nu va pute cuprinde de catu pe marturu ale caror nume, profesiune și locuinta voru fi fostu notificate, celu putinu cu patru-deci și optu de ore mai-nainte de cercetare, acusatului de către ministeriulu publicu sau de către partea civile, și ministeriului publicu de către acusatu, fără ca aceste formalitati sa împiedice intru ceva facultatea data presedintelui prin articolulu 302. Prin urmare acusatulu și ministeriulu publicu se voru pute opune la ascultarea unui marturu care nu va fi fostu aretatu în actulu de notificare, sau care nu va fi fostu desemnatu cu destula lamurire. Curtea va statui îndată asupra acestei opositiuni.

Președintele va ordona marturiloru să se retraga în camera ce li se va destina. Nici unulu din el nu va esi de acolo pînă în momentulu candu va fi chiamatu să-și dea marturia. Președintele a lua mesuri spre a opri pe marturi de a vorbi unii cu altii despre delictu și despre acusatu mai-nainte de a-și fsce depositiunile.

Marturii voru face aretarile fie care în osebi, după ordinea ce va stabili ministeriulu publicu. Mai-nainte de a loru depositiune, ei voru face, inaintea curtii, juramentu de a vorbi fără ura, fără frica și fără partinire, de a spune totu adeverulu și nimicu altu de catu adeverulu, iar la din contra, nejurandu, marturia loru va fi nula. Președintele îi va intreba de numele, prenumele, etatea, profesiunea, domiciliulu sau reședința loru, precumu asemene și dacă cunoscea pe acusatu mai-nainte de faptulu mentionatu în actulu de acusatiune, dacă sînt rude ori afini (cuscri) sau ai acusatului sau ai părții civili și în ce gradu; elu îi va mai intreba dacă nu se afla în serviciului acusatului sau alu părții civili; după acesta marturii voru depune verbale.

Președintele va indatori pe grefiariu sa insemnere adausele, scambarile sau variațiunile ce aru pute fi între depositiunea unui marturu și cele de mai-nainte declarari ale sale. Ministeriulu publicu și acusatulu voru pute cere acesta de la presedinte.

După fiecare depositiune, președintele va intreba pe marturu, dacă, dandu-și marturia, a intelesu ca vorbesce chiaru despre acusatulu care e de fața; pe urma va intreba pe acusatu dacă voesce sa respunda la cele ce s-au disu în contra sa. Marturulu na va pute să fie intreruptu; acusatulu sau aparatorulu seu voru pute sa adreseze, prin organulu presedintelui, intrebari marturului, după ce acesta va fi terminatu aretarile sale; voru pute inca sa dica, atatu în contra marturului, catu și în contra marturiei totu ce aru crede de folosu la aperarea acusatului. Președintele va pute sa cera de la marturi și de la acusatu tote lamuriule ce va judeca necesarie pentru desvelirea adeverului. Judecatorii, ministeriulu publicu și jurtatii voru ave aceeasi facultate, după ce mai anteiu voru cere cuventulu de la presedinte. Partea civile nu va pute sa faca intrebari marturiloru sau acusatului de catu prin organulu presedintelui.

Fia care marturu, după depositiunea sa, va remane în auditoriu, dacă președintele nu ordona altu feliu pena candu se voru redica juratii ca sa treca în camera de deliberatiune.

După ascultarea marturiloru produsi de ministeriulu publicu și de partea civile, acusatulu va cere să se asculte marturii sei, pe cari îi va fi notificatu prin lista mai dinainte; ei voru fi acultati sau asupra fapteloru menționate în actulu de acusatiune, sau pentru a incredinta ca acusatulu este omul de onore, de probitate, și de o purtare neimputabile. Cheltuelele marturiloru voru fi în sarcina acusatiloru, afara dacă marturii fiindu aretati de acusatu ministeriului publicu, și acesta judecandu ca declararea loru aru fi de folosu pentru desvelirea adeverului, aru cere elu insusi ca să fie citati.

Nu voru pute fi primite depositiunile:

1. Tatalui, mamei, mosului (bunu), mosei (buna) sau ale veri-cărui altu ascendente (ruda de susu) alu acusatului sau alu unui din acusatii presinti și supuși la aceeasi desbatere;

2. Ale fiiului, fiiei, nepotului de fiiu, nepotei de fiia, sau ale vre unui altu descendinte (ruda de josu);

3. Ale fratiloru și suroriloru;

4. Ale afiniloru (cuscri) de acelesi grade;

5. Ale barbatului și ale femeii , nici chiar după desfacerea căsătoriei pronuntiata după legi;

6. Ale denuntiatoriloru a caroru denuntare aru fi recompensata în bani prin vre o lege. Cu tote aceste, audirea personeloru mai susu aretate nu va fi o causa de nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile și acusatulu nu se voru fi opusu la a loru marturire.

Dentiatorulu, afară de cei a caroru denuntiare aru fi recompensata în bani prin vre o lege, voru pute fi ascultati ca marturi, dar juratii voru trebui să fie informati de calitatea loru de denuntiatori.

Marturii produsi de ministeriulu publicu sau de acusatu voru fi ascultati la desbateri chiaru și fără sa fia facutu mai din-nainte aretarile loru inscrisu precumu asemene și fără sa fi fostu chiamati; este destulu în tote casurile ca acesti marturi sa fi fostu aretati în lista mentionata prin articolulu 340.

Marturii, de ver cine voru fi fostu produsi, nu voru pute nici o dată să se interpeleze unii pe altii.

Acusatulu va pute cere, după depunerea marturiloru, retragerea loru, din auditoriu sau a unoru dintr-ensii, introducerea și ascultarea loru din nou sau în parte, sau în presenta celoru-l-alti. Ministeriulu publicu va ave aceeasi facultate. Președintele va pute ordona acesta și din oficiu.

Președintele va pute mai-nainte, în cursulu sau în urma ascultarii unui marturu, sa ordone retragerea unui sau mai multoru acusati și să-i cerceteze în osebi asupra ore-caroru circonstante ale procesului, dar va ave aminte ca sa nu reincepa urmarea desbateriloru generali de catu după ce va fi facutu cu cunoscutu fiecarui acusatu cele petrecute în lipsa sa și cele ce va fi resultatu din acesta.

În timpulu cercetării, juratii, ministeriulu publicu și judecatorii voru pute lua note de ceea ce li se va pare importante sau în depositiunile marturiloru, sau în aperarea acusatului, fără însă ca discutiunea sa fia întreruptă din acesta causa.

În cursulu sau în urma depositiuniloru, președintele va ordona să se puna inaintea acusatului tote actele cari potu servi la vedirea delictului, și-lu va interpela sa declare elu insusi dacă recunosce sau nu cele intr-insele coprinse.- Președintele va ordona a se infatisa acelesi acte și, marturiloru, dacă cere trebuinta.

Dacă din desbateri ar resulta ca depositiunea unui marturu semena a fi falsa, președintele va pute, sau după cererea ministeriului publicu, sau după a părții civili, sau după a acusatului, sau chiaru din oficiu, sa ordone îndată punerea marturului la arestu; ministeriulu publicu și președintele, sau unulu din judecatorii insarcinati de dinsulu voru implini, în privinta sa, celu d-inteiu functiuni de oficiaru de politia judeciara, celu de alu douile functiunile atribuite judecatoriloru de instructiune în celelalte casuri. Actele instrutiunii se vor transmite după acesta la curtea de apelu spre a se statui asupra punerii marturiloru sub acusatiune.

În casulu articolului precedinte ministeriulu publicu, partea civile sau acusatulu va pute cere amanarea procesului pentru alta di. Curtea va pute incuviinta acesta cerere. Ea va pute și din oficiu sa ordone o asemenea amanare.

Cînd acusatulu, marturii sau vre unulu dintr-insii n-aru vorbi aceeasi limba, președintele din oficiu va numi, sub pedepsa de nulitate, unu interprete, în etate celu puțin de doue-deci și cinci de ani, și-lu va pune, tot sub pedepsa de nulitate, sa jure ca va traduce fidele cuvintele ce au a se scamba între cei ce vorbescu limbe diferite. Acusatulu și ministeriulu publicu voru pute recusa pe interprete, dand motive de acea recusatiune. Curtea va pronuntia. Interpretele nu va pute, sub pedepsa de nulitate, nici chiar cu consimtimintulu acusatului și alu ministeriului publicu, sa fia luatu dintre marturi, judecatori, sau jurați. Dacă acusatulu este surdo-mutu și nu scie sa scrie, președintele va numi din oficiu dreptu interprete persona care va ave mai multa deprindere de a vorbi cu dinsulu. Totu asemene se va urma și în privinta marturulul surdo-mutu. Cele-alte dispositiuni ale articolului precedinte voru ave a loru esecutare și în acestu casu. În casu cînd surdo-mutulu aru sei sa scria grefiarulu va scrie intrebarile și observarile ce i se voru adresa; ele voru fi puse sub ochii acusatului, sau ai marturului, care va da inscrisu respunsurile sau declaratiunile sale. Grefiarulu va da citire tutuloru acestoru.

Președintele va determina pe celu dintre acusati care va trebui sa fia supusu la desbateri mai-nainte de ceialti, incepend de la acusatulu principale, dacă este vre unu asemenea acusatu. Se va face după acesta o desbatere particularia asupra fiecarui dintre cei alti acusati.

În urma depositiuniloru marturiloru și a diselor respective la cari acelea voru fi datu locu, partea civile sau representatulu seu și ministeriulu publicu, voru fi ascultati în desvelirea mijloceloru sprijinitore acusatiunii. Acusatulu sau aperatorulu seu voru pute să le respunda. Replica va fi permisa părții civili și ministeriului publicu, dara acusatulu sau aparatorulu seu va ave tota dauna cuventulu celu după urma. Președintele va declara după acesta ca desbaterile sînt terminate.

Președintele va resume causa, va atrage atențiunea juratiloru asupra principaliloru probe pentru sau contra acusatului. Le va reaminti functiunile ce sînt chiamati a implini. Va pune cestiunile asia precumu sa va specifică mai la vale.

Cestiunea ce resulta din actulu de acusatiune se va pune în terminii urmatori: Acusatulu este culpabile ca faptuitoru alu cutarui omoru, cutarui furtu, sau a ori carii alte crime, în tote circonstantele cuprinse în resumptulu actului de acusatiune?

Dacă din desbateri resulta una sau mai multe circonstante ingreunatore, nementionate în actulu de acusatiune, președintele va mai adaugi și cestiunea urmatore: Acusatulu sevartit-a crima cu cutare sau cutare circonstantia.

Cînd acusatulu a propusu o scusa din cele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui, sub pedepsa de nulitate, a pune cestiunea urmatore: Cutare faptu este bine constatatu?

Dacă acusatulu are mai puțin de sese-supra-dece ani, președintele va pune, sub pedepsa de nulitate, următoarea cestiune: Acusatulu lucrat-a cu precepere?

În veri ce materia criminale, chiar în casu de recidiva, președintele, punendu cestiunile ce resulta din actulu de acusatiune și din desbateri, va insciinta pe jurați, sub pedepsa de nulitate, ca dacă ar crede cu majoritate de voturi ca esistu niscari-va circonstantie usuratorie în favorea unui sau mai multoru acusati recunoscuti culpabili vor trebui sa declare acesta în terminii urmatori: "Comisiunea juratiloru declara cu majoritate de voturi, ca sînt circonstantie usuratorie în favorea cutarui acusatu." După aceata presiedintele va da scrise în mana primului juratu cestiunile la cari juratii vor trebui sa respunda și, deosebit, actulu de acusatiune, procesele verbali cari constata delictulu și actele procesului afară de declaratiunile scrise ale marturiloru. Președintele va insciinta pe jurați, ca ori ce votu trebuie să se dea prin scrutinu secretu. Președintele va ordona să se scota acusatulu din auditoriu.

Juratii se vor retrage în alta camera sa delibereze. Primulu juratu este celu inteiu esitu la sorti, sau celu alesu, cu consimtimentulu seu, de cei alti jurați. Mai înainte de deliberatiunte, primulu juratu va citi colegilor sei următoarea instructiune, care, deosebitu de acesta, va fi scrisa cu litere mari și va sta afipta în camera juratiloru la loculu celu mai în vedere. "Legea nu cere sema juratiloru de mijlocele prin cari s-au convinsu, nu le prescrie nici o regulă pentru cumpanirea probeloru. Legea îi indatoreza să se intrebe ei insii pe sine, în tacere și cu mintile adunate și sa caute în curatia de cugetu, ce intiparire au produsu asupra ratiunii loru probele aduse în contra acusatului și mijlocele apararii sale." "Legea nu dice juratiloru: luati dreptu adeveratu veri ce faptu este marturitu de atati sau atati marturi; nu le dice nici acesta: considerati ca neindestulatoria veri-ce proba care nu va consiste în cutare procesu verbale, în cutari acte, în marturia atatoru marturi sau în atate indicie (semne). Legea face juratiloru numai aceata intrebare, care coprinde, tota mesura datorieloru loru. Aveti intima convingere?" "Este de mare insemnatate a nu se perde nici unu momentu din vedere ca juratii sînt datori sa delibereze numai asupra actului de acusare; numai faptele cuprinse în acelu actu și cele ce depindu de dinsulu trebuie să-i ocupe, și-ar calca cea mai de capetenie datoria, dacă, ducendu-se cu mintea la dispositiunile legiloru penali, aru considera urmarile ce va pute să aibă pentru acusatu declaratiunea ce au sa faca: urmarirea și pedepsirea delicteloru, nu acestea sînt în a loru misiune; ei sînt chiamati numai spre a decide dacă acusatulu este sau nu culpabile de crima ce i se imputa."

Juratii nu voru pute sa esa din a lor camera de catu numai după ce-și au formatu a loru declaratiune. Nimene nu va pute intră în camera loru în timpulu deliberatiunii, ori care aru fi causa, de catu numai cu voia în scrisu a presedintelui curtii. Președintele este datoru a ordona în scrisu capului gendarmiloru de serviciu din acea di ca se pazesca esirile camerei, loru. În ordinea data de presedinte se va inscrie numele și calitatea capului gendarmiloru. Juratulu care va calca dispositiunile mai susu coprinse, va pute fi condemnatu de către judecatorii curtii la o amena pînă la cinci sute lei. Asemenea ori care altulu aru calca ordinea presedintelui, sau care nu o aru fi facutu a se esecuta, va pute fi pedepsitu cu inchisore de doue-deci și patru ore.

Juratii voru delibera asupra faptului principale și apoi asupra fiecărei din circonstantele acestui faptu.

Primulu juratu va citi pe randu fiecare din cestiunile puse cum s-a disu la art. 360 și votulu se va da apoi prin scrutinu secretu, atatu asupra faptului principale și asupra circonstanteloru ingreunatore, catu și asupra esistentei circonstanteloru usuratorie.

Se va procede tot asemenea prin scrutinu secretu asupra cestiuniloru ce s-aru pune în casurile prevedute prin articolele 363 și 364.

Decisiunea juratiloru în contra acusatului asupra faptului principale, precumu și declararea de circonstante usuratorie, se va forma, sub pedepsa de nulitate; prin majoritate de voturi. Declaratiunea juratiloru va constata, sub pedepsa de nulitate, acesta majoritate, fără a areta numerulu voturiloru. În casu de paritate de voturi asupra veri-carii cestiuni, afară de cestiunea pentru circonstante usuratorie, parerea cea mai favorabile acusatului va prevalida.

Juratii voru intra după aceea în auditoriulu curtii și-și voru relua lucurile. Președintele îi va intreba care este resultatulu deliberatiunii loru. Primulu juratu se va redica și cu mana pe anima va dice; Pre consciitia și pre onorea mea, inaintea lui Dumnedeu și inaintea omeniloru, declaratiunea juratiloru este: Da, acusatulu, s.c.l. Nu, acusatulu s.c.l.

Declaratiunea juratiloru va fi subscrisa de primulu juratu și sa va da de către dinsulu presedintelui. Tote aceste se voru face în presenta juratiloru. Președintele o va subscrie și va pune și pe grefiaru a o subscrie.

Declaratiunea juratiloru nu va pute fi supusă nici odata la nici unu felu de recursu.

În casu candu acusatulu va fi recunoscutu culpabile, și dacă curtea va fi convinsa ca juratii, de și au observat formele, s-au inselatu însă în fondu, curtea va declara ca judecata este suspensa, și va amana causa pentru sesiunea viitoria, spre a fi supusă la alti jurați, între cari nu va pute fi nici unulu din juratii cari au luatu parte la declaratiunea ce s-a anulat. Nimene nu va ave dreptu de a provoca acesta mesura. Curtea numai din oficiu va pute sa ordone, și acesta îndată ce se va fi pronutiatu în publicu declaratiunea juratiloru. După declaratiunea acestoru după urma jurați, curtea va fi datore a pronuntia îndată decisiunea, chiaru candu acesta declaratiune ar fi conforma cu a celor-alti jurați.

Cercetarea și desbaterile, odata fiindu incecepute, voru trebui sa fia continuite fără intrerupere și fără nici unu felu de comunicare în afara, pînă după declaratiunea juratiloru. Președintele nu va pute să le suspenda de catu candu trebuinta va cere, ca să se repauseze judecatorii, juratii, marturii și acusatii.

Candu ver-unu marturu care a fostu citatu nu se va infatisa, curtea, după cererea ministeriului publicu și mai înainte de a se deschide desbaterile prin depunerea celui dinteiu marturu iuscrisu pe lista, va pute amana procesului pentru sesiunea viitore.

Dacă din causa neinfatisarii marturului, procesului se amana pentru sesiunea viitore, tote cheltuelele procesului voru fi puse, chiaru prin decisiunea de amanare, în sarcina marturului neurmatoru a veni, și după cererea ministeriului publicu se va pune la cale implinirea. Aceeasi decisiune va ordona inca ca acelu marturu sa fia adusu prin putere publică, inaintea curtii spre a fi ascultatu. Și cu tote astea, în tote casurile, marturulu care nu sa va intatisa, sau care va refusa oi de a jura, ori de a marturi, va fi condemnatu la pedepsa prescrisa prin articolulu 77.

Calea opositiunii va fi deschisa în contra acestoru condemnari, în terminu de dece dile, mai multu cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre, socotindu-se acestu terminu din diua primirii decisiunii condemnatorie, în copia, de marturulu condemnatu sau la domiciliulu seu. Opositiunea va fi primita atunci candu marturulu va proba ca a avutu legitime împiedicări, sau ca amenda pronuntiata în contra sa trebuie se fie micsiorata.

SECȚIUNEA II: Despre judecare și esecutare

Președintele va chiama din nuou pe acusatu în auditoriu, și grefiarulu va citi în alu seu audu declaratiuuea juratiloru.

Dacă acusatulu este recunoscutu a nu fi culpabile, președintele va pronuntia ca este aquitatu de acusatiune, și va ordona ca sa fia îndată lasatu liberu, afara numai dacă nu va fi retinutu pentru o alta causa. Curtea va decide după aceea asupra dauneloru-interese respectivu pretinse, după ce mai anteiu părțile voru fi propusu apararile loru, și după ce ministeriulu publicu va fi fostu ascultatu. Curtea va pute cu tote astea, dacă ar judeca de cuviinta, sa insarcineze pe unulu din judecatori a asculta pe părți, a lua cunoscinta de actele loru și a face reportu la audienta, unde părțile voru pute sa mai faca inca observari și ministeriulu publicu să fie ascultatu din nuou. Acusatulu aquitatu va pute asemene cere daune interese de la denuntiatorii sei, pentru faptulu de calomnia, fără însă ca membrii autorităților constituite sa pota fi și ei urmariti, cu modulu acesta pentru pirele ce sînt datori sa faca în privinta delicteloru ce au credutu ca au descoperitu în esercitiulu functiuniloru loru; ceea ce nu împiedica de a se intenta în contra loru actiune recursoria civile. Ministeriulu publicu va fi datoru, după cererea acusatului, să-i faca cunoscuti pe denuntiatorii sei.

Cererile pentru daune-interese, facute fie de către acusatu contra denuntiatoriloru sei sau contra părții civili, fie de către partea civile contra acusatului sau condemnatului, se voru adresa la judecatorii curtii juratiloru. Partea civile este datore sa formeze cererea sa de daune-interese mai înainte de darea decisiunii; mai tardiu o asemene cerere nu va mai fi primita. Totu asamene se va urma și în privinta acusatului, dacă acesta a cunoscutu pe denuntiatorulu seu, sau catatimea dauneloru-interese. La casu contrariu, elu își va indrepta cererea la tribunalele civili. Persoanele cari n-au figuratu ca parte în acelu procesu, nu voru pute adresa cereri de semenea natura de catu la tribunalulu civile.

Ori ce persona aquitata după lege, nu va mai pute fi apucata nici acusata pentru acelasu faptu.

Cînd, în cursulu desbateriloru, acusatulu va fi fostu inculpatu pentru ver-unu altu faptu, sau prin nescari-va aste produse sau prin depositiuni de marturi, președintele, după ce va rosti ordonanța de aquitare, va ordona sa fia urmaritu pentru faptulu celu nou: prin urmare ilu va tramite, sub mandatu de infatisare sau de aducere, după distinctiunile stabilite prin art. 93 și urmatorie, și chiaru sub mandatu de arestare, dacă cere casulu, inaintea judecatorului de instructiuue competinte, spre a se procede la o noua instructiune. Acesta dispositiune nu se va esecuta cu tote astea de catu la casu candu ministeriulu publicu-și aru fi reservatu mai înainte de închiderea desbateriloru dreptulu de urmărire.

Cînd acusatulu va fi declaratu culpabile, ministeriulu publicu va cere de la curte aplicarea legii. Partea civile asemenea va face a sa cerere în privinta restitutiuniloru și a dauneloru-interese.

Președintele va intreba pe acusatu dacă numai are ceva de disu. Acusatulu sau aparatorulu seu nu voru mai pute plada sau vorbi asupra faptului sustiindu ce n-aru fi adeveratu, ci numai ca acestu faptu n-aru fi popritu de lege, sau ca n-aru fi calificatu de dinsa ca delictu, sau n-aru merita pedepsa a carii aplicatiune s-a cerutu de ministeriulu publicu, sau ca faptulu nu aru trage după sine daune-interese în favorea părții civili, sau ca în fine acesta cere o pre mare suma pentru daunele-interese ce i se cuvinu.

Curtea va pronuntia absolutiunea acusatului, dacă faptulu de care elu este declaratu culpabile nu este opritu prin legea penale.

Dacă acelu faptu este opritu, curtea va pronunță pedepsa stabilita prin lege, chiaru la casu candu după desbateri s-aru gasi ca elu numai este de competinta curtii juratiloru. La casu de a se vedi mai multe crime sau delicte imputabili acusatului, curtea va pronunță numai pedepsa cea mai grea care s-aru aplica, după lege, la unulu din acele delicte.

La casu de absolutiune, de condemnare sau de aquitare, curtea va hotari asupra dauneloru-interese pretinse de partea civile sau de acusatu; ea le va liquida prin aceeasi decisiune, sau va insarcina pe unulu din judecatori sa asculte pe părți, sa ia cunoscinta de acte și sa faca despre tote reportu, după cum se areta în art. 381. Curtea va ordona asemenea ca lucrurile ce s-au fostu luatu sa fia restituite proprietarului loru. Cu tote acestea dacă curtea a pronuntiatu condemnarea, acesta restitutiune nu sa va face de catu candu proprietarulu va justifica că nu a urmatu din partea condemnatului cerere de casatiune în terminulu legale, sau ca de și asemenea cerere a urmatu, însă causa este definitivu terminata.

Dacă juratii voru fi declaratu ca acusatulu este scusabile, curtea va pronunță conformu codicelui penale.

Acusatulu sau partea civile care va perde causa, va fi condemnatu la cheltuele către Statu și către cea altă parte. În procese criminali, partea civile, care nu va perde causa, nu va fi nici odata indatorata la cheltuele, și dacă în vre unu casu ea va fi depusu mai din înainte cheltuelile judecatii, i se voru restitui.

Judecatorii voru delibera și-și voru da parerile în secretu, sau în sala audientei, vorbindu-și incetu, sau retragendu-se în camera de consiliu. Decisiunea va fi pronunțată cu voce tare de presedinte în fața publicului și a acusatului. Președintele mai înainte de a pronunță otarirea, este datoru a citi testulu legii, pe care este intemeiata. Grefiarulu va scrie decisiunea și va coprinde intr-însă testulu legii ce s-a aplicatu de curte sub pedepsa de o amenda de lei una suta.

Originalulu decisiunii va fi subsemnatul de către judecatorii cari au dat-o chiaru în acea di sau celu multu după doue-deci și patru de ore, sub pedepsa de o amenda de una suta lei contra grefiarului și, dacă cere casulu, de actiune recursoria civile atatu în contra grefiarului catu și în contra judecatoriloru.

După pronuntarea hotărîrii, președintele va pute, după circumstanțe, sa indemne pe acusatu ca să-și tie coragiulu, să se supuna aplicatiunei pedepsei cu resemnatiune și să-și reforme purtarea în viitoru. Elu îi va face cunoscutu ca legea îi da facultatea de a face recursu pentru casare, și-i va spune terminulu ce are pentru acesta.

Grefiarulu va face unu procesu verbale despre sedinta pentru a constata ca formalitatile presscrise au fostu observate. Nu se va menționa iuna în acestu procesu verbale nici despre respunsurile acusatiloru, nici despre coprinsulu depositiuniloru, dar se voru areta intr-insulu scambarile, variațiunile și contradicerile marturiloru conformu articolului 343. Procesulu verbale va fi subscrisu de presedinte și de grefiaru, și nu va pute fi tiparitu de mai înainte. Dispositiunile acestui articolu voru fi executate sub pedepsa de nulitate. Lipsa acestui procesu verbale sau neesecutarea dispositiuniloru paragrafului alu treilea precedente, voru fi pedepsite cu amendă de lei doue sute în contra grefiarului.

Condemnatulu va ave unu terminu de trei dile libere din diua candu s-a pronuntatu decisiunea, ca sa declare la grefa dacă face recursu pentru casatiune sau nu. Ministeriulu publicu va pute în acelasu terminu sa declare la grela ca cere casarea decisiunei. Partea civile va ave și ea acelasu terminu, dar nu va pute face recursu de catu în contra dispositiuniloru relative la interesele sale civili. În cursulu acestoru trei dile, și dacă s-a facutu recursu pentru casatiune, pînă la primirea decisiunii curtii de casatiune, esecutarea decisiunii curtii juratiloru va fi suspensa.

În casurile prevedute prin art. 407 și 408 din acestu codice, ministeriulu publicu sau partea civile vor ave numai doue-deci și patru de ore spre a face recursu pentru casatiune.

Condemnatiunea se va esecuta, în termimi de doue-deci și patru ore, după espirarea termineloru menționate în art. 396, dacă nu s-a facutu recursu pentru casatiune, iar în casu de recursu, în doue-deci și patru de ore de la primirea decisiunei de respingerea recursului.

Condemnarea se va esecuta după ordinele ministeriului publicu; elu va ave facultate de a cere de a dreptulu asistența puterii publice, pentru acestu sfirsitu.

Dacă condemnatulu voesce sa faca vr-o declaratiune, aceea va fi primita de unulu dintre judecatorii locului, unde se face esecutarea, asistatu de grefiaru.

Procesulu verbale despre esecutare se va face de grefiaru, sub pedepsa de o amenda de una suta lei și sa va transcrie de dinsulu în terminu de doue-deci și patru ore în josulu originalului decisiunii. Grefiarulu va subsemna acesta transcriptiune, și va face mențiune de tote pe marginea procesului verbale, sub aceeași pedepsa. Acesta mențiune va fi asemenea subsemnata și transcriptiunea va pute face proba ca și insusi procesului verbale.

Candu în cursulu desbateriloru facute cu ocasiunea otaririi de condemnare, acusatulu va fi fostu inculpatu sau prin acte, sau prin depositiuni de marturi, de niscari-va alte crime de catu cele de cari era acusatu, dacă acele crime în urma descoperite merita o pedepsa mai grea de catu cea d-anteiu, sau dacă acusatulu are complici cari se afla la casa de arestu, curtea va ordona urmarirea sa pentru aceste fapte noue, după formele prescrise în acestu Codice. În ambe aceste casuri ministeriulu publicu va suspende esesutarea otaririi care a pronuntatu cea d-anteiu condemnare, pînă candu se va statui asupra celui de alu douile procesu.

Tote procesele criminali în stare de a fi judecate, în diua punerii în lucrare a acestui Codice de procedura criminale, se voru judeca de jurați, fără a trece prin camera de acusatiune.