(1) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcția corespunzătoare pregătirii, specializării, competenței profesionale, experienței și aptitudinilor personale.
(2) Funcționarul public parlamentar are dreptul de a fi promovat în funcție corespunzător pregătirii, experienței și rezultatelor profesionale consemnate în evaluările anuale.
(3) Funcționarul public parlamentar se bucură de stabilitate, de egalitate de șanse și de tratament la numirea și promovarea în funcție, precum și la accesul la formele de pregătire profesională.
(1) Stabilirea salariilor de bază ale funcționarilor publici parlamentari se face în mod diferențiat, avându-se în vedere realizarea unei ierarhii juste în sistem de carieră, în raport cu natura, importanța, complexitatea și responsabilitatea funcțiilor în care aceștia sunt numiți, cu vechimea, disponibilitatea, confidențialitatea și fidelitatea acestora în asigurarea bunei funcționări a serviciului.
(2) Salariile de bază ale funcționarilor publici parlamentari se stabilesc prin lege.
(3) Până la adoptarea unei legi speciale, salariile de bază ale funcționarilor publici parlamentari se acordă în cuantumul și în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare. De asemenea, funcționarii publici parlamentari beneficiază și de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr. 53/1991 privind indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Secretarul general și secretarul general adjunct al Camerei Deputaților și Senatului beneficiază de indemnizația prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2000, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare. Ei beneficiază, de asemenea, și de drepturile prevăzute de Legea nr. 53/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(1) Funcționarii publici parlamentari au dreptul, în fiecare an calendaristic, la concediu de odihnă plătit, potrivit legii și regulamentului intern al fiecărei Camere. Concediul de odihnă neefectuat până la sfârșitul anului din motive care privesc exercitarea atribuțiilor de serviciu ori din alte motive obiective, potrivit regulamentului, se compensează în bani.
(2) Stabilirea concediului de odihnă și modul de calcul al indemnizației pentru concediul de odihnă se aprobă, prin regulament, de Biroul permanent al Camerei Deputaților și Senatului.
(3) Cu 5 zile înaintea plecării în concediul de odihnă, funcționarul public parlamentar primește indemnizația de concediu, care nu poate fi mai mică decât suma rezultată din cumularea salariului de bază și a sporurilor acordate la salariul de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă.
(la 01-01-2011, Alin. (3) al art. 41 a fost modificat de pct. 5 al art. 42, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010. )
(1) Funcționarii publici parlamentari au dreptul la tichete de masă, în condițiile legii.
(2) Secretarilor generali și secretarilor generali adjuncți ai Camerei Deputaților și Senatului, care nu au domiciliul în municipiul București, li se asigură cazare la hotel sau, în cazul în care nu beneficiază de cazare la hotel, li se acordă, pe noapte, 70% din tariful minim negociat cu unitățile hoteliere pentru cazarea unui deputat sau senator.
(3) Secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerei Deputaților și Senatului, care nu au domiciliul în municipiul București, beneficiază lunar de 4 deplasări dus-întors între municipiul București și localitatea în care își au domiciliul, cu orice mijloc de transport, ale căror cheltuieli se decontează în condițiile legii.
(1) Perioada în care funcționarul public parlamentar de specialitate juridică desfășoară activitate în structurile de specialitate ale Parlamentului se consideră vechime în magistratură și în specialitate, în condițiile legii.
(2) Se consideră, de asemenea, vechime în specialitate și perioada în care funcționarii publici parlamentari de altă specialitate își desfășoară activitatea în structurile de specialitate ale Parlamentului.