Titlul XII — Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat, punerea în executare a ordonanțelor prin care s-a dispus plata cheltuielilor judiciare și a amenzilor cu caracter administrativ și gestionarea unor bunuri

Pe această pagină

Articolul 133

(1) Grefierii șefi, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală, vor asigura, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale și punerea în executare a ordonanțelor prin care s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ, potrivit art. 91 lit. c) din Codul penal.

(2) Evidența cheltuielilor judiciare și a amenzilor administrative se ține în registrul R-5.

Articolul 134

La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală și de alte organe pentru:

a) chemarea, prin serviciile poștale, prin telefon, telex sau fax, a părților din proces, a martorilor, experților, interpreților și a altor persoane;

b) plata, în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 190 din Codul de procedură penală, a sumelor de bani cuvenite martorilor, experților și interpreților;

c) efectuarea constatărilor tehnico-științifice și a expertizelor;

d) ridicarea și conservarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanțelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.;

e) efectuarea fotografiilor judiciare și a înregistrărilor audiovideo;

f) deplasarea în interesul rezolvării cauzelor: costul cazării, al diurnei, al transportului;

g) plata onorariilor apărătorilor din oficiu;

h) contravaloarea hârtiei, imprimatelor și a altor materiale ce compun dosarele penale;

i) contravaloarea altor lucrări efectuate în cursul urmăririi penale, care au necesitat plăți din fondurile bugetare.

Articolul 135

Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauză soluționată de procuror, pe baza următoarelor documente justificative:

a) actele întocmite de persoanele care au efectuat lucrări, dispuse de organul de urmărire penală, în care sunt menționate, în condițiile prevăzute de lege, costurile lucrărilor;

b) actele în baza cărora martorii, experții și interpreții justifică, în condițiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;

c) actele emise de barourile de avocați, în care se menționează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;

d) nota întocmită de grefierul șef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală, privind cheltuielile făcute de Ministerul Public în cursul urmăririi penale, pentru corespondență, chemări prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.

Articolul 136

Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror, prin rechizitoriu sau ordonanță de încetare a urmăririi penale ori de scoatere de sub urmărirea penală, potrivit art. 263, 245 și art. 249 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Articolul 137

Punerea în executare a ordonanței prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevăzută la art. 91 lit. c) din Codul penal se face de către procuror, potrivit dispozițiilor art. 249^1 alineatul ultim, art. 442 și 443 din Codul de procedură penală.

Articolul 138

(1) Procurorii șefi serviciu din cadrul structurii centrale și teritoriale vor controla, direct sau prin procurori desemnați, evidența și modul de punere în executare a ordonanțelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.

(2) Departamentul economico-financiar și administrativ va urmări, cu ocazia controalelor efectuate, modul în care se pun în executare ordonanțele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare și va propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.

Articolul 139

(1) Evidența corpurilor delicte, precum și a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror și care nu pot fi atașate la dosar se asigură prin grefierii anume desemnați de conducătorii serviciilor din cadrul structurii centrale și teritoriale. Aceștia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4) și răspund de securitatea depozitării, precum și de buna păstrare și conservare a lor.

(2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal, în care se vor specifica elementele și caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea.

(3) În Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4) se vor descrie amănunțit obiectele primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecționate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum și orice alte elemente de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În același sens se va proceda și la înregistrarea video a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4).

Articolul 140

Pentru depozitarea în condiții de securitate și bună conservare a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă vor fi amenajate încăperi speciale și se vor procura case de fier și dulapuri metalice, anume destinate.

Articolul 141

(1) Obiectele de valoare mare se vor ține în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea atașată o etichetă, pe care se vor nota numărul dosarului și poziția din Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4).

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri, pe care se vor nota datele de identificare.

Articolul 142

(1) Metalele sau pietrele prețioase ori obiectele confecționate din acestea și mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituție bancară competentă.

(2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu și colecțiile de valoare se predau spre păstrare instituțiilor de specialitate.

(3) Obiectele prevăzute la alin. (1) și (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.

(4) Sumele de bani ridicate de procuror, în cursul urmăririi penale, de la deținători se consemnează la C.E.C. BANK - S.A., pe numele celui de la care s-au ridicat și la dispoziția organului judiciar.

(5) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidență copii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani depuse la C.E.C. BANK - S.A. și actele de depunere a valorilor la instituțiile de specialitate, iar recipisele, în original, se depun la dosar.

Articolul 143

(1) Bunurile perisabile se predau de urgență, în condițiile legii, unităților comerciale, potrivit profilului activității acestora, în vederea valorificării.

(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează la C.E.C. BANK - S.A., după caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau părților responsabile civilmente și la dispoziția organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.

Articolul 144

Armele de foc, munițiile și materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă, se predau cu proces-verbal organelor de poliție din localitatea unde își au sediul structurile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Articolul 145

(1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată, corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă se predau instanței de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se mențiune despre aceasta în rechizitoriu. În adresa de trimitere a dosarului se enumeră și se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire și depunere la camera de corpuri delicte a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

(2) Predarea la instanță a dosarului, împreună cu corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte, la instituții de specialitate, la C.E.C. BANK - S.A. sau la bănci se face, sub luare de semnătură, în condica C-7, cu mențiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât și a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4).

Articolul 146

(1) Dacă se dispune confiscarea specială, potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras, împreună cu obiectele confiscate, se trimite executorului judecătoresc, în vederea valorificării lor în condițiile legii. Predarea și primirea obiectelor și scoaterea din evidență se fac în condițiile prevăzute la art. 142.

(2) În cazul confiscării mijloacelor de plată străine, a titlurilor de valoare internă, a obiectelor de artă ori de muzeu, a metalelor sau pietrelor prețioase ori a obiectelor confecționate din acestea, precum și a colecțiilor de valoare, soluția dispusă se comunică și instituțiilor de specialitate la care acestea au fost depuse.

(3) Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau pentru cele obținute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării se comunică și unității C.E.C. BANK - S.A. la care acestea au fost depuse.

(4) Confiscarea muniției și a materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliție la care acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea sau distrugerea lor, în condițiile legii.

(5) Măsura confiscării se comunică în toate cazurile organelor financiare teritoriale, pentru a se urmări virarea la bugetul de stat a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.

Articolul 147

Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanță, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluției sau după trecerea unui an de la data ordonanței, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de procurorul șef direcție, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul șef și grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte, se întocmește un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, care se atașează la dosarul cauzei, iar operațiunea se menționează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte (R-4).

Articolul 148

Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia acțiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidență și de gestionare a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă.

--------

Art. 148 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 142/C din 20 ianuarie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 77 din 31 ianuarie 2014.

Articolul 149

Se interzice folosirea, sub orice formă, a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, precum și dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.