ORDIN nr. 3.330 din 25 februarie 2010

CURRICULUM

pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera

tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază

"Producție media" 2010

PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT

pentru clasa a IX-a, aria curriculară "Tehnologii"

NOTĂ:

În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfășoară în atelierele-școală.

---------

Lista unităților de competențe din standardele de pregătire

profesională pe care se fundamentează curriculumul

MODULUL I

Tehnologia filmului

1. Notă introductivă

Programa școlară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire de bază "Producție media", cuprinde unitatea de competențe "Aplicarea tehnologiilor de filmare" din standardul de pregătire profesională.

Modulul "Tehnologia filmului" are alocat un număr de 144 de ore, din care 72 de ore de instruire practică.

2. Unitățile de competențe/rezultate ale învățării la care se referă modulul

Aplicarea tehnologiilor de filmare

● Descrie sistemele cinematografice

● Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor

● Precizează modalitățile de filmare

3. Corelarea rezultatelor învățării și criteriilor de evaluare

4. Conținutul formării

1. Elemente de bază ale cinematografiei

1.1. Mecanismul perceperii mișcării cinematografice

1.2. Imaginea cinematografică

1.3. Principiile înregistrării și redării imaginii cinematografice

2. Pelicula cinematografică

2.1. Tipuri de purtători de imagine

2.2. Pelicula cinematografică

3. Sisteme cinematografice

3.1. Cadre cinematografice

3.2. Sisteme de redare a sunetului

3.3. Genuri de film

4. Procesul filmării

4.1. Etapele de realizare a filmului

4.2. Schema tehnologică a realizării filmelor

4.3. Modalități de filmare

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

- atelier-școală;

- sală de curs.

6. Sugestii metodologice

Activitățile de învățare se vor desfășura după caz în:

● sala de curs;

● ministudioul TV din dotarea atelierului-școală.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile elevilor, de a centra procesul de învățare pe elev, pe nevoile și disponibilitățile sale, în scopul unei valorificări optime a acestora, individualizării învățării, al lărgirii orizontului și perspectivelor educaționale, precum și al diferențierii sarcinilor și a timpului alocat ș.a. În context, lucrul în grup, simularea, practica în atelier/la locul de muncă, discuțiile de grup, prezentările video, multimedia și electronice, temele și proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învățarea eficientă, prin dezvoltarea abilităților de comunicare, negociere, de luare a deciziilor, de asumare a responsabilității, de sprijin reciproc, precum și a spiritului de echipă, competițional și a creativității elevilor.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu precădere aplicațiile practice în echipă, metoda descoperirii, a demonstrației, conversația euristică.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță și cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluați numai în ceea ce privește dobândirea competențelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârșitul acestuia se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate, cu precădere, alături de metodele tradiționale:

● portofoliu didactic;

● fișe de observație;

● metoda proiectelor;

● fișe de autoevaluare etc.

Utilizarea mijloacelor audio-video îmbogățește paleta stilurilor de învățare ale elevilor.

Se propune un exemplu de instrument de evaluare pentru competența 2 "Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor".

Instrument de evaluare

Completați în scris tabelul de mai jos, respectând cerințele din coloanele 1, 2, 3 și 4.

Verificați dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitățile de mai sus. Semnați și specificați data pe document.

8. Bibliografie

1. Tehnica filmării și aparatura - P. Alexandrescu, Al. Petculescu, I. Popescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977

2. Arta imaginii color video-TV, C-țin. Manoilă, Ed. Militară, 1997

3. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnică, 1976

4. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius Oteșteanu, Florin Alexa, Ed. De Vest, Timișoara, 1997

5. Tehnica filmului de la A la Z, Al. Marin, D. Morozan, Ed. Tehnică 1989

6. Percepția imaginii cinematografice și de televiziune, Ovidiu Răduleț, Ed. Pritech, 2002

7. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Stătescu, EDP, 1974

MODULUL II

Electroacustică

1. Notă introductivă

Programa școlară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire de bază "Producție media" cuprinde unitatea de competențe "Utilizarea echipamentelor de înregistrare și redare a sunetului" din standardul de pregătire profesională.

Modulul "Electroacustică" are alocat un număr de 144 de ore, din care:

● 36 de ore - laborator tehnologic.

2. Unitățile de competențe/rezultate ale învățării la care se referă modulul

Utilizarea echipamentelor de înregistrare și redare a sunetului:

● prezintă metodele de înregistrare și redare a sunetului;

● deservește instalația de transpunere optică a sunetului;

● deservește echipamentele de înregistrare și redare magnetică a sunetului.

3. Corelarea rezultatelor învățării și criteriilor de evaluare

4. Conținutul formării

1. Unda sonoră:

- mărimi caracteristice (viteza de propagare, lungimea de undă, frecvența)

- energie, intensitate, presiune acustică

- sunet pur, sunet complex

Fenomene acustice:

- reflexie;

- interferență;

- absorbție;

- difracție.

2. Domeniul de audibilitate:

- Legea lui Weber-Fecher;

- audiograma;

- sensibilitatea organului auditiv.

Parametri specifici:

- tăria sunetului;

- înălțimea;

- timbrul.

Particularitățile auzului:

- bătăi, tonuri, ecou, reverberație, caracteristicile vorbirii.

3. Metode de înregistrare a sunetului:

4. Banda magnetică:

- structură, clasificare, caracteristici electroacustice.

5. Echipamente de înregistrare-redare a sunetului:

- microfoane, amplificatoare, filmfonograf: principiu de funcționare, părți componente; masa de montaj: operații care se efectuează la masa de montaj, principiul de funcționare, tipuri de mese de montaj;

- instalația de transpunere: schema funcțională, părți componente, parametrii de lucru, tipuri de instalații;

- pelicula pentru transpunere sunet: proprietăți fotografice.

6. Distorsiuni:

- clasificare, cauze care le produc, măsuri de remediere.

7. Transpunere fotografică:

- înregistrarea fotografică a sunetului magnetic pe peliculă cinematografică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

6. Sugestii metodologice

Modulul oferă elevilor oportunitatea de a utiliza o gamă largă de cunoștințe teoretice în activitățile practice desfășurate.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu standardul de pregătire profesională, pentru a corela în permanență rezultatele învățării cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor în abilități transferabile în activitatea curentă.

Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă și diferențiată a acestora, în funcție de resursele disponibile și de nevoile locale de formare.

Așteptările de învățare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanță, profesorul având libertatea de a dezvolta anumite conținuturi și de a le eșalona în timp, utilizând activități variate de învățare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare între competențe și conținuturi, prezentat la pct. 3, specifică din ce unitate de competență provin competențele care se agregă și care sunt conținuturile ce permit profesorului să formeze, elevului să demonstreze și evaluatorului să evalueze performanța vizată de respectivele competențe. Se va ține cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conținuturilor și modul de organizare a activităților de învățare, în raport cu experiența și viziunea proprie.

Procesul de predare-învățare trebuie să aibă un caracter activ și centrat pe elev. În acest sens se recomandă realizarea unei evaluări inițiale care să permită obținerea unor informații relevante despre stilul de învățare al elevilor (auditiv, vizual, practic) și tipul de inteligență al acestora. Aceste informații vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învățare la particularitățile elevilor.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în școală al oricărui copil, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilităților, cunoștințelor și atitudinilor pentru acei elevi care prezintă deficiențe integrabile, adaptându-le la specificul condițiilor de învățare și comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fișe individuale pentru elevii care au nevoie și care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învățare, aducerea de laude chiar și pentru cele mai mici progrese și stabilirea împreună a pașilor următori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza și de a adapta procesul didactic la particularitățile elevilor, de a centra procesul de învățare pe elev, pe nevoile și disponibilitățile sale, în scopul unei valorificări optime a acestora, individualizării învățării, lărgirii orizontului și perspectivelor educaționale, de a diferenția sarcinile și timpul alocat etc. Lucrul în grup, simularea, practica în atelier/la locul de muncă, discuțiile de grup, prezentările video, multimedia și electronice, temele și proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învățarea eficientă, prin dezvoltarea abilităților de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilității, sprijin reciproc, precum și a spiritului de echipă, competițional și a creativității elevilor.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu precădere aplicațiile practice în echipă, metoda descoperirii, a demonstrației, conversația euristică.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice, care se referă explicit la criteriile de realizare menționate în standard, respectând specificațiile diferitelor circumstanțe sau contexte de aplicare.

Activitățile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici și instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activității și comportamentului elevului consemnată în fișele de evaluare și de progres al elevului.

Rezultatele activităților desfășurate și rezultatele evaluărilor, colectate atât de profesor, cât și de elev, trebuie strânse și organizate astfel încât informațiile să poată fi regăsite cu ușurință:

- elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvențe la care nu au obținut feedback pozitiv;

- profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev și ca dovezi de evaluare.

8. Bibliografie

1. Echipamente electrice și electronice pentru cinematografie, Al. Marin, P. Alexandru, ș.a., Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978

2. Sonorizarea filmului de amatori, Al. Marin, A. Mâscă, Ed. Tehnică, București, 1987

3. Sunetul în sala de cinematograf, Al. Marin, V. Burlacu, N. Niculescu, Ed. Tehnică, București 1985

4. Tehnologia prelucrării peliculei, V. Munteanu, EDP, 1975

5. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius Oteșteanu, Florin Alexa, Ed. De Vest, Timișoara, 1997

6. Tehnica înregistrării sunetului și aparatura, Al. Marin, V. Burlacu, EDP, 1977

MODULUL III

Sănătatea și securitatea muncii

1. Notă introductivă

Modulul "Sănătatea și securitatea muncii" face parte din cultura de specialitate pentru domeniul de pregătire de bază "Protecția mediului", clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică și are alocat un număr de ore conform planului de învățământ. Acest modul reunește unitățile de competențe-cheie "Igiena și securitatea muncii" din standardele de pregătire de nivel 1 și 2 de calificare și ca urmare vizează competențe general valabile în orice domeniu de pregătire de bază. Aspectele specifice privitoare la securitatea și sănătatea în muncă vor fi precizate la modulele de specialitate, unde vor fi prezentate cerințele fiecărui loc de muncă sau ale fiecărei tehnologii și fiecărui echipament.

2. Unitatea/Unitățile de competențe/rezultate ale învățării la care se referă modulul

- Igiena și securitatea muncii - nivel 1

- Igiena și securitatea muncii -- nivel 2

3. Corelarea rezultatelor învățării și criteriilor de evaluare

4. Conținutul formării

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

În cadrul instruirii prin modulul "Sănătatea și securitatea muncii" se pot utiliza fișe de documentare, folii, videoproiector, CD, panouri avertizoare, echipamente de protecție utilizate în domeniul chimiei industriale, formulare de instructaje de protecția muncii, stingătoare de incendii etc.

6. Sugestii metodologice

Timpul alocat pentru studierea modulului este de 36 de ore de pregătire teoretică, urmând a se extinde printr-o formare specifică fiecărui loc de muncă pe parcursul stagiului de practică ce se va desfășura la operatorul economic după finalizarea clasei a X-a.

În elaborarea curriculumului pentru modulul "Sănătatea și securitatea muncii" s-a pornit de la unitățile de competențe-cheie "Igiena și securitatea muncii" din standardele de pregătire profesională de la nivelurile 1 și 2.

Dobândirea rezultatelor învățării se va realiza prin activități de pregătire teoretică precum: expunerea, explicația și conversația, dar mai cu seamă se vor utiliza metode de predare activ-participative precum: simularea, studiul de caz, jocul de rol, exercițiul. Un accent deosebit se va pune pe motivarea învățării prin metoda descoperirii, precum și pe documentare și căutarea informațiilor utilizând cele mai moderne surse.

Se recomandă ca instruirea să se desfășoare în cabinete de protecția muncii special amenajate și dotate cu materiale documentare și instrumente moderne de predare precum: videoproiector, filme tematice, colecții de legi și normative privind securitatea și siguranța muncii, reviste de specialitate etc.

Metodele de predare/învățare trebuie să fie centrate pe elev, să stimuleze participarea activă și directă a elevilor în timpul procesului de predare/învățare.

Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în considerare gradul de relevanță față de modul, cum ar fi: formare practică, simulare, jocuri de roluri, aplicații în caz de alarmă de incendiu, vizită la un punct de lucru pentru intervenție în caz de incendiu, dezbateri, studii de caz, problematizare etc.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Există 3 tipuri de evaluare: inițială, formativă și sumativă.

Evaluarea inițială are rolul de a verifica dacă elevul deține cunoștințele și abilitățile necesare pentru a putea parcurge cu succes programul de formare.

Evaluarea formativă asigură profesorului/formatorului feed-backul procesului de predare și învățare. Prin această evaluare profesorul cunoaște nivelul de dobândire a noilor cunoștințe și abilități de către elev și dacă acesta este pregătit pentru a învăța noi subiecte.

Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobândite toate rezultatele învățării asociate modulului. Evaluarea va cuprinde și activități practice în care se va urmări dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, să rezolve o problemă, să facă o prezentare, să scrie un raport. În funcție de specificul modulului, această evaluare poate fi făcută printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.

Competențele-cheie

Evaluarea finală a modulului va încorpora de asemenea și evaluarea acelor competențe-cheie care se dezvoltă în cadrul modulului împreună cu competențele tehnice specifice acestuia (de exemplu: utilizarea IT, comunicarea în limba maternă sau în limba străină, competențe de calcul matematic etc.). Aceste competențe vor ajuta elevul în învățarea pe tot parcursul vieții.

Autoevaluarea și evaluarea în perechi

Profesorul va explica întotdeauna ce se așteaptă de la evaluarea sumativă și va discuta și agrea cu elevii criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului. Profesorul îi va încuraja pe elevi să se autoevalueze sau să se evalueze unul pe celălalt. Profesorul va păstra toate evidențele evaluării pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor învățării și a criteriilor din standardul de pregătire și curriculum.

Instrumente de evaluare recomandate

Pentru a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire exerciții practice, proiecte, teme de lucru și/sau probleme care constituie evaluarea modulului.

8. Bibliografie

- Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare

- Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind Cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările și completările ulterioare

Reviste de specialitate:

- "Risc și securitate în muncă" - revistă de informare în domeniul securității și sănătății în muncă, editată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii

Redacția: bd. Ghencea nr. 35A, sectorul 6, 061695, București, tel./fax: (021) 315.78.22, e-mail: [email protected]

- "Revista română de medicina muncii" - publicație a Societății Române de Medicina Muncii, acreditată de către Colegiul Medicilor din România, revistă de informare în domeniul medicinei muncii

Editura MEDMUN

Redacția: str. Pictor Negulici nr. 9, sectorul 1, București, cod 71289, tel./fax: (021) 230.93.42

Cuprinsul numerelor din anul 2002 (1/2002 și 2/2002); cuprinsul numerelor din anul 2003 (1/2003)

------