Capitolul II — Conducerea instituțiilor de învățământ superior

(1) Instituția de învățământ superior este condusă de senatul universitar, prezidat de rector. Fiecare facultate din structura instituției desemnează reprezentanți în senatul universitar, cadre didactice, cercetători și studenți, potrivit legii și Cartei universitare. Decanii facultăților, directorii de departamente și de colegii, direct subordonate instituției de învățământ superior, fac parte de drept din senatul universitar. La ședințele senatului universitar pot participa, ca invitați ai biroului acestuia, reprezentanți ai sindicatelor din instituția respectiva, precum și orice alta persoana din instituție sau din afară acesteia.

(2) Conducerea operativă a instituției de învățământ superior este asigurată de biroul senatului universitar, alcătuită din rector, în calitate de președinte, prorector/prorectori, secretar științific, director general administrativ și dintr-un reprezentant al studenților sau al organizațiilor studențești legal constituite la nivel de institut, membru al senatului. Membrii biroului senatului universitar, cu excepția directorului general administrativ, sunt aleși pe funcții de senatul universitar. Rectorul poate invita la ședința biroului decani, reprezentanți ai sindicatelor și ai asociațiilor studențești sau orice alta persoana din instituție sau din afară acesteia. Prin Carta universitară, senatul universitar poate include în biroul sau decani sau directori de departamente ori de colegii.

(1) Facultatea este condusă de consiliul facultății, prezidat de decan. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor didactice titulare, arondate facultății, și a cercetătorilor științifici cu titlu de doctor din catedrele și din departamentele subordonate facultății. În consiliul facultății, studenții sunt reprezentați în proporție de 1/4 din numărul membrilor acestuia.

(2) În consiliul facultății pot fi alese persoane din toate categoriile de personal didactic titular și de cercetare, cuprinse în statele de funcții.

(1) Structurile și funcțiile de conducere din instituția de învățământ superior sunt alese prin vot secret pe o perioada de 4 ani, conform Cartei universitare și în condițiile legii. Cadrele didactice din aceste structuri și funcții trebuie să fie titulare în instituția de învățământ superior respectiva.

(2) Funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament, de director de colegiu sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducție și de șef de catedra nu se cumulează. Aceste funcții pot fi ocupate numai de profesori universitari sau de conferențiari universitari titulari.

(3) O persoana nu poate ocupa funcția de rector mai mult de doua mandate succesive. Aceeași prevedere se aplica și pentru funcția de decan.

(4) Numărul de prorectori și de prodecani din instituțiile de învățământ superior de stat se stabilește în funcție de numărul de studenți și de domeniul de învățământ, conform normelor unitare de structura, aprobate de ministrul educației, cercetării și inovării.

(5) Atribuțiile și competentele structurilor și ale funcțiilor de conducere din învățământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituției, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor facultăților și ale departamentelor, cu excepția prevederilor de la art. 74 alin. (3), se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul lor reprezintă cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal*).

(1) Funcțiile de conducere din instituția de învățământ superior, cu excepția rectorului, se confirma de senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se confirma prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării. În caz de neconfirmare, se aplica în mod corespunzător prevederile alin. (3) din prezentul articol.

(2) Persoana aflată într-o funcție de conducere poate fi revocată din funcție prin procedura folosită pentru alegere, la initiativa unei treimi din numărul total al electorilor. Audierea persoanei respective este obligatorie.

(3) Ministrul educației, cercetării și inovării îl poate suspenda din funcție pe rectorul unei instituții de învățământ superior de stat sau particulare, acreditate sau autorizate provizoriu. Suspendarea, temeinic justificată în scris, se aduce la cunoștința senatului universitar, care are obligația de a valida sau de a invalida aceasta decizie în termen de 30 de zile. Se considera invalidare, având drept consecința menținerea persoanei respective în funcție de rector, dacă votează împotriva suspendării cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor senatului universitar. În caz contrar, se declanșează procedura de alegere a noului rector. Procedura de suspendare nu se poate declanșa în perioada vacantelor universitare.

(4) Postul de director general administrativ se ocupa prin concurs, organizat de instituția de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării. Validarea concursului se face de senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.