ORDIN nr. 38 din 9 aprilie 2010

Anexa 1

Anexa 2

SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animaluluiDupă caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinare clinicăCazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boalaÎn caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucțiunilor date de către DSVSA în baza Ordinului președintelui ANSVSA nr. 113/2007pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007. Supravegherea virusologicăÎn caz de suspiciune clinică și/sau de laborator se execută la animalele domestice și sălbatice receptive incriminate conform Manualului de Diagnostic al OMSA/2009.Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. Diagnosticul de confirmare în FA se face prin izolare de virus sau prin punerea în evidența a antigenului viral sau a acidului nucleic din probe de sezut sau fluide patologice, în conformitate cu prevederile Manualului de diagnostic pentru teste și vaccinuri al OMSA/2009. În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingență pentru febra aftoasă SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu Mycobacterium bovis.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supravegherea activă A. În exploatații calificate necontaminate, pentru menținerea statusului turmei ca liber de TB:Animalele neconcludente la TCS și/sau ElAs-yIFN se retestează.1. Controalele prin tuberculinare intradermică și/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puțin două săptămâni înaintea acțiunilor imunoprofilactice. Animalele neconcludente la două teste TCS și/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive. Animalele pozitive la TCS și/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploatație prin tăiere de control în scop de diagnostic în max. 30 zile de la tuberculinare sau ex. serologic prin ElAs-yIFN. 1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 2. Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS. 3. Se recomandă deparazitarea internă a animalelor supuse testării cu 2 săptămâni înaintea testării. 3. În situații concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a crește gradul de confidență al diagnosticului în relație cu animalele suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN 4. Se vor tuberculina și caprinele care sunt crescute în exploatațiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secțiunii IX a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare). 5. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum și a instrumentarului de lucru defect. 6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular: a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi: (i) dexametazona; (ii) hidrocortizon; b) animalele aflate în ultima lună de gestație și cele în primele 30 de zile după naștere; c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescență. 7. Testarea animalelor se face în octombrie-noiembrie B. În exploatații calificate necontaminate, în scopul certificării mișcărilor de animale la nivel național: Costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale. Cu excepția animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform procedurii menționate la punctul A. C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare: Costul pentru operațiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale. Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced; plecarea din centrul de colectare D. În exploatații suspecte de contaminare:1. Până la clarificarea situației epidemiologice, se interzice orice fel de mișcare a bovinelor, furajelor, conform legislației în vigoare.Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației. În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menționate la litera A, în abator sau laborator 2. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator și laborator exploatația își recapătă statutul de necontaminată. E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng și drept, mandibulare stâng și drept, parotidiene stâng și drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng și drept, mediastinale anterior și posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern și extern, retromamar superior și inferior și poplitei; d) porțiuni de țesuturi și organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară; 2. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat și tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice și/sau PCR când este cazul. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naționale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei și leucozei enzootice bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naționale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei și leucozei bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 964 din 31 octombrie 2005, Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerțul intracomunitar cu animale din speciile bovine și suine, publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările și completările ulterioare. F. În exploatații contaminate:1. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și responsabilitatea medicului oficial zonal. a) Se consideră exploatație contaminată, acea exploatație în care bovinele care au fost testate și care au reacționat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator și laborator au confirmat tuberculoza. 2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză. 3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte sau contaminate către alte exploatații. 1. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploatația împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică și întocmește programul de asanare. 4. Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative și aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislației. b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploatație sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni. c) Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.2. Medicul veterinar oficial comunică în scris deținătorului de animale restricțiile privind circulația animalelor și condițiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. d) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploatațiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 3. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii. 4. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU și/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte boli granulomatoase, după caz și a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului. 5. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară și cu aplicarea măsurilor de decontaminare și protecție a mediului. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. G. Inspecția în abator a animalelor vii Inspecția oficială ante mortem și post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la abator. Examinarea animalelor vii se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. H. Inspecția cărnii și a organelor1. În cazul animalelor care au reacționat pozitiv la testele alergice și/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecția post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:Examinarea carcaselor și organelor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali. a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice; b) mediastinale, eventual și limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriți în volum, portale și retromamare. 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni și limfonoduri în vederea examinării morfopatologice și bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porțiuni de organe cu leziuni și limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supravegherea activăMăsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploatații trebuie să respecte prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. A. În exploatații non profesionale situate în localități în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB:1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localități în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani se efectuează pe pooluri de 10 probe conform instrucțiunilor trusei de diagnostic.Probele de sânge de la animalele din exploatațiile nonprofesionale sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatațiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: 2. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. a) taurii și bivolii de reproducție autorizați; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză; B. În localitățile în care LEB a fost diagnosticată în ultimii 3 ani în exploatațiile nonprofesionale:Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din localități în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani. Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatațiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. a) taurii și bivolii de reproducție autorizați; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză; B. În exploatații comerciale cu producție de lapte înregistrate/autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB:supravegherea serologică la bovine, bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:1. Testele ELISA pe probele de sânge provenite din exploatații comerciale în care boala nu a fost diagnosticată în ultimii trei ani se efectuează individual sau pe pooluri de 10 probe, conform instrucțiunilor trusei de diagnostic.Probele de sânge de la animalele din exploatațiile comerciale sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge provenite din exploatații comerciale în care boala a fost diagnosticată în ultimii trei ani. a) taurii și bivolii de reproducție autorizați; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni;Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. C. În exploatații suspecte de contaminare:1. Animalele din exploatația cu rezultat pozitiv la testul ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID. În situația în care se evidențiază rezultate pozitive la testele ELISA. 3. Confirmarea și declararea bolii se face dacă un animal a reacționat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanță între ELISA pozitiv și ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sânge și examen ID după 30 zile de la prima recoltare. 4. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR. D. În exploatații contaminate supuse asanării prin extracție:1. Exploatațiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracție. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză. Toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puțin 4 luni și cel mult 12 luni. 2. Vițeii proveniți de la vaci reacționate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităților veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii vițelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare și înainte de a fi supt colostru. În acest caz, vițelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploatație până la vârsta de 24 luni și să fie testat în concordanță cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare. 3. Exploatațiile aflate în asanare prin extracție devin libere de LEB dacă: a) animalul reacționat pozitiv părăsește efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităților sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; la fel se vor dirija și vițeii proveniți din vaci infectate, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacționat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct. 3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare, la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv și ai oricăror descendenți ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigațiile de laborator au fost negative și au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b); E. În exploatații contaminate supuse asanării totale:Bovinele din exploatațiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului; F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare: În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de către medicul veterinar oficial. Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra animalelor peste 12 luni. G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB1. De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 2. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploatația din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinația cărnii și a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabilește de medicul veterinar de abator 4. Se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 105/2005 și ale Ordinului președintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările și completările ulterioare SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în libertate precum și mistreți.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Examinare clinicăCazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Se face în unități în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. 2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta. 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobareaNormei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare și transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătății animalelor publicat în M.O. nr. 341/2 mai 2008 2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr. 699/14 octombrie 2008 În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala. La mistreți testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreți găsiți morți concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică. Supravegherea virusologicăSe face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreți găsiți morți la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, a parcurilor și rezervațiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor și piețelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări și ouă sau a păsărilor ca animale de companie. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România aplică o politică de vaccinare obligatorie.1. Cazurile suspecte de păsări domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile specifice bolii și în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. 2. LNR din cadrul IDSA întocmește lista laboratoarelor județene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiționarea, expedierea și graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR 3. Procedurile de testare și măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau confirmare a bolii, sunt precizate în: a) Ordinului președintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006; b) Planului de contingență al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingență pentru influență aviară și pesudopesta aviară. c) Manualului Operațional pentru Boala de Newcastle. Supravegherea serologicăAre valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND Testarea imunității postvaccinale În exploatațiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de păsări înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunității postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sânge pe localitate și după fiecare vaccinare.Notele de însoțire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunității postvaccinale, trebuie să menționeze:Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial a) categoria de vârstă a păsărilor; b) vaccinul folosit; c) data vaccinării; Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.a) În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, la fiecare serie; b) În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare serie Supravegherea virusologică Pentru confirmarea diagnosticuluia) pentru monitorizarea populațiilor cu risc; b) confirmarea suspiciunilor clinice; c) în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populațiilor nevaccinate sau păsări santinelă; d) testarea mortalității zilnice "normale" în exploatațiile legate epidemiologic de un focar Păsările santinelă în exploatațiile înregistrate/autorizate.Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol.Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat. DSVSA și fermierul vor stabili de comun acord locul unde vor fi plasate păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvența controalelor și a testelor.În situația în care, deținătorul stabilește ca măsură de autocontrol programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligația de a realiza autocontrolul prin verificarea imunității postvaccinale. Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere și trebuie să fie ținute sub observație permanentă pentru a identifica orice evidențiere clinică a ND sau a altei boli. În cazul în care nu se evidențiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuși testate serologic și virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial. Apariția cazurilor clinice sau a testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulația virusului în exploatație dar în cazul în care păsările țintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecția imunologică, nu se declară focar. Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului și se vor aplica măsuri corespunzătoare de protecție. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăBoala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Supravegherea activă Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de liniște epidemiologică. Nu există prevederi în legislația europeană și OMSA privind țintele de testare în cazul bolii veziculoase a porcului. În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul RomânieiCazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care transpune în legislația națională Directiva Consiliului 92/119/EEC. Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. În caz de suspiciune sau apariție a boliiSe aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare. La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA Supravegherea serologicăReagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura acești reagenți. Supravegherea virusologicăPentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăStomatita veziculoasă este o boală notificabilă pe teritoriul României.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Supravegherea activă Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de liniște epidemiologică. Nu există prevederi în legislația europeană și OMSA privind țintele de testare în cazul stomatitei veziculoase. În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul RomânieiCazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență. În caz de suspiciune sau apariție a boliiSe aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare. La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA Supravegherea serologicăReagenții necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procurați o dată cu animalele importate din țări de pe continente contaminate; această obligație revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referință din Europa, nu se pot procura acești reagenți. Supravegherea virusologicăPentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivă După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și confirmarea la LNR din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare și a monitorizării antibio-rezistenței. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005. Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariție a bolii.Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de țesut prelevat de la baza limbii și din pleaopa a III-a. Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat. Examinarea clinicăPerioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare și nici produse de origine animală provenite de la acestea, din țări care nu au statut de țară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerțul intracomunitar sau importul din țări terțe, se respectă prevederile Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.Ordinului președintelui ANSVSA nr. 62/2005. Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA Supravegherea serologicăToate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA. Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referință naționale și/sau internaționale și sunt plătite de către DSVSA SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea pasivăRaport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiții de liniște epidemiologică. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare Examene anatomoclinice și necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de așteptare. 2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice și microbiologice.Animalele cu reacții serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic și sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv și care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal și lichid pleural recoltat prin puncție aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA. 3. Clinică, în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoareÎn caz de suspiciune sau apariție a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere și prevederile legislației comunitare. 4. În abatoare: inspecția de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural și țesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare 2. Clinică: în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare. Ordinul președintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările și completările ulterioare. Nu există manual de diagnostic în domeniu. 3. Morfopatologică și virusologică: în caz de suspiciune a bolii.Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidență a incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare 1. Serologică și virusologică în caz de suspiciune;1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referință și sunt plătite de către DSVSA. 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerț intracomunitar, dar nu mai puțin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import țări terțe. 2. În cazul apariției de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 135/2006pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control și combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile legislației comunitare în vigoare. 4. Clinică prin inspecție în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislației în vigoare.1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolii, se aplică conform prevederilor legislației comunitare. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 Inspecția planificată pentru efectivele de porcine libere de infecție: în unitățile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse. Serologică (ELISA gE):Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker. a) la 5% din animalele de reproducție din exploatațiile autorizate de porcine, care nu vaccinează sau vaccinează cu vaccin marker - o data pe an. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice, virusologice, și după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) și pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 I. La taurine și bubaline A. În exploatații indemne: 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbție, astfel:1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică. a) toți taurii și bivolii de reproducție la autorizare și de 2 ori pe an, în trimestrele II și IV;2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic și/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porțiuni de ileon terminal 25-30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni și limfocentrii mezenterici aferenți, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen și bacteriologic. b) 5% din vacile, bivolițele, junincile și vițelele din exploatațiile pentru reproducție și producție de lapte, odată pe an pe aceleași probe recoltate pentru LEB; c) toate bovinele cu reacții pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14-21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic și bacterioscopic pe probe de fecale; d) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin și PPD aviar și PPD-J, serologic, morfopatologic și bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice și morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secțiuni de țesuturi. Confirmare: ex. bacteriologic și bacterioscopic pozitiv. B. În exploatații suspecte de contaminare cu paratuberculoză. 1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploatații în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic și/sau alergic.Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceștia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. 2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite și alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD și/sau IPD aviar.1. La animalele pozitive serologic și/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic și bacterioscopic pe probe de organe. 2. Declararea oficială a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploatație, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic, bacteriologic. Prin metoda ZN. 3. Atunci când într-un interval de cel puțin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive și reagente nu depășește 5% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploatații indemne de paratuberculoză. C. În exploatații contaminateAnimalele pozitive bacterioscopic, serologic și/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator. II. La ovine și caprine domestice A. În exploatații indemne, cu antecedente sau suspecte de boală. 1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbție, a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni:1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru B. Melitensis. a) berbecii și țapii de reproducție de două ori pe an; b) 2,5% din oile și caprele de reproducție din exploatații comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe an; 2. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe, se testează un procent de 1% din animale.1. Animalele cu semne clinice, suspecte și/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale și prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată și bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate. Declararea bolii se face când examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza (pozitiv morfopatologic și bacteriologic - pe fecale sau organe.) B. În exploatații contaminateAtunci când, în turmele contaminate, procentul de infecție depășește 10% din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracție. În cazul asanării prin extracție, se testează serologic tot efectivul din exploatație. Animalele pozitive serologic și bacterioscopic se elimină din efectiv, prin abatorizare. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic și histopatologic.Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopice. III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate și semicaptivitate din rezervații naturale, parcuri, grădini zoologice. Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice și histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum și a celor vânate sau moarte în rezervații naturale1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată și bacterioscopice. 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acțiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 Supravegherea pasivăBruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat. Examinarea clinicăCazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Supravegherea activă A. În exploatații non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală: Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin Rose Bengal la:Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente se examinează și prin RFC, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. a) taurii și bivolii de reproducție autorizați o dată pe an; b) toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an; De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. B. În exploatații comerciale cu producție de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală: Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizează prin Rose Bengal la toate taurinele și bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an; De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum și probe de ser sanguin la 14-21 zile după avort. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. C. În exploatații comerciale cu producție de lapte autorizate, suspecte de contaminare:Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. D. În exploatații contaminate:În cazul în care o exploatație a fost diagnosticată pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor ieși din exploatație timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția celor destinate sacrificării.Medici veterinari de liberă practică și medici veterinari oficiali. Exploatația își recapătă statutul conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 61/2006. E. Pentru animalele provenite din comerț intracomunitar sau import din țări terțe se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. F. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoașterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) și a Deciziei 2003/467/CE privind recunoașterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca țară oficial indemnă de bruceloză Brucella melitensis.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animaluluiProcedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinicăCazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Supravegherea activă Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 6 luni astfel:Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.Medicul veterinar de libera practică împuternicit. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci când există buletin de analiză eliberat de LSV cu rezultat pozitiv (test RFC). a) 5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate; b) 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate;În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar-veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei c) 5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale; d) 5% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale.Consiliului 91/68/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991. Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploatație se supraveghează serologic trimestrial prin Rose Bengal iar probele pozitive se retestează prin RFC. Se încadrează în programul de supraveghere: Medicul veterinar de libera practică împuternicit. a) Toți avortonii proveniți de la caprine și ovine; b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecției; c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză; d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate și semicaptivitate, din rezervațiile naturale, parcuri, grădini zoologice. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale. Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinicăCazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Supravegherea activă Se supun supravegherii serologice:Se utilizează testul RFC (conform dir. 91/68/CE - Anexa D) a) toți berbecii pentru reproducție, cu 2 săptămâni înainte și după perioada de montă, sau de însămânțări artificiale. De la berbecii sacrificați cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice și una din metodele HEA, metoda Brown și Brenn, metoda Gridley și bacteriologice pentru izolarea și genotiparea Brucella ovis. b) berbecii cu manifestări de epididimită; c) oile la 7-14 zile după avort. Berbecii pentru reproducție, proveniți din comerț intracomunitar sau import din țări terțe se testează în procent de 2%. SUPRAVEGHERE 1PRECIZĂRI TEHNICE 2PRECIZĂRI EXECUȚIE 3 Supravegherea pasivăPe tot teritoriul țării.După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire. Examinarea clinicăCazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducție, în mod deosebit la cele aflate în localități învecinate cu zona silvatică Supravegherea activă Supravegherea serologică: A. În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate:Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal și confirmarea prin RFC. a) vierii de reproducție - la intrarea în exploatație și apoi trimestrial;1. Cazurile pozitive, suspecte și neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator. b) 5% din scroafele și scrofițele pentru reproducție, o dată pe an; 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum și ser sanguin după 14-21 zile de la avort și probe de ser de la vierii cu care au fost montate. c) scroafele și vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort; 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicole și eventual material seminal. d) toate scroafele și scrofițele montate cu vieri diagnosticați cu bruceloză. 4. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice și PCR, după caz. LNR izolează și genotipează tulpina. 5. În exploatațiile în care se confirmă infecția brucelică se aplică sistarea reproducției și Programul de asanare. Pentru animalele nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează în procent de 2% din animale. Supraveghere bacteriologică și serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreți și iepuri cu leziuni din fondul cinegetic. B. În abator: a) animalele vii: se examinează ante-mortem și post-mortem;b) carnea și subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricții; b) carnea și organele: se examinează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar. c) organele cu leziuni se confiscă. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Prin examene de laborator pe probe de secreții prepuțiale de la tauri și bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:1. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaos sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni și învelitori placentare. a) înaintea sezonului de pășunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 2. În abator:MĂSURI a) (mamiferele) animalele se examinează ante și post mortem;1. Recoltarea de probe din carcase și organe de la ovine și porcine. b) examinarea carcaselor și organelor.2. Carnea și organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 Supravegherea serologică, prin ELISA și confirmare prin ID:1. În cazul probelor pozitive se testează toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploatația înregistrată/autorizată.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. La caprinele domestice în vârsta de peste 24 luni: a) 2% din efectivele de caprine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate;2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție. b) 2% din efectivele de caprine existente în exploatațiile comerciale.Animalele în vârstă de 6 luni rămase în exploatații după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni. Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea serologică prin ELISA în exploatațiile libere înregistrate/ autorizate pentru: Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. a) taurii și bivolii autorizați pentru reproducție pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I și II; b) mamele de tauri, la autorizare și candidatele mame de tauri o dată pe an. c) tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după împlinirea vârstei de șase luni, înainte de plecarea din ferma de origine și la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinație; d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti IBR-IPV. 2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice. 3. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 5 probe pe lot. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea clinică și anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducție în special la montă și la fătare, pentru efectivele indigene și a celor aflate în perioada de carantină.1. Înainte de prelevarea probelor taurii și bivolii se țin în repaus sexual 7 zile.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele și avortonii. 3. În comerțul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor și păstrarea pentru contraprobe. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea serologică a ovinelor în vârstă de peste 24 luni, prin ELISA și confirmare prin ID la:1. În cazul probelor pozitive se testează toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploatația înregistrată/autorizată.Medicul de liberă practică împuternicit. a) 2,5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile nonprofesionale din fiecare localitate; 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducție. b) 2,5% din efectivele de ovine existente în exploatațiile comerciale. 3. Animalele în vârsta de 6 luni rămase în exploatații după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni 4. Probele se lucrează individual sau în pooluri de 5 seruri. 2. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii și depozite, o dată pe an; Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial 2. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză prin testul Coggins.Medicul de liberă practică împuternicit. a) armăsarii folosiți în stațiunile temporare de montă, la autorizare și apoi de 3 ori pe an după cum urmează: 2. Ecvideele reacționate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. (i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din stațiunile de montă; Animalele cu semne clinice de boala se ucid. (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit; 3. Exploatațiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate și se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislația în vigoare pentru combatere. b) armăsarii din stațiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie și octombrie-noiembrie; c) iepele de reproducție, o dată pe an; d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice și alte unități specializate, de două ori pe an, respectiv februarie-martie, octombrie-noiembrie;4. Se interzice circulația ecvideelor pozitive, cu excepția sacrificării, din localități contaminate în localități indemne. 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din stațiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociații hipice sau alte unități specializate, pentru a monta sau a se monta în localități cu animale contaminate. 2. Supravegherea serologică a ecvideelor seronegative în vârstă de peste 6 luni se realizează o dată pe an. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analiză. 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducție din exploatațiile și localitățile contaminate, în herghelii, hipodroame, stațiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociații hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer. Probele se lucrează individual sau pe pooluri de câte 5 probe prin ELISA sau alte teste validate în baza analizelor cost-beneficiu. În cazul probelor pozitive, se retestează în vederea confirmării prin testul Coggins.7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acționat în stațiuni temporare de montă dacă nu au fost examinați serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduși în efectivul de origine. 8. Animalele negative din localități sau exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar contaminate pot părăsi exploatațiile dacă au fost testați prin ID cu 30 zile înaintea mișcării. 9. Pașapoartele animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzator la Secțiunea VII și Secțiunea VIII. 2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.10. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecțioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările și completările ulterioare. 11. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri. 3. Pentru cabalinele care participă la competiții internaționale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.Animalele destinate comerțului intracomunitar se vor testa de două ori, cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare/exploatației de origine autorizată sanitar-veterinar. Cel puțin un test se efectuează în centrul de colectare/exploatația de origine autorizată sanitar-veterinar.Medicul veterinar oficial. 4. Pentru efectivele nou introduse prin comerțul intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 2 animale.1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 686/2003, cu modificările și completările ulterioare.Medicul veterinar oficial. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 România este indemnă de morvă.Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV și bacteriologice pe probe de organe, țesuturi.Medicul veterinar oficial. 1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem și testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toți taurii și bivolii autorizați pentru reproducție, o dată pe an. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă și PCR.1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice. 2. Animalele de reproducție diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducție. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toți taurii și mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toți tăurașii care se achiziționează pentru reproducție, după vârsta de șase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c) supravegherea taurilor și bivolilor de reproducție din import, vaccinați anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Inspecții efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Norma sanitară veterinară ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabilește cerințele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură și produsele acestora, precum și pentru prevenirea și controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10, precum și cu partea B a anexa nr. 3 la Normasanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA. Inspecțiile efectuate conform art. 10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru programele de supraveghere a sănătății animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008 și ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 471/2002. 2. Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările și modificările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 26, 28 și 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creșterii mortalității în timpul inspecției în exploatațiile de salmonide sau în mediul natural. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Inspecții efectuate de către autoritatea competentă.1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 25/2008.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile de ciprinide și prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în exploatațiile de ciprinide și/sau în mediul natural. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA. 3. Costul prelevărilor de probe și al examenelor de laborator pentru unitățile cu risc mediu și scăzut, conform părții B a anexei nr. 3 laNorma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare, se vor suporta de către proprietar. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Inspecții efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 și art. 10 din Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.1. Frecvența inspecțiilor se stabilește în conformitate cu art. 7 și 10, precum și cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA 2. Examinarea populației animalelor de acvacultură din exploatațiile salmonicole pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul președintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările și completările ulterioare.Inspecțiile efectuate conform art. 10 din Ord. ANSVSA 170/2007, vor consta din verificarea registrelor unităților de acvacultură și realizarea de examen clinic și anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creșterii mortalității în timpul inspecției, în exploatațiile de salmonide sau în mediu natural. 2. Prelevarea probelor și examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. președintelui ANSVSA nr. 25/2008 a Ord. Președintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabilește criterii pentru zonarea și supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecțioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările și modificările ulterioare și cu respectarea prevederilor art. 26, 28 și 29 din Ordinul președintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările și completările ulterioare. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii și/sau moarte, recoltate de la urdiniș.1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor și puietului căpăcit.1. Supravegherea clinică și anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor și puietului căpăcit, în perioada martie-octombrie, la:1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.a) cel puțin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producție; c) primăvara după iernat și toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii și faguri întregi sau porțiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor și/sau albină lucrătoare. 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556/2008 privind aprobareaProgramului național apicol pentru perioada 2008-2010 precum și anormelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au mușcat sau zgâriat persoane și animale, în perioada de observație rabică, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobareaNormei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire și control al rabiei la animale domestice și sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008.Inspecția și examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. 2. În cazul animalelor din exploatații în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului președintelui ANSVSA nr. 29/2008. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite. 4. Animalele rămase în exploatație după eliminarea celor pozitive vor putea părăsi exploatația după minim 30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția sacrificării. 5. Animalele sacrificate și menționate la pct. 4 se testează pentru rabie 2. De laborator-prin examene histologice și virusologice la carnivore domestice și sălbatice, precum și la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgență, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic și virusologic se trimit la laborator cu respectarea condițiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea și expedierea acestora.1. Probele se recoltează și se trimit l laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice și sălbatice se vor examina și pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator. 3. În fondurile cinegetice:Se efectuează examene histologice și virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. În cazul cervideelor și altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează și pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar. Deținătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunța autoritățile sanitar-veterinare competente teritorial cu privire la existența animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei. Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecția și bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice și virusologice. Această acțiune se realizează în colaborare cu deținătorii fondurilor de vânătoare. 4. Supravegherea circulației tulpinilor de virus rabic pe teritoriul țării, prin investigații de biologie moleculară.LSVSA județene, respectiv al municipiul București care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.Investigațiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA. 5. Rabia la vulpe:Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei pentru anul 2010 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Supravegherea, controlul și eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul și eradicarea rabiei pentru anul 2010, transmis spre aprobare Comisiei Europene care aprobă programele anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe, ce se va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA și/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. SUPRAVEGHEREPRECIZĂRI TEHNICEPRECIZĂRI EXECUȚIE 123 1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor și speciilor receptive din fondul cinegetic. 2. În caz de suspiciune se prelevează:1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncție venoasă. a) de la animale vii: probe de sânge sau secreții sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreții sangvinolente și probe de sânge;2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncție cardiacă sau pe tampoane. c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgență: probe de sânge, splină, os lung nedeschis. 3. Animalele rămase în exploatații după eliminarea celor pozitive vor putea părăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepția dirijării spre sacrificare. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) țesut din regiunea glosofaringiană împreună cu limfonodurile adiacente și tonsile; b) lichid de puncție din zona edemastoasă. INSPECȚIA ANIMALELOR ÎN ABATOR I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele și porcinele se supun inspecției ante și post-mortem. II. CARNE ȘI ORGANEMĂSURI: Examinarea carcaselor se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârșitul zilei de lucru. 2. În toate situațiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om și a contaminării mediului 3. Carcasele, organele și subprodusele de la animale bolnave și cele care au venit în contact cu acestea se confiscă și se distrug. 123 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator și trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.1. Se efectuează examene: - citomorfologice; - hematologice; - necropsice. 2. O atenție deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:2. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie. a) boala Marek; b) leucoze aviare. 123 Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor și caprelor și alte boli tumorale ale mamiferelor de producție induse de retrovirusuri, precum și carcinoamele de glandă mamară și alte tumori în cazul carnasierelor.1. Se efectuează examene: - citomorfologice; - hematologice; - necropsice. 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA și IDSA. 2. Supraveghere prin examene morfoclinice și morfopatologice post-operator sau postmortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelație om-animal, animal-om în apariția bolilor leucemice și a altor boli tumorale cu etiologie virală.3. Centralizarea tumorilor în Registrul Național de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secția de morfopatologie. 123 Monitorizarea incidenței cazurilor clinice la bovine, ovine și caprine în abatoarele autorizate.1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuală a câinilor din exploatații și stâni. 2. Deparazitarea obligatorie se execută o dată pe trimestru. 3. Examenul se efectuează pe probe de materii fecale prelevate individual. 123 Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA I. La bovine: 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei. a) taurii și bivolii de reproducție, la autorizare și ulterior o dată pe an în trimestrul IV; 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans: b) 5% numărul de animale din exploatațiile comerciale unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;a) pomona; b) icterohaemorhagiae; c) canicola; c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică.d) Wolffi; e) hardjo; f) grippotyphosa; g) australis; h) autumnalis; i) bataviae. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import: a) pomona; b) ichterohaemorhagiae; c) canicola; d) wolffi; e) hardjo; f) ballum; g) sejroe; h) bataviae; i) australis; j) gnppotyphosa; k) autumnalis. 2. Examinarea morfopatologică a avortonilor și examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viței când se suspicionează boala.Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi. II. La cabaline: 1. Examen clinic și anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conține 6 serotipuri:1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: a) armăsarilor reproducători din stațiunile temporare și permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociații hipice, circuri, alte unități specializate, exploatația nonprofesională;a) pomona; b) icterohaemorhagiae; c) canicola; d) hardjo; e) grippotyphosa; b) 5% din numărul de animale/localitățile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani;f) australis. c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecție leptospirică. III. La porcine: 1. Examen clinic și anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala. 2. Pentru cabalinele introduse prin comerț intracomunitar se folosesc aceleași serotipuri ca pentru bovine din import. Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat și rinichi. Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorhagiae, canicola și sejroe. I. ANIMALE VII-bovinele, cabalinele, porcinele. În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge și urină de la animalele în viață. II. CARNEA ȘI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porțiuni de rinichi și ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti. III. MĂSURI: 1. Carnea și organele se confiscă în totalitate, precum și carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. 2. Grăsimea se dă în consum după topire. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată și se livrează după 14 zile. 123 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic și morfopatologic.2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă. Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. Pe probe sânge și avortoni trimise către DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de probe). 123 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor. Costuri suportate de la buget.2. Examenele de laborator se efectuează pe avortoni, placente, prelevate de la ovinele care au avortat. Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor și caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. Pe probe sânge și avortoni trimise către DSVSA cu diagn neprecizat. (pull de boli). Examenele se efectuează la LSVSA jud. și/sau după caz la LNR din cadrul IDSA. LSVSA au obligația de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulp. Salmonella izolate în vederea tipizării. 123 Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge și examene virusologice.1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz. 2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate. 123 Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile. 2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic și virusologic.Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod. 3. Pentru animalele de reproducție nou introduse prin comerț intracomunitar sau import din țări terțe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puțin de 2 animale pe lot.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008. 123 Monitorizarea datelor relevante despre boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile și virusologice. a) armăsarilor de reproducție din herghelii și depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare și începerea campaniei de montă; 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. b) la 10% din iepele mame din herghelii și din unitățile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.3. Armăsarii de sport și pentru reproducție reacționați serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive și se testează virusologic. 5. Armăsarii vaccinați nu se testează serologic. 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare și/sau PCR pe probe de material seminal 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează și se elimină de la montă. Pentru acești armăsari circulația va fi permisă numai dacă sunt castrați. 8. Animalele cu titru constant sau în remisiune sunt considerate negative. 9. Iepele reacționate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se mențin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricțiilor de circulație. 12. Ecvinele de sport și pentru reproducție, provenite din exploatații certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricții. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoși clinic, serologic negativi sau cu titru constant/în scădere și care nu sunt eliminatori de virus. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat și înregistrat oficial. 2. Pentru circulația intracomunitară/export țări terțe, armăsarii necastrați în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinația sport și 21 de zile pentru ecvinele de producție/reproducție, cu plata de către proprietar.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008. 123 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație;Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiții de liniște epidemiologică. Supravegherea infecției cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat și completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecției cu virus West Nile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 1. Inspecția planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau importului din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare:Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali și/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA și sunt certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare. 2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate județele, în localități țintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel: (i) 2% din cabalinele adulte (ii) în situația în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1% din ovinele adulte; (iii) în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din păsările de curte (galinacee și palmipede) situate în gospodăriile populației pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalență maximă de 2% cu grad de confidență de minimum 95%.1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale și păsări din județ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie-decembrie). 3. Unitățile epidemiologice cu suprafața de 25/25 km și localitățile țintă se stabilesc de către DSVSA județene și a municipiului București (DSVSA) și sunt avizate de Laboratorul Național de Referință pentru Arboviroze (LNR) din IDSA. 4. Localitățile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate "zone de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om". 5. Detectarea la cabalinele din "zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om" a anticorpilor IgM confirmă prezența activă a virusului West Nile în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive și a oamenilor. 6. Pe o rază de 20 km în jurul "zonelor de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om" se delimitează zone de supraveghere pentru infecția cu virusul West Nile. 7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în "zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om" este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte pentru acest scop (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) și vectori transmițători (țânțari). 8. Zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om, zonele de supraveghere precum și rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de către ANSVSA și către autoritățile de sănătate publică. 9. În zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om și în zonele de supraveghere se aplică măsurile stabilite prin "Planul de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor cu virusul febrei West Nile la animale". aprobat prin Ordinul Președintelui ANSVSA. 10. Rezultatele obținute prin supravegherea serologică vor fi raportate lunar de către DSVSA către ANSVSA. 11. Raportarea rezultatelor supravegherii infecției cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat și completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. 3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru prezența imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 0,5% cu grad minim de confidență de 95%. 4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 2% cu grad minim de confidență de 95%. 5. Supraveghere virusologică și prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. 6. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea și caracterizarea virusului West Nile de la animale (equide, păsări, alte mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om, și în zonele de supraveghere. 7. În lipsa animalelor și păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice și sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea și caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de păsări per lună este de 10 în zona de risc și 5 în zona de supraveghere. 9. Supravegherea entomologică prin capturare și identificare săptămânală a vectorilor (țânțari) în zonele de risc pentru infecții cu virusul West Nile la animale și om și în zonele de supraveghere. 123 1. Examen serologic, clinic, anatomopatologic și bacteriologic în efectivele din canise de reproducție și al tuturor masculilor folosiți la reproducție, efectuat la cerere.1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat și de la masculii seropozitivi care au fost castrați se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului de laborator. 2. Examinare serologică prin RFC/ELISA, efectuată la cerere:2. De la femelele avortate și de la masculii seropozitivi care au fost castrați în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale și testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator. a) canidele de reproducție o dată pe an, cu ocazia acțiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecție brucelică inclusiv la câinii comunitari. 123 Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare și avortoni.Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim și bacteriologic pe aceleași probe de creier trimise la laborator pentru EST. INSPECȚIA ANIMALELOR ÎN ABATOR I. ANIMALE VII1. ANIMALE VII - bovine, ovine și porcine. Inspecția ante- și post-mortem se efectuează în unități de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar-veterinară competentă.Supraveghere prin examene de laborator. II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT2. CARNEA ȘI ORGANELE În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung și porțiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează și după păstrarea la frigider la 4-8°C timp de 2-4 zile. Examinarea probelor se efectuează la IISPV și LSVSA. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEȘTE și PRODUSE DIN PESCUIT În caz de suspiciune, se recoltează probe. III. MĂSURI: 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele și grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul confirmării prezenței L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, pește și produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă și se distrug. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV pentru confirmarea bolii. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008. 123 A. La ovine:1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză. Supravegherea serologică prin ELISA la: a) 2% din probele recoltate pentru Brucella melitensis; b) de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort. B. La porcine:2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză. Supraveghere serologică prin ELISA la: a) 5% de la vierii pentru reproducție din efectivele de reproducție unde au fost înregistrate avorturi; b) 5% de la scroafele de reproducție, la 7-14 zile după avort. C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere. Costurile examenelor sunt suportate de către proprietar. BOALA SUPRAVEGHEATĂCONDUITA DE EXECUȚIEPRECIZĂRI TEHNICE 123 1. BACTERIOZE RUJETULSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. STREPTOCOCIASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente. STAFILOCOCIASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente YERSINIOZASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente. CHLAMYDIOZA AVIARĂSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente COLIBACILOZASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente. 2. MICOZE ASPERGILOZASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente. DERMATO-MICOZASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Raportare la autoritățile sanitar-veterinar competente. 3. VIROZE FEBRA AFTOASASupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. BOALA LYMESupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. ENCEFALITA JAPONEZĂSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂSupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. ENCEFALITA DE CĂPUȘESupraveghere anatomopatologică și de laborator la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCȚIE, ÎN LIBERTATE ȘI EXOTICE.Supraveghere anatomopatologică și prin examene hematologice periodice la speciile receptive.Notificare și raportare la autoritățile sanitar-veterinare competente. BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO)1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare și a altor documente ce însoțesc transporturile de animale receptive ce provin din state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, înainte de debarcarea animalelor la destinație;Supravegherea bolii de Crimeea Congo la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat și completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examene anatomoclinice și necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină cu prelevarea de probe pentru examene de laborator. 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de animale ori reprezentanți ai acestora și raportarea oricăror semne clinice ce pot fi atribuite bolii de Crimeea Congo medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți și/sau oficiali din cadrul DSVSA. 1. Inspecția planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în România ca urmare a comerțului intracomunitar sau importului din țări terțe, pe durata perioadei de așteptare.1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA,Acțiunile de inspecție planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali și/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți de către DSVSA și sunt certificate și cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucțiunilor prevăzute în legislația în vigoare. 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale și păsări din județ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie - decembrie). 2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate județele, în localități țintă definite conform punctului 3 din coloana 3, pe un număr de rumegătoare domestice (bovine, ovine și caprine) care să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalență de maxim 10% cu grad de confidență de minimum 95%. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să fie minim 30. 3. Unitățile epidemiologice sunt reprezentate de localități (comune) în mediul rural și de cartiere în mediul orășenesc. Unitățile epidemiologice sunt avizate de Laboratorul Național de Referință pentru Arboviroze (LNR) din IDSA. 3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru prezența imunoglobulinelor M (IgM) la rumegătoarele din zonele de risc pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 5% cu grad minim de confidență de 95%, respectiv minimum 50 probe per zonă de risc.4. În unitățile epidemiologice pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului bolii de Crimeea Congo de tipul IgG vor fi delimitate "zone de risc pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om" cu o rază de 3 km în jurul exploatației în care au fost identificate rumegătoare seropozitive. 5. Detectarea anticorpilor IgM la rumegătoare din "zonele de risc pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om" confirmă prezența activă a virusului în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire pentru oameni. 4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai-octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalență maximă de 10% cu grad minim de confidență de 95%. 6. În unitățile epidemiologice în care se delimitează "zone de risc pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om", restul teritoriului se definește ca "zonă de supraveghere pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om". 5. Supravegherea entomologică se realizează în perioada aprilie octombrie prin: - colectarea de căpușe adulte care parazitează rumegătoarele. Numărul minim de căpușe per lună și unitate epidemiologică este de 10 exemplare; - colectarea de forme imature de căpușe de la păsări sălbatice (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) utilizate pentru supravegherea gripei aviare și infecția cu virus West Nile; 7. Depistarea de rumegătoare cu imunoglobuline M (IgM) în "zonele de risc pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om" este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte pentru acest scop (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) și vectori transmițători (țânțari). - colectarea de căpușe adulte de la animale sălbatice (mistreți, cervidee, carnasiere sălbatice, iepuri, alte rozătoare sălbatice) vânate sau capturate pentru supravegherea sau monitorizarea altor boli. Numărul minim de căpușe este de 50/sezon/județ. 6. În cazul apariției de cazuri clinice la oameni, se prelevează probe de la animale și probe de vectori pentru investigații virusologice (depistarea antigenului sau acidului nucleic viral, izolarea virusului). 7. Zonele de risc și de supraveghere pentru infecții cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om, precum și rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA și ANSVSA către autoritățile de sănătate publică. 8. În zonele de risc și de supraveghere pentru infecția cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om se aplică măsurile stabilite prin "Planul de măsuri pentru prevenirea și controlul infecțiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale și om". aprobat prin Ordinul Președintelui ANSVSA. 9. Rezultatele obținute prin supravegherea serologică vor fi raportate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA. 10. Raportarea rezultatelor supravegherii infecției cu virusul Bolii de Crimeea Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006modificat și completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. 11. Probele pentru investigații virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau alte laboratoare internaționale autorizate. 4. PARAZITOZE COCHLIOMYIA HOMINIVORAXSupraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. 2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise și în 24 de ore apar larvele care se afundă în țesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II și III, în 10 zile. 3. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Nouă" - America de Nord. CHRYSOMYA BEZZIANASupraveghere prin examen clinic și de laborator la speciile receptive.1. Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre și ocazional pe corpul animalelor vii. 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează "Viermele spiralat din Lumea Veche" - Europa. ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice și de laborator.1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât și Echinococcus multilocularis. 2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice și de laborator. 2. Animale receptive pentru cele două specii: a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; b) gazde intermediare: copitate domestice și sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii de parazit. CISTICERCOZA BOVINĂSupraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.1. Pe gazde definitive: omul; 2. Pe gazde intermediare: bovinele. CISTICERCOZA PORCINASupraveghere anatomopatologică și de laborator la animalele receptive.1. Pe gazde definitive: omul; 2. Pe gazde intermediare: porcinele. TRICHINELOZASupraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic și digestie artificială la speciile receptive.Speciile receptive sunt porcul, mistrețul, ursul, nutria, calul și asinul. LEISHMANIOZASupraveghere prin examene de laborator la animalele receptive și identificarea vectorilor.Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale și om este asigurată de vectori. Aceștia sunt reprezentați de către insecte flebotomine, care fac parte din genurile Phlebotomus și Lutzomyia. FASCIOLOZASupraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive și examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine și ovine, prin examen coproparazitologic. 2. Examenele coproparazitologice se efectuează la cererea proprietarilor. 3. Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie. FILARIOZESupraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive și identificarea vectorilor.1. Examene clinice și de laborator pentru gazdele definitive. 2. Filarioze, boli produse de helminți: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui și oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori. 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; țânțarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya și Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori și a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină. ANCILOSTOMOZA CARNIVORELORSupraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator la speciile receptive.Specii receptive sunt câinele, pisica și vulpea. La om, paraziții de la câine produc boală denumită "Larva migrans". BALANTIDIOZASupraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul. HEMOSPORIDIOZESupraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline și examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpușe Ixodidae. PNEUMOCISTOZASupraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, șoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul și maimuța cu predilecție tineretul. SARCOCISTOZASupraveghere prin examene anatomopatologice și de laborator, la speciile receptive.Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina și omul. TENIAZESupraveghere prin examen anatomopatologic și de laborator coproparazitologic la speciile receptive.Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele și caprinele. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata și Taenia solium. THELAZIOZASupraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele și omul. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIȚI LA ANIMALESupraveghere prin examene clinice și de laborator la speciile receptive.Speciile receptive sunt mamiferele și păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile. 123 Material seminal congelat din comerț intracomunitar sau import:1. Supravegherea comerțului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din țara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul președintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare. 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerțului intracomunitar, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor, aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabilește cerințele de sănătate a animalelor aplicabile comerțului intracomunitar și importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare; 2. Materialul seminal destinat însămânțărilor artificiale trebuie să corespundă condițiilor de calitate. 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din țări terțe, conform Ordinului președintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările și completările ulterioare. Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul și la jumătatea perioadei de lactație, la solicitare. 2. Se interzice livrarea pentru procesare și consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice. 123 Monitorizarea documentelor privind analiza potabilității apei.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. 123 Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoareRaport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. 123 1. Elaborarea și respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploatațiile de animale și în PIF.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. 2. Monitorizarea documentelor privind efectuarea decontaminării. 123 Monitorizarea documentelor privind instituirea și respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului și ieșirii necontrolate a animalelor și personalului. a) aplicarea și respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea și desfășurarea fluxului tehnologic; 3. Asigurarea funcționalității dezinfectorului rutier și a filtrului sanitar-veterinar. b) accesul în exploatațiile de animale; c) livrările de animale și produse; d) condițiile de igienă din adăposturi, spațiile de prelucrare și incinte;4. Amplasarea rampei de încărcare/ descărcare animale la nivelul împrejmuirii. e) parametrii de microclimat5. Asigurarea spațiului pentru executarea necropsiilor. f) atestările medicale privind sănătatea personalului; 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploatațiilor, exploatațiilor individuale și a teritoriului. g) amplasarea și sistematizarea unităților zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară și alte unități cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; 7. Asigurarea echipamentului de protecție și materialelor de igienizare. h) potabilitatea apei;8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploatație;a) Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare. k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecție a exploatațiilor; l) controlul privind condițiile sanitare veterinare pentru funcționarea târgurilor, bazelor de achiziții, piețelor și altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalității circulației animalelor, în cadrul localităților și în afara lor;b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările și completările ulterioare; n) controlul legalității comerțului intracomunitar, importului, tranzitului și a exportului, verificarea documentară și fizică; c) Legea nr. 71/2006 privind ratificareaConvenției europene pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional, revizuită, semnată la Chișinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006. o) evaluarea condițiilor de bunăstare a animalelor. p) protecția mediului. q) controlul și supravegherea privind: (i) vânzările și cumpărările de animale; (ii) aplicarea și respectarea condițiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploatație; d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare. (iii) respectarea regulilor de protecție și bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea și valorificarea produselor de origine animală; (iv) controlul respectării interdicției creșterii animalelor pe gropile de gunoi. e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiza a probelor din apele de suprafața destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările și completările ulterioare; g) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004privind organizarea activității veterinare și pentru siguranța alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare; h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările și completările ulterioare privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare; i) Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelorde igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare; j) Ordinul președintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normeisanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește metoda analitică de determinare a constituenților de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; k) Ordinul președintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare ce stabilește condițiile care reglementează prepararea, punerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; 9. Se identifică și se apreciază pe obiective, acțiuni și efective de animale. Conform reglementărilor legale și legislației europene în vigoare Conform reglementărilor legale și legislației europene în vigoare Conform reglementărilor legale și legislației europene în vigoare Conform reglementărilor legale și legislației europene în vigoare Conform reglementărilor legale și legislației europene în vigoare 123 Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice și minerale.1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic. Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului și al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.1. Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve. 2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică și a cantității de poluanți 3. Stabilirea numărului de stații de recoltare și a frecvenței de recoltare a probelor. 4. Metoda de examinare pentru contaminanții bacterieni este cea menționată la pct 1.17 și 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 și la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare. 5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. 123 Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producție a moluștelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului și al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.1. Identificarea amplasării și delimitarea geografică a zonelor de producție moluște bivalve. 2. Stabilirea numărului de stații de recoltare și a frecvenței de recoltare a probelor. 3. Probele trebuie să conțină atât moluște bivalve cât și probe de apă pentru furnizarea informațiilor referitoare la prezența speciilor toxice de fitoplancton. 4. Metodele de diagnostic sunt cele menționate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare. 5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA. 123 Supraveghere prin diagnostic de laborator.1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Determinarea contaminanților și a substanțelor interzise, o dată pe an, în perioada obținerii icrelor embrionate CONDUITA DE EXECUȚIEPRECIZĂRI TEHNICE 123 Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conținut gastric, organe, țesut muscular, precum furajele și apa folosite în hrănirea și adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicație. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. În cazuri de intoxicație sau suspiciune de intoxicație. 2. Expertiză de necesitate.2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul național de referință. PRECIZĂRI TEHNICENIVELUL EXECUȚIEI 1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieșirea la pășunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Se vaccinează obligatoriu și ovinele și caprinele care au vârsta de până la 9 luni și nu sunt identificate. 3. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicațiilor stabilite de producător. 4. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgență în cazul apariției unui focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA. PRECIZĂRI TEHNICENIVELUL EXECUȚIEI 1. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel: a) primele două vaccinări din viața unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă; b) a treia vaccinare din viața unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat. 3. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare. 1. Procedura de vaccinare în exploatațiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administrației acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existența și funcționalitatea aparaturii și instrumentarului necesar vaccinării.2. La acțiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunității postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA în cazul în care se dispune de DSVSA. 2. Pentru exploatațiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoțită de măsuri de biosecuritate specifice. 3. În exploatațiile avicole și grădinile zoologice autorizate sanitar-veterinar. CONDUITA DE EXECUȚIEPRECIZĂRI TEHNICENIVELUL EXECUȚIEI 1. Conform recomandărilor producătorilor de vaccin.I. Vaccinarea animalelor domestice1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 1. Vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectuează o dată pe an. 2. Vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor din curți, exploatații și stâni se efectuează în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu completări lunare pentru animalele ajunse la vârsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate. 3. Campaniile de vaccinare antirabică a câinilor și pisicilor din curți, exploatații și stâni se raportează la sfârșitul acesteia la DSVSA II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic: 1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările și completările ulterioare.2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce privește distribuția momelilor la vizuină. 2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit instrucțiunilor emise de președintele ANSVSA. 3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienței vaccinării conform procedurilor legale. Vaccinarea de urgență la mistreți se realizează cu momeli vaccinale.1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Acțiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunității post-vaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. Raportare la ANSVSA.