Anexa
--------------------------------------------
*Font 9* ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Facilitatea Schengen │ │ │ │ Plan Indicativ │ │ 2007 - 31 martie 2010 │ │ │ │ (Art. 32 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și │ │adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă│ │a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală │ │Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, │ │Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al │ │Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria,│ │ Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica │ │Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre │ │ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria │ │ și a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005 ) │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Urmare a aderării la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea și adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spațiul Schengen.
Implementarea tuturor măsurilor necesare din acquis-ul Schengen va constitui baza pentru decizia Consiliului și în această circumstanță ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011 rămâne o țintă strategică pentru administrația românească.
În contextul negocierilor privind Capitolul 24 "Justiție și afaceri interne" (JAI), statele membre UE au solicitat statelor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acțiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare pentru aderarea la spațiul Schengen.
Structura Planului de acțiune Schengen urmează modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secțiune indică acquis-ul Schengen relevant; acesta descrie situația curentă, precum și măsurile legislative, instituționale, administrative, tehnice menționate pentru adoptarea și implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile prevăzute. De asemenea, sunt stipulate instituțiile cu responsabilități în implementarea acestor măsuri.
Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin HG nr. 324/2007 fundamentează activitățile legate de modernizarea sectoarelor de frontieră, care în prezent sunt frontiere externe ale Uniunii Europene. Aceasta include două tipuri de sarcini: în legătură cu construcția și modernizarea punctelor de trecere a frontierei și sarcinile desemnate serviciilor participante la implementarea prevederilor Schengen - Poliția de Frontieră Română, Poliția Română, Oficiul Român pentru Imigrări.
Acest program reprezintă pilonul pentru "Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010", un document strategic aprobat de Guvernul României și care se aplică tuturor autorităților române ce au atribuții de operare la frontiera României.
În contextul obiectivelor definite pentru utilizarea "Facilității Schengen", este planificată implementarea proiectelor ce se subscriu următoarelor ținte fixate:
1. Întărirea controlului și a perimetrului de supraveghere la frontierele externe, precum și a capacității de protecție împotriva criminalității transfrontaliere.
2. Intensificarea abilităților de control prin creșterea capacității de stocare a datelor și a accesului la informații.
2. Organisme de Implementare
2.1. Autoritatea Responsabilă și punctul unic de contact, conform prevederilor articolului 7 al Deciziei Comisiei C(2007) 1417 din 04 aprilie 2007 privind gestionarea și controlul părții consacrate acquis-ului Schengen din cadrul Facilității Schengen și pentru Fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009.
Nume: Ministerul Administrației și Internelor
Adresă: Piața Revoluției nr. 1A, sector 1,
Numele Persoanei Responsabile Marian TUTILESCU
(Reprezentant Autorizat):
Funcția Persoanei Responsabile Secretar de Stat
(Reprezentantului Autorizat): Șeful Departamentului Schengen
Ministerul Administrației și Internelor
Persoană de Contact: Marian TUTILESCU
Funcția Persoanei de Contact: Secretar de Stat
Șeful Departamentului Schengen
Ministerul Administrației și Internelor
Telefon: +40 21 316.27.57
Ministerul Administrației și Internelor
Adresă: Piața Revoluției nr. 1A, sector 1,
Numele Persoanei Responsabile Cătălin NEGOI-NIȚĂ
(Reprezentant Autorizat):
Funcția Persoanei Responsabile Șef Serviciu Programe Facilitatea Schengen
(Reprezentantului Autorizat): Direcția Schengen
Ministerul Administrației și Internelor
Persoană de Contact: Cătălin NEGOI-NIȚĂ
Funcția Persoanei de Contact: Șef Serviciu Programe Facilitatea Schengen
Ministerul Administrației și Internelor
Telefon: +40 21 312.24.49
2.2. Detaliile contului bancar în care Comisia va face plățile (Articolul 8, alin. (2) din Decizia Comisiei C(2007) 1417)
Denumirea instituției deținătoare a contului: Ministerul Finanțelor Publice
Persoana de contact pentru contul bancar: Ștefan Nanu
Funcția persoanei de contact: Director General
Adresa persoanei de contact pentru Strada Apolodor, nr. 17, sector 5
contul bancar: ... București România cod 050741
Numele băncii: Banca Națională a României
Numărul de cont: Strada Lipscani 25
Numărul întreg al contului: 3216.800000 EUR
3. Evaluarea deficiențelor și a necesităților
O dată ce a devenit membru al Uniunii Europene, România a intrat intr-o nouă perioadă ce implică pregătirea și adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, în scopul de a adera ulterior la spațiul Schengen.
România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spațiul Schengen, în paralel cu pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pregătirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a numeroase documente strategice, implementarea prevederilor Categoriei I (prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - etapa de pre-aderare la spațiul Schengen) și monitorizarea adoptării și implementării acquis-ului Schengen.
Însă aderarea la spațiul Schengen implică nu doar obligațiile legale, ci și organizarea infrastructurii, instituțiilor și procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă, în practică, a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare și pentru instruirea personalului implicat pentru a îndeplini cerințele Schengen. În strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană și statele membre în lupta împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care de asemenea are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.
Pentru a crea o bază adecvată pentru acțiunile propuse prin prezentul Plan indicativ, va fi făcută o analiză structurată pe filtre definite prin Catalogul Schengen al UE - Controlul frontierelor externe, extrădarea și readmisia. Fiecărui filtru îi corespund anumiți parametri:
I. Activități în țări terțe, țări de origine și tranzit
a) controale făcute asupra documentelor la oficiile consulare și de carieră;
b) detectarea documentelor false și falsificate;
c) controlul documentelor de aplicare pentru vize.
II. Cooperare transfrontalieră bilaterală și internațională
a) cooperare multilaterală, bilaterală și locală;
b) schimb de informații prin canale de comunicații adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgență.
III. Măsuri la frontierele externe
a) control și supraveghere frontalieră, bazată pe analiză de risc;
b) concept clar de instruire (de bază și avansat), necesar pentru domenii precum capacități de operare, cunoștințe în ceea ce privește legislația, limbi străine, etc.;
c) echipament adecvat în concordanță cu situația de la frontieră;
d) funcționarea coordonării interne la toate nivelele;
e) schimb de informații între autoritățile competente (Poliția de Frontieră, vama, Poliția Română, autoritățile judiciare);
f) echipament de comunicații compatibil;
g) cooperare internațională/bilaterală pusă în practică la fața locului (exemple: schimb de informații, controale comune, rezolvarea unor situații referitoare la readmisie).
IV. Alte activități pe teritoriul României
a) măsuri de prevenire a imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunătățirea activităților de căutare, control și supraveghere;
b) măsuri ce permit repatrierea în concordanță cu legislația națională.
Analizarea acestor parametri a făcut obiectul grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). În concluzie, a fost elaborat un plan de acțiune în care au fost descrise lipsurile, acțiunile și au fost nominalizate ministerele responsabile pentru implementarea acțiunilor. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2007-2010 are la bază cele 4 filtre cu termene limită de îndeplinire a lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada 2007 - 2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la standarde Schengen. Obiectivele stipulate în Planul de Acțiune sunt:
a) adoptarea și implementarea procedurilor și politicii comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitării călătoriilor legale și migrației;
b) facilitarea rolului atașaților de afaceri interne/ofițerilor de legătură, atașaților apărării, având în vedere prevenirea migrației ilegale;
c) creșterea rolului transportatorilor (cărăușilor) internaționali având în vedere prevenirea migrației ilegale;
d) consolidarea procedurilor de reglementare a situației lucrătorilor străini prin realizarea de acțiuni specifice pe teritoriile statelor terțe;
e) stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu privire la cetățeni străini minori;
f) stabilirea cadrului instituțional și legal pentru recrutarea și angajarea lucrătorilor străini în România.
a) îmbunătățirea cooperării bilaterale cu structuri similare din țările vecine în domeniul managementului comun al frontierei;
b) dezvoltarea cooperării regionale între statele riverane Mării Negre;
c) dezvoltarea cooperării regionale în zona riverană a Dunării;
d) dezvoltarea de parteneriate cu țări și regiuni de origine și tranzit;
e) actualizarea/încheierea unui nou acord de readmisie, pe baza consultărilor permanente cu statele membre UE și cu statele menționate în lista neagră;
f) consolidarea cooperării regionale având în vedere dezvoltarea pieței muncii.
a) armonizarea continuă a cadrului procedural și legal, în concordanță cu acquis-ul Schengen;
b) asigurarea necesarului de personal, de un înalt profesionalism, cu pregătire de bază, tehnică, lingvistică și managerială;
c) cooperare inter-instituțională și cooperare în vederea unui management de frontieră funcțional;
d) dezvoltarea de analize de risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalității transfrontaliere, inclusiv a contrabandei;
e) asigurarea infrastructurii, încăperilor, separarea fluxurilor de călători, facilităților portuare, infrastructurii de comunicații, în concordanță cu cerințele Schengen referitoare la punctele de trecere a frontierei;
f) furnizarea de echipament adecvat pentru frontieră și pentru situații operative, pentru realizarea de performanțe în ceea ce privește supravegherea și controlul, în acord cu cerințele Schengen;
g) dezvoltarea sau upgradarea, în funcție de situație, a sistemelor de comunicații și IT, compatibile și inter-operaționale cu sistemele actuale de la nivel european;
h) dezvoltarea unui sistem de supraveghere și observare la Marea Neagră - SCOMAR și asigurarea interconectării și inter-operabilității cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagră implementate de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, sistem de monitorizare prin satelit a pescadoarelor;
i) dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunăre și în Delta Dunării, denumit SCOD și asigurarea interconexiunii și interoperabilității cu sistemul de supraveghere al Dunării RO-RIS, dezvoltat de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
a) optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii și luptei împotriva imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere;
b) dezvoltarea, upgradarea și interconectarea, în funcție de situație, a sistemelor de comunicații și IT;
c) asigurarea dezvoltării instituționale și a resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ și calitativ;
d) integrarea de date biometrice în documentele de călătorie, pentru creșterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
e) asigurarea infrastructurii corespunzătoare și dotarea cu echipament corespunzător pentru realizarea diferitelor activități în acest domeniu;
f) dezvoltarea cooperării interinstituționale pe teritoriul național;
g) utilizarea cadrului de cooperare a Sistemului Național pentru prevenirea și combaterea terorismului, pentru a obține complementaritatea și/sau congruența între măsurile adoptate pe linia securității frontaliere și măsurile în domeniul prevenirii și luptei împotriva terorismului;
h) lupta împotriva corupției la personalul din instituțiile naționale în domeniul managementului frontierei.
Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin programe finanțate prin fonduri europene nerambursabile (Phare) sau sunt propuse a fi finanțate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor obiective au fost subiectul a numeroase acțiuni finanțate de la bugetul național.
Componentele operaționale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate și finalizate până la aderarea la Spațiul Schengen sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintă nevoile identificate:
1. Subsistemul de infrastructură
Scopul acestui subsistem este următorul:
a) Investiții în structura operațională, sedii pentru poliția de frontieră, constând în construirea de noi clădiri, precum și modernizarea sau extinderea celor vechi;
b) Activități de construire a infrastructurii de comunicații: turnuri, piloni și antene; dacă este posibil, echipamentele vor fi instalate în locațiile curente, dacă nu, se vor construi turnuri noi.
2. Subsistemul de supraveghere a frontierei
Sistemul de supraveghere a frontierei asigură supravegherea și acțiuni specifice la frontieră prin aplicarea tehnologiei laser, radare, ori combinații între acestea. Informațiile obținute prin senzorii de ajutor sunt transmise la turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicații și sunt procesate de către subsistemul IT. Supravegherea frontierei se bazează pe platforme mobile și imobile.
Supravegherea fixă se bazează pe un ansamblu de echipamente pentru supravegherea de zi și noapte, inclusiv radare pentru detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor și sectoarelor Poliției de Frontieră Române.
Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule dotate cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevăzute cu echipamente imobile de supraveghere nocturnă ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă este realizată de către structurile aeriene ale Ministerului Administrației și Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare de căutare, sisteme cu infraroșu de supraveghere pe timp de noapte, camere video cu transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking Infrared-Vedere la distanță în infraroșu) etc. Mijloacele de comunicare rapidă la bord furnizează coordonarea activității patrulelor de frontieră.
a) Pentru a supraveghea apele maritime interioare, marea teritorială, zonele contigue și zonele economice exclusive ale României, există un sistem integrat de supraveghere și control al traficului naval la Marea Neagră, denumit SCOMAR, care include:
(i) stații senzor de coastă;
(îi) infrastructură de comunicații;
(iii) centru de comandă și control;
(iv) unități de intervenție navală, terestră și aeriană.
Sistemul SCOMAR asigură schimbul de informații tactice și de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituții din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Vessel Traffic Management and Information System (VTMIS)/Automatic Identification System (AIS), Ministerului Apărării Naționale și prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor. SCOMAR îndeplinește următoarele funcții:
(i) detectarea și identificarea țintelor cu ajutorul sistemului radar și optoelectronic;
(îi) culegerea și transmiterea informației la Centrul de Comandă și Control;
(iii) transmiterea informațiilor către unitățile terestre, navale și aeriene.
b) La granița fluvială se va folosi un sistem de supraveghere integrat al traficului de nave pe Dunăre și în Delta Dunării, denumit SCOD, sistem care cuprinde următoarele:
(i) stații senzori pe fluviu;
(îi) infrastructură de comunicații;
(iii) centru de comandă și control;
(iv) unități de intervenție navală, terestră și aeriană.
SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului naval pe Dunăre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât și prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile.
3. Subsistemul de control al trecerii frontierei
Subsistemul a fost creat pentru a asigura controlul persoanelor, bunurilor, mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei din porturi, gări și în zonele de competență ale Poliției de Frontieră Română. Subsistemul include cititoare fixe și mobile - sistem special LPR pentru citirea plăcuțelor de înmatriculare, dispozitive de detectare a drogurilor, explozivilor și substanțelor radioactive, echipamente de detectare a documentelor falsificate și contrafăcute, sisteme de detectare a persoanelor și a bunurilor contrafăcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de amprente, sisteme de recunoaștere facială. Acest subsistem va fi interconectat cu părți componente ale subsistemului IT.
Va fi disponibil un sistem on-line pentru toate instituțiile cu atribuții în managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemele IT folosite de aceste instituții, precum și cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistem de informații privind pasagerii în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, sistemul IT on-line are o importanță deosebită care permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informației necesare pentru realizarea unui management de frontieră adecvat, interconectarea și schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituțiilor ce desfășoară activități de ordine publică și siguranță națională. Sistemul IT asigură suport instituțiilor în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalității transfrontaliere, migrației ilegale, descoperirea persoanelor și bunurilor, permite accesul la informațiile existente înregistrate în SIS II compatibil, verificări în cazul controalelor de rutină și controalelor transfrontaliere, și oferă tuturor nivelurilor de comandă și execuție informațiile necesare pentru controlul și supravegherea frontierei române.
5. Subsisteme de comunicații voce-date
A fost dezvoltată o rețea de arie largă, WAN, și o rețea locală, LAN, ce permite traficul de voce și date între utilizatorii SISF, care reprezintă infrastructura de comunicații pentru subsistemul IT.
6. Subsistem de comunicații mobile radio
Acest subsistem asigură baza pentru realizarea schimbului de informații (date și voce) între elementele operaționale mobile, la fel ca și între acestea și centrele de comandă și control. Serviciile de comunicații mobile sunt analogice, în frecvență VHF și HF, pentru unitățile de mobilitate navală, și digitale, tipul PMR (radio-comunicații mobile profesionale), în standard TETRA. Subsistemul TETRA este parte integrantă a platformei naționale de radiocomunicații digitale TETRA (PCT) și va asigura necesitățile de comunicare pentru toate instituțiile cu responsabilități pe linie de frontieră. Zona de acoperire radio va fi asigurată în județele de frontieră (evitându-se suprapunerile cu implementările existente), asigurându-se interoperabilitatea la nivel național în cadrul platformei naționale de radiocomunicații digitale TETRA.
7. Subsistemul fix de comunicații
Subsistemul fix de comunicații asigură infrastructura de transport de bandă largă pentru schimbul de informații între locațiile fixe. Acesta reprezintă structura menită să realizeze comunicarea vocală, pentru transferul de date necesar aplicațiilor IT, precum și infrastructura necesară pentru subsistemele de comunicații radio mobile.
Mijloacele aeriene-navale-terestre vor fi folosite pentru sistemul de securizare a frontierei și cuprind toate mijloacele de transport care asigură supravegherea și intervenția la frontiera de stat. Astfel, se asigură supravegherea și patrularea, transportul de forțe și de echipament de intervenție, transportul operațional între diferitele structuri operative și transportul logistic de provizii și mentenanță. Subsistemul are componente aeriene, navale și terestre.
9. Subsistemul integrat de suport logistic
Este format din toate activitățile necesare să sprijine sistemul pe timpul funcționării acestuia.
Cuprinde activități de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanță, precum și sprijin centralizat care permite SISF să funcționeze 24 de ore pe zi.
Au fost identificate următoarele deficiențe:
a) infrastructura inadecvată a noilor puncte de trecere a frontierelor și a unităților operative, precum și necesitatea modernizării punctelor de trecere a frontierei existente;
b) sisteme inadecvate de protecție a frontierei, în special în afara punctelor de trecere a frontierei, (lipsa echipamentelor tehnice și electronice moderne);
c) număr insuficient de vehicule și nave de patrulare și supraveghere;
d) necesar de instruire continuă a ofițerilor și personalului administrativ în domeniul adaptării la cerințele acquis-ului Schengen, precum și cursuri de limbi străine;
e) infrastructură insuficientă la frontieră cu lacune în ceea ce privește echipamentul de detecție a contrabandei de bunuri ilegale și necomerciale (droguri, arme, explozivi etc.);
f) echipament insuficient în domeniul detectării navale și supravegherii;
g) nivel inadecvat al sistemelor IT și de comunicații voce-date, pentru asigurarea conectării la SIS II și VIS;
h) lipsa unui sistem coerent și complex de contracarare a imigrației ilegale care să asigure protecția unei părți importante a frontierei externe a UE;
i) lipsa suportului pentru costurile logistice și operaționale.
4. STRATEGIE ȘI OBIECTIVE
4.1. DESCRIEREA OBIECTIVELOR ȘI STRATEGIEI STATULUI MEMBRU CU PRIVIRE LA REALIZAREA IMPLEMENTĂRII ACQUIS-ULUI SCHENGEN ȘI CONSOLIDAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTROLULUI LA FRONTIERELE EXTERNE.
Conceptul de strategie de management integrat
În conformitate cu prevederile Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, denumită în continuare Strategia națională, necesitatea securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de creșterea în complexitate a fenomenului criminalității transfrontaliere, pe direcția principală Est-Vest și adiacentă, de la Sud și Nord către Vest, prin extinderea la nivel internațional a fenomenului crimei organizate, din cauza existenței condițiilor favorabile pentru apariția crizelor economice, conflictelor sociale, etnice și religioase și de asemenea pentru proliferarea amenințărilor teroriste la adresa României. România, datorită poziției sale geografice (SE Europei) are un rol important atât în menținerea stabilității și securității în zonă, cât și în dezvoltarea la nivel european.
Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF)
În referire la capitolul 4.1 al Strategiei naționale, SISF reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - și este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaționale, contextuale, geografice aparținând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere cât și pe cele ale Uniunii Europene. Având în vedere aderarea la UE, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin Planul de Acțiune Schengen, revizuit în 2008.
SISF este alcătuit din următoarele componente interdependente și subsisteme:
a) Componenta operațională: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaționale;
b) Componenta tehnică: subsistemul infrastructură; subsistemul de supraveghere a frontierei;
c) Subsistemul privind controlul la trecerea frontierei;
d) Subsistemul IT, subsistemul comunicații mobile radio, subsistemul comunicații fixe, subsistemul comunicații voce date;
e) Subsistemul mobilitate;
f) Subsistemul logistic integrat.
În vederea îndeplinirii obligațiilor ce îi revin ca stat membru, dar și ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la spațiul Schengen, România și-a propus să atingă următoarele obiective prin intermediul Facilității Schengen:
1. Întărirea controlului la frontiera externă și a supravegherii zonei frontierei externe, precum și protecția împotriva criminalității transfrontaliere.
Acest obiectiv va acoperi parțial nevoile legate de următoarele sisteme:
1. Subsistemul infrastructură
2. Subsistemul supraveghere la frontieră
3. Subsistemul de control la trecerea frontierei
4. Subsistemul mobilitate
5. Subsistemul suport logistic integrat
2. Creșterea capacității de control prin sporirea posibilităților de furnizare și acces la date.
Acest obiectiv va acoperi parțial nevoile legate de următoarele sisteme:
1. Subsistemul de control la trecerea frontierei
3. Subsistemul comunicații voce date
4. Subsistemul comunicații mobile radio
5. Subsistemul comunicații fixe
Stabilirea unor coordonate și mecanisme stabile este esențială în vederea îndeplinirii obiectivelor și măsurilor stabilite pentru aderarea la spațiul Schengen.
În continuare prezentăm o scurtă descriere a cadrului general stabilit până acum de către autoritățile române din punct de vedere legislativ și instituțional în legătură cu aderarea la spațiul Schengen.
Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din acquis-ul Schengen, care de altfel constituie baza Deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în 2011, rămâne un obiectiv strategic pentru partea română.
Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este un element cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument important în menținerea securității interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migrației ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui implementat la diferite niveluri. Conform Catalogului Schengen, cele patru nivele pot fi identificate în structura Strategiei naționale.
1. Activități în țări terțe, în special în țări de origine și de tranzit, incluzând colectarea informațiilor de la ofițerii de legătură cât și rolul cheie al oficiilor consulare străine în procesul emiterii vizelor.
2. Cooperarea internațională la frontieră.
3. Măsuri privind frontiera externă: managementul frontierei (controlul și supravegherea la frontieră).
4. Alte activități desfășurate pe teritoriul statelor membre Schengen sau între statele membre Schengen.
Filtrul I - Activități desfășurate în țări terțe, în special în cele de origine și de tranzit
În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.1 al Strategiei naționale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanță al migrației ilegale și al altor forme de criminalitate transfrontalieră și a prezenta activitățile desfășurate în țările terțe, în special în cele de origine și de tranzit.
Principalele instituții cu competențe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:
a) Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare și Direcția Generală pentru Afaceri Consulare;
b) Ministerul Administrației și Internelor - atașați de afaceri interne și ofițeri de legătură;
c) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - operatorii economici care desfășoară activități de transport internațional de bunuri și mărfuri și/sau persoane;
d) Ministerul Apărării Naționale - atașați de apărare;
e) Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
(i) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
(iii) Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.
Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României și al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate în momentul acordării vizei, precum și atunci când pasagerii se află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor și interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenția semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenția Schengen.
În cadrul Strategiei naționale s-au stabilit ca următoarele sub-obiective ale acestui filtru să fie finanțate prin Facilitatea Schengen:
1. Adoptarea și implementarea procedurilor și politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a ușura migrația legală/turismul prin:
a) adoptarea sistemului național IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize - Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem;
b) reabilitarea la standarde Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spații speciale de procesare a vizelor;
c) furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor și a documentelor pierdute;
d) instruirea personalului cu atribuții consulare privind aplicarea procedurilor UE în domeniul procesării cererilor de viză pe termen scurt.
Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Administrației și Internelor.
Filtrul II - Cooperarea internațională la frontieră
În referire la capitolul 3.3.2 al Strategiei naționale, filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între țările vecine cât și între statele membre UE și alte state din zonă, ținând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu poate fi realizat de un singur partener.
Principalele instituții cu atribuții în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe;
b) Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Unitatea Națională EUROPOL, Biroul Național Interpol, Biroul SIRENE;
c) Autoritatea Națională a Vămilor;
d) Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
(i) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
(iii) Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.
e) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Prin actuala strategie nu au fost stabilite sub-obiective pentru acest filtru.
Filtrul III - Controlul și supravegherea frontierei de stat a României
În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.3 al Strategiei naționale, activitățile din acest filtru vizează asigurarea controlului la frontieră așa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât și aplicarea în consecință a legii.
Principalele instituții cu atribuții în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Administrației și Internelor
(i) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
(îi) Oficiul Român pentru Imigrări;
b) Autoritatea Națională a Vămilor;
c) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
f) Ministerul Apărării Naționale;
g) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
h) Garda Națională de Mediu.
Controlul la frontieră constă în:
1. Control la trecerea frontierei - cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei pentru a se asigura că persoanele și bunurile acestora, precum și mijloacele de transport sunt autorizate să între sau să iasă de pe teritoriul statelor membre;
2. Supravegherea frontierei - supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei (PTF) și supravegherea PTF în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontieră, are la bază analiza de risc pentru securitatea internă și amenințările care pot afecta securitatea frontierei.
Prin Strategia națională de management integrat a frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 au fost stabilite următoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmează să fie finanțate prin Facilitatea Schengen:
1. Furnizarea infrastructurii, locațiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilități portuare, infrastructura de comunicații, în concordanță cu cerințele Schengen, din cadrul punctelor de trecere a frontierei;
2. Asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontieră și pentru diferite tipuri de situații operative, necesar pentru dezvoltarea controlului și supravegherii la frontieră, în concordanță cu cerințele Schengen;
3. Construirea sau modernizarea comunicațiilor și sistemelor IT compatibile și interoperabile cu SIS II.
Filtrul IV - Alte activități desfășurate în interiorul teritoriului României
În conformitate cu prevederile capitolului 3.3.4 al Strategiei naționale, filtrul IV asigură, pe deo parte sprijinul necesar în desfășurarea operațiunilor de supraveghere și control la frontieră și pe de altă parte măsuri de compensare atunci când se va renunța la controalele realizate la frontiera internă a UE.
Principalele instituții cu atribuții în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Administrației și Internelor:
(i) Inspectoratul General al Poliției Române;
(îi) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române;
(iii) Oficiul Român pentru Imigrări;
(iv) Direcția Generală de Pașapoarte;
(v) Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
(vi) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;
(vii) Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor;
(viii) Inspectoratul General de Aviație.
c) Ministerul Afacerilor Externe.
d) Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:
(i) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
(iii) Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.
e) Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale;
f) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
h) Serviciul de Telecomunicații Speciale;
i) Serviciul Român de Informații;
j) Autoritatea Națională a Vămilor;
k) Garda Națională de Mediu;
l) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în cadrul măsurilor de prevenire a migrației ilegale și a infracțiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung, dar și pe termen scurt pentru cetățenii statelor cu potențial migrator; aceste măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul național îmbunătățind căutarea, controlul și supravegherea pe baza informațiilor, în concordanță cu legislația națională și acolo unde există, în baza acordului de cooperare polițienească încheiat conform art. 39 alin. (4) și (5) din Convenția Schengen, sau în baza altor acorduri internaționale la care România este parte.
Prin Strategia națională au fost stabilite următoarele sub-obiective ale acestui filtru care urmează să fie finanțate prin Facilitatea Schengen:
1. Să realizeze, să modernizeze și să interconecteze sistemul IT și de comunicații;
2. Să asigure capacitatea instituțională și resurse umane adecvate;
3. Să asigure infrastructura adecvată și să doteze cu echipamentul specific activităților desfășurate în acest filtru.
4.1.1. Documente strategice
În conformitate cu prevederile secțiunii 1 din Strategia națională privind aderarea la spațiul Schengen pentru perioada 2008-2011, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540/2008, în contextul negocierilor pe Capitolul 24 JAI, statele membre UE au solicitat țărilor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acțiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la spațiul Schengen.
La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinței de Aderare la UE, Documentul de Poziție pe Cap. 24 "Justiție și Afaceri Interne", având ca anexă Planul de Acțiune Schengen (PAS).
Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă de tranziție. A fost evidențiat faptul că Planul de Acțiune Schengen va fi monitorizat și revizuit anual, astfel încât, la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile minimale pentru a adera la spațiul Schengen.
De atunci, Planul de Acțiune Schengen a fost revizuit, în mod regulat. Ultima revizuire a avut loc în anul 2009. Structura Planului de Acțiune Schengen are la baza modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secțiune indică acquis-ul Schengen relevant, descriind situația curentă, și totodată măsurile legislative, instituționale, administrative și tehnice pentru adoptarea și implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu date limită de execuție. De asemenea, sunt indicate și instituțiile cu responsabilități în implementarea acestor măsuri.
Planul de Acțiune Schengen face distincția clară între momentul aderării la Uniunea Europeană și momentul aderării la Convenția Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în două etape, acoperind atât perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, cât și perioada post-aderare, până la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline).
Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României pentru 2007-2010 se axează pe activitățile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera externă a UE. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini: referitoare la construcția și modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de către administrațiile locale respective împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cât și sarcini ce vizează servicii de implementare a reglementărilor Schengen și care sunt realizate de către Poliția de Frontieră Română, Poliția Română, Oficiul Român pentru Imigrări.
Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită și aprobată la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor românești și nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost recunoscute de către Comisia Europeană care, în consecință, a deschis un program multianual Phare, pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document.
Prezentul program susține, în mod direct, "Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010", aprobată prin HG nr. 324/2007, document de politică strategică aprobat de către Guvernul României și aplicabil tuturor autorităților românești cu responsabilități la frontiere.
În conformitate cu prevederile punctului 4 al Capitolului I din Strategia națională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăți capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin:
(a) adoptarea și implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei;
(b) combaterea statutului României de țară de origine, tranzit și destinație a victimelor traficului de ființe umane;
(c) lupta împotriva migrației ilegale, în contextul creșterii previzibile a migrației la granița externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de măsuri având ca scop adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituțională și investiții pentru lucrări de construcții civile, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate.
Investițiile sunt destinate modernizării și dezvoltării infrastructurii la frontieră și, de asemenea, dezvoltării și eficientizării supravegherii și controlului la frontiere, într-un concept integrat, așa cum este definit în Strategia națională.
Prezentul Plan indicativ este elaborat astfel încât să poată susține un număr de "Măsuri Instituționale" și "Măsuri Administrative/Tehnice" cuprinse în versiunea 2008 a Planului de Acțiune Schengen (PAS), pentru România, și anume:
PAS Secțiunea l - Controlul la frontieră
Trecerea Frontierei Interne
● Implementarea procedurilor de control a persoanelor la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere interne și eliminarea obstacolelor care restricționează traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne.
Trecerea Frontierei Externe
● Implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2007-2010;
● Implementarea programului de achiziție a echipamentului operațional, conținut în Planul Unic Multianual de Investiții;
● Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen și cu cele ale Planului Unic Multianual de Investiții;
PAS Secțiunea V - Cooperare polițienească
● Dezvoltarea capacității cooperării internaționale a Ministerului Administrației și Internelor, atât la nivel central, cât și la nivel local;
● Proiectarea și realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC);
● Implementarea programelor de instruire a personalului.
PAS Secțiunea VII - Arme de foc și muniții
● Dezvoltare instituțională a Registrului Național al Armelor, în conformitate cu Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare și cu Directiva Consiliului 91/477/CEE din 18.06.1991 privind controlul achiziției și deținerii de arme.
PAS Secțiunea lX - Sistemul Informatic Schengen
● Rețea de comunicații voce și date pentru Ministerul Administrației și Internelor.
● Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen.
● Componente de radiocomunicații mobile profesionale (PMR) - standard TETRA.
● Sistemul Informatic Național de Semnalări, compatibil cu SIS II.
Strategia Poliției de Frontieră pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcțiile și programele globale ale Poliției Române de Frontieră pentru perioada menționată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor, activităților și acțiunilor aparținând instituțiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandărilor prevăzute în Raportul Periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, Capitolul 24 - Cooperarea în domeniul Justiției și Afacerilor Interne.
Strategia Poliției de Frontieră pentru Securitatea Frontierei de Stat urmărește coordonarea unitară de către toate structurile Poliției de Frontieră Română, la nivel central și teritorial a măsurilor, activităților și acțiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea și evidența infracțiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilități cu normele și procedurile comunitare privind controlul și supravegherea punctelor de trecere a frontierei.
Strategia națională urmărește întărirea capacităților operaționale și activitățile specifice ale Poliției de Frontieră Române, inter-operabilitatea cu alte instituții naționale specializate în managementul de frontieră, cu alte organisme similare ale statelor membre UE și ale țărilor vecine pentru combaterea infracțiunilor transfrontaliere și pentru fluidizarea traficului legal de persoane și bunuri la frontieră.
În referire la Sistemul Informatic Național de Semnalări au fost întreprinse următoarele acțiuni:
a) a fost actualizat Planul de Acțiune Schengen, capitolul IX Sistemul informatic Schengen, Măsuri tehnice - cu termenul limită 31.12.2009;
Coordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizată de Comisia națională de autoevaluare Schengen, un organism înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naționale de autoevaluare Schengen, cu modificările și completările ulterioare. Acest organism stabilește condițiile necesare de administrare pentru ca instituțiile române cu responsabilități în domeniul Schengen să determine o reacție activă în raport cu cerințele de aderare la spațiul Schengen.
Comisia este alcătuită din câte un reprezentant al instituțiilor cu responsabilități în domeniul Schengen. Președintele Comisiei naționale de autoevaluare Schengen este ministrul administrației și internelor.
În conformitate cu prevederile articolului 4 lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, cu modificările și completările ulterioare Comisia națională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul și Consiliul interministerial de afaceri interne și justiție asupra activității desfășurate și măsurilor dispuse. Comisia se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar.
În ceea ce privește sistemul de management și control al Facilității Schengen a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituțional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea și auditarea utilizării fondurilor acordate prin Facilitatea Schengen, cu modificările și completările ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C(2007) 1417 a Comisiei Europene, cu modificările ulterioare.
Scurtă descriere a responsabilităților Poliției de Frontieră Române, Autorității Vamale și a Poliției Române
Poliția de Frontieră Română (PFR)
În concordanță cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, ofițerii PFR sunt funcționari publici cu statut special.
Conform art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările și completările ulterioare, PFR este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce îi revin referitoare la supravegherea și controlul frontierelor României, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea interioară și canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în concordanță cu art. 2, lit. a) din OUG nr. 104/2001, jurisdicția reprezintă suprafața teritoriului național constituită din zona de frontieră - 30 de km de la linia de frontieră în interiorul teritoriului național -, zonele aeroportuare și portuare localizate în afara țării, deschise traficului internațional, Dunărea interioară și Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare și marea teritorială și zona contiguă și zona economică exclusivă a României, în care Poliția de Frontieră Română își exercită atribuțiile conform legii), în zona contiguă și în zona economică exclusivă, menținând ordinea și liniștea publică, în jurisdicția proprie, în condițiile stipulate de către lege.
În jurisdicția sa, Poliția de Frontieră Română are următoarele responsabilități:
a) efectuează supravegherea și controlul la frontieră, previne și combate migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră, precum și orice alte încălcări ale regimului frontierei de stat;
b) apără viața, integritatea și libertatea persoanelor, proprietatea publică și privată, alte drepturi și interese legale ale cetățenilor și comunității;
c) controlează documentele în vederea trecerii frontierei la punctele de trecere a frontierei deschise traficului internațional, în zonele de intrare și ieșire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic și treceri simplificate sau alte locații, în conformitate cu prevederile legale;
d) asigură fluența pasagerilor și traficului de bunuri, într-o manieră corectă și civilizată, prin intermediul punctelor de trecere a frontierei, împreună cu alte autorități care au, conform legii, competențe de control referitoare la trecerea frontierei de stat;
e) asigură controlul trecerii frontierei de stat, în condițiile legii, a armelor de foc, munițiilor, armelor de apărare și munițiilor acestora, explozivilor, substanțelor toxice și radioactive;
f) efectuează supravegherea, prin observație directă și permanentă, a spațiului aerian circumscris frontierei de stat și mării teritoriale;
g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor referitoare la frontiera de stat și trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau organizații internaționale ori regionale.
Autoritatea Națională a Vămilor
Autoritatea Națională a Vămilor are personalitate juridică, este o instituție specializată a administrației publice centrale, finanțată de la bugetul de stat, este organizată și funcționează sub autoritatea Ministerului Finanțelor Publice și în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Organizarea și funcționarea sa sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Autoritatea Națională a Vămilor exercită, în cadrul politicii vamale naționale, atribuțiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră și ies din țară.
Autoritatea Națională a Vămilor este împuternicită să exercite controlul mijloacelor de transport și bunurilor, precum și a bunurilor și valorilor aparținând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieșirea lor din țară.
Personalul vamal este investit cu exercițiul autorității publice și are dreptul de a escorta la biroul central al vămii persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate nu poate fi stabilită în condițiile legii.
Echipele mobile ale autorității vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească.
În cazul unor infracțiuni flagrante, personalul vamal este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziția procurorului, împreună cu documentele întocmite și mijloacele de probă.
Personalul vamal este îndreptățit, în scopul exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror ambarcațiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime și fluviale, precum și în aria portuară.
Autoritatea vamală poate verifica bunurile subiect al reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul țării.
În timpul controlului și verificării exercitate de personalul vamal care are competențe în acest sens, pot fi reținute de la persoanele fizice și juridice documentele de orice tip sau pe orice suport care pot facilita îndeplinirea misiunii de control.
Reținerea documentelor este bazată pe un protocol. În acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:
a) verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri subiect al regimului vamal, precum și orice alte obiective;
b) obțină, în limitele legii, mostre care să fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificării și examinării bunurilor;
c) efectueze investigații, supravegheri și verificări în cazul unor situații de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale;
d) desfășoare activitățile necesare în vederea gestionării riscului;
e) exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România și alte țări, în scopul verificării conformității cu regulamentele vamale;
f) identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum și persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor de la punctul a);
g) participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor;
h) coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administrații vamale străine, în limitele legii și cu respectarea obligațiilor ce revin din convențiile și acordurile la care România este parte;
i) obțină, proceseze și utilizeze informații specifice necesare prevenirii și combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri.
Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că Poliția Română face parte din Ministerul Administrației și Internelor și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică și privată, prevenirea și identificarea infracțiunilor, apărarea ordinii publice și a securității, conform legii.
Structurile Poliției Române care asigură și/sau participă la lupta împotriva criminalității transfrontaliere sunt: Direcția de Investigare a Fraudelor și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate.
Direcția de Investigare a Fraudelor are ca principale atribuții protejarea proprietății publice și private, apărarea intereselor cetățenilor și sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor și a grupurilor infracționale locale și străine care încalcă legislația vamală, aduc prejudiciu economiei naționale, sistemului financiar, proprietății publice și private și intereselor legale ale cetățenilor.
Conform prevederilor legale, Direcția de Investigare a Fraudelor organizează și desfășoară acțiuni operative privind fraudele vamale și, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind încălcarea legislației vamale (fraude vamale, operațiuni de import-export, etc.) pe întreg teritoriul național.
Direcția de Investigare a Fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal și, la nivelul fiecărui inspectorat județean de poliție, există ofițeri specializați în investigarea fraudelor în domeniul vamal.
Conform prevederilor legale, Direcția de Investigare a Fraudelor este structura specializată în investigarea infracțiunilor economico-financiare în vederea obținerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice și private, săvârșite prin încălcarea legislației vamale, în cooperare cu Autoritatea Națională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), Oficiul Român pentru Imigrări.
DCCO este structura specializată în identificarea și cercetarea faptelor circumscrise crimei organizate (traficul de ființe umane, droguri și materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărți de credit și cărți de credit contrafăcute, traficul internațional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea și evaluarea formelor specifice de crimă organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează criminalitatea.
DCCO are în competența sa de investigare și cercetare următoarele infracțiuni:
a) contrafacerea de monedă și punerea în uz a monedelor străine contrafăcute, a cărților de credit și a cecurilor de călătorie;
b) infracțiuni comise prin internet;
c) traficul național și internațional de droguri, substanțe chimice și precursori, precum și consumul ilicit de droguri;
d) traficul de organe și ființe umane, adopțiile internaționale ilegale, rețelele de emigrări și imigrările clandestine;
e) traficul internațional cu materiale strategice;
f) traficul internațional cu vehicule furate;
g) spălarea de bani rezultați din infracțiunile menționate mai sus.
Pentru a-și putea îndeplini atribuțiile, DCCO cooperează cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea Națională a Vămilor, cu structuri și alte instituții ale administrației naționale, agenții și organizații neguvernamentale.
La nivel regional și internațional, există relații de cooperare cu instituții cu atribuții similare, în special cele din statele membre UE sau asociate, precum și cu instituții internaționale cu competențe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, Programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE).
4.2. OBIECTIVE DETERMINATE PENTRU ACCESAREA FACILITĂȚII SCHENGEN
Se urmărește implementarea proiectelor care au următoarele obiective:
1. Întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe și protecția împotriva infracțiunilor la punctele de trecere a frontierei;
2. Sporirea abilităților de control prin creșterea capacității privind stocarea de date și accesul la date.
Întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe și protecția împotriva infracțiunilor la punctele de trecere a frontierei
Întărirea controlului și supravegherii la frontierele externe este elementul cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Vor fi implementate numeroase măsuri cu scopul de a se atinge obiectivele menționate mai sus.
Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate condiții specifice pentru îndeplinirea controalelor și supravegherii la frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziția și dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructură, a echipamentelor IT și de comunicații, a vehiculelor speciale, precum și a echipamentului de securitate și a mecanismelor specifice.
Modernizarea punctelor de trecere a frontierelor la frontiera externă, a punctelor consulare și a facilităților de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se dorește a fi continuat prin intermediul Facilității Schengen.
O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor și dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor.
Îmbunătățirea abilității de control prin creșterea capacității de stocare a datelor și de acces la date
Principalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naționale conținând date referitoare la Schengen și a sistemului de comunicații corespondent. Baza de date va furniza informații și date necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii și va îmbunătăți și facilita schimbul de date, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. O precondiție ca România să poată avea acces la Sistemul Informatic Schengen este ca mediul național IT să fie capabil să furnizeze date pentru SIS II și VIS.
4.3. Rezultate așteptate și impact scontat
Cel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007- martie 2010 va fi dezvoltarea Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei, prin îmbunătățirea cunoștințelor și a abilităților personalului român pentru întreaga gamă a activităților prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei și responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS și dezvoltarea sistemului de schimb de date și de comunicații la nivel operațional, între autoritățile naționale și agențiile similare din UE și statele vecine.
Frontierele României, în lungime de aproximativ 2.000 de km, din care: frontiera cu Moldova 681,3 km, Ucraina 649,4 km, Marea Neagră 193,5 km și frontiera cu Serbia 546,4 km - reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierelor și introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor reprezintă un obiectiv major nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană.
Scurtă descriere a proiectelor anterioare finanțate de UE
Programul Național PHARE 1999
RO9907.01.02/01 - Achiziția de Mijloace Mobile
BUGET TOTAL 4.000.000 Euro
● Creșterea mobilității auto la frontiera de nord și est prin achiziția de SUV (122 autovehicule);
● Creșterea mobilității navale la frontiera de est prin achiziția de bărci (47 de ambarcațiuni pentru patrulare).
RO9907.01.02/02 - Achiziția de mijloace pentru Asistența Tactică
BUGET TOTAL 2.800.000 Euro
● Achiziția de echipamente individuale;
● Achiziția de echipamente colective în vederea îmbunătățirii performanțelor operaționale (uniforme pentru condiții extreme, pelerine de ploaie, veste antiglonț, mănuși, șosete, cizme, cizme de cauciuc, computere, imprimante, detectoare de CO2, cititoare optice, lanterne, lămpi cu UV).
Programul Național PHARE 2000
RO0006.16.01.03 Mobilitate
BUGET TOTAL 4.440.000 Euro
Achiziție de echipamente pentru mobilitatea navală și auto
Au fost contractate și furnizate următoarele tipuri de echipamente: 47 SUV, 17 ambarcațiuni, 5 șalupe fluviale, 46 autovehicule de intervenție.
RO0006.16.01.04 Supraveghere
BUGET BUDGET 4.950.000 Euro
" Achiziție de echipamente de supraveghere pentru frontiera de nord și est.
Rezultate: au fost contractate și distribuite următoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe timp de noapte; 72 binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 sisteme portabile cu infraroșu; 8 vehicule speciale de supraveghere.
RO0006.16.01.05 Suport Tactic
BUGET TOTAL 1.330.000 Euro
Rezultate: Au fost achiziționate și furnizate următoarele echipamente: 1250 uniforme și 20.000 perechi de șosete; 4500 perechi de cizme; 4300 perechi de cizme de cauciuc; 62 computere, 31 imprimante și 48 cititoare optice de documente; 1500 uniforme; 6750 uniforme de vară și 5625 cizme de iarnă.
Programul Național PHARE 2001
RO 0107.16.03- Achiziție de echipamente pentru documente falsificate
Au fost furnizate 10 comparatoare videospectrale.
RO 0107.16.04 Comunicații
BUGET TOTAL 2.350.000 Euro
Realizarea unei rețele moderne de transfer date-voce între IGPF și unitățile de la frontiera cu Ucraina și Moldova.
Rezultate: Echipamentele au fost livrate și instalate. Sistemul este funcțional.
Programul Național PHARE 2002
2002/000-586.04.14.01.01 - Îmbunătățirea capacității de intervenție a ofițerilor operativi
BUGET TOTAL: 9.882.500 Euro
Au fost contractate și livrate următoarele echipamente pentru suportul tactic și mobilitate:
Truse criminalistice universale - 13, Camere foto - 20, Lanterne - 34, Kit de testare droguri - 17, Endoscoape - 28, Echipamente de detectare pentru documente falsificate - 38, Lămpi UV - 129, Echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor - 48, Seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor - 43, SUV - 165, Motociclete - 152, Nave pentru supraveghere și control pentru porturi - 12, Nave de abordaj și control - 10, Nave speciale pentru lacuri și ape puțin adânci - 6, Nave cu motor atașat - 20.
Programul Național PHARE 2003
RO/2003/005-551.04.12.04- Comunicații fixe
BUGET TOTAL: 5.130.858 Euro
Extinderea sistemului de comunicații la frontiera de est și nord.
A fost achiziționat un sistem cu echipamente ce includ rețea de microunde, fibră optică pentru bandă largă (WAN), precum și pentru rețeaua locală ce include turnuri de comunicație, switch-uri, routere (pentru județele Botoșani și Suceava).
RO/2003/005-551.04.12.05- Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere și Control al Traficului Maritim la Marea Neagră-faza I
BUGET TOTAL: 4.904.450.55 Euro
Implementarea infrastructurii de comunicații pentru interconectarea elementelor sistemului integrat pentru observare, supraveghere și control al traficului la Marea Neagră folosind echipamente de comunicații radio, fibră optică și lucrări de construcție (turnuri de comunicații, sheltere, camere tehnice).
RO/2003/005-551.04.12.06 - Furnizare de echipamente de supraveghere
BUGET TOTAL: 260.000 Euro
Furnizarea echipamentelor de control (kituri de testare a drogurilor - 15 bucăți și spectrografe pentru detectarea drogurilor și explozibililor - 10 bucăți).
Program Național Multianual PHARE 2004-2006
2004/016-772.03.04/02.A1 - Furnizare
Furnizarea Navelor PFR pentru supraveghere și control a Frontierei Albastre - 5 bucăți
2004/016-772.03.04/02.B1 - Furnizare
Comunicații și IT: Extinderea sistemului de comunicații la frontiera de est și nord
Va fi realizat un sistem ce include echipamente pentru rețeaua de microunde, fibră optică pentru banda largă (WAN), precum și pentru rețeaua locală ce include turnuri de comunicație, switch-uri, router-e (pentru Timiș, Caraș - Severin, Mehedinți, Satu Mare și Maramureș).
2004/016-772.03.04/02.B2 - Furnizare comunicații și IT
Elaborarea și implementarea sistemului de comunicații mobile pentru PFR
BUGET TOTAL: 4.868.900 Euro
Se implementează standardele TETRA pentru realizarea sistemului de comunicații mobile digitale radio pentru județele Iași, Vaslui, Galați.
Detalii privind situația curentă referitoare la măsurile propuse
Referitor la implementarea în România a Sistemului Informatic Național de Semnalări, trebuie notat că sistemele MAI aflate în prezent în funcțiune nu îndeplinesc în totalitate nevoile operaționale, de investigație și de coordonare ale serviciilor MAI.
Nevoile identificate sunt următoarele:
a) inconsistența și duplicarea datelor;
b) parte din informațiile necesare nu sunt computerizate;
c) acces limitat la date;
d) datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe diferite tehnologii;
e) informațiile comune diferitelor baze de date au formate diferite și acest lucru creează mari probleme la schimbul de date între instituții.
În ceea ce privește componenta SIRENE, nevoile identificate sunt următoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor Biroului SIRENE, o schemă operațională de personal, instruirea operatorilor. Lipsa competenței personalului are o importanță deosebită. Este important să se asigure un nivel ridicat de control al frontierelor, instrumentele necesare fiind SIS II și Biroul SIRENE.
Referitor la componenta VIS, aflată în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntă cu creșterea migrației ilegale ca și în restul zonei UE. Aderarea la spațiul UE a făcut din România un punct de atracție, devenind o destinație sau o țară de tranzit către celelalte state membre UE.
Urmare a Documentului de Poziție asupra Capitolului 24 - JAI, România a elaborat Planul de Acțiune Schengen (PAS), ce include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere și control la frontieră, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea polițienească, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciară pe probleme infracționale, incluzând extrădarea, armele și munițiile, SIS, VIS și protecția datelor personale. PAS e monitorizat și actualizat anual, astfel încât și ulterior aderării la UE, documentul să întrunească criteriile minime de implementare a Convenției Schengen.
Poziția Comună a UE emisă la încheierea negocierilor pe Capitolul 24 - JAI, subliniază faptul că implementarea Planului de Acțiune Schengen va trebui accelerată considerabil și orice întârziere referitoare la termene trebuie evitată.
Unul dintre punctele critice în managementul migrației și al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menționat mai sus, este procesarea aplicațiilor pentru viză. Principalele instituții implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (MAE) (prin Direcția Generală Afaceri Consulare și prin birourile consulare din străinătate) și Ministerul Administrației și Internelor.
În acest context, capacitatea MAE de a implementa acquis-ul Schengen reprezintă una dintre principalele priorități. Acest proiect va intensifica acțiunile operaționale în domeniu și împreună cu echipamentul achiziționat va îmbunătăți implementarea politicilor de viză atât în domeniul infrastructurii cât și a sistemului IT.
Procesarea aplicațiilor pentru vize de către misiunile diplomatice române și de către birourile consulare se realizează în concordanță cu procedura, care va fi progresiv armonizată cu procedurile existente în spațiul Schengen.
România a beneficiat de un proiect PHARE pentru crearea unei rețele IT on-line - sistemul visa on line. Acest sistem conectează în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Național de Vize din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structură înființată în aprilie 2001) și Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. În cadrul celei de-a treia etape, finalizată la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare au fost conectate la sistemul visa on line.
Conectarea fiecărui nou birou consular la sistem trebuie însoțită de testarea echipamentului în cadrul sistemului și instruirea ofițerilor din cadrul birourilor consulare. Conform statisticilor Centrului Național de Vize (CNV) după terminarea celei de-a doua etape, peste 90% din aplicațiile pentru vize sunt procesate on - line.
Aplicațiile de vize care provin de la birourile consulare ce nu sunt conectate încă la sistemul visa on line sunt introduse în sistem de către operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrări verifică aplicațiile pentru vize ale cetățenilor din statele terțe care figurează pe lista neagră.
Personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor de călătorie și a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Această verificare corespunde, într-o mare măsură, celor stipulate în Manualul de Instrucțiuni Consulare Comune.
De la sfârșitul anului 2004, toate oficiile diplomatice și consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de călătorie false sau contrafăcute, corespunzător ariilor cu risc scăzut*1). În cazul oricărui document suspect, ofițerul trebuie să ceară sprijinul autorităților locale și consulatelor străine acreditate în respectivul stat. Este o cooperare ad-hoc între consulul român și omologii săi din oficiile consulare și diplomatice din statele membre UE.
*1) Kit-ul conține retroproiector, 30 x microscop, spectru color/8 x precizie crescută, Lampi UV, pensete profesionale/oțel, ne-magnetice, 125 mm, cadre de măsurare
Valoarea investițiilor pentru reamenajarea oficiilor consulare (conform recomandărilor și celor mai bune practici Schengen), în anul 2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane Euro. Investiții substanțiale au fost făcute la oficiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgorița, Madrid, Roma, Munchen, Bonn și Praga. În vederea asigurării standardelor minime de securitate, au fost făcute câteva investiții la oficiile din Berlin, Budapesta, Istanbul, Hong Kong și Shanghai.
În vederea continuării modernizării oficiilor consulare, MAE implementează investiții evaluate la aproximativ 3,3 milioane de Euro.
Investițiile au scopul de a asigura că toate oficiile consulare române care procesează și acordă vize corespund celor mai bune practici și recomandărilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitor la securitatea clădirilor și personalului consular. Următorul pas este de a îmbunătăți condițiile de informare publică, comunicarea între oficii, etc.
Proiectul va întări, de asemenea, cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Administrației și Internelor, facilitând comunicarea directă între oficiile consulare și punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanță critică deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta la furnizarea infrastructurii și echipamentelor necesare verificării on- line a tuturor datelor legate de viză, înainte de implementarea VIS în România.
Referitor la măsurile propuse de Poliția de Frontieră Română (PFR), structurile operative ale PFR, folosind toate ambarcațiunile și navele din dotare, trebuie să efectueze cu regularitate acțiuni de supraveghere care să asigure o acoperire permanentă a unei arii maritime de aproximativ 20.000 kmp (apele maritime interioare 753 Kmp, marea teritorială 4.487 Kmp, zona contiguă 4.460 Km2 și zona economică exclusivă 10.300 Kmp), frontiera fluvială și râul Prut 1.589 Km.
În apele maritime și fluviale au loc activități economice importante (transport de mărfuri și de persoane, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice, etc.) acestea creând premisele unor activități ilegale (migrația ilegală, contrabanda, traficul cu arme, muniții, materiale explozive, traficul de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc.). În zona contiguă sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj și extracție, conducte și cabluri submarine) care pot reprezenta ținta unor acțiuni teroriste cu consecințe economice și ecologice dezastruoase în întreaga zonă a Mării Negre.
Poliția de Frontieră Română trebuie să modernizeze flota navală, având în vedere concluziile prezentate de către Comisia Europeană asupra "Planului de Acțiune Schengen, frontiere albastre, Dunărea, Delta Dunării și SIS", dar și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate privind asigurarea supravegherii și controlului frontierei externe, având în vedere următoarele considerente:
a) deficitul de mijloace de mobilitate navală;
b) gradul de uzură a mijloacelor de mobilitate navală existente;
c) reglementările în vigoare, MARPOL și SOLAS, ce trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navală aparținând forțelor de ordine publică;
d) creșterea autonomiei de supraveghere, patrulare și intercepție a mijloacelor de mobilitate navală, prin achiziția/construcția de nave performante dotate cu echipamente moderne și tehnică cu un înalt grad de automatizare;
e) extinderea, spre larg, a sistemului integrat de observare și control la Marea Neagră - SCOMAR, prin achiziția de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate, precum și necesitatea unor unități de intercepție.
Datorită specificului construcției mijloacelor de mobilitate navală, acestea neexistând pe stocul nici unui producător, este necesar a se avea în vedere că de la semnarea contractului de achiziție a mijloacelor, intrarea efectivă în dotarea beneficiarului, în speță Poliția de Frontieră Română, durează între 10 luni și 24 luni.
Ca o prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală, este necesară achiziția următoarelor bunuri:
┌───┬─────────────────────────────┬───────┬────────────────────┬───────────┐ │ │ │ │ Propus a fi │Prioritar a│ │Nr.│ Mijloc de mobilitate navală │Deficit│ achiziționat din │ se │ │ │ │ │Facilitatea Schengen│achiziționa│ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │1. │Navă maritimă de │ 4 │ 3 │ 1 │ │ │supraveghere │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │2. │Navă maritimă de patrulare și│ 10 │ 6 │ 3 │ │ │intervenție │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │3. │Șalupă fluvială de patrulare │ 29 │ 16 │ 5 │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │4. │Ambarcațiuni de patrulare și │ 23 │ 20 │ 20 │ │ │intervenție │ │ │ │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │5. │Ponton de acostare │ 9 │ 9 │ 9 │ ├───┼─────────────────────────────┼───────┼────────────────────┼───────────┤ │6. │Modernizarea mijloacelor de │ │ │ │ │ │mobilitate navală │ │ │ │ └───┴─────────────────────────────┴───────┴────────────────────┴───────────┘
Notă: deficitul este corelat cu programul de scoatere din funcțiune al mijloacelor de mobilitate navală.
Situația actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală se prezintă astfel:
Reprezentarea grafică privind "Gradul de înzestrare cu mijloace de mobilitate navală" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociată).
Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziționate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătățirea semnificativă a supravegherii și controlului frontierei externe a UE la Marea Neagră și pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave și întărind componenta navală din cadrul Poliției de Frontieră Române.
După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic și nemaifiind în concordanță cu cerințele actuale al Poliției de Frontieră Române.
Reprezentarea grafică privind "Graficul de utilizare" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 31 (a se vedea imaginea asociată).
În prezent, supravegherea la marea teritorială și zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziționate de la Poliția Federală Germană de Frontieră ca o soluție provizorie, până la dotarea cu alte nave noi și performante; acestea au fost achiziționate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani.
Achiziția navelor maritime de patrulare și intervenție va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depășite, dotate cu echipamente din anii 70-80, nu au performanțe nautice și nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenția în marea teritorială în cazul unor ținte descoperite de SCOMAR care nu-și justifică prezența în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ținte care nu-și justifică prezența, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenția cu mijloacele existente este necesar un timp de 1- 2,5 ore, suficient de altfel pentru o țintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la țărm bunuri sau persoane.
Șalupele fluviale de patrulare vor acționa pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Dunăre și în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control a apelor fluviului Dunărea ce are regim de cale navigabilă internațională, în special de supraveghere și control a navelor sub pavilion al unui stat terț sau care vin dintr-un port al unui stat terț.
În prezent Poliția de Frontieră Română are în dotare doar 5 șalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.
Ambarcațiunile de patrulare și intervenție vor întări activitatea de supraveghere și control pe fluviul Dunărea și vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual, ambarcațiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.
Prin programul PHARE 2005 s-au achiziționat 50 de astfel de ambarcațiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.
În ceea ce privește sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navală, este necesar a fi avute în vedere următoarele considerații privind asigurarea fondurilor financiare pentru mentenanță și combustibil, necesare exploatării mijloacelor de mobilitate navală, propuse a se achiziționa prin Facilitatea Schengen.
Mijloacele de mobilitate navală propuse a se achiziționa prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a Uniunii Europene, pe Marea Neagră și pe Fluviul Dunărea și Delta Dunării (frontierele cu Ucraina, Moldova, Serbia și Muntenegru).
Termenul de garanție al mijloacelor de mobilitate navală este de 12 luni, în această perioadă mentenața fiind asigurată, pentru cazurile de garanție, gratuit de către constructor prin firmele specializate din România.
Ulterior acestei perioade, Poliția de Frontieră Română dispune de o Bază de Reparații Nave, ce este dotată cu echipamentele, dispozitivele, sculele și personalul necesar întreținerii acestor mijloace de mobilitate navală. De asemenea la această bază există și facilități de andocare a navelor.
Prin specificațiile tehnice propuse, o echipă formată din reprezentanți ai Bazei de Reparații Nave, se școlarizează la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde capacitățile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult, pentru nava maritimă de supraveghere și navele maritime de patrulare și intervenție echipa de service a bazei va fi școlarizată într-un centru autorizat al producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace.
De asemenea echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală este instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări și a service-ului cu mijloacele bordului.
Fondurile necesare pentru achiziționarea de piese de schimb, consumabile sunt asigurate anual prin bugetul Poliției de Frontieră Române.
De exemplu în cursul anului 2006, pentru asigurarea mentenanței mijloacelor de mobilitate navală, din buget a fost alocată suma de 2.970.000 lei (aproximativ 930.000 EURO).
Referitor la asigurare cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asigurată:
a) cantitatea de 500 tone motorină și 200 tone benzină (fondurile necesare achiziționării acestora au provenit din bugetul Poliției de Frontieră Române);
b) realocări bugetare în valoare de 318.641 RON (reprezentând 15 tone benzină și 153 tone motorină);
c) pentru achiziția de carburant naval, suma alocată a fost în 2007 de minim 800.000 RON (existent în buget) și de maxim 27.000.000 RON (funcție de rectificările și alocările bugetare ulterioare).
În cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 172.3 tone benzină și 572.1 tone motorină.
În cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 321 tone benzină și 927.7 tone motorină.
În ceea ce privește consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestră, structurile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră se vor asigura că, anual, vor fi stipulate în bugetul instituției sumele necesare pentru funcționarea normală a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenți, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea funcționării mijloacelor de mobilitate achiziționate prin Facilitatea Schengen vor fi prevăzute, anual, prin buget, în conformitate cu prevederile Programului Anual de aprovizionare tehnico-materială și financiară.
Referitor la mobilitatea terestră:
În cadrul proiectului Phare RO 9907.01.02/01 - Mobilitate auto și navală, vehicule de teren (122 autoturisme Nissan Terrano) și bărci cu motoare suspendate (47 bucăți tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu Ucraina și Moldova.
În cadrul proiectului Phare RO 0006.16.01.03 - Mobilitate auto și navală, mai multe vehicule de teren (47 autoturisme Nissan Terrano), bărci cu motoare suspendate (17 garnituri Harpoon Open), 36 vehicule de intervenție și 5 bărci de patrulare pe râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina și Moldova.
Prin proiectul Phare RO 2002/000-586.04.14.01.02 - Mobilitate auto și navală, au fost procurate următoarele echipamente:
a) 165 vehicule de teren de intervenție;
c) 12 bărci de control și supraveghere a porturilor;
d) 10 ambarcațiuni de abordaj și control;
e) 6 bărci speciale pentru lacuri și suprafața Dunării;
f) 20 bărci cu motoare suspendate la frontiera cu Moldova, Ucraina și Iugoslavia.
În prezent mobilitatea navală pentru patrulare și supraveghere este acoperită în proporție de 61%. Din acest echipament operațional, majoritatea unităților sunt uzate moral și s-a propus înlocuirea lor.
În prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul activităților operative pentru structurile PFR este de 54%, la viitoarele frontiere externe ale UE (N+E), respectiv 39% la cele de la frontiera de sud și vest. Pe viitor aceste lipsuri în dotare vor trebui reglementate.
Pentru acoperirea nevoii de 4607 mijloace de mobilitate terestră, pentru frontiera de sud și de vest, pentru 2007-2008, este propusă procurarea prin leasing financiar, cu o valoare totală estimată de 63 milioane RON.
În perioada 2007 - 2010, unele mijloace de mobilitate terestră aflate în funcțiune vor fi dezmembrate și reutilizate. Intrate în folosința Poliției de Frontieră Română după anul 1994, ele au fost fabricate anterior acestui an și vor fi în concordanță cu termenii legali de reutilizare, după cum urmează:
a) vehicule speciale de patrulare pentru transport (4x4) ARO, aproximativ 200 complete;
b) vehicule speciale de patrulare pentru acțiuni operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 complete;
c) vehicule speciale pentru transportul persoanelor reținute temporar, 8 complete;
d) alte mijloace de mobilitate terestră, de proveniență indigenă, uzate și scoase din funcțiune, care și-au îndeplinit perioada legală de funcționare și a căror reparare și mentenanță ar costa prea mult.
În conformitate cu "Propunerea de achiziție din fondurile Facilității Schengen" este o discrepanță vizibilă între nevoile reale de mijloace de mobilitate terestră și cele prevăzute în tabelele de mai jos:
a) înlocuire și piese de schimb pentru vehicule, 285 necesare, 8 existente, un deficit de 277;
b) vehicule speciale pentru transportul persoanelor, microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536;
c) vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80 necesare, 4 existente, un deficit de 76;
d) transport special pentru persoanele reținute temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114;
e) motociclete - 1375 necesare, 155 existente, un deficit de 1220;
f) snowmobile - 640 necesare, 4 existente, un deficit de 636;
g) microbuze - 167 necesare, 15 existente, un deficit de 152;
h) autobuze - 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25;
i) puncte de comanda mobile - 181 necesare, 0 existente, un deficit de 181.
Ținând cont de faptul că locațiile Poliției de Frontieră Române au fost construite în perioada 1960 - 1975 și din cauza uzurii fizice și arhitecturii învechite, sunt necesare lucrări de reabilitare și modernizare de mare amploare astfel încât condițiile de lucru să fie conforme cu cerințele UE.
Datorită noului concept de acțiune al Poliției de Frontieră Române, este necesar ca locațiile (clădirile) acesteia să asigure un acces rapid la mijloacele de comunicație în scopul unor acțiuni rapide în sectorul aflat în responsabilitate: să fie localizate în centrul orașelor reședință de județ pentru a facilita schimbul de informații cu alte instituții române și străine pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; să fie localizate lângă utilități (rețele de apă și energie) în conformitate cu standardele de lucru UE.
Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:
a) construirea de noi locații, respectând nevoile operaționale menționate mai sus, în mod special la frontiera externă a UE. Aceste locații le vor înlocui pe cele existente în afara orașelor, la frontieră;
b) modernizarea și repararea locațiilor operative ale Poliției de Frontieră Române care sunt bine situate, lucrările urmând a fi axate pe reabilitarea structurii și teraselor, reabilitarea și renovarea tâmplăriei, instalații noi, partajări noi conforme cu nevoile operative.
Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și Rețeaua de Comunicații Date Voce (RCDV)
a) comunicații mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile MAI;
b) comunicații mobile de voce criptate: sporirea interoperabilității și coordonării între structurile MAI;
c) implementarea Sistemului Informatic Național de Semnalări la nivel național;
d) extinderea SINS la nivel național;
e) implementarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS;
f) asigurarea unui mediu de testare capabil să verifice funcționarea infrastructurii și a aplicației software, prin simularea condițiilor reale ale sistemului final dezvoltat;
g) pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea și întreținerea SINS;
h) construirea clădirii (pavilion central plus clădiri anexe) dedicată Centrului Național SIS;
i) realizarea utilităților, dotarea și amenajarea clădirii dedicate Centrului Național SIS și a amplasamentului acesteia;
j) sistemul național IT de semnalări SINS în vigoare, complet operațional, compatibil cu SIS II;
k) realizarea copiei naționale a bazei de date centrale CS-SIS II;
l) dezvoltarea interfeței dintre SINS și copie;
m) asigurarea conectivității dintre Centrul Național SIS, unde va funcționa N.SIS II, și rețeaua de comunicații voce-date a MAI, precum și la sistemul central CS-SIS II;
n) conectarea componentei naționale N.SIS II la CS-SIS II;
o) înlocuirea echipamentelor de comunicații de la back-bone-ul rețelei metropolitane MAI București;
p) operaționalizarea legăturilor de back-up pentru asigurarea accesului autorităților cu atribuții în domeniu, în condiții optime.
Extinderea, la nivel de orașe, municipii și sate, a Rețelei Integrate de Comunicații Voce-Date (RCVD) a Ministerului Administrației și Internelor (MAI) este importantă în vederea asigurării suportului de comunicații, la nivel de acces, necesar structurilor MAI ce concură la crearea mediului informațional pentru cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.
Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MAI:
a) instrument destinat schimbului de informații securizat pentru autoritățile ce cooperează la frontierele externe;
b) Reducerea timpului alocat controlului documentelor la frontieră;
c) securitatea controlului documentelor și creșterea eficienței în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricții la frontieră;
d) posibilitatea completării și transmiterii eficiente a rapoartelor celor ce lucrează la punctele de trecere ale frontierei prin accesul la informații din alte surse create;
e) Precondiții pentru interconectarea cu sisteme informaționale similare dezvoltate în Europa.
Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, în cadrul MAI:
a) Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, operațional și înzestrat cu toate echipamentele necesare;
b) personal tehnic instruit.
Personalul instruit va fi în măsură să:
a) administreze și să asigure mentenanța sistemelor IT;
b) depisteze străini cu rezidență ilegală, potențiali imigranți către statele membre;
c) îmbunătățească activitatea de depistare a străinilor care comit infracțiuni pe teritoriul României și care au comis infracțiuni pe teritoriile altor state membre;
d) pună imediat în aplicare acțiunile de repatriere a străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul țării (inclusiv cei cărora li s-au respins cererile de azil);
e) întocmească o bază de informații necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii și previziuni în domeniu;
Oficiul Român pentru Imigrări
a) dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele și dotările pentru stocarea datelor și procesarea imaginilor, instalate și operaționale;
b) achiziția echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces;
c) îmbunătățirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II și VIS;
d) achiziția echipamentelor necesare pentru preluarea și procesarea datelor biometrice;
e) implementarea datelor biometrice;
f) îmbunătățirea aplicațiilor care utilizează noile tipuri de date.
Inspectoratul General al Poliției Române
Modernizarea sistemului IT al Poliției Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N.SIS, astfel:
a) modernizarea echipamentelor IT și a programelor de bază, uzuale;
b) înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii și dezvoltării sistemelor IT ale poliției;
c) suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului Național al Armelor care vor facilita schimbul de informații în lumina art. 91 din Convenția Schengen;
d) înzestrarea cu servere și programe de bază, uzuale, necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate care vor actualiza/consulta datele SINS;
e) implementarea unui sistem care să permită administrarea acestor achiziții de echipamente, aplicații, infrastructură și utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS;
f) implementarea unui sistem care să realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la datele SINS;
g) dezvoltarea capacității stocării și retragerii datelor, cât și a implementării de soluții moderne privind salvarea și folosirea datelor prin intermediul Centrului de date;
h) sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate și integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway);
i) modernizarea aplicațiilor, operarea modificărilor necesare/restructurarea aplicației în conformitate cu cerințele SIS;
j) asigurarea accesului permanent la fluxul de informații, în timp real, astfel încât să îndeplinească atribuțiile operative pentru toate structurile Poliției Române;
k) implementarea de mecanisme și instrumente de lucru moderne pentru îmbunătățirea calității procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze);
l) implementarea de conectori cu alte aplicații;
m) realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului și căutarea respectivă;
n) crearea unui punct de acces unic către resursele ce pot fi accesate prin internet;
o) autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului;
p) crearea unei interfețe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliției Române;
r) integrarea tuturor datelor și a aplicațiilor sistemului informatic al Poliției Române;
s) extinderea numărului de licențe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL;
ș) extinderea numărului echipamentelor IT în funcție de numărul de licențe;
t) crearea de platforme individuale pentru cele trei școli din Câmpina, Slatina și Cluj Napoca, precum și interconectarea acestora cu platforma de la nivel central;
ț) realizarea de materiale de studiu pentru:
(i) instruirea utilizatorilor aplicației SINS;
(îi) instruirea administratorilor aplicațiilor care fac obiectul SINS;
(iii) instruirea specialiștilor IT.
Centrul de Cooperare Polițienească Internațională
Aplicația SIRENE, creată și instalată, precum și Biroul SIRENE, echipat și operațional, în stare de funcționare, capabil să realizeze eficient activitățile legate de acquis-ul Schengen și practicile UE.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
a) achiziționarea și instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (stații de lucru, aparate de scanat și echipamente UPS);
b) construirea de noi locații pentru unitățile operative ale Poliției de Frontieră Română, cu respectarea cerințelor menționate anterior, în special cele legate de frontieră externă a UE. Aceste locații le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara orașului, aproape de frontieră de stat;
c) modernizarea și reabilitarea locațiilor operative ale Poliției de Frontieră Română care îndeplinesc standardele din punct de vedere al amplasării lor;
d) operaționalizarea și instalarea echipamentelor de control și supraveghere;
e) operaționalizarea și instalarea echipamentelor suport pentru procesarea datelor operative;
f) livrarea echipamentelor de comunicații mobile și urmărirea poziției prin satelit GPS;
e) extinderea serviciilor de comunicații voce în linia întâi la frontiera externă;
g) operaționalizarea sistemului integrat de supraveghere pe Dunăre la Caraș Severin;
Capacitatea existentă de supraveghere și control a Poliției de Frontieră Română, la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care se adaugă întreținerea acesteia și instruirea personalului. Toate acestea vor face ca poliția de frontieră să-și exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apă, indiferent de condițiile meteorologice.
Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu alte ambarcațiuni de apă, ca o componentă integrată a capacității de supraveghere și control a Poliției Române de Frontieră, precum și a capacității de cercetare/căutare și salvare.
- Echipamente de achiziționat, așa cum rezultă din specificațiile tehnice:
1. Navă maritimă pentru supraveghere 1 complet
2. Nave maritime de patrulare și intervenție 3 complete
3. Șalupe fluviale pentru patrulare 5 complete
4. Ambarcațiuni pentru patrulare și intervenție 20 complete
5. Pontoane de acostare 9 complete
6. Modernizarea mijloacelor de mobilitate navală
1. Autoturism de teren pentru munca operativă 426 complete
2. Autoturism de oraș pentru munca operativă 402 complete
3. Autospecială pentru transport efective (microbuz - 8+1 locuri) 250 complete
4. Autospecială pentru transportul câinilor 80 complete
5. Autospecială pentru transportul reținuților 18 complete
6. Motociclete - ATV cu 4 roți 150 complete
a) integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere și control al Poliției de Frontieră Române;
b) utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare și salvare, precum și pentru patrulele de mediu;
c) livrarea echipamentelor către locațiile specifice; echipament complet operaționalizat, inventariat și securizat;
d) stabilirea unor rutine de întreținere a echipamentului;
e) pregătirea personalului respectiv și deprinderea abilităților de a folosi echipamentul fără supraveghere;
f) furnizarea manualelor de instruire;
g) perfecționarea timpilor de interceptare și a numărului de interceptări reușite;
h) supraveghere continuă la frontiera albastră.
a) realizarea unor sedii noi ale Poliției de Frontieră Române care să corespundă cerințelor operaționale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităților, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;
b) modernizarea și repararea sediilor operative ale Poliției de Frontieră care corespund din punct de vedere al amplasamentului;
Următoarele locații operative vor fi reabilitate:
*Font 9* ┌───┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr.│ Localizarea clădirii și tipul de lucrări │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1│IJPF Galați - extindere pavilion SPF Oancea │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2│IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3│IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Tarna Mare │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4│IJPF Satu Mare - reabilitarea și modernizarea SPF Negrești │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6│IJPF Satu Mare - modernizarea PTF Halmeu │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7│IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8│IJPF Suceava - reabilitarea locației IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9│IJPF Suceava - reabilitarea PTF Vicșani │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10│IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Vișeu de Sus │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11│IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Sarasau │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12│IJPF Maramureș - reabilitarea locației PTF Sighet │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13│IJPF Maramureș - reabilitarea locației IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14│IJPF Mehedinți - reabilitarea locației IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15│IJPF Mehedinți - reabilitarea locației Șvinița SPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16│IJPF Mehedinți - reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17│IJPF Mehedinți - reabilitarea locației SPF Porțile de Fier II │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18│IJPF Botoșani - extindere pavilion la SPF Românești │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19│IJPF Timiș - reabilitarea locației IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20│IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Cruceni │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 21│IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Moravița │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22│IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Deta │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23│IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Jimbolia │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24│Modernizarea PTF Jimbolia │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 25│Modernizarea PTF Moravița │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 26│IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea locației IJPF │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 27│IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea SPF Naidaș │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 28│IJPF Caraș Severin - reabilitarea SPF Socol │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 29│IJPF Caraș Severin - reabilitarea locației SPF Oravița │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 30│IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea locației SPF Moldova Veche│ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 31│IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea SPF Berzeasca │ ├───┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 32│Modernizarea PTF Naidaș │ └───┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
IJPF - Inspectorat Județean al Poliției de Frontieră
SPF - Sector Poliție de Frontieră
PTF - Punct de trecere a frontierei
Ministerul Afacerilor Externe
a) elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziție publică în termenele limită stabilite;
b) achiziționarea aplicațiilor software și a echipamentului necesar pentru funcționarea sistemului VIS cu respectarea parametrilor specifici stabiliți în manualele de achiziții;
c) pregătirea personalului prin cursuri predate de compania câștigătoare a licitației pentru implementarea aplicației VIS, necesare pentru folosința și mentenanța NS-VIS;
d) oficiile consulare vor fi echipate cu infrastructură de comunicații și IT necesară pentru asigurarea procesării aplicațiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen;
e) secțiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standarde de securitate.
Serviciul de Telecomunicații Speciale
Toate orașele din România vor avea puncte de reprezentare ale rețelei locale a Serviciului de Telecomunicații Speciale, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicațiilor STS.
Orașele din România vor avea o soluție Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de ex. una sau mai multe stații de bază radio și suficiente unități de abonați radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizați și rețeaua locală POP a STS.
Verificarea completă a utilizatorilor, alții decât Ministerul Administrației și Internelor în timpul accesării SINS prin achiziția echipamentului hardware: servere, router-e, switch-uri;
Achiziție software: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare;
Configurația echipamentului hardware și software, administrarea și mentenanța acestuia vor fi efectuate de către personalul specializat al STS.
5. Măsurile de implementare preconizate pentru obiectivele identificate la nivelul fiecărui Organism Intermediar
5.1. Măsurile preconizate pentru atingerea obiectivelor
Obiectivul nr. 1: Întărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe și protecția împotriva criminalității transfrontaliere
A. MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
RO-FSCH 18: Întărirea controlului la frontierele externe, prin creșterea mobilității navale și terestre a echipelor Poliției de Frontieră
Structurile Poliției de Frontieră Română cu navele și ambarcațiunile specifice din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere și control închegat și eficient, a cărui continuitate în timp și spațiu să asigure acoperirea permanentă a unui spațiu maritim de cca. 20.000 kmp (ape maritime interioare 753 kmp, marea teritorială 4487 kmp, zona contiguă 4460 kmp și zona economică exclusivă 10.300 kmp) și a frontierei fluviale și sectorul navigabil al râului Prut, în lungime de 1589 Km.
În apele maritime și fluviale se desfășoară importante activități economice (transport de mărfuri și călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) și de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migrație ilegală de persoane, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniție, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc.); în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanță strategică (platforme de foraj și extracție, conducte și cabluri subacvatice) care pot constitui ținta unor acțiuni teroriste cu efecte economice și ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre.
Creșterea mobilității navale, fluviale și terestre va duce la schimbarea concepției de control și supraveghere a frontierelor externe terestre și navale. Proiectul susține pe termen lung activitatea de supraveghere și control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfășurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât și la cea maritimă și fluvială, determinând creșterea eficienței în combaterea criminalității transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanța managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătățirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne și având la dispoziție un număr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientă în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate țările UE, nefiind limitată la frontierele României.
a) Mobilitate Terestră și Navală crescută la frontierele externe și capabilă să coopereze cu celelalte forțe din SMIF și partenerii străini;
b) O eficacitate crescută pentru controlul și supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută.
În scopul atingerii obiectivelor mai sus menționate este necesară finanțarea și implementarea următoarelor activități:
a) modernizarea/recondiționarea flotei existente (art. 14 din Codul Frontierelor Schengen);
b) modernizarea/recondiționarea navelor existente;
c) asigurarea eficienței prin achiziționarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare și intervenție și adaptarea stațiilor de pe navele bază la caracteristicile situației operative;
d) achiziționarea de mijloace de mobilitate terestră (art. 12 și 14 din Codul Frontierelor Schengen);
e) achiziția de mijloace și echipamente de mobilitate terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei și integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei;
f) scoaterea graduală din uz a mijloacelor excedentare, atipice și uzate moral, și găsirea unei întrebuințări, în conformitate cu legislația și metodologia în vigoare;
g) furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificațiile tehnice, finanțate prin Facilitatea Schengen.
Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 7 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative:
*Font 9* ┌────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ CATEGORIA │ CANTITATEA │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │1. Navă maritimă de supraveghere │ 1 complet │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │2. Navă maritimă de patrulare și intervenție│ 3 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │3. Șalupă fluvială de patrulare │ 5 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │4. Ambarcațiune de patrulare și intervenție │ 20 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │5. Pontoane de acostare │ 9 complete │ ├────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤ │6. Modernizarea următoarelor │- 4 nave maritime de patrulare de tipul P 157;│ │ mijloace de mobilitate navală: │- 2 pontoane de cazare de tipul PD 50; │ │ │- 6 pontoane de cazare de tipul PD 40 │ └────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘
Poliția de Frontieră Română propune achiziționarea următoarelor mijloace de mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificații:
1. Navă maritimă de supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1 completă
a. Destinație: Va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externă a UE, precum și conformarea jurisdicției statului român în aria de responsabilitate, având următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi de timp, precum și posibilitatea de transmisie - recepție a datelor și informațiilor la centrul de comandă, precum și la navele de intervenție;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 60 metri, Lățime = minim 9,5 metri, Viteză maximă = minim 21 Noduri, Viteză de patrulare = maxim 12 Noduri, Rază de acțiune = minim 1800 Mm;
c. Echipamente: sistem integrat de navigație (pilot automat, giro-compas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigație, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicații (GMDSS, sistem de comunicații radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, stație meteo, echipamente de înregistrare), rețea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale și colective de salvare, ambarcațiune de abordaj și control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj și control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaționale sau cu misiunile PFR.
2. Navă maritimă de patrulare și intervenție (FPB - Fast Patrol Boat) - 3 complete
a. Destinație: Nava maritimă de intervenție reprezintă o componentă a Sistemului de supraveghere și control la Marea Neagră; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenție, intercepție, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă și în zona economică exclusivă a României;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 25 metri, Lățime = minim 5,5 metri, Pescaj = maxim 2,5 metri, Viteză maximă = minim 40 Noduri, Rază de acțiune = minim 400 Mm;
c. Echipamente: sistem integrat de navigație (pilot automat, giro-compas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigație, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicații (GMDSS, sistem de comunicații radio navalizat, radio telefon profesional mobil, telefon prin satelit, radio telefon mobil, transponder, stație meteo, echipamente de înregistrare), rețea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale și colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj și control etc. Unele din aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR, etc.
3. Șalupă fluvială de patrulare - 5 complete
a. Destinație: Ambarcațiunea de patrulare și intervenție fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control și intervenție pe fluviul Dunărea;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 16 metri, Lățime = 4,2 metri, Pescaj = maxim 1,9 metri, Viteză maximă = minim 60 km/h;
c. Echipamente: echipamente de navigație (sistem de navigație multifuncțional: radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicații (telefon radio mobil, megafon), sistem integrat de observație, echipamente specifice de control.
4. Ambarcațiune de intervenție și patrulare - 20 complete
a. Destinație: Ambarcațiunea este destinată pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiții de siguranță, ziua și noaptea, tot timpul anului;
b. Caracteristici tehnice: Lungime = minim 7 metri, Lățime = minim 2.5 metri, Viteză maximă = minim 60 km;
c. Echipamente: sistem de navigație multifuncțional (radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncțional profesional de comunicații (radio telefon mobil, radio telefon portabil), sistem de observație, propulsie asigurată de un motor inboard.
5. Ponton de acostare cu cabine - 9 complete
a. Destinație: Pontonul este destinat pentru acostarea ambarcațiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor și a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre, în Delta Dunării și pe lacuri.
b. Caracteristici tehnice: Lungime maximă = minimum 12 metri, Lungimea cabinei (castelului)= minimum 10 metri, Lățime maximă = minimum 6 metri, Lățime cabinei (castelului) = minimum 4 metri;
c. Echipamente: instalații de bord care vor asigura condiții optime de lucru la bord, echipament de comunicații, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere.
Este de menționat că în evaluarea financiară au fost luate în considerare instruirea echipajului la locația de livrare, instruirea echipei de service, asigurarea garanției și a post garanției, precum și supravegherea pe fluxul de construcție al acestor mijloace.
Pentru mobilitate terestră vor fi încheiate un număr de 6 contracte având ca subiect următoarele categorii:
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐ │ CATEGORIE │ CANTITATE │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │1. Autoturism de teren pentru munca operativă │426 complete│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │2. Autoturism de oraș pentru munca operativă │402 complete│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │3. Autospecială pentru transport efective (microbuz 8+1 locuri)│250 complete│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │4. Autospecială pentru transport câini │ 50 complete│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │5. Autospecială pentru transport reținuți │ 18 complete│ ├───────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┤ │6. Motocicletă cu patru roți - ATV │150 complete│ └───────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┘
a) elaborarea documentației de atribuire pentru contactarea mijloacelor de mobilitate terestră și navală;
b) desfășurarea licitației pentru achiziționarea mijloacelor de mobilitate terestră și navală;
c) achiziția mijloacelor de mobilitate terestră și navală;
d) recepția mijloacelor de mobilitate terestră și navală;
e) instruirea personalului care va utiliza mijloacele mobilitate terestră și navală;
f) distribuirea către structurile specializate care vor utiliza mijloacele achiziționate.
Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregătește să adere la spațiul Schengen. Creșterea mobilității navale, fluviale și terestre va duce la schimbarea concepției de control și supraveghere a frontierelor externe terestre și navale.
Proiectul susține pe termen lung activitatea de supraveghere și control a frontierei, având un impact major asupra modului de desfășurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât și la cea maritimă și fluvială, determinând creșterea eficienței în combaterea criminalității transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanța managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătățirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne și având la dispoziție un număr suficient de mijloace de transport, mobilitatea va deveni mai eficientă în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate țările UE, nefiind limitată la frontierele României.
Parametrii ce vor fi îmbunătățiți sunt:
a) controalele la frontieră și supravegherea frontierei, bazată pe analiză de risc;
b) echipament adecvat în conformitate cu situația la frontieră;
c) schimbul de informații între autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliție, autorități juridice, procurori);
d) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări și supraveghere;
e) măsuri de repatriere în conformitate cu legislația națională.
Echipamentul achiziționat prin această componentă va fi livrat și instalat la frontiera externă a României, pe râuri/fluviu și la Marea Neagră.
Reprezentarea grafică "Mobilitate navală" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 46 (a se vedea imaginea asociată).
Reprezentarea grafică "Mobilitate terestră" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 46 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 19: Modernizarea și reconfigurarea patrimoniului imobiliar pentru a corespunde noilor cerințe ale supravegherii și controlului la frontierele externe
Majoritatea sediilor utilizate în prezent de Poliția de Frontieră Română sunt construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice și morale, dar și a concepției depășite de realizare, necesită ample lucrări de modernizare pentru asigurarea condițiilor de muncă la nivelul cerințelor Uniunii Europene.
Datorită noilor concepții de acțiune ale forțelor Poliției de Frontieră Română, s-a impus ca sediile utilizate să asigure accesul rapid la comunicațiile principale, pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de responsabilitate, să fie amplasate în centrul localităților de reședință pentru satisfacerea nevoii schimbului de informații și date de interes pentru misiunile specifice cu alte instituții ale statului român cu atribuții la frontieră dar și cu cele ale statelor vecine; în locații care asigură racordarea la utilitățile edilitare (rețele de alimentare cu apă și energie electrică, canalizare, servicii de salubritate), astfel încât să se poată asigura condiții de muncă la nivelul standardelor occidentale.
Pentru implementarea acestor obiective se impune:
a) realizarea unor sedii noi ale Poliției de Frontieră Română care să corespundă cerințelor operaționale enumerate anterior, în special la viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene;
b) modernizarea și repararea sediilor operative ale Poliției de Frontieră Română care corespund din punct de vedere al amplasamentului și vor fi modernizate, lucrările cuprinzând în principal refacerea șarpantelor și a teraselor, refacerea și înlocuirea tâmplăriei, repararea instalațiilor, compartimentări corespunzătoare noilor cerințe operative. De asemenea, este necesar a se realiza instalații de încălzire și centrale termice proprii, garaje pentru adăpostirea autospecialelor de supraveghere și intervenție, racorduri la instalațiile de gaze, apă-canal, electrice.
Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte de servicii de proiectare (asistență tehnică), lotizate, pentru construirea de noi locații pentru PFR și modernizarea anumitor locații existente, precum și 11 contracte de lucrări de reabilitare/modernizare a infrastructurii, lotizate, pentru construirea de noi locații pentru PFR și modernizarea anumitor locații existente.
*Font 9* ┌────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nr. │ Localizarea clădirii și tipul de lucrări │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 1 │IJPF Galați - extindere pavilion SPF Oancea │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2 │IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3 │IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Târna Mare │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4 │IJPF Satu Mare - reabilitarea și modernizarea SPF Negrești │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6 │IJPF Satu Mare - modernizarea PTF Halmeu │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7 │IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8 │IJPF Suceava - reabilitarea locației IJPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9 │IJPF Suceava - reabilitarea PTF Vicșani │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 10 │IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Vișeu de Sus │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 11 │IJPF Maramureș - reabilitarea locației SPF Sarasau │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 12 │IJPF Maramureș - reabilitarea locației PTF Sighet │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 13 │IJPF Maramureș - reabilitarea locației IJPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 14 │IJPF Mehedinți - reabilitarea locației IJPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 15 │IJPF Mehedinți - reabilitarea locației Șvinița SPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 16 │IJPF Mehedinți - reabilitarea Gârla Mare (Vrața) SPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 17 │IJPF Mehedinți - reabilitarea locației SPF Porțile de Fier II │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 18 │IJPF Botoșani - extindere pavilion la SPF Românești │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 19 │IJPF Timiș - reabilitarea locației IJPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 20 │IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Cruceni │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 21 │IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Moravița │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 22 │IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Deta │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 23 │IJPF Timiș - reabilitarea locației SPF Jimbolia │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 24 │Modernizarea PTF Jimbolia │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 25 │Modernizarea PTF Moravița │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 26 │IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea locației IJPF │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 27 │IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea SPF Naidaș │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 28 │IJPF Caraș Severin - reabilitarea SPF Socol │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 29 │IJPF Caraș Severin - reabilitarea locației SPF Oravița │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 30 │IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea locației SPF Moldova Veche│ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 31 │IJPF Caraș Severin - reabilitarea și modernizarea SPF Berzeasca │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 32 │Modernizarea PTF Naidaș │ └────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
IJPF - Inspectorat județean al Poliției de frontieră
SPF - Sector Poliție de frontieră
PTF - Punct de trecere a frontierei
a) realizarea unor sedii noi ale Poliției de Frontieră Română care să corespundă cerințelor operaționale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităților, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;
b) modernizarea și repararea sediilor operative ale Poliției de Frontieră Română care corespund din punct de vedere al amplasamentului.
Pentru atingerea acestor rezultate se vor desfășura următoarele activități:
a) elaborarea studiilor de fezabilitate pentru completarea celor deja existente;
b) elaborarea proiectelor tehnice, executarea proiectelor de detaliu, a documentației de atribuire și a termenilor de referință;
c) contractarea și executarea lucrărilor de construcție;
d) recepția, acceptanța provizorie și finală a lucrărilor.
Proiectul va avea un impact considerabil având în vedere că România se pregătește pentru aderarea la spațiul Schengen. Investițiile în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurilor și clădirilor conexe situate la punctele de trecere a frontierei și asigurarea suportului logistic va duce la schimbarea concepției de control în punctele de trecere a frontierei și a supravegherii la frontierelor externe.
Proiectul va sprijini pe termen lung activitatea de management a frontierei, având un impact puternic asupra modului în care activitățile curente sunt desfășurate în cadrul PTF și în celelalte locații operative, prin asigurarea unui mediu de lucru propice pentru personalul Poliției de Frontieră Română, precum și asigurarea unor condiții mai bune pentru depozitarea mijloacelor logistice și tehnice. Acest proiect va sprijini activitățile de control la frontieră și va avea un impact pozitiv prin îmbunătățirea fluxurilor de pasageri, lupta împotriva criminalității transfrontaliere, performanțe crescute în privința relației costuri/resurse/rezultate, precum și o fluctuație scăzută a personalului, toate acestea fiind parte a managementului modern de frontieră și având o contribuție crescută la securizarea frontierei.
Parametrii ce vor fi îmbunătățiți sunt:
a) echipament adecvat în conformitate cu situația la frontieră;
b) coordonare internă funcțională la toate nivelurile;
c) schimbul de informații între autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliție, autorități juridice, procurori);
d) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări și supraveghere;
e) măsuri de repatriere în conformitate cu legislația națională.
LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII PENTRU PFR
Reprezentarea grafică "Lucrări de construcții pentru PFR" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 50 (a se vedea imaginea asociată).
B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
RO-FSCH 12: Reamenajarea și dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din țările situate în afara spațiului Schengen: Înființarea unui Centru de pregătire pentru personalul consular
În prezent România are 130 oficii consulare și a modernizat 35 dintre acestea pentru a îndeplini recomandările și standardele stipulate în Catalogul Schengen. În timpul anului 2007 România a planificat modernizarea altor 15 consulate și oficii consulare din cadrul misiunilor diplomatice.
Începând cu 2004, Ministerul Afacerilor Externe a implementat un program de modernizare a consulatelor și oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice în spațiul UE și a deschis Consulate Generale noi în Sevillia, Barcelona, Lyon, Torino, Bonn, Gyula, Szeged, Izmir, Rostov pe Don, Sankt Petersburg, Vârșeț și Shanghai.
Datorită unei cereri ridicate de asistență consulară din partea cetățenilor români stabiliți cu familiile în statele membre, MAE a efectuat proceduri de lucru pentru implementarea standardelor Schengen la o serie de consulate și oficii consulare din cadrul misiunilor diplomatice după cum urmează:
Pentru aceste proceduri de lucru MAE a investit în perioada 2004 - 2007 un buget de 1.210.000 Euro, iar fondurile din Facilitatea Schengen vor fi utilizate strict pentru acțiuni eligibile, cum ar fi îmbunătățirea mijloacelor de securitate a clădirilor oficiilor consulare, realizarea de intrări separate către sălile de așteptare pentru solicitanții de viză, echiparea ghișeelor cu sticlă securizată, protecția clădirilor consulare și implementarea standardelor Schengen în sălile de așteptare pentru solicitanții de viză.
Consulatele și oficiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice prezentate în cadrul proiectului "Reamenajarea și dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din țările situate în afara spațiului Schengen", sunt, în special, cele din Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia și America Latină.
Programul MAE de modernizare a consulatelor generale și a oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice include următoarele locații:
F. În America Latină și de Sud;
În conformitate cu Planul de Acțiune Schengen (II. "Vizele Modernizarea consulatelor"), principala țintă la sfârșitul acestui proces este că toate misiunile diplomatice și oficiile consulare române ar trebui să îndeplinească recomandările din Catalogul Schengen privind cele mai bune practici și recomandări, inclusiv standardele de securitate privind emiterea vizelor, conform cu Instrucțiunile Consulare Comune.
Pentru a atinge acest obiectiv, România va face toate îmbunătățirile necesare la locațiile curente ale oficiilor consulare, acolo unde caracteristicile clădirilor permit implementarea standardelor Schengen, și va închiria locații noi pentru oficiile ce nu permit această posibilitate.
România va furniza, gradual, oficiilor consulare, echipamente IT, echipamente pentru detectarea documentelor falsificate și va crea pagini web, cu informații despre vize și asistență consulară, disponibile în mai multe limbi străine.
Aceste acțiuni sunt legate de alte proiecte similare ce au beneficiat de oportunități de finanțare prin Programe PHARE și sunt asumate de România prin Strategia națională de aderare la spațiul Schengen, Planul de Acțiune Schengen și prin Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. Proiectul "Reamenajarea și dotarea la standarde Schengen a oficiilor consulare ale României din țările situate în afara spațiului Schengen" inclus în prezentul Plan indicativ este o continuare a eforturilor depuse de România până la acest moment.
Dezvoltarea viitoare a secțiilor consulare române din cadrul misiunilor diplomatice și a consulatelor de carieră are ca scop aderarea României la spațiul Schengen, programată a se realiza în 2011.
I. Oficiile consulare române vor îndeplini cerințele din Catalogul Schengen UE privind cele mai bune practici și recomandări, și se va asigura emiterea de vize conform Instrucțiunilor Consulare Comune.
II. Vor fi achiziționate 7 imobile care vor primi destinația de sedii pentru oficii consulare ale României în străinătate.
a) 7 contracte pentru achiziția de imobile în locații care sunt în curs de stabilire din cadrul grupului-ținta de 17 destinații selecționate (pct 5.1, coloana "achiziție imobil");
b) 21 contracte de servicii conexe (expertiză imobiliară, avize de specialitate, etc.).
III. Vor fi modernizate și/sau reamenajate la standarde Schengen 70 de oficii consulare din țări situate în afara spațiului Schengen.
a) 20 de contracte de lucrări pentru reamenajarea sediilor oficiilor consulare;
b) 50 contracte de servicii conexe (expertiză tehnică, avize de specialitate, etc.)*)
*) NOTĂ: având în vedere că lucrările încă nu au fost demarate, numărul de contracte de servicii conexe este estimativ. Lipsa informațiilor concrete privind avizele solicitate prin reglementările naționale din țările unde se vor desfășura lucrări face imposibilă stabilirea exactă a numărului de contracte.
IV. Oficiile consulare vor fi dotate cu echipamentele necesare activității de profil. În acest fel se vor asigura spații de lucru cu publicul moderne și se vor crea cele mai bune condiții pentru asistarea solicitanților de viză. Va fi realizată dotarea cu mobilier și echipamente specifice, cum ar fi:
a) instrumente de detectare a documentelor false sau falsificate:
(îi) detectoare de documente false sau falsificate.
b) container de securitate pentru păstrarea colantelor de viză;
c) sisteme de control acces compuse din:
(îi) cititoare de control acces;
(iii) cititoare de control acces pentru acces autovehicule;
(iv) buton cerere ieșire;
(vi) modul centrală control acces;
(vii) amortizor hidraulic;
(viii) broaște electrice;
(ix) software control acces;
d) echipamente de supraveghere compuse din:
(îi) cameră video de interior;
(iii) cameră video de exterior;
(iv) obiectiv interior cameră CCTV;
(v) obiectiv exterior cameră CCTV;
(vi) carcasa termostatată de exterior;
(vii) proiectoare infraroșu de interior;
(viii) proiectoare infraroșu de exterior;
(xi) cablu de date neecranat;
(xii) cablu alimentare echipamente;
(xiii) sistem înregistrare și management al semnalelor video/audio;
(xiv) stație client pentru monitorizare;
(xv) detector de mișcare de exterior;
(xvi) monitoare LCD pentru supraveghere;
e) sisteme de alarmare și semnalizare incendiu compuse din:
(i) centrală antiefracție și semnalizare incendiu;
(îi) tastatură comandă pentru centrală;
(iii) contacte magnetice ușă;
(iv) detectori de mișcare tip PIR;
(v) detectori acustici de geam spart;
(vi) senzor de umiditate;
(vii) detectori optici de fum și temperatură;
(viii) detector de gaz metan;
(ix) bariera infraroșu supraveghere;
(xiii) modul de procesare;
(xv) senzor vibrație adresabil;
f) detectoare de metale tip poartă (portal);
g) detectoare portabile pentru metale;
h) scannere cu raze X pentru bagaje;
i) detectoare de materiale explozibile și substanțe toxice;
j) sisteme intercomunicație compuse din:
(îi) aparatură comunicație la ghișeu;
k) componente rețea IT amp;C:
(îi) servere aplicații diverse;
(v) patch panel cu priză Ethernet;
(x) generatoare curent electric pentru 110 și 220 V;
(xi) multiprize cu împământare;
(xii) panouri siguranțe pentru punctele de lucru;
(xiv) conductor electric;
(xv) consumabile (canal cablu, dibluri și kiplinguri, etc);
l) sisteme electronice de ticketing (eliberare a bonurilor de ordine simultan cu preluarea datelor personale din pașaport și introducerea lor în sistem, afișare electronică a evoluției primirii cererilor de viză și repartizării la ghișee). Sistemele vor fi compuse din:
(i) unități de citire a codurilor de bare din pașapoarte;
(îi) terminale eliberare bilete de ordine;
(iii) unitate centrală pentru stocarea și prelucrarea datelor personale;
(iv) stații de lucru IT la fiecare ghișeu;
(v) conectică și cabluri;
(vi) software specializat;
m) sisteme avizier electronic video pentru prezentarea de informații utile în sălile de așteptare, compuse din:
(i) monitoare tip Plasmă;
(îi) calculator de comandă;
(iii) conectică și cabluri;
(iv) software specializat;
n) sisteme comunicații, compuse din:
o) stații de lucru IT, periferice și birotică:
(iii) imprimante de birou;
(vii) distrugătoare de documente;
p) mobilier pentru spațiile destinate publicului și pentru birouri:
(i) scaune pentru sala de așteptare;
(iv) scaune pentru birou;
(v) dulapuri pentru documente;
- aproximativ 300 de contracte de furnizare pentru achiziția dotărilor și echipamentelor specifice pentru oficiile consulare*)
*) NOTĂ: numărul de contracte de furnizare este estimativ. Având în vedere că lucrările de reamenajare încă nu au fost demarate, lipsa informațiilor concrete privind configurația finală a spațiilor și numărul final al ghișeelor nu permite stabilirea exactă a numărului de echipamente care vor fi achiziționate.
a) elaborarea unui raport centralizat care să cuprindă cerințe din Catalogul Schengen UE care trebuie implementate la fiecare oficiu consular;
b) stabilirea priorităților și programarea procesului de lucru la oficiile consulare;
c) pregătirea documentației în conformitate cu legislația națională și Regulamentul financiar UE, art. 32 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005 și Decizia Comisiei nr. 1417 din 04/IV/2007, cu modificările ulterioare;
d) lansarea specificațiilor tehnice și a licitațiilor;
e) semnarea contractelor de lucrări și pentru echipamentele de securitate;
f) execuția lucrărilor contractului.
În conformitate cu prevederile Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 - 2010, o componentă cheie a conceptului referitor la securizarea frontierei de stat a României este o politică de vize adecvată, care ar trebui armonizată cu politica de vize UE. În acest context, MAE trebuie să asigure o dotare adecvată, pe baza analizei de risc, a oficiilor consulare și a oficiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice cu echipamente de detectare a documentelor false și falsificate. Pe de altă parte, Sistemul de informații privind vizele (VIS) va constitui un nou instrument care intenționează să îmbunătățească și să stabilească standarde comune referitoare la managementul frontierei.
Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă unde verificările în privința migrației către spațiul Schengen sunt desfășurate în conformitate cu un singur set de reguli. Regulile comune referitoare la vize, dreptul de azil și verificări la frontiera externă au fost adoptate de Guvernul României, pentru a permite libera circulație a persoanelor pe teritoriul statele semnatare, fără încălcarea ordinii și a legii.
Parametrii ce vor fi îmbunătățiți sunt:
a) controlul documentelor la oficiile consulare și consulatele de carieră;
b) detectarea documentelor false și falsificate;
c) controlul documentelor de aplicație pentru vize;
d) schimbul de informații prin canalele de comunicații adecvate, puncte locale de control, proceduri de urgență;
e) coordonarea internă funcțională la toate nivelurile;
f) cooperarea internațională/bilaterală agreată implementată prin practică la fața locului (de exemplu: schimb de informații, controale în comun, gestionarea situațiilor de readmisie);
g) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare intensificată, verificări și supraveghere.
RO-FSCH 12: Înființarea unui centru de pregătire pentru personalul cu responsabilități consulare
Înainte de numirea într-un post consular, toți diplomații și consulii români sunt pregătiți la Centrul de Pregătire a Personalului Consular din cadrul Direcției Generale Afaceri Consulare și Centrul Național de Vize din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, pentru a se familiariza cu toate cerințele consulare și procedurile privind vizele.
La Centrul Național de Vize, viitorii ofițeri consulari sunt pregătiți pentru a opera sistemul Visa On Line, folosit de România pentru a procesa cererile de vize, a emite vizele după obținerea aprobării și a tipări documentele temporare de călătorie pentru cetățenii români care și-au pierdut pașapoartele.
România intenționează să creeze Centrul de Pregătire a Personalului Consular în conformitate cu toate recomandările Schengen incluzând proceduri aferente asistenței consulare a cetățenilor proprii și a cetățenilor UE. În stabilirea acestei unități, Ministerul Afacerilor Externe asigură o mai bună pregătire a funcționarilor săi consulari, înainte de a fi numiți la o secție consulară română din lume.
Activitățile centrului de pregătire vor include:
a) pregătirea formatorilor în domeniul aplicării Instrucțiunilor Comune Consulare (ICC);
b) alinierea Instrucțiunilor Naționale de Vize în conformitate cu ICC;
c) instruire în domeniul Sistemului de Management pentru Vize;
d) pregătirea manualelor de instruire;
e) proceduri standard pentru evaluarea aplicării vizelor în conformitate cu cerințele Schengen și a condițiilor de acordare a vizelor, precum:
(i) documentație necesară;
(îi) asigurare de călătorie;
(iii) proceduri de verificare privind autenticitatea documentelor folosind echipament de depistare a falsului de tip RETRO-CHECK și SECURITECH;
(iv) proceduri de notificare pentru respingere;
(v) proceduri de distrugere a colantului de viză;
(vi) reguli de acces în Sistemul Național pentru Vize și în bazele de date SIS.
Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată regulat, iar ofițerii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor fi chemați anual, pentru menținerea la curent cu noutățile în domeniu, în special cei aflați la post în zone cu risc ridicat de migrație.
Beneficiarii centrului de pregătire vor fi toți diplomații cu atribuții consulare ai MAE, un total de 260 persoane.
a) operaționalizarea Centrului de Pregătire pentru personalul cu atribuții consulare;
b) înainte de a deveni membru al spațiului Schengen, România va deține un Corp Consular pregătit la nivelul standardelor Schengen.
Acest lucru se va realiza prin înființarea Centrului de Pregătire a Personalului Consular și organizarea unei activități de instruire concepută conform prevederilor Catalogului Schengen.
Contracte aferente acestui obiectiv:
a) 5 contracte de servicii conexe achiziționării (expertiză imobiliară, avize de specialitate);
b) 1 contract pentru achiziționarea imobilului;
c) 5 contracte de servicii conexe pentru lucrările de amenajare (expertiză tehnică, avize de specialitate, etc.);
d) 1 contract de lucrări pentru amenajarea conform standardelor Schengen a spațiilor destinate consulatului model din cadrul imobilului;
e) 20 de contracte de furnizare pentru achiziția dotărilor și echipamentelor didactice pentru Centrul de pregătire*).
*) NOTĂ: având în vedere că imobilul încă nu a fost achiziționat, lipsa informațiilor privind configurația spațiilor nu permite stabilirea exactă a numărului și tipurilor de bunuri care vor fi achiziționate.
În plus, față de echipamentele și sistemele specifice, se vor achiziționa și următoarele tipuri de dotări:
a) echipamente multimedia;
b) mobilier specific pentru un centru de pregătire
c) sistem de E-learning pentru instruirea personalului consular
a) elaborarea unui raport centralizat cu cerințe din Catalogul Schengen UE care trebuie implementate la Centrul Consular de Pregătire;
b) stabilirea priorităților și programarea procesului de lucru la centrul consular;
c) pregătirea documentației, în conformitate cu legislația națională și Regulamentul financiar UE, art. 32 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană și Decizia Comisiei nr. 1417/04/IV/2007;
d) lansarea specificațiilor tehnice și a licitațiilor;
e) semnarea contractelor;
f) execuția lucrărilor contractului.
Instruirea personalului consular va asigura că verificările în privința imigrației în spațiul Schengen sunt efectuate la standarde ridicate, în conformitate cu regulile privind vizele, dreptul de azil, iar verificările la frontiera externă conform Instrucțiunilor Consulare Comune.
Parametrii ce vor fi îmbunătățiți sunt:
a) controlul documentelor efectuat în cadrul oficiilor consulare și a consulatelor de carieră;
b) detectarea documentelor false și falsificate;
c) controlul documentelor în vederea aplicării vizelor;
d) conceptul clar de instruire (de bază și ulterior) este necesar pentru asigurarea abilităților operaționale, cunoașterea legislației, a limbii etc;
e) cooperare internațională/bilaterală agreată, implementată în practică la locație (de exemplu: schimb de informații, controale comune, gestionarea situațiilor de readmisie);
f) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea căutării, prin verificări și supraveghere.
Reprezentarea grafică privind "Centrului de Instruire a personalului atribuții consulare" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 60 (a se vedea imaginea asociată).
Obiectivul nr. 2: Îmbunătățirea abilității de control prin creșterea capacității de stocare a datelor și de acces a datelor
A. MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației
RO-FSCH 1: Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MAI
În contextul măsurilor necesare pentru îmbunătățirea căutărilor, controalelor și supravegherii pe teritoriul național, obiectivul strategic al proiectului este de a implementa componenta mobilă a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).
Scopul proiectului este achiziția de terminale radio TETRA pentru structurile Ministerului Administrației și Internelor. Terminalele vor fi folosite pe infrastructura platformei naționale comune de radiocomunicații digitale mobile TETRA denumită în continuare PCT - Platforma Comună TETRA.
Proiectul propus capitalizează investițiile făcute de Guvernul român și Uniunea Europeană pentru implementarea TETRA în România (inclusiv subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MAI - EADS).
Conceptul este de a avea o unică platformă - PCT - care să asigure servicii de comunicații mobile pentru toate instituțiile guvernamentale.
PCT asigură suportul de comunicații pentru aplicații informatice mobile (inclusiv aplicații specifice Schengen), constituind:
- componenta mobilă a Sistemului de Securitate al Frontierei Române;
- componenta mobilă a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).
În conformitate cu Planul de Acțiune Schengen, actualizat în 2008, extinderea platformei TETRA pentru acoperire națională este un obiectiv important pentru România.
PCT se implementează prin eforturile coordonate ale mai multor instituții din România.
Programe pentru implementarea PCT:
● Proiectul PHARE, 2004-RO 016-772.03.04.02.B2 derulat de MAI - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, asigură acoperirea radio TETRA pentru 3 județe de frontieră - Iași, Vaslui și Galați.
● Proiecte derulate de organizații guvernamentale asigură acoperirea radio TETRA în principal în județele din interiorul teritoriului național.
Contractul MAI-EADS (în curs de implementare) derulat de MAI - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră pentru implementarea infrastructurii TETRA în județele de frontieră, complementar cu implementările existente. Un obiectiv important ce trebuie urmărit în cadrul acestui program este asigurarea interoperabilității cu subsistemele PCT existente.
Rezultatele proiectului RO-FSCH 1
a) comunicații mobile de date, criptate: asigură accesul secretizat, mobil, pentru structurile MAI care au drept de consultare a datelor conținute în SINS;
b) comunicații mobile de voce, criptate: asigură comunicațiile operative de voce, în mod secretizat pe interfața radio, ale tuturor unităților MAI care au competențe în consolidarea și ameliorarea controalelor la frontierele externe;
c) comunicații digitale mobile de voce, criptate între grupurile de utilizatori TETRA și dispeceratele structurilor MAI;
d) comunicații digitale mobile de date, criptate între grupurile de utilizatori TETRA și dispeceratele structurilor MAI;
e) înregistrarea traficului între consolele dispecer și terminalele TETRA, inclusiv a datelor de identificare ale apelanților mobili TETRA.
Rezultatele de mai sus se vor obține prin derularea planificată a unei serii de trei contracte (fiecare dintre ele acoperind o zonă geografică specifică), după cum urmează:
- Contractul 1.1 - Furnizare terminale TETRA
a) Prima etapă a Contractului 1.1 - Furnizare terminale TETRA creează premisele necesare pentru buna desfășurare a întregului proiect de dotare cu terminale TETRA. În acest sens va fi amenajat un spațiu de depozitare, recepție, programare și management al echipamentelor ce vor fi livrate în cadrul celor două contracte de achiziție a terminalelor TETRA;
b) A doua etapă a Contractului 1.1 - Furnizare terminale TETRA asigură:
(i) dotarea cu întreaga gamă de terminale TETRA, a structurilor MAI localizate în București;
(îi) dotarea cu terminale TETRA mobile și fixe, a structurilor MAI localizate în județele Brașov, Constanța, Ialomița și parțial în județele Ilfov și Prahova;
(iii) dotarea parțială cu terminale TETRA portabile a structurilor MAI localizate în județele Brașov, Constanța și Ialomița;
(iv) dotarea cu terminale de date portabile (Pocket PC), pentru asigurarea accesului la bazele de date prin intermediul infrastructurii TETRA, a structurilor MAI localizate în București și județele Brașov, Constanța, Ialomița și parțial în județele Ilfov și Prahova.
- Contractul 1.2 - Lotul 1 - Furnizare terminale TETRA
a) dotarea cu întreaga gamă de terminale TETRA a structurilor MAI localizate în județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița Năsăud, Buzău, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureș, Neamț, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea și parțial în județele Ilfov și Prahova;
b) dotarea cu terminale portabile a structurilor MAI localizate în județele Brașov, Constanța și Ialomița;
c) completări pentru întreaga gamă de terminale TETRA, a structurilor MAI localizate în județele Iași, Vaslui și Galați (Contractul PHARE 2004-RO 016- 772.03.04.02.B2, finanțat de Uniunea Europeană, nu a avut ca obiectiv furnizarea de terminale TETRA pentru asigurarea componentei mobile N.SIS II, acest obiectiv fiind definit ulterior implementării Contractului PHARE. Din această perspectivă, cele două proiecte sunt complementare și nu se produce nicio suprapunere investițională);
d) dotarea cu terminale de date portabile (Pocket PC), pentru asigurarea accesului la bazele de date prin intermediul infrastructurii TETRA, a structurilor MAI localizate în județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița Năsăud, Buzău, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mureș, Neamț, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea, Iași, Vaslui, Galați și parțial în județele Ilfov și Prahova;
e) dotarea destinatarilor finali ai proiectului cu truse de scule pentru efectuarea instalărilor de terminale TETRA mobile și fixe;
f) dotarea cu echipamente TETRA repetoare (repeater gateway) - câte un repetor pentru fiecare inspectorat general și unul pentru Direcția Generală de
Informații și Protecție Internă.
- Contractul 1.2 - Lotul 2 - Furnizare console dispecer TETRA
a) amenajarea spațiilor (electroalimentare și climatizare) în care se instalează echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA;
b) dotarea cu console dispecer și echipamente pentru înregistrarea traficului TETRA precum și echipamente de conectare aferente acestora, a structurilor MAI localizate în București și județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița Năsăud, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vrancea, Iași, Vaslui și Galați.
- Contractul 1.3 - Furnizare terminale TETRA - Management de proiect
a) dotarea echipei de management și coordonare tehnică a implementării proiectului (MAI - DGCTI) cu un testor TETRA, două laptopuri, un echipament "storage center ethernet", un distrugător de documente, o tablă "white board" și echipamente pentru birou.
În fiecare din contractele 1.1, și 1.2-Lotul 1 sunt prevăzute următoarele activități principale:
- Implementarea contractului:
a) Amenajarea spațiului de depozitare, recepție, programare și management al echipamentelor ce vor fi livrate în cadrul proiectului (face obiectul primei faze a primului contract);
b) instruirea personalului beneficiarului în vederea programării terminalelor TETRA ce urmează a fi achiziționate;
c) instruirea personalului beneficiarului în vederea instalării terminalelor TETRA mobile ce urmează a fi achiziționate;
d) instruirea personalului beneficiarului pentru utilizarea echipamentelor, instalațiilor și utilajelor livrate în cadrul contractelor, altele decât terminalele TETRA;
e) certificarea soluțiilor de instalare a terminalelor TETRA mobile;
f) livrarea terminalelor radio și a celorlalte echipamente (PPC, kit-uri de instalare, repetoare etc.);
g) programarea terminalelor radio;
h) introducerea în sistem a terminalelor (activare);
i) distribuirea terminalelor TETRA și a dispozitivelor PPC la destinatarii finali;
j) instalarea terminalelor TETRA fixe și mobile și a dispozitivelor PPC;
k) instalarea repetoarelor TETRA (face obiectul contractului 1.2-Lotul 1).
În contractul 1.2. - Lotul 2 sunt prevăzute următoarele activități principale:
- Implementarea contractului:
a) amenajarea spațiilor (electroalimentare și climatizare) în care se instalează echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA; contractantul va efectua activități de site survey, va realiza proiecte tehnice de amenajare și va realiza amenajarea spațiilor în care se instalează echipamentele pentru înregistrarea traficului TETRA;
b) livrarea consolelor dispecer, a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA și a echipamentelor aferente conectării acestora;
c) distribuirea consolelor dispecer, a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA și a echipamentelor aferente conectării acestora în locațiile de instalare;
d) instalarea, configurarea și punerea în funcțiune a echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA, a consolelor dispecer și a echipamentelor aferente conectării acestora;
e) instruirea personalului beneficiarului în vederea operării echipamentelor pentru înregistrarea traficului TETRA;
f) instruirea personalului beneficiarului în vederea utilizării consolelor dispecer.
- Finalizarea contractului: acceptanță și plată.
Securitatea frontierei României este asigurată de către Poliția Română de Frontieră, cu sprijinul mai multor structuri ale MAI și al altor instituții ale Statului Român.
România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ia măsuri pentru prevenirea migrației ilegale precum și împotriva infracționalității transfrontaliere. În interiorul teritoriului statelor Schengen, aceste acțiuni sunt derulate prin măsuri evoluate de căutare, verificare și supraveghere.
Proiectul propus pune în practică, pe domeniul comunicațiilor mobile, Strategia Națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007 - 2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 324/2007 asigurând radiocomunicații mobile pentru structurile MAI din filtrul IV.
Proiectul propus pune în practică, pe domeniul comunicațiilor mobile, conceptul "four-tier access control" (control pe patru nivele/filtre) pentru management integrat al frontierei externe, definit în concluziile Consiliului Uniunii Europene din decembrie 2006.
Reprezentarea grafică privind "Terminale Tetra achiziționate, instalate și operaționale" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 65 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 2: Extinderea implementării Sistemului Informatic Național de Semnalări (SINS) la nivel național
După aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă fază, care presupune pregătirea și adoptarea măsurilor necesare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne, în vederea aderării la Spațiul Schengen.
România a inițiat o pregătire sistematică pentru a adera la spațiul Schengen în paralel cu desfășurarea activităților necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Începând cu luna ianuarie 2007, eforturile au fost accelerate și axate pe îndeplinirea condițiilor necesare pentru a deveni stat membru Schengen.
Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea ulterioară a capacității operaționale a Ministerului Administrației și Internelor (MAI) de a implementa acquis-ul Schengen, care se va realiza prin dezvoltarea completă și operaționalizarea Sistemului Informatic Național de Semnalări (SINS) compatibil cu SIS II. Îndeplinirea acestui obiectiv va ajuta la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe și a securității interne și va asigura de asemenea un schimb de informații intensificat cu statele membre Schengen și Sistemul Central SIS, care implică o combatere eficientă a crimei organizate transfrontaliere, terorismului, traficului cu mașini furate, droguri și armament, migrație ilegală și reducerea riscului de emitere a vizelor pentru cetățenii care au restricții de a intra pe teritoriul statului nostru.
La data aderării României la spațiul Schengen, SINS va furniza date către Sistemul de Informații Schengen, în conformitate cu cerințele Schengen. SINS va conține atât semnalările de interes Schengen emise de către autoritățile române care vor alimenta C.SIS II, cât și semnalările de interes non Schengen (de interes național). Acest sistem va fi disponibil tuturor autorităților competente în vederea consultării și/sau actualizării SINS, în conformitate cu drepturile legale stabilite de prevederile Convenției de Aplicare a Acordului de la Schengen.
Extinderea implementării SINS la nivel național va realiza următorul obiectiv: extinderea funcționalităților aplicației software de la nivelul central al SINS către autoritățile cu drept de consultare a datelor din SINS și asigurarea conectării cu acestea, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 345/2005.
În privința concluziilor și recomandărilor experților statelor membre UE, autoritățile române au luat următoarele măsuri:
a) au fost alocate de la bugetul național fondurile necesare pentru achiziția publică a serviciilor de consultanță IT amp;C pentru proiectarea și auditarea implementării SINS, în concordanță cu Planul de Implementare SINS;
b) contractul pentru serviciile de consultanță IT amp;C pentru proiectarea și auditarea implementării SINS a fost semnat în 19.06.2007 și are termen de finalizare iunie 2010. Serviciile de consultanță vor avea ca rezultate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și caietul de sarcini necesare implementării SINS, asistență în procesul de achiziție publică în vederea alegerii implementatorului și auditarea implementării sistemului;
c) în concordanță cu Planul de Acțiune Schengen revizuit 2008, se vor realiza următoarele acțiuni cu scopul îndeplinirii tuturor condițiilor de pre-aderare la acquis-ul Schengen:
(i) implementarea fazei pilot a SINS, compatibil cu SIS II. Proiectul PHARE 2006 nr. 018-147.03.04, componenta 02.4.1 - Sistemul Informatic Național de Semnalări, compatibil cu SIS II, a fost aprobat cu scopul de a implementa faza pilot a SINS;
(îi) pe baza rezultatelor din cadrul contractului de consultanță pentru proiectarea și auditarea SINS (Studiul de Fezabilitate, Proiectul Tehnic și Caietul de sarcini aferent SINS) se vor realiza obiectivele prevăzute la Contractul I "Implementarea Sistemului Informatic Național de Semnalări la nivel național", anume elaborarea aplicației software SINS și testarea acesteia și a funcționalităților sistemului.
Au fost înființate Comitetul de Coordonare Strategică (CCS), organism cu responsabilități în analiza și coordonarea bunei funcționări a SINS și Comitetul Tehnic (CT), organism cu responsabilități de analiză și soluționare a problemelor de ordin tehnic care pot să apară în funcționarea SINS.
Scopul proiectului este de a realiza extinderea Sistemului Informatic Național de Semnalări (SINS) la nivel național în vederea asigurării accesului tuturor autorităților competente cu drepturi de actualizare/consultare a datelor din SINS, precum și compatibilizarea în vederea conectării la SIS II.
Rezultatele proiectului vor fi:
a) Implementarea Sistemului Informatic Național de Semnalări la nivel național;
b) Pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea și întreținerea SINS;
c) Construirea clădirii (pavilion central plus clădiri anexe) dedicată Centrului Național SIS;
d) Realizarea utilităților, dotarea și amenajarea clădirii dedicate Centrului Național SIS și a amplasamentului acesteia;
e) Managementul de proiect.
Înainte de începerea proiectului următoarele etape vor fi deja realizate:
b) semnarea contractului;
c) caietul de sarcini și proiectul tehnic vor fi elaborate în cadrul contractului privind serviciile de consultanță pentru proiectarea și auditarea implementării SINS.
Implementarea proiectului cuprinde următoarele contracte:
Contractul I - Implementarea SINS la nivel național.
În cadrul contractului vor fi desfășurate următoarele activități:
a) dotarea cu echipamente de tehnică de calcul și comunicație precum și a software-urilor aferente acestora;
b) realizarea software-ului de aplicație pentru SINS care să asigure funcționalitățile operaționale și administrative, precum și de securitate informatică, toate acestea respectând standardele și practicile sistemelor similare din Spațiul Schengen;
c) realizarea interfețelor SINS cu utilizatorii finali, pentru a permite introducerea, procesarea și consultarea datelor, în conformitate cu drepturile de acces definite în OUG nr. 128/26.09.2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 345/2005;
d) adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea securității întregului sistem la nivelul stocării, manipulării și transmisiei datelor, a accesului la aplicație și la echipamente pentru toți utilizatorii cu drept de consultare;
e) testarea software-ului de aplicație, a funcționalităților sistemului și acceptanța finală;
f) pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea și întreținerea SINS;
g) operaționalizarea SINS.
Contractul II - Centrul Național SIS
În cadrul contractului vor fi desfășurate următoarele activități:
a) studiul de fezabilitate;
b) realizarea proiectului de execuție a clădirii;
c) realizarea lucrărilor de construcție aferente clădirii dedicate Centrului Național SIS;
d) realizarea utilităților, dotarea și amenajarea clădirii Centrului Național SIS și a amplasamentului acesteia.
Clădirea dedicată Centrului Național SIS va asigura spațiile necesare desfășurării activității personalului Centrului Național SIS și a punctului de rezervă pentru Biroul SIRENE, precum și funcționării componentei naționale SIS (SINS plus copia bazei de date C.SIS II), în conformitate cu cerințele prevăzute în documentele referitoare la organizarea și funcționarea SIS II.
Contractul III - Managementul de proiect
Pentru Contractul III "Managementul de proiect" se estimează achiziționarea de echipamente de tehnică de calcul, servere pentru aplicația de management de proiecte, amenajare electroalimentare pentru camera serverelor, împământare și cursuri pentru aplicația de management de proiect.
În cadrul contractului vor fi desfășurate următoarele activități:
a) identificarea obiectivelor,
b) elaborarea documentației de programare;
c) elaborarea documentației de licitație.
Realizarea proiectului va avea un impact important la frontiera externă prin obținerea următoarelor rezultate:
a) se va întări controlul și supravegherea la punctele de trecere a frontierei externe. Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;
b) va crește eficiența activităților de supraveghere la frontiera externă;
c) se va îmbunătăți infrastructura, se vor asigura facilitățile și echipamentele necesare pentru activitățile de control și supraveghere la frontieră;
d) se va realiza o armonizare a bazelor de date care vor fi pregătite să asigure comunicarea între ele dar și cu sistemele SIS II și VIS;
e) vor fi îmbunătățite activitățile și mecanismele de control și de cooperare în scopul combaterii terorismului, a criminalității transfrontaliere, a traficului cu vehicule furate, cu droguri și armament și a migrației ilegale;
f) se va reduce riscul de acordare a vizelor pentru cetățenii care au restricții de intrare pe teritoriul statului român.
Reprezentarea grafică privind "Frontiera externă și toate județele din România" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 68 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 3: Realizarea extinderii Rețelei de Comunicații Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicații, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne
Obiectivul proiectului este în concordanță cu conținutul Convenției de Aplicare a Acordului Schengen, titlul 4, cu privire la Sistemul Informatic Schengen. Realizarea acestui proiect este o condiție pentru finalizarea pregătirilor tehnice în vederea asigurării accesului în condiții bune la baza de date SINS și apoi la componenta națională a SIS. Astfel, proiectul are o contribuție semnificativă în aplicarea acquis-ului Schengen și întărirea controlului la frontierele externe, asigurând accesul structurilor cu atribuții în domeniul Schengen la baza de date SINS.
În același timp, implementarea acestui proiect reprezintă și o recomandare a experților Comisiei Europene, exprimată în Raportul misiunii "peer-to-peer review" în domeniul IT, ce a avut loc în perioada 6-10 februarie 2006.
În prezent RCVD a MAI este format din rețele de arie metropolitană pentru Municipiul București și 12 municipii reședință de județ. Ca parte integrantă a RCVD, există în desfășurare un proiect care are ca obiectiv realizarea de rețele de arie metropolitană pentru încă 16 municipii reședință de județ. De asemenea, sunt conectate la RCVD și Inspectoratele Județene de Poliție a celorlalte 12 municipii reședință de județ.
Proiectul are ca obiectiv extinderea RCVD la toate structurile MAI care își desfășoară activitatea în municipii, orașe și comune, pentru asigurarea accesului pentru structurile cu atribuții în domeniul Schengen la baza de date a SINS și ulterior la componenta națională a SIS.
Implementarea acestui proiect are ca rezultat finalizarea preparativelor tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiții, pentru structurile cu atribuții în domeniul Schengen, la baza de date a SINS și ulterior componenta națională a Sistemului Informatic Schengen.
Rezultatul proiectului este extinderea Rețelei de Comunicații Integrate Voce - Date la nivelul municipiilor, altele decât reședințele de județ, orașelor și comunelor de pe teritoriul României pentru asigurarea suportului de comunicații, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.
Structurile MAI cu atribuții în domeniul Schengen care sunt avute în vedere pentru realizarea acestui proiect sunt următoarele: IGPR cu structurile subordonate, IGJR cu structurile subordonate (drept de consultare conform OUG nr. 128/2005) și ORI.
Se preconizează să se achiziționeze echipamente de comunicații voce date după cum urmează: router-e, firewall-uri, switch-uri, rack-uri, servere, centrale telefonice, precum și cursuri pentru managementul aplicațiilor și echipamentelor aflate în rețea.
Pentru contractul nr. 2 Cheltuieli pentru managementul de proiect, se estimează achiziționarea de echipamente de tehnică de calcul, servere pentru aplicația de management, amenajare electroalimentare pentru camera serverelor, împământare mediu și cursuri pentru aplicația de management de proiect.
1. Realizarea extinderii Rețelei de Comunicații Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI se va implementa adoptând proiectul global și nu pe faze.
Activitățile acestor contracte sunt următoarele:
a) întocmirea caietului de sarcini;
b) semnarea contractului;
c) livrarea echipamentelor;
d) configurarea echipamentelor;
e) instalarea echipamentelor în locații;
g) servicii de telecomunicații;
2. Activitățile pentru Managementul de Proiect:
a) identificarea obiectivelor;
b) asigurarea resurselor umane;
c) elaborarea documentației privind planificarea;
d) elaborarea documentației pentru caietul de sarcini;
e) audit privind implementarea sistemului;
f) elaborarea rapoartelor privind desfășurarea proiectului.
Proiectul ușurează transferul informațiilor operative on-line pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene.
Parametrii ce vor fi ameliorați:
a) schimbul de informații prin canalele de comunicații dedicate, puncte locale de contact, proceduri de urgență;
b) funcționarea coordonării interne la toate nivelurile;
c) echipamente de comunicații compatibile.
Implementarea proiectului va fi desfășurată împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (pe baza infrastructurii complementare dezvoltate prin proiectul "Extindere și consolidare a infrastructurii de comunicații WAN-ATM a STS la nivelul orașelor pentru asigurarea fluxului de informații necesar autorităților publice la nivelul structurilor teritoriale").
Reprezentarea grafică privind "Infrastructura sistemului de comunicații dezvoltată și operațională" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 71 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 4: Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul Ministerului Administrației și Internelor
Obiectivul acestui proiect este de a răspunde următoarelor exigențe:
a) necesitatea identificării celor mai bune soluții în ceea ce privește subsistemele de control la frontieră care vor asigura o modalitate sigură de verificare și confruntare a datelor personale din documentele de călătorie cu datele stocate în bazele de date centrale;
b) necesitatea accesului securizat la datele stocate în sistemele informatice ale MAI, datele clasificate și de asemenea protecția datelor personale.
Scopul este determinat de faptul că implementarea acestei soluții la nivelul MAI va îmbunătăți confidențialitatea, siguranța și nivelul de încredere al datelor schimbate între instituțiile MAI (și între utilizatori) în concordanță cu aquis-ul Schengen (în special pentru controlul la frontiere).
Proiectul vizează în principal următoarele:
a) întărirea controlului la frontiere (în special în punctele de trecere a frontierei) prin utilizarea unei metode de autentificare de un înalt nivel de securizare;
b) creșterea eficienței pentru supraveghere și control la frontierele externe;
c) creșterea securizării datelor schimbate între autoritățile de la frontieră (și/sau structuri MAI).
Implementarea acestui proiect reprezintă prima (și principala) fază pentru securizarea accesului tuturor utilizatorilor SIS la sistemele realizate din fondurile aferente Facilității Schengen.
În acest moment, nivelul de securizare de acest fel nu este în concordanță cu SIS și cu cerințele la nivel național pentru manipularea datelor personale ori de altă natură.
Parametrii ce vor fi optimizați sunt:
a) identificarea documentelor falsificate și contrafăcute;
b) verificarea documentelor de solicitare a vizei;
c) funcționarea procesului de coordonare internă la toate nivelurile;
d) echipamentul de comunicații compatibil;
e) măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea măsurilor de căutare, control și supraveghere;
f) schimbul de informații prin intermediul canalelor de comunicații corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgență, echipamentul compatibil de comunicații.
Rezultatele garantate ale acestui proiect sunt:
a) accesul securizat al utilizatorilor SIS la celelalte aplicații și/sau baze de date relevante;
b) un instrument sigur de schimb de date între autoritățile competente de la frontierele externe;
c) reducerea timpului de control al documentelor la punctele de trecere a frontierelor;
d) dezvoltarea securizării controlului de documente și detectarea eficientă a persoanelor care au făcut fapte care fac obiectul unor restricții la punctele de trecere a frontierelor;
e) crearea posibilității întocmirii unor rapoarte complete și eficiente ale personalului de la punctele de trecere prin accesul la informații furnizate de alte surse;
f) dezvoltarea unor condiții preliminare pentru interconectarea cu sisteme informatice similare europene și internaționale.
Pe parcursul implementării acestui proiect se preconizează încheierea a trei contracte, după cum urmează:
a) consultanță și servicii de asistență tehnică (contractul de servicii). Pe parcursul executării contractului vor fi elaborate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, documentația de atribuire, sprijin în etapa de evaluare a ofertelor/contractare și ulterior în faza de implementare a sistemului;
b) extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MAI - faza de implementare, asistența tehnică pentru toate fazele proiectului;
c) suportul logistic pentru managementul de proiect, care va include achiziționarea echipamentului necesar pentru personalul direct implicat în implementarea fazelor proiectului.
A. Contractare de consultanță și servicii de asistență tehnică.
a) stabilirea componenței comitetului de conducere și a grupului de lucru din partea beneficiarului și a consultantului;
b) evaluarea sistemelor existente și viitoare care necesită implementarea PKI;
c) faza de documentare/pregătire pentru personalul din partea beneficiarului;
d) stabilirea arhitecturii generale pentru PKI (propunere ce necesită a fi avizată/modificată de beneficiar);
e) realizarea studiului de fezabilitate și a soluției optime de implementare a PKI;
f) realizarea documentației tehnice și de licitație pentru contractarea fazei de implementare;
g) derularea etapelor specifice procedurii de achiziție și contractare;
h) asistență tehnică în perioada de implementare a sistemului.
B. Faza de contractare și implementare a PKI
a) stabilirea componenței comitetului de conducere și a grupului de lucru din partea beneficiarului și a consultantului;
b) evaluarea sistemelor existente și viitoare care necesită implementarea PKI;
c) implementarea unui sistem pilot PKI (pentru un număr limitat de utilizatori/aplicații);
d) implementarea PKI la nivel central;
e) implementarea PKI la nivel local;
f) faza finală de implementare PKI și de acceptanță.
Implementarea sistemului va asigura:
a) mediu securizat pentru interogarea datelor de către personalul Poliției de Frontieră Române;
b) instrument pentru schimbul de date securizat între autoritățile cu atribuții la frontiera externă;
c) timp redus de verificare a documentelor la trecerea frontierei;
d) sistem cu grad ridicat de securitate pentru controlul documentelor și identificarea eficientă a persoanelor date în consemn la frontieră;
e) posibilități crescute pentru raportarea completă și eficientă, prin acces la informații din alte surse, de către personalul din punctele de trecere a frontierei;
f) stabilirea condițiilor de bază pentru interconectarea cu sistemele informatice similare la nivel european și internațional.
Reprezentarea grafică privind "Infrastructura cu chei publice(PKI) pentru sistemele IT dezvoltată și operațională" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 74 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 5: Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen
Obiectivul general al acestui proiect este oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în Schengen și în activități conexe. În plus, se dorește facilitarea implementării componentelor acquis-ului Schengen, legislației specifice în acest domeniu și procedurilor specifice de lucru pentru personalul structurilor operative.
a) pregătirea personalului de specialitate din structurile operative MAI în ceea ce privește exploatarea sistemelor informatice de cooperare aferente componentelor acquis-ului Schengen și în ceea ce privește cooperarea cu celelalte instituții internaționale implicate;
b) asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea și mentenanța Sistemului Informatic Schengen și SINS;
c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri MAI implicate în procesul de aderare, precum și cunoașterea procedurilor omologate în spațiul Schengen.
Întregul personal MAI cu atribuții în domeniul Schengen va fi pregătit în ceea ce privește utilizarea sistemelor informatice Schengen, a documentelor, cunoașterea normelor juridice în vigoare impuse de aderarea la spațiul Schengen, a procedurilor/standardelor impuse în ceea ce privește controlul la frontierele externe.
Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen va fi un important centru regional și european de cooperare interinstituțională în domeniul Schengen.
Trei contracte urmează să fie încheiate în timpul implementării acestui proiect:
a) consultanță și service pentru asistență tehnică;
b) renovarea/reabilitarea centrului și achiziția de bunuri și servicii;
c) asistență logistică pentru managementului proiectului.
S-au desfășurat activitățile de identificare a locațiilor posibile, s-a elaborat și adoptat Strategia MAI în domeniul pregătirii cadrelor în care un capitol distinct este rezervat Centrului Multifuncțional de pregătire Schengen, cu două locații: Ploiești și Buzău, prin restructurarea celor două licee ale MAI.
Activitățile aferente derulării proiectului sunt:
A. Achiziționarea serviciilor de consultanță, cu următoarele rezultate:
a) evaluarea Centrului existent (cu cele două locații: Liceele Ministerului Administrației și Internelor din Ploiești și Buzău). Transformarea acestuia în centru de pregătire multifuncțional. Stabilirea necesarului de lucrări de amenajare/reabilitare.
Dimensionarea volumului de dotări. Dimensionarea necesarului de cursuri de pregătire a instructorilor deja angajați și a sistemelor de pregătire tip e-learning;
b) realizarea unui model organizatoric și funcțional al Centrului Multifuncțional de Pregătire Schengen;
c) realizarea Studiului de Fezabilitate și a soluției tehnice optime;
d) realizarea proiectului tehnic și a documentației de atribuire aferente fazei de implementare.
B. Contractarea și implementarea
a) reabilitarea și modernizarea Centrului, achiziția de echipamente, asigurarea conexiunilor necesare, elaborarea aplicațiilor software;
b) testarea aplicației și a funcționalității sistemului;
c) asigurarea formatorilor;
d) elaborarea programei de pregătire, a cursurilor în conformitate cu necesitățile de pregătire identificate în colaborare cu structurile beneficiare;
e) implementarea și derularea programelor de pregătire.
Pregătirea personalului cu responsabilități în:
a) exploatarea sistemelor informatice cu relevanță Schengen, pentru detectarea falsurilor și prevenirea emigrației ilegale, controlul frontierelor externe pentru prevenirea imigrației ilegale;
b) combaterea crimelor transfrontaliere, producerii/traficului de droguri și spălării de bani, lupta împotriva traficului de persoane;
c) implementarea unei strategii anticorupție;
d) cunoașterea prevederilor de lucru/exploatare în rețelele de comunicații de date din spațiul Schengen.
În cadrul formării inițiale se va asigura pregătirea de specialitate în principal a personalului destinat să își desfășoare nemijlocit activitatea în componentele operative ale instituțiilor/ structurilor cu responsabilități Schengen.
Reprezentarea grafică privind "Centrul de instruire multifuncțional Schengen înființat și funcțional" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 76 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 13: Implementarea componentei naționale a Sistemului Informatic Schengen II (N.SIS II) în România - copia națională a bazei de date SIS II și asigurarea conectivității la sistemul central SIS
Obiectivul general al acestui proiect este dezvoltarea viitoare a capacității operaționale a Ministerului Administrației și Internelor (MAI), în vederea implementării acquis-ului Schengen, obiectiv ce va fi realizat prin operaționalizarea componentei naționale a Sistemului Informatic Schengen (N.SIS), formată din Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS), sistem aflat în curs de realizare, și copia națională a bazei de date centrale a Sistemului Informatic Schengen (CS-SIS).
Îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la creșterea eficienței controlului la frontiera externă și a securității interne și va asigura intensificarea schimbului de informații cu statele membre Schengen și cu sistemul central CS-SIS, având ca rezultat combaterea mai eficientă a criminalității transfrontaliere. Realizarea acestui obiectiv reprezintă o condiție obligatorie în procesul de aderare a României la Spațiul Schengen.
Scopul proiectului este de a implementa componenta națională a SIS II (N.SIS II), realizarea interfeței între SINS și aceasta, și asigurarea conectării la sistemul central SIS.
Rezultatele proiectului vor fi:
a) realizarea copiei naționale a bazei de date centrale SIS II;
b) realizarea interfeței între SINS, compatibil SIS II, și copie;
c) realizarea aplicației informatice, reprezentând soluția de adaptare (conversie) a Sistemului Informatic Național de Semnalări, compatibil SIS II cu cerințele SIS 1+, la nivelul modelului de date și a funcționalităților sistemului, astfel încât să poată transmite date în formatul SIS 1+;
d) implementarea soluției portugheze SISone4ALL;
e) achiziționarea infrastructurii (echipamente IT amp;C) necesare implementării soluției SISone4ALL, soluției de adaptare a SINS și copie;
f) asigurarea conectării la sistemul central SIS.
Implementarea proiectului cuprinde următoarele contracte:
Contractul I - achiziționarea aplicației informatice necesare implementării copiei naționale a bazei de date centrale SIS II și a soluției de adaptare (conversie) a Sistemului Informatic Național de Semnalări, compatibil SIS II cu cerințele SIS 1+, la nivelul modelului de date și a funcționalităților sistemului, în vederea conectării la sistemul central SIS.
În cadrul contractului vor fi desfășurate următoarele activități:
a) realizarea unei aplicații ce va asigura toate funcționalitățile necesare schimbului de informații dintre sistemul național N.SIS II și sistemul central SIS;
b) integrarea cu sistemul național SINS și aplicația SISone4ALL;
c) testarea funcționalităților de interconectare cu SINS;
d) asigurarea conectării între sistemul național N.SIS și sistemul central SIS;
e) achiziționarea, configurarea și punerea în folosință a unui software automat de testare a consistenței datelor și a interconectării dintre N.SIS și sistemul central SIS;
f) servicii de training și mentenanță pentru software-urile achiziționate;
g) operaționalizarea N.SIS II.
Contractul II - Achiziționarea infrastructurii necesare soluției SISone4ALL, a copiei naționale a bazei de date SIS și a soluției de adaptare a SINS în vederea conectării la sistemul central SIS
În cadrul contractului se va desfășura activitatea de dotare cu echipamente de tehnică de calcul și comunicație precum și cu software-ul aferent acestora.
Contractul III - Managementul de proiect.
În cadrul Contractului III "Managementul de proiect" vor fi achiziționate echipamente de tehnică de calcul, servere pentru aplicația de management de documente, cursuri pentru aplicația de management de documente și dotări logistice necesare bunei desfășurări a proiectului.
În cadrul contractului vor fi desfășurate următoarele activități:
a) identificarea obiectivelor;
b) elaborarea documentației de programare;
c) elaborarea documentației de licitație.
Realizarea proiectului va avea un impact important la frontiera externă prin obținerea următoarelor rezultate:
a) se va întări controlul și supravegherea la punctele de trecere a frontierei externe.
Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;
b) va crește eficiența activităților de supraveghere la frontiera externă;
c) se va asigura accesul autorităților conform competențelor la datele stocate în baza de date centrală a SIS;
d) se va realiza o armonizare a bazelor de date care vor fi pregătite să asigure comunicarea între ele dar și cu sistemele SIS și VIS;
e) vor fi îmbunătățite activitățile și mecanismele de control și de cooperare în scopul combaterii terorismului, a criminalității transfrontaliere, a traficului cu vehicule furate, cu droguri și armament și a migrației ilegale;
f) se va reduce riscul de acordare a vizelor pentru cetățenii care au restricții de intrare pe teritoriul țării.
Reprezentarea grafică privind "Copia națională a bazei de date SIS II, instalată și operațională" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 78 (a se vedea imaginea asociată).
Oficiul Român pentru Imigrări
RO-FSCH 6: Realizarea și integrarea în sistemul informatic pentru managementul străinilor a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, călătorie și stare civilă folosite de străini pe teritoriul României, incluzând o descriere a elementelor de siguranță ale acestora
Scopul acestui proiect este să creeze un instrument pentru personalul ORI, care să permită depistarea tentativelor de fraudă menite pentru obținerea, în mod ilegal, a dreptului de ședere.
Prin proiectul PHARE 0107.17 Oficiul Român pentru Imigrări a realizat un sistem IT pentru gestionarea străinilor, prin contracte de investiție.
Până la sfârșitul anului 2004 a fost implementat un proiect pilot la nivelul a 4 județe, iar până la sfârșitul anului 2005 sistemul a fost realizat la nivelul tuturor structurilor teritoriale ale ORI.
Prin proiectul PHARE 0006.16, un proiect pilot pentru un sistem on line de procesare a aplicațiilor visa a fost finanțat prin Programul PHARE 2000, conectând mai multe ambasade la un punct central localizat la Ministerul Afacerilor Externe și conectat direct la Ministerul Administrației și Internelor. Mai departe, sistemul a fost extins prin Proiectul PHARE 2002/000-586.04.14.
Prezentul proiect are ca scop crearea unui sistem informațional pentru putere decizională și este stabilit în cadrul Planului de acțiune 2007 pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1122/2007 pentru aprobarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2007-2010.
În activitatea uzuală de serviciu, personalul ORI se confruntă cu multe cazuri în care trebuie să ia decizii referitoare la documentele de identitate și cele care privesc statutul civil ale cetățenilor străini fără posibilitatea de a le compara cu exemplarele originale în acel moment. O bibliotecă virtuală cu informații relevante ar fi un instrument eficient pentru personalul menționat în detectarea documentelor contrafăcute și falsificate.
Rezultatele garantate sunt:
a) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor și echipamentul aferent pentru stocarea datelor instalat și operațional;
b) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor, echipamentul aferent și echipamentul software instalat și operațional pentru captare/prelucrare imagini;
c) o fază pilot pentru proiectul operațional din cadrul sistemului IT pentru gestionarea străinilor.
În cadrul acestui proiect va fi încheiat un singur contract de furnizare.
Cantitățile și echipamentul vor fi determinate după încheierea studiului de fezabilitate coordonat de către Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul MAI.
a) analiza cerințelor privind funcțiile sistemului;
b) realizarea conceptului tehnic general al proiectului necesar pentru implementarea sistemului;
c) dezvoltarea sistemului incluzând achiziționarea și instalarea software-ului și echipamentelor necesare conform proiectului tehnic întocmit;
d) testarea funcțiilor sistemului;
e) implementarea sistemului;
f) organizarea unor sesiuni de pregătire privind utilizarea bibliotecii virtuale.
Proiectul propus va contribui la reducerea riscului de acceptare la ghișee a documentelor de identitate, călătorie și statut civil contrafăcute, în vederea reducerii numărului de cazuri în care dreptul de rezidență este obținut fraudulos, precum și la diminuarea perioadei de timp necesare pentru procesarea cererilor de prelungire a dreptului de rezidență.
Proiectul curent va continua procesul de armonizare a cererilor naționale cu sistemele informaționale ale UE, respective SIS și VIS.
Parametrii abordați vor fi:
a) controlul documentelor la oficiile consulare și la consulatele de carieră;
b) detectarea documentelor false sau falsificate;
c) controlul documentelor incluse în cererile de viză;
d) măsurile de prevenire ale migrației ilegale și ale criminalității transfrontaliere, în teritoriu, prin intermediul extinderii și intensificării verificărilor, a controalelor și supravegherii.
Reprezentarea grafică privind "București și site_uri relevante ale oficiului român pentru imigrări" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 80 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 7: Modernizarea sistemului IT al ORI, corelat cu SIS II și VIS
Scopul proiectului este actualizarea aplicațiilor IT și a infrastructurilor respective, în conformitate cu specificațiile tehnice ale SIS II și VIS.
În prezent, sistemele IT ale ORI au un anumit nivel de compatibilitate cu SIS II și VIS. Totuși, în lumina unei armonizări depline, este necesară dezvoltarea sistemelor ORI, atât referitor la bazele de date, cât și la aplicații.
Structura bazei de date trebuie extinsă și completată pentru a cuprinde toate datele relevante SIS II și VIS, într-un format compatibil.
Aplicațiile necesită upgradarea secțiunii de consultare a bazelor de date, astfel încât timpul de răspuns să se mențină în limitele impuse de SIS II și VIS.
În plus, pentru schimbul de date cu VIS, este necesară dezvoltarea unor module pentru obținerea, procesarea și managementul datelor biometrice ale cetățenilor care solicită vize, ca și pentru imprimarea vizelor pe documente, la punctele de trecere a frontierei.
Deoarece ciclul de viață al componentelor hardware procurate urmează a ajunge la sfârșit, echipamentul vechi va trebui înlocuit.
Sporirea numărului de date prelucrate și stocate, datorită creșterii numărului de dosare din baza de date și al preluării procesului de prelucrare a datelor biometrice, va necesita înlocuirea serverelor care sunt, actualmente, operaționale cu echipamente superioare din punct de vedere tehnic (capacitate de stocare, viteză de procesare).
În vederea creării modulelor de obținere a datelor biometrice pentru imprimarea vizelor, în punctele de trecere a frontierei, va fi necesară achiziționarea echipamentelor pentru amprentarea digitală a solicitanților de viză, similare cu cele care vor funcționa în cadrul misiunilor diplomatice din România.
Politica de securitate referitoare la sistemele informaționale ale ORI furnizează o protecție corespunzătoare a informației, în ceea ce privește protecția fizică a acestora, accesul la echipamente și date, în conformitate cu competențele și prevederile legale curente.
Cu toate acestea, se consideră că nivelul de securitate și confidențialitate a sistemului ar trebui îmbunătățit, iar acest obiectiv este realizabil prin intermediul proiectului actual.
Printre rezultatele garantate se numără:
a) achiziționarea a 200 stații de lucru, 2 soluții Thin Client Terminal Server care vor asigura câte 80 de posturi de lucru, echipamente pentru comunicație (10 switch-uri), 4 UPS-uri de mare putere, a unui server tip cluster, cu 2 noduri, necesar implementării modulului de aplicație, echipament de stocare cu capacitate de stocare 1TB și software de backup, cu 2 switch-uri fibră optică și librărie de benzi;
b) achiziționarea a 10 sisteme de supraveghere a accesului și a 100 de cartele de acces;
c) achiziționarea serviciilor de consultanță în vederea modernizării infrastructurii software.
(i) realizarea documentației tehnice detaliate aferente modernizării software;
(îi) modificarea structurii bazei de date a ORI în conformitate cu specificațiile tehnice detaliate aferente SIS II, VIS și componentelor naționale ale acestora;
(iii) modificări la nivelul aplicațiilor informatice;
(iv) organizarea, cadrul activității de consultanță, de cursuri de pregătire pentru specialiștii Centrului de Comunicații și Informatică (CCI) din cadrul O.R.I., relevante pentru activitatea proiectului și adaptate contextului tehnologic aferent procesului de modernizare și interconectare (cel puțin cursuri privind tehnologii web services, configurare server de baze de date, etc.) precum și asigurarea de suport în etapa de implementare propriu zisă, suport în etapa de testare precum și în etapa de migrare a datelor inițiale către componenta națională a SIS II.
a) Modernizarea infrastructurii hardware a Sistemului IT al ORI la nivelul structurilor centrale și teritoriale, care au acces la sistemul informatic, pentru a se asigura accesul permanent la fluxurile de informații, în vederea îndeplinirii atribuțiilor operative;
b) Ridicarea nivelului de securitate fizică a Sistemului IT al ORI în vederea alinierii la standardele de securitate prevăzute de Catalogul de recomandări și bune practici SIS/SIRENE precum și recomandărilor formulate de Serviciul Sisteme Informatice Schengen din cadrul Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației pentru structurile care vor avea drept de acces la SINS;
c) Modernizarea infrastructurii software;
d) Asigurarea furnizării de expertiză la un nivel adecvat pentru specialiștii CCI din cadrul ORI, pentru asigurarea condițiilor de interoperabilitate între sistemul IT al ORI cu componentele naționale ale SIS II și VIS;
Impactul direct la frontiera externă va viza reducerea riscurilor asociate fenomenului intrării ilegale, dat fiind faptul că O.R.I. va fi responsabil cu introducerea în SINS a unor date privind persoane împotriva cărora s-a dispus măsura nepermiterii intrării sau împotriva cărora a fost dispusă o măsură de îndepărtare de pe teritoriul României (art. 96 din CAAS) precum și date referitoare la documentele de identitate, pașapoarte, permise de ședere și documente de călătorie, care au fost furate, însușite ilegal, pierdute sau invalidate (art. 100 din CAAS).
De asemenea, pentru prelungirea dreptului de ședere al străinilor, atribuție aflată în sarcina ORI va fi necesară efectuarea de verificări în SIS, pentru a investiga dacă pe numele străinului există alerte în scopul refuzării intrării.
În ceea ce privește relația cu VIS, ORI va fi una din structurile conectate la SNIV. Pentru asigurarea compatibilității cu soluția națională actuală de management al vizelor, ORI va fi responsabil de administrarea bazei de date naționale ce va stoca informațiile aferente acestui domeniu. Potrivit atribuțiilor sale și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 09 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS), ORI va avea acces la datele privind vizele pentru a aviza anumite categorii de solicitări de viză de scurtă ședere și în cazul tuturor solicitărilor de viză de lungă ședere, pentru a determina dacă condițiile de intrare, ședere și reședință sunt îndeplinite și în procesul de soluționare a cererilor de azil.
Reprezentarea grafică privind "București și site_uri relevante ale oficiului român pentru imigrări" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 83 (a se vedea imaginea asociată).
Centrul de Cooperare Polițienească Internațională
RO-FSCH 8: Crearea aplicației SIRENE și investiții în infrastructură, achiziționarea de echipament tehnic și de calcul în vederea operaționalizării Biroului SIRENE
Obiectivul major este sporirea capacității de stocare și accesare a informațiilor de către autoritățile române implicate în lupta împotriva criminalității transfrontaliere și operaționalizarea Biroului SIRENE în vederea asigurării unui control eficient la frontierele externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.
a) realizarea unui proiect de consultanță și analiză pentru crearea aplicației SIRENE și a dotării tehnice a Biroului SIRENE;
b) achiziția și implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE (sistemului informatic de prelucrare a dosarelor SIRENE) în conformitate cu soluția tehnică rezultată din Contractul 1 "Realizarea unui proiect de consultanță și analiză pentru crearea aplicației SIRENE și a dotării tehnice a biroului SIRENE, precum și auditarea implementării contractului 2", precum și achiziționarea necesarului de echipamente IT amp;C destinate funcționării Biroului SIRENE operațional;
c) achiziționarea infrastructurii de amenajare a spațiului viitorului sediu al biroului SIRENE operațional;
d) dotarea și amenajarea sălii de consiliu și pregătire destinată operatorilor SIRENE;
e) asigurarea securității fizice și a protecției împotriva incendiilor pentru viitorul sediu al biroului SIRENE.
Având în vedere tendințele în materie, la nivel european și pan-european, a apărut ca imperios necesară adaptarea structurilor de aplicare a legii din țara noastră la standardele practice, tehnice și legale internaționale și au fost create premisele pentru viitoarele structuri naționale specializate în schimbul de informații operative în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere ca structuri moderne, flexibile, adaptate la standarde legale și tehnice avansate.
Pentru a răspunde acestor cerințe, în anul 2005 a fost înființat Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, ca unitate sintetizatoare a colaborării în domeniul cooperării polițienești transfrontaliere la nivel regional și internațional, care include în structura sa organizatorică (în cadrul Punctului Național Focal), Biroul SIRENE, constituit inițial ca structură non-operațională având ca rol schițarea cadrului legal și a condițiilor tehnice și administrative necesare funcționării optime a Biroului în momentul operaționalizării.
De la crearea sa, Biroul SIRENE a fost beneficiarul secundar al unui proiect de înfrățire instituțională PHARE 2002-RO02/IB/JH-03 "Asistență tehnică și juridică pentru crearea unui sistem informatic național compatibil cu Sistemul Informatic Schengen", împreună cu Franța și Spania. Proiectul menționat a fost un proiect comun, înglobând aspecte legale și tehnice și având ca rezultat crearea cadrului legal pentru constituirea unui sistem IT amp;C compatibil cu SIS, respectiv OUG nr. 128/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări. Proiectul a oferit, de asemenea, o privire de ansamblu asupra modului de organizare a Biroului SIRENE în momentul operaționalizării acestuia, subliniind atribuțiile specifice ale activității Biroului SIRENE și obiectivele care trebuie atinse în vederea conectării la SIS. A fost elaborat un concept general de organizare a Biroului SIRENE Național, stabilindu-se regulile generale de funcționare a Biroului (resurse umane, materiale și tehnice, precum și o estimare bugetară primară asupra necesarului de echipament destinat operaționalizării acestei componente). Documentele se referă la obiectivele generale ale oricărui birou SIRENE fără a detalia procedurile interne ale fiecărui stat membru.
Acțiunile prezentului proiect, se circumscriu obiectivelor instrumentului financiar Facilitatea Schengen așa cum acestea sunt definite prin Decizia Comisiei Europene C (2007) 1417, privind gestionarea și controlul părții consacrate acquis-ul Schengen din cadrul Facilității Schengen și pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007- 2009 (art. 2 alin. (1), lit. b) "investiții în toate tipurile de echipament operațional[...] crearea diverselor sisteme informatice necesare punerii în aplicare a aquis-ului Schengen" și art. 2 "Acțiuni și cheltuieli eligibile" alin. 2 lit. b).
Obiectivele - Crearea unei secțiuni naționale pentru SIS II și înființarea Biroului SIRENE - sunt incluse și în recomandările experților europeni formulate în urma sesiunilor de evaluare referitoare atât la activitățile de pregătire profesională, cât și la cele de investiții pentru înființarea Biroului SIRENE Național, în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. SIS reprezintă un capitol important în Planul de Acțiune Schengen, revizuit în anul 2008 și 2009, care include numeroase măsuri asumate de România în vederea îndeplinirii criteriilor de accedere la Spațiul Schengen.
Proiectul propus, prin componentele sale, respectiv realizarea unui proiect de consultanță și analiză pentru crearea aplicației SIRENE și a dotării tehnice a Biroului SIRENE, realizarea sistemului informatic de prelucrare a dosarelor SIRENE, componenta de investiții în echipament IT amp;C și cea pentru amenajarea spațiului și asigurarea unui grad adecvat de protecție fizică a viitorului sediu al SIRENE operațional, creează premisele necesare pentru înființarea Biroului SIRENE Național prin asigurarea resurselor materiale și logistice impuse de standardele în domeniu și prin pregătirea tehnică a viitorilor operatori ai biroului. Aceste investiții vor asigura funcționarea la standarde operaționale a Biroului SIRENE Național care va oferi un sprijin important în asigurarea securizării celei mai extinse frontiere externe din Spațiul Schengen. Crearea Biroului SIRENE Național va asigura schimbul eficient de date și informații cu celelalte birouri SIRENE din statele membre, în acord cu standardele acquis-ului Schengen și a celor mai bune practici în domeniu, reprezentând, alături de INTERPOL, EUROPOL, Centrul SECI, atașații și ofițerii de legătură acreditați, un canal de cooperare polițienească internațională.
Rezultatele garantate ale proiectului sunt:
a) caietul de sarcini aferent stabilirii arhitecturii tehnice a viitorului sistem informatic al Biroului SIRENE și a echipamentului hardware necesar pentru implementarea sistemului informatic, elaborat;
b) implementarea optimă a soluțiilor software și hardware prin asistarea activităților desfășurate de către contractorul desemnat pentru contractul 2 "Achiziția și implementarea Sistemului Informatic aferent biroului SIRENE, precum și achiziționarea necesarului de echipamente IT amp;C pentru funcționarea biroului SIRENE operațional";
c) aplicația SIRENE realizată, instalată, încărcată cu date și testată iar aproximativ 40 de operatori SIRENE pregătiți din punct de vedere operațional, în vederea utilizării aplicației la standarde profesionale; aproximativ 5 specialiști IT din cadrul CCPI pregătiți din punct de vedere tehnic pentru a asigura buna funcționare a sistemului.
d) biroul SIRENE dotat corespunzător din punct de vedere tehnic și al comunicațiilor astfel încât să fie capabil să efectueze în mod eficient schimbul de date și informații cu celelalte Birouri SIRENE, precum și cu autoritățile naționale de aplicare a legii, la standardele impuse de acquis-ul Schengen și de cele mai bune practici în domeniu;
e) spațiile de lucru ale Biroului SIRENE Național amenajate prin asigurarea condițiilor de lucru (climatizare, mobilier etc.) pentru viitorul sediu al Biroului SIRENE operațional;
f) spațiul destinat sălii de consiliu și pregătire amenajat corespunzător pentru asigurarea condițiilor desfășurării sesiunilor de pregătire continuă a operatorilor SIRENE și a unor evenimente care reunesc participanții celorlalte Birouri SIRENE din statele membre Schengen;
g) spațiile de lucru ale Biroului SIRENE Național asigurate adecvat din punct de vedere al securității fizice și al protecției împotriva incendiilor.
Se preconizează încheierea a cinci contracte în cadrul acestui proiect, respectiv:
1. Realizarea unui proiect de consultanță și analiză pentru crearea aplicației SIRENE și a dotării tehnice a Biroului SIRENE, precum și auditarea implementării contractului 2;
2. Achiziția și implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE, precum și achiziționarea necesarului de echipamente IT amp;C pentru funcționarea Biroului SIRENE operațional;
3. Achiziționarea infrastructurii de amenajare a spațiului viitorului sediu al Biroului SIRENE operațional;
4. Dotarea și amenajarea sălii de consiliu și pregătire destinată operatorilor SIRENE;
5. Achiziționarea echipamentelor de asigurare a securității fizice și de protecție împotriva incendiilor pentru sediul Biroului SIRENE.
Legate de rezultatul 1 și 2
a) analiza aplicației, a cerințelor și a contextului în care va fi utilizată, precum și întocmirea caietului de sarcini;
b) elaborarea documentației de analiză și a specificațiilor tehnice pentru infrastructura IT amp;C;
c) asigurarea auditării implementării soluției oferite de către contractorul desemnat prin licitație pentru contractul 2.
a) designul și implementarea aplicației SIRENE;
b) încărcarea aplicației cu datele relevante/introducerea datelor relevante în program;
c) evaluarea finală a calității și testele de întreținere;
d) realizarea pregătirii tehnice a operatorilor SIRENE pentru utilizarea aplicația SIRENE la standarde profesionale și a specialiștilor IT din cadrul CCPI pentru a asigura buna funcționare a sistemului;
e) interconectarea cu SINS, alte baze de date relevante la nivel național și alte birouri SIRENE.
a) evaluarea necesarului pentru SIRENE în concordanță cu acquis-ul Schengen;
b) lansarea licitației pentru achiziționarea echipamentului IT amp;C și necesar pentru operaționalizarea Biroului SIRENE;
c) achiziționarea și instalarea echipamentului IT amp;C.
a) evaluarea necesarului pentru amenajarea spațiului de lucru destinat viitorului Birou SIRENE;
b) lansarea licitației pentru achiziționarea componentelor necesare amenajării spațiului (panouri de compartimentare, mobilier pentru birouri și pentru sala de pregătire destinată operatorilor SIRENE etc.);
c) achiziționarea și instalarea dotărilor de amenajare a spațiului Biroului SIRENE operațional.
a) evaluarea necesarului pentru amenajarea și dotarea sălii de consiliu și pregătire continuă pentru operatorii SIRENE;
b) lansarea licitației pentru achiziționarea sistemelor și a echipamentelor necesare amenajării spațiului (sisteme de sonorizare, sisteme de proiecție, cabine de translație etc.);
c) achiziționarea și instalarea dotărilor de amenajare a sălii de consiliu și pregătire.
a) evaluarea necesarului pentru asigurarea securității fizice și protecția împotriva incendiilor a spațiilor de lucru destinate Biroului SIRENE operațional (sisteme pentru prevenirea accesului neautorizat - sisteme de acces smartcard, uși securizate, geamuri prevăzute cu senzori de mișcare sau antiglonț, cameră servere echipată cu ușă ignifugă - sisteme pentru prevenirea incendiilor, climatizare adecvată, supraveghere video etc.);
b) achiziționarea echipamentelor necesare și instalarea acestora.
SIS II și Biroul SIRENE reprezintă instrumente cheie în cooperarea transfrontalieră dintre statele membre Schengen iar implementarea acestora la nivel național reprezintă două dintre criteriile esențiale care au fost evaluate încă din momentul aderării României la Uniunea Europeană și reprezintă condiții sine-qua-non în perspectiva aderării României la Spațiul Schengen. Un control eficient la frontierele externe ale UE reprezintă un avantaj în perspectiva aderării României la acest spațiu. În acest context, înființarea unui Birou SIRENE funcțional și a SINS devin necesități stringente.
Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt următorii:
a) schimbul de informații dintre autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autorități judiciare);
b) echipamentul de comunicații compatibil;
c) cooperarea având la bază acorduri internaționale sau bilaterale, aplicată ad-hoc (schimb de informații, controale comune, gestionarea situațiilor de readmisie);
d) schimbul de informații prin canalele de comunicații adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgență.
Reprezentarea grafică privind "Centrul de cooperare polițienească internațională București" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 88 (a se vedea imaginea asociată).
Inspectoratul General al Poliției Române
RO-FSCH 10: Întărirea capacității sistemului informatic al Poliției Române necesar implementării SIS II
Obiectivul acestui proiect îl reprezintă creșterea capacității de control prin intermediul sporirii capacității de a oferi date și accesul la baza de date.
Scopul acestui proiect este de a consolida sistemul IT al Poliției Române necesar pentru implementarea SIS II în vederea sporirii capacității de a combate fenomenul criminalității la frontiera externă respectând standardele SIS II.
Situația actuală a Sistemului Informatic al Poliției Române se prezintă astfel:
Infrastructura de comunicații se bazează pe Rețeaua de Comunicații Voce Date (RCVD) a MAI, aceasta ajungând până la nivelul Inspectoratelor Județene de Poliție, iar în 26 de județe până la nivelul polițiilor municipale din reședințele de județ.
În momentul de față, la nivelul Poliției Române sunt aproximativ 4.000 de calculatoare. De asemenea mai exista câte un server la fiecare Inspectorat Județean de Poliție, iar la nivelul I.G.P.R. există o fermă de servere (DB Server, File Server, Web Server, Exchange Server, Application Server, etc.)
Din punct de vedere al aplicațiilor, la momentul actual sunt date în producție aplicațiile: "Evidența persoanelor urmărite" și "Evidența autovehiculelor furate". Acestea sunt aplicații web, client server dezvoltate în tehnologia Microsoft Visual Studio.NET, cu baze de date Microsoft SQL 2000, accesibile de la orice stație care este legată la RCVD. Aplicația "Evidența obiectelor furate" se află în reproiectare, pentru a fi portată pe aceleași tehnologii, ca și celelalte două.
La nivelul Poliției Române a fost implementată platforma de învățământ la distanță e-Learning. Sistemul e-Learning poate fi accesat de pe orice stație conectată la rețea. Pregătirea cadrelor se face în continuare și în sistemul clasic de învățământ, în centrele și școlile specializate.
Măsurile avute în vedere pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite:
a) construcția instituțională și investiții, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate - precizările referitoare la implementarea Sistemului Informatic Schengen,
b) pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers vor putea fi îndeplinite de Poliția Română prin implementarea proiectelor propuse.
De asemenea, în cadrul Convenției Schengen, Titlul IV "Sistemul de Informații Schengen", la Capitolul 1 este prevăzută "Crearea Sistemului de Informații Schengen", iar la Capitolul 2 "Funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen".
Prin intermediul acestui proiect sunt îndeplinite următoarele sarcini cumulative:
1. Modernizarea infrastructurii hardware și software (software de bază și de management al sistemului) a sistemului informatic al Poliției Române pentru accesul utilizatorilor operativi la actualizarea/consultarea datelor SINS și în perspectivă a datelor N.SIS va asigura:
a) dotarea cu echipamente de tehnică de calcul necesare accesării de către utilizatorii finali a aplicațiilor SIS;
b) completarea necesarului de echipament IT pentru Registrul Național al Armelor ce va permite efectuarea schimbului de informații în sensul art. 91 din CAAS;
c) dotarea cu servere și software de bază necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;
d) implementarea unui sistem ce va permite realizarea managementului dotărilor, aplicațiilor, a infrastructurii și utilizatorilor în vederea accesului securizat la datele SINS;
2. Realizarea subsistemului privind managementul stocării datelor Poliției Române pentru compatibilizarea cu SINS și în perspectivă cu N.SIS va permite implementarea principiilor asigurării disponibilității și accesul utilizatorilor la date în regim 24 ore/7 zile.
a) dezvoltarea capacității de stocare și regăsire a datelor pe care Poliția Română le pune la dispoziție SIS precum și implementarea unor soluții moderne de salvare și restaurare a acestora prin crearea unui Data Center;
b) sistem software pentru managementul stocării datelor și integrarea lui într-un portal.
3. Realizarea subsistemului de modernizare a aplicațiilor Poliției Române, compatibilizarea acestora cu SINS și SISII precum și accesul la date/aplicații printr-un punct unic și securizat de tip portal va permite alinierea datelor și aplicațiilor Poliției Române la cerințele SIS precum și accesarea aplicațiilor naționale și SIS de către utilizatorii finali printr-o singură interfață - în conformitate cu cerințele de realizare SIS.
4. Realizarea subsistemului de upgrade a platformei de învățământ la distanță e-Learning din cadrul Poliției Române va transforma actuala platformă într-un instrument de pregătire a utilizatorilor operativi ce au acces la baza de date SINS.
Atât echipamentele hard, cât și cele soft vor fi integrate în SISPOL - Sistemul Sectorial de Informații al Poliției Române.
Modernizarea echipamentelor IT și a software-ului de bază prin achiziționarea de echipamente IT cum ar fi servere, stații de lucru, imprimante, multifuncționale, licențe software de bază pentru aplicații, după cum urmează:
1.1. Dotarea cu 210 servere Tip I, 450 servere Tip II și 10 servere Tip III, plus accesorii, 1 software de management necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;
1.2. Dotarea cu 5025 stații de lucru, 50 multifuncționale laser, 760 imprimante laser a/n de rețea, 55 imprimante laser color,25 echipamente pentru scrierea documentelor RNA, 25 scanere.
1.3. Achiziționarea unui sistem software ce va permite realizarea managementului dotărilor, aplicațiilor, a infrastructurii și utilizatorilor în vederea accesului securizat la datele SINS:
a) inventarierea hardware-ului;
b) inventarierea software-ului;
c) automatizarea proceselor IT;
d) managementul configurării și mentenanța software-ului precum și integrarea în portal;
e) managementul identităților și acceselor în sistemele informatice dedicate.
1.4. Achiziționarea unui sistem software care va realiza managementul sistemului de securitate în vederea accesului securizat la datele SINS:
a) integrarea sistemului antivirus într-o interfață unică de gestionare a aplicațiilor de securitate;
b) implementarea criptării și decriptării informațiilor;
c) asigurarea controlului accesului la un domeniu de servere și de aplicații;
d) detectarea acceselor neautorizate;
e) implementarea unor aplicații de depistare a vulnerabilităților;
f) controlul accesului la internet;
g) utilizarea unei interfețe unice pentru gestionarea aplicațiilor de securitate.
Managementul stocării datelor Poliției Române pentru compatibilizarea cu SINS și în perspectivă cu N.SIS
2.1. Achiziționarea unui Data Center care să cuprindă:
a) un sistem de servere de înalta disponibilitate (servere în sistem cluster, Storage Area Network și sistem profesional de backup) și balansare de trafic pentru sediul central;
b) un sistem de Disaster Recovery pentru un site secundar (servere, ups de mare capacitate);
2.2. Sistem software pentru Managementul stocării datelor și integrarea lui într-un portal
Modernizarea aplicațiilor Poliției Române, compatibilizarea acestora cu SINS și SISII precum și accesul la date/aplicații printr-un punct unic și securizat de tip portal
3.1. Achiziționarea unui document de consultanță privind modificările care trebuiesc aduse aplicațiilor: "Furt Auto", "Urmăriți", "Obiecte Furate" și "Registrul Național al Armelor și a bazelor de date ale acestora", pentru a fi în concordanță cu cerințele SINS și SIS II;
3.2. Achiziționarea unei soluții de Portal, pentru ca aplicațiile "Furt Auto", "Urmăriți", "Obiecte Furate" și "Registrul Național al Armelor" să fie accesate dintr-un punct unic și securizat;
3.3. Implementarea soluției de Portal și integrarea aplicațiilor respective în acesta, în vederea realizării următoarelor:
1. Modernizare aplicații, realizarea modificărilor necesare/reproiectarea aplicațiilor în conformitate cu cerințele SIS;
2. Asigurarea accesului permanent la fluxurile de informații, în timp real, pentru îndeplinirea atribuțiilor operative ale tuturor structurilor din Poliția Română;
3. Implementarea mecanismelor și instrumentelor moderne de lucru pentru îmbunătățirea calității actului decizional (elaborarea de statistici, rapoarte, prognoze);
4. Realizarea de conectori pentru alte aplicații;
5. Realizarea unui portal automat de căutare automată în toate bazele de date în funcție de drepturile utilizatorului și criteriul de căutare pentru aplicațiile:
d) Registrul Național al Armelor;
6. Crearea unui punct de acces unic la resursele ce pot fi accesate prin tehnologie Web
7. Autentificarea utilizatorilor doar la nivelul portalului
8. Crearea unei interfețe standard către toate resursele Sistemului Informatic al Poliției Române
9. Integrarea tuturor datelor și aplicațiilor Sistemului Informatic al Poliției Române
Upgrade-ul platformei de învățământ la distanță e-Learning din cadrul Poliției Române ca instrument de pregătire a utilizatorilor operativi ce au acces la baza de date SINS
4.1. Extinderea numărului de licențe în conformitate cu dezvoltarea SISPOL prin suplimentarea cu 50000 de licențe;
4.2. Achiziționarea unui număr de 45 de servere pentru cele 42 de de IJP-uri și pentru cele 3 școli de agenți și 2 servere hardware și rack, inclusiv echipament de montare, conectivitate și back-up pentru nivelul central;
4.3. Crearea de platforme individuale pentru cele trei școli (Câmpina, Slatina, Sibiu) și interconectarea lor cu platforma de la nivel central
4.4. Crearea de lecții pentru:
a) Pregătirea a 50000 de utilizatori de aplicații SINS;
b) Pregătirea a 15 administratori de aplicații care fac obiectul SINS din cadrul Centrului de Comunicații și Informatică;
c) Pregătirea a 45 de specialiști IT din cadrul structurilor de resurse umane al I.G.P.R., la nivel central, cât și local;
4.5. Achiziționare Upgrade aplicație și personalizare pentru noua arhitectură a IGPR cuprinzând analiză, culegere de specificații, scrierea de cod (actualizarea software-ului), testare și asigurarea calității
1. Realizarea specificațiilor tehnice și a caietului de sarcini;
2. Desfășurarea procedurilor de achiziție și semnarea contractului;
3. Implementarea proiectului.
Domeniul de incidență al proiectului se regăsește printre prevederile Deciziei Comisiei nr. 1417 din 04 aprilie 2007, care prevede la capitolul I, art. 2, paragraful 1, lit. b) "investiții în toate tipurile de echipament (precum SIS II, echipamente IT și software...)" iar la paragraful 2 "acțiunile trebuie să se subscrie parțial sau în totalitate acquis-ului Schengen și să aibă legătură cu protecția viitoarelor frontiere externe, chiar dacă aceste acțiuni nu au loc la viitoarele frontiere externe".
Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt:
a) schimbul de informații prin canalele corecte de comunicație, puncte locale de contact, proceduri de urgență;
b) un concept clar de pregătire (de bază și continuă) care să acopere abilitățile operaționale, cunoașterea legislației, a limbilor străine, etc.
c) funcționarea coordonării interne la toate nivelurile;
d) schimbul de informații între autoritățile competente (poliție de frontieră, vamă, poliție, autorități judiciare, procurori);
e) echipamente de comunicații compatibile;
f) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere pe teritoriul țării prin intensificarea cercetărilor, verificărilor și a supravegherii.
Reprezentarea grafică privind "București și locațiile relevante ale Poliției Române" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 94 (a se vedea imaginea asociată).
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
RO-FSCH 17: Pregătirea condițiilor necesare implementării ulterioare a sistemelor FADO (False and Authentic Documents On-line) și APIS (Advance Passenger Information System)
Scopul proiectului este pregătirea cadrului instituțional și îmbunătățirea cooperării interinstituționale pentru a obține condițiile necesare implementării sistemelor FADO și APIS.
Prezentul proiect va fi o continuare a dotării cu echipamente IT amp;C furnizate prin Programele Phare derulate și aflate în derulare și în același timp va fi complementar cu acestea. Proiectul este complementar și altor contracte prin care se va realiza implementarea ulterioară a sistemelor FADO și APIS, în sensul că pregătește condițiile organizaționale necesare la standarde europene, contribuind la îmbunătățirea cadrului cooperării inter-instituționale și a armonizării procedurale interinstituționale în etapa premergătoare implementării sistemelor FADO și APIS.
Proiectul are o singură componentă, corespunzătoare unui singur contract: furnizare echipamente.
În cadrul acestui contract se realizează achiziția echipamentelor IT necesare implementării sistemului FADO.
Prezenta achiziție de echipamente acoperă o primă urgență a nevoilor de echipamente ierarhizate de specialiștii din cadrul Serviciului Criminalistic al IGPF. Acestea sunt necesare instalării ulterioare a sistemului FADO pentru PFR (ce va include o bază de date cu specimene și metode de falsificare), în scopul intensificării activităților de prevenire a trecerii frontierei cu documente și vize false ori falsificate, pentru asigurarea unei legături permanente între nivelul operativ și cel decizional, precum și între structurile de criminalistică la nivel teritorial și central (între PTF-uri și IGPF; de asemenea, această achiziție va permite ulterior generalizarea și aplicarea principiilor de lucru în cadrul celor două nivele de control din PTF, precum și accesul operatorilor din PTF-uri direct în bazele de date FADO, și astfel va contribui la o fluidizare a fluxului de circulație a informației. De asemenea, asigurarea nivelului II de control la trecerea frontierei de stat și optimizarea bazei de date operative referitoare la specimenele de documente și metodele de falsificare ale documentelor de trecere a frontierei vor fi facilitate ca urmare a implementării sistemului, care va permite totodată și menținerea cooperării cu structurile similare din celelalte state membre UE în domeniul combaterii fraudei în documente și vize.
Toate aceste acțiuni sunt în conformitate cu noua strategie a PFR, Strategia Logistică și Planul Unic Multianual de Investiții, precum și cu documentele de pregătire și perfecționarea personalului.
1. Rezultatul garantat al proiectului este că echipamentul necesar implementării sistemului FADO va fi achiziționat și instalat (stații de lucru, scanere, echipamente UPS)
Este prevăzută încheierea unui singur contract, după cum urmează:
1. Contractul de furnizare, ce acoperă rezultatul descris mai sus.
Vor fi derulate următoarele activități, în cadrul proiectului:
- Achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare implementării sistemului FADO.
Notă: specificațiile tehnice necesare echipamentelor destinate FADO sunt deja elaborate (stații de lucru, scanere, dispozitive UPS).
Tipul contractului: achiziții produse (echipamente IT pentru sistemul FADO)
Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregătește să adere la spațiul Schengen. Conectarea la sistemul SIS II presupune o investiție majoră atât în infrastructură cât și în pregătirea personalului, pentru a putea face față viitoarelor provocări pe care aderarea la spațiul Schengen le va aduce.
Astfel, un impact în domeniului dotării cu echipamente IT amp;C va duce inevitabil și la o solicitare de instruire a personalului IT amp;C în utilizarea echipamentelor, a programelor de software, etc. De aici se impun unele din rezultatele dotării cu echipamente IT amp;C și a instruirii/formării profesionale a personalului din domeniu, care vor fi:
a) programe noi de pregătire în domeniul specific;
b) creșterea cooperării cu experții din statele membre Schengen în domeniul specific pentru a putea realiza conectarea în condiții cât mai bune și de a asigura exploatarea la un randament cât mai ridicat;
c) noi metodologii, metode de lucru în domeniul de competență care să fie în concordanță cu acquis-ul Schengen și care vor trebui să fie însușite de către tot personalul PFR.
Dotarea tehnică solicitată prin intermediul acestui proiect constituie o etapă preliminară de creare a capacității instituționale, respectiv de pregătire a resurselor umane, etapă absolut necesară pregătirii implementării ulterioare a sistemului FADO și APIS care vor contribui la prevenirea migrației ilegale, a infracționalității transfrontaliere, a actelor de terorism și la asigurarea securității transportului aerian și a siguranței călătorilor, în vederea alinierii la cerințele Schengen.
Parametrii care urmează să fie îmbunătățiți:
a) cooperare locală, multilaterală și bilaterală;
b) schimb de informații prin canale de comunicare, puncte locale de contact și proceduri de urgență;
c) controale la frontieră în baza unor analize de risc;
d) echipamente de comunicare compatibile;
e) măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, adoptate în teritoriu prin controale și supraveghere;
f) măsuri pentru repatriere, în concordanță cu legislația națională.
Reprezentarea grafică privind "Frontiera externă și București - Echipamentul necesar achiziționat și livrat" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 96 (a se vedea imaginea asociată).
B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
RO-FSCH 11: Crearea unui Sistem Național de Informații privind vizele (NS-VIS)
România a dezvoltat un sistem informatic național, numit "Visa on Line", folosit de către misiunile diplomatice și oficiile consulare pentru a procesa cererile de viză. Folosind sistemul informatic, funcționarul consular transmite electronic un formular de aplicație, inclusiv o fotografie color, către Centrul Național de Vize, unde, în funcție de cetățenia solicitantului și tipul de viză solicitată, aplicația este procesată fie de către Centrul Național de Vize, fie de către Oficiul Român pentru Imigrări.
Centrul Național de Vize este responsabil pentru examinarea și aprobarea/respingerea aplicațiilor pentru vizele de ședere pe termen scurt, solicitate de către cetățeni din terțe state fără risc de migrație. Oficiul Român pentru Imigrări procesează aplicațiile pentru vizele de ședere pe termen lung precum și aplicațiile pentru vizele de ședere pe termen scurt pentru cetățenii ce provin din țările incluse în lista statelor cu risc ridicat de migrație.
Urmare a Strategiei naționale privind aderarea la spațiul Schengen, Planului de Acțiune Schengen, România începe în 2007 implementarea componentei naționale a VIS (N.VIS) pentru a:
a) îmbunătăți schimbul de informații dintre statele membre privind aplicațiile pentru vize;
b) contribui la îmbunătățirea cooperării consulare;
c) prevenirii fenomenului de "visa shopping";
d) facilita verificarea dacă deținătorul și titularul vizei sunt aceeași persoană, la punctele de control de la frontiera externă;
e) contribui la identificarea și repatrierea imigranților ilegali;
f) facilita aplicarea Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe.
Sistemul VIS național va fi administrat de către Centrul Național de Vize.
Pentru a implementa NS-VIS, România a adoptat planuri strategice precum Strategia națională privind aderarea la spațiul Schengen, Planul de Acțiune Schengen și Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010. Ministerul Afacerilor Externe va pregăti pentru dezvoltare, Sistemul Național pentru Informare privind vizele folosind finanțare prin programul Phare pentru asistență tehnică. Durata estimativă pentru implementare este până în 2009.
- inițierea, dezvoltarea și implementarea pe infrastructura sistemului Visa On Line a componentei naționale a Sistemului de Informare privind Vizele (NS-VIS), care să cuprindă componenta VISION și interconectarea cu sistemul central VIS al Uniunii Europene (CS-VIS) și Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS).
a) consultarea riguroasă și în timp util, în sistem on-line, a statelor membre ale Convenției Schengen privind cererile de vize pentru spațiul Uniunii Europene;
b) sprijin în identificarea persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre care au eliminat controlul la frontierele interne, inclusiv în scopul returnării acestora;
c) prevenirea amenințărilor la adresa securității interne a fiecăruia dintre statele membre;
d) facilitarea luptei împotriva fraudei;
e) facilitarea controalelor la frontierele externe ale UE și pe teritoriul statelor membre;
f) preîntâmpinarea acțiunilor de "visa shopping".
Pentru implementarea VIS, MAE va utiliza infrastructura de comunicații existentă între sediul central al MAE și posturile consulare, iar interfața de aplicații existentă va fi schimbată, astfel încât posturile consulare să poată accesa sistemul viza on line (gestionat de către Oficiul Român pentru Imigrări); vor fi create conexiuni cu NS-VIS de către instituțiile guvernamentale române, introducând datele în baza de date - viza on line - bază de date creată, întreținută și modernizată de către ORI); totodată, se va crea un modul integrat de comunicare prin intermediul sistemului VISION; vor fi achiziționate componente de hardware și software necesare pentru implementarea unui asemenea sistem.
Sistemul VIS va beneficia de existența unei soluții de comunicații auxiliare, care să reprezinte un back-up pentru rețeaua IT amp;C, în vederea asigurării prin satelit a conexiunii în cazul în care liniile terestre încetează să funcționeze. Acest sistem de comunicații prin satelit va face obiectul unui contract separat. Soluția se bazează pe un sistem de comunicații prin satelit cu următoarele caracteristici:
a) stabilitate și gestionare ușoară;
b) mobilitate, datorită gradului de acoperire oferit de sateliți;
c) folosirea sateliților INMARSAT recomandați de normele NATO;
d) capacități suplimentare pentru comunicații voce și video;
e) folosirea de canale VPN ultra securizate.
Toate canalele de comunicații vor fi centralizate, folosind echipamente ce vor fi instalate și menținute în funcțiune în două locații special amenajate pentru a susține parametrii tehnici necesari. S-a optat pentru două locații pentru a asigura o disponibilitate optima a sistemului.
Realizarea acestui proiect va contribui la următoarele:
a) va asigura dezvoltarea rețelei naționale de vize pentru a fi conectată la interfața națională și, mai departe, la Sistemul Central VIS;
b) va asigura verificarea datelor privind vizele în bazele de date naționale și centrale;
c) va spori cooperarea consulară cu statele membre;
d) va asigura fluxul de informații în timp util între oficiile consulare și punctele de trecere a frontierei;
e) va îmbunătăți acuratețea și integritatea operațiunilor de procesare a vizelor;
f) va furniza un cadru de resurse pentru analiza riscurilor, statistici și comparații, care să conducă la decizii și politici mai bine fondate;
g) va asigura sesiuni de instruire pentru software-ul și echipamentele furnizate de contracte și de administrare a proiectelor pentru personalul MAE implicat în proiectul VIS;
h) va perfecționa capacitatea României de a lupta cu imigrația ilegală și "visa shopping";
i) va consolida cooperarea cu statele membre pentru gestionarea evidențelor aplicațiilor de vize din lumea întreagă;
j) va contribui la dezvoltarea unui sistem comun de identificare a persoanelor pentru datele referitoare la vize, cu scopul de a îmbunătăți administrarea politicii comune a vizelor;
k) va respecta criterii solide de performanță pentru utilizarea aplicației naționale VIS și pentru menținerea standardelor necesare de securitate pentru protejarea datelor personale.
a) crearea fișei postului pentru fiecare membru al grupului de lucru stabilit pentru monitorizarea programelor care urmăresc compatibilitatea deplină a activităților și echipamentelor cu standardele Schengen;
b) implicarea experților desemnați din următoarele Direcții: Tehnologia Informației, Logistică, Servicii Generale de Consiliere și Financiare în elaborarea tuturor documentelor necesare pentru strângerea de fonduri și achiziția publică pe baza analizelor efectuate și a caietului de sarcini;
c) supravegherea și controlul asupra progresului înregistrat pe baza programului de activități convenit între părțile contractante cu privire la obținerea unor rezultate de calitate în termenele stabilite;
d) organizarea procedurilor de achiziție pentru implementarea NS-VIS pe baza studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a termenilor de referință, furnizate prin proiectul Phare;
e) supravegherea și controlul evoluției aplicării programului de implementare a sistemului VIS, convenit între părțile contractante pentru obținerea unor rezultate de calitate în termenele stabilite.
În conformitate cu prevederile Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada, 2007 - 2010, o componentă-cheie a conceptului, referitoare la securizarea frontierelor române, este reprezentată de o politică adecvată de acordare a vizelor, care ar trebui armonizată cu politica europeană în domeniu.
În acest context, MAE trebuie să asigure dotarea corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, a birourilor diplomatice și consulare, cu echipament de detectare a documentelor false sau falsificate.
Pe de altă parte, Sistemul Informatic de Acordare a Vizelor, VIS, va constitui un nou instrument menit să îmbunătățească controlul la frontiera externă și să stabilească standarde comune cu privire la managementul frontierei.
Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă, în cadrul căreia se întreprind controale privind migrația în spațiul Schengen, în conformitate cu un set unic de reglementări, bine definit. Regulile comune referitoare la vize, dreptul la azil și controlul la frontierele externe au fost adoptate de Guvernul român, pentru a permite libera circulație a persoanelor pe teritoriile statelor semnatare, fără ca acestea să tulbure în vreun fel legea și ordinea.
Formarea de personal consular de un înalt profesionalism va asigura derularea la cele mai ridicate standarde a verificării imigranților în spațiul Schengen; aceste verificări se vor derula în conformitate cu reglementările privind acordarea vizelor, a dreptului la azil și controlul la frontierele externe, specificate în Instrucțiunile Consulare Comune.
Parametrii care urmează a fi îmbunătățiți sunt:
a) controalele efectuate asupra documentelor la oficiilor consulare și consulatelor de carieră;
b) detectarea documentelor falsificate;
c) controlul documentelor necesare cererilor de viză;
d) cooperarea multilaterală, bilaterală și locală;
e) schimbul de informații prin intermediul canalelor de comunicare adecvate, al punctelor de contact locale, al procedurilor aplicabile în caz de urgență;
f) coordonarea internă la toate nivelele;
Măsurile de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în teritoriu, prin intermediul verificărilor, controalelor și supravegherii.
Reprezentarea grafică privind "București - Direcția Generală pentru Afaceri Consulare și Consulatele românești" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 100 (a se vedea imaginea asociată).
C. SERVICIUL TELECOMUNICAȚII SPECIALE
RO-FSCH 15: Extensia și consolidarea infrastructurii de comunicații WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicații Speciale la nivelul orașelor pentru asigurarea fluxului de informații necesar pentru autoritățile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale
Serviciul de Telecomunicații Speciale oferă servicii de comunicații securizate pentru autoritățile publice locale și instituțiile din România, conform legislației în vigoare. Până în prezent, infrastructura integrată de comunicații, deținută și operată de STS, poate furniza servicii de comunicații până la nivelul celor 41 de reședințe de județ și în municipiul București. Spre deosebire de STS, alți furnizori de pe piața de comunicații oferă servicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioară și nu garantează aceeași gamă a serviciilor în toată țara. De asemenea, serviciile oferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT amp;C ale autorităților publice locale.
Infrastructura STS se bazează pe rețeaua integrată multiservicii a statului, cu puncte de prezență (comutatoare multiservicii în tehnologie ATM) în București și în toate reședințele de județ. Comutatoarele ATM sunt legate prin conexiuni de mare capacitate (STM-16/2.5 Gbps între comutatoarele din nucleul rețelei ATM și respectiv STM-1/155 Mbps, între acestea și cele din reședințele de județ). Trebuie specificat faptul că prezentul proiect va utiliza și alte tehnologii recomandate de reglementările UE. Resursele de transport pentru rețeaua multiservicii a statului sunt asigurate de mai multe rețele, aflate de asemenea în proprietatea și operarea STS: rețeaua națională de fibră optică și rețeaua națională de radiorelee digitale SDH/PDH. Soluțiile de acces, care conectează sediile autorităților publice beneficiare, la cel mai apropiat punct de prezență al rețelei multiservicii a statului din reședințele de județ și municipiul București, sunt de asemenea în proprietatea și operarea STS și se bazează pe soluții tehnice radio (microunde PDH și sisteme LMDS), fir (xDSL pe perechi torsadate de cupru) și fibră optică.
La momentul actual, STS nu deține resurse de comunicații proprii pentru a distribui serviciile rețelei integrate multiservicii a statului, către beneficiarii autorizați cu sedii în locații din afara reședințelor de județ. Pentru a ajunge la locațiile situate în afara reședințelor de județ și a municipiului București, STS închiriază servicii de comunicații de la operatorii comerciali. Această soluție are marele dezavantaj că securitatea și disponibilitatea unor astfel de legături nu corespund cerințelor de comunicații ale autorităților publice din domeniul ordinii publice și siguranței naționale.
Proiectul propus va asigura autorităților publice cu responsabilități în domeniul ordinii publice și siguranței naționale, la nivelul tuturor orașelor din România, posibilitatea de acces securizat și redundant la infrastructura integrată de comunicații a statului.
1. Toate orașele din România vor avea puncte de reprezentare ale rețelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicațiilor STS.
2. Orașele din România vor avea o soluție Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de ex. una sau mai multe stații de bază radio și suficiente unități de abonați radio) care va implementa conexiunea între sediile beneficiarilor autorizați și rețeaua locală POP a STS.
Se preconizează ca pe parcursul acestui proiect să se încheie șase contracte, după cum urmează:
1. Echipamente radioreleu de mare capacitate
2. Dulapuri metalice de exterior
4. Echipamente multiservicii în tehnologie ATM
5. Servicii de amenajare de amplasamente de telecomunicații
6. Servicii de instalare, comisionare și punere în funcțiune legături radioreleu de mare capacitate
1. Proiectarea. Include: elaborarea și aprobarea proiectului; întocmirea și aprobarea documentației pentru licitație.
● Mijloace: Resursele tehnice și umane ale STS pentru analiza locațiilor, proiectarea detaliată a rețelei și elaborarea documentației pentru achiziție.
2. Procedura de Achiziție. Include: toate etapele legale până la semnarea contractelor.
● Mijloace: Resursele tehnice și umane ale STS.
3. Implementare. Include: obținerea avizelor de colocare și lucrări de amenajare de amplasamente; derularea livrărilor de echipamente și a transportului acestora în amplasamente; instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor; integrarea de rețea; acceptanța.
● Mijloace: Resursele tehnice și personalul STS pentru integrarea de rețea. Contracte de achiziție de echipamente și servicii pentru proiectarea și amenajarea amplasamentelor, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor.
Infrastructura de comunicații propusă va furniza autorităților publice competente accesul sigur și securizat la componenta națională din cadrul SIS II (N.SIS II). Acoperirea geografică a infrastructurii mai sus menționată va include toate orașele din România. Extensia infrastructurii de comunicații WAN-ATM a STS nu se suprapune cu alte proiecte finanțate sau co-finanțate din fonduri naționale sau europene, ci susține și consolidează beneficiile acestora.
Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt:
a) cooperarea multilaterală, bilaterală și locală;
b) schimbul de informații prin canale de comunicații corespunzătoare, puncte de contact locale și proceduri de urgență;
c) funcționarea coordonării interne la toate nivelele;
d) schimbul de informații între autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autoritățile judiciare);
e) echipamente compatibile de comunicații;
f) acorduri de cooperare internațională și bilaterală puse în practică la fața locului (exemple: schimb de informații, puncte de control comune, administrarea situațiilor de reintegrare).
Măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul țării prin intensificarea verificării, controalelor și a supravegherii.
Reprezentarea grafică privind "Măsuri de prevenire a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 103 (a se vedea imaginea asociată).
RO-FSCH 16: Realizarea interfeței de validare și pre-autentificare pentru utilizatorii SINS alții decât MAI
În prezent, conform Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, există o singură autoritate de certificare, la nivel MAI, autorizată de STS, pentru certificare încrucișată cu alte instituții [cu Sistemul Național de Apărare (SNA) ]. Soluția prevede conectarea acestei autorități la Autoritatea de Certificare a Tranzitului, din cadrul STS, exclusiv în vederea administrării anumitor informații ale instituțiilor SNA. De asemenea, a fost menționat un număr limitat de licențe pentru utilizatorii acestei autorități de certificare. Gradul de acoperire al necesităților reale, la nivelul MAI, este de 1% prin implementarea acestei autorități de certificare.
a) realizarea interfeței de validare și pre-autentificare pentru utilizatorii SINS, alții decât utilizatorii MAI;
b) obținerea suportului și serviciilor de consultanță;
c) implementarea infrastructurii PKI, la nivel central;
d) implementarea infrastructurii PKI, la nivel teritorial.
În concluzie, importanța acestui proiect rezultă din necesitatea unei validări unice și a pre-autentificării interfeței pentru utilizatorii SINS.
Rezultatele garantate constau în verificarea completă a credențialelor bazate pe certificate digitale în procesul de autentificare a utilizatorilor, alții decât MAI, la accesarea SINS.
1. Achiziție echipamente hardware: servere, echipamente de rutare și comutație;
2. Achiziție programe calculator: servere OCSP, proxi-uri OCSP, servere de autentificare;
3. Instalarea, configurarea, administrarea și întreținerea echipamentelor IT și a programelor de calculator vor fi realizate de către personalul specializat al STS.
a) un mecanism unitar în ceea ce privește coordonarea și cooperarea operațională;
b) o analiză de risc comună integrată;
c) echipamente inter-operaționale și un personal instruit;
d) cadru legislativ comun.
Parametrii care vor fi îmbunătățiți sunt:
a) schimbul de informații prin canale de comunicații corespunzătoare, puncte de contact locale, proceduri de urgență;
b) schimbul de informații între autoritățile competente (poliția de frontieră, vama, poliția, autoritățile judiciare);
c) echipamente compatibile de comunicații;
d) măsuri de prevenire a imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere în interiorul țării prin intensificarea căutării, controalelor și a supravegherii;
e) măsuri care să permită repatrierea în concordanță cu legea națională.
5.2. Autoritatea principală însărcinată cu implementarea măsurilor/acțiunilor (Organism Intermediar).
Nume: Ministerul Administrației și Internelor
Adresa: Piața Revoluției, nr. 1 A, sector 1,
Numele persoanei responsabile Nușa COMAN
(Reprezentant autorizat):
Funcția persoanei responsabile Director Adjunct al Direcției Schengen
Ministerul Administrației și Internelor
(Reprezentant autorizat): Șeful Serviciului Fonduri Phare
Persoană de contact: Meda VOICU
Funcția persoanei de contact: Șeful Serviciului Fonduri Phare
Ministerul Administrației și Internelor
Nume: Ministerul Afacerilor Externe,
Adresa: Aleea Alexandru, nr. 24, Sector 1,
Numele persoanei responsabile Daniel GOȘEA
(Reprezentant autorizat):
Funcția persoanei responsabile Director General
(Reprezentant autorizat):
Tel: (40 21) 319.21.08; 319.21.25
Nume: Serviciul de Telecomunicații Speciale
Adresa: Splaiul Independenței, nr. 323 A sector 6, București
Numele persoanei responsabile Florin ȘCHEAU
(Reprezentant autorizat):
Funcția persoanei responsabile Director, Direcția Management Programe
(Reprezentant autorizat):
Tel: +40-21-3113225; +40-744.682.205
5.3. Complementaritatea și consistența cu măsurile implementate prin alte instrumente
Dezvoltările în domeniul Justiției și Afacerilor Interne au debutat cu mulți ani în urmă în vederea pregătirii aderării la UE și la spațiul Schengen. Ca urmare, sprijinul UE - în special în cadrul programelor Phare - a fost utilizat pentru implementarea programelor de dezvoltare tehnică, de infrastructură, precum și în domeniul construcției instituționale sau al instruirii experților. În conformitate cu planurile de implementare ale acestor programe cu sprijin UE începute anterior, realizarea actuală a altor programe constituie necesitatea prezentei asistențe în vederea sprijinirii agențiilor de aplicare a legii. Programele Phare 2001, 2002, 2003 și proiectele ce vor fi co-finanțate prin Facilitatea de Tranziție se concentrează pe îmbunătățiri în domenii referitoare la aderarea la spațiul Schengen. În acest context, planificarea măsurilor în domeniul Facilității Schengen se va desfășura având în vedere realizările și proiectele anterioare, iar rezultatele prezentului program vor fi subiectul unui proces responsabil și atent de planificare în scopul evitării duplicării și suprapunerilor.
5.4. Vizibilitatea cofinanțării UE
Informarea și publicitatea vor fi subiectul unui set de măsuri coerente definite de autoritățile competente la nivel național, regional și local. Conținutul măsurilor Schengen vor fi publicate în cea mai adecvată formă. Astfel de documente vor fi diseminate și vor fi disponibile tuturor părților interesate. Se va asigura o prezentare consistentă a materialelor de informare și de publicitate.
Măsurile de informare și publicitate la fața locului vor include instalarea de panouri publicitare, plăci permanente cu informații la investițiile în infrastructură.
Finanțarea UE va fi vizibilă prin diseminarea informației la beneficiarii potențiali, la toate persoanele care vor beneficia de pe urma măsurilor Facilității Schengen. Prin mass-media se vor face informări în cea mai adecvată manieră în privința acțiunilor co-finanțate de UE.
Principiile care trebuie să guverneze relațiile cu mass-media sunt următoarele: promptitudine, transparență, acuratețe și neutralitate politică.
Relațiile cu mass-media vor cuprinde următoarele instrumente de comunicare: comunicate de presă, conferințe de presă, briefing-uri, interviuri, vizite de presă.
Comunicatele de presă vor fi emise la lansarea și încheierea unui proiect, precum și cu ocazia încheierii anumitor stagii de proiect, cu condiția ca informațiile respective să fie noutăți: proiectul să fie de interes pentru public și/sau să aibă impact la nivelul cetățenilor (de exemplu creșterea calității serviciilor publice).
Conferința de presă va fi organizată când informația destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permițând astfel dezbaterea publică. Aceste cazuri pot fi următoarele: proiectul se discută deja în media, proiectul este o noutate/o realizare importantă în domeniu; proiectul este complicat și cere multe explicații/clarificări.
Briefing-urile și interviurile vor fi organizate pentru a oferi mass-media informații tehnice specifice referitoare la proiectul care este în derulare.
Vizitele de presă pot fi organizate pentru reprezentanții presei, pentru a permite o mai bună înțelegere în domeniul stadiului proiectului.
Afișele vor sublinia mesajul care trebuie transmis și trebuie să cuprindă, ca elemente de identitate, marca EU și/sau marca EU-România, împreună cu marca beneficiarului.
5.4.3. Materiale Video/audio
În cazul videoclipurilor folosite pentru comunicate de presă prin televizor/video, va fi inserat simbolul Uniunii Europene o perioadă suficientă pentru a fi citit. Textul "Proiect finanțat de către Uniunea Europeană" va fi citit în cazul videoclipurilor, precum și în cazul clipurilor audio.
Inserarea textului "Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene" este, de asemenea, obligatorie. În cazul clipurilor audio pregătite pentru comunicatele de presă prin casete radio sau audio, acest text trebuie citit.
Aceste mențiuni nu sunt obligatorii în cazul campaniilor de informare publică.
Publicațiile pot fi: pliante, broșuri de informare/povești de succes, buletine informative etc. Pe coperta publicației (de preferința pe prima copertă) vor apărea sigla Uniunii Europene și sigla Terței Părți.
Pe ultima copertă se plasează o casetă tehnică, ce va conține următoarele:
b) editorul materialului;
d) textul: "conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene".
Banner-ul va conține, pe lângă titlul programului/proiectului, sigla Uniunii Europene și sigla Terței Părți. Banner-ul va avea următoarele caracteristici tehnice:
a) 2,5 m x 0,8 m, pentru o sală care poate găzdui până la 100 de persoane
b) 4 m x 1,2 m, pentru o sală mai mare sau în exterior
Manual de identitate vizuală
5.4.6. Panouri pentru afișare temporară și plăci pentru amplasare
Panourile care anunță (co-) participarea Uniunii Europene la finanțarea unui proiect vor fi amplasate în apropierea acestuia, într-un loc vizibil. Ele pot fi plasate în timpul implementării proiectului și în următoarele 6 luni după închiderea acestuia.
Numărul și dimensiunile panourilor trebuie să corespundă anvergurii operațiunilor și trebuie să fie suficient de vizibile astfel încât cei care trec pe lângă ele să le poată citi și să înțeleagă natura proiectului.
Următoarele elemente informative vor fi prezente, în mod obligatoriu, pe panou:
a) titlul proiectului/investiției;
b) sigla Uniunii Europene;
c) sigla Terței Părți și sigla contractantului;
d) valoarea proiectului și termenul limită.
Pentru recunoașterea implicării Uniunii Europene în finanțarea construcției sau renovării unor clădiri cu destinație publică sau socială, se vor amplasa, în apropierea intrării acestora, plăci inscripționate. Dimensiunea recomandată a acestor plăci este 60 x 40 cm. Conceptul grafic al acestora (inclusiv fontul folosit pentru text) trebuie să se integreze arhitecturii și aspectului general al clădirii.
Inscripția va conține sigla Uniunii Europene, a Terței Părți, precum și un text care să reflecte contribuția Uniunii Europene, ca de exemplu: "Clădirea acestei școli a fost consolidată cu sprijinul UNIUNII EUROPENE", precum și anul execuției lucrării.
5.4.7. Anunțuri publicitare
Se vor face anunțuri publice cu ocazia lansării proiectelor, licitațiilor, cererilor de oferte etc.
5.4.8. Autocolante și plăcuțe pentru active fixe
Autocolantele vor fi utilizate pentru a identifica activele fixe și/sau rambursabile (mașini, mobilă, utilaje, echipamente, rechizite, etc.) obișnuite în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană. Ele vor fi, de asemenea, utilizate lângă intrarea sau pe ușile clădirilor unde se desfășoară asemenea proiecte. Autocolantele vor fi plasate la vedere, pe partea din față a obiectelor. Dimensiunea autocolantelor depinde de suprafața disponibilă pentru afișare.
Autocolantul va include sigla Uniunii Europene.
Pentru a facilita inventarierea activelor fixe, în cazul contractelor de echipamente în valoare de peste 100 000 Euro, toate echipamentele vor avea fixate plăcuțe de tip metalic sau similar, de dimensiunea 75 mm x 35 mm, incluzând sigla Uniunii Europene și textul:
Contract nr. .........../Lot nr. ......../Articol nr. .........../Seria nr. ...................
Pentru produse de informare care vor fi folosite în scopul asigurării vizibilității, va fi inserată o casetă tehnică care trebuie să cuprindă următoarele:
b) editorul materialului;
d) textul "Conținutul acestui material nu reprezintă neapărat poziția oficială a Uniunii Europene".
5.5. Costuri Operaționale (Logistică și Asistență Tehnică)
A. MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației
Direcția Generală Financiară
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
Inspectoratul General al Poliției Române
Oficiul Român pentru Imigrări
Centrul de Cooperare Polițienească Internațională
B. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
C. SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE
D. MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
1. Oficiul de Plăți și Contractare
2. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Unitatea Centrală de Evaluare
E. AUTORITATEA DE AUDIT DE PE LÂNGĂ CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
Asistență tehnică și logistică
Având în vedere sumele importante care vor finanța proiectele propuse prin acest Plan indicativ, de asemenea, complexitatea proiectelor, numărul mare de beneficiari, agenții și instituții implicate, precum și cerințele Uniunii Europene, legislația națională, este necesar de a fi introdus și dezvoltat un domeniu adițional care va susține și sprijini sistemul de management, implementare și control. Ca un minim vor fi implementate contracte care vor acoperi următoarele:
a) monitorizare și evaluare intermediară;
b) controale și verificări/audit a proiectelor în toate fazele la fața locului;
c) asistență tehnică pentru programare și implementare (de ex. Elaborare de documentație, verificare a calității a documentației);
d) instruirea echipelor implicate în gestionarea proiectelor;
f) asistență și sprijin pe timpul fazei de licitație;
g) asistență tehnică și juridică, consultanță și reprezentare în instanță;
h) traducere și translație;
i) echipament de birotică, echipamente hard/soft pentru management, monitorizare și evaluare, consumabile, service pentru echipamente, echipamente pentru translație simultană;
j) logistică pe timpul întrunirilor;
k) sprijin logistic ce va cuprinde minim: închiriere de săli de conferință, transport, catering;
l) acțiuni de vizibilitate.
6.1. MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR
6.1.1. DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU COMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
RO-FSCH 9: Upgrade al rețelei metropolitane de comunicații de date a MAI din municipiul București, componentă a Rețelei de Comunicații Integrate Voce Date pentru asigurarea disponibilității și confidențialității datelor vehiculate în SINS
În vederea integrării în martie 2011 a României în Spațiul Schengen este necesară asigurarea infrastructurii de comunicații de voce și date.
Realizarea acestui proiect condiționează finalizarea preparativelor tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiții la baza de date a SINS și ulterior la componenta națională a Sistemului Informatic Schengen prin asigurarea adecvată a infrastructurii de comunicații. Astfel, proiectul are o contribuție semnificativă la capacitatea de asigurare a disponibilității și confidențialității comunicațiilor prin intermediul Rețelei de Comunicații Integrate Voce-Date a MAI pentru structurile MAI din municipiul București ce au ca atribuții accesarea componentei naționale SIS în scopul introducerii de date sau interogării bazelor de date.
Permite punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul comunicațiilor obiectivul proiectului fiind în concordanță cu Convenția de Implementare a Acordului Schengen - Titlul IV Capitolul 3, art. 108 și art. 118.
Upgrade-ul rețelei de comunicații de date a MAI din municipiul București este necesar pentru asigurarea accesului structurilor cu competențe în domeniul Schengen la componenta națională SIS, compusă din Sistemul Informatic Național de Semnalări și copia bazei de date centrale SIS precum și asigurarea parametrilor necesari funcționării în cerințele impuse de cerințele Schengen: timp de răspuns, disponibilitate și securitate.
Scopul proiectului este upgrade-ul rețelei de comunicații de date metropolitane a MAI din municipiul București prin înlocuirea echipamentelor din back-bonul rețelei, creșterea capacității de transport a anumitor conexiuni pentru a asigura suficientă lățime de bandă, implementarea tehnologiei MPLS și pregătirea personalului ce va asigura managementul acestor echipamente de comunicații. Rețeaua de comunicații va asigura în urma acestui upgrade confidențialitatea datelor și o disponibilitate ridicată a accesului structurilor MAI cu atribuții în domeniul Schengen care își desfășoară activitatea în municipiul București la SINS și ulterior la SIS II.
În prezent RCVD a MAI este formată din rețele de arie metropolitană pentru Municipiul București și 28 municipii reședință de județ ca parte integrantă a RCVD și deservește inclusiv structurile MAI cu atribuții în domeniul Schengen. Rețeaua de arie metropolitană a Municipiului București a fost implementată începând cu anul 2001 și este bazată pe tehnologia ATM. Această tehnologie nu mai este dezvoltată de producătorii de echipamente de comunicații și nici nu se mai produc componente de schimb pentru echipamentele aflate în producție într-un regim de funcționare 24 ore/7 zile de aproximativ 8 ani. În plus această tehnologie nu permite implementarea de rețele virtuale private (VPN) care să asigure separarea și confidențialitatea diferitelor categorii de date transportate la nivelul rețelei de comunicații.
Tehnologia MPLS ce urmează a fi implementată prin acest proiect oferă bazele furnizării de servicii de o disponibilitate ridicată asigurând securitatea informațiilor transmise prin intermediul rețelei de comunicații, rezolvând o serie de probleme:
d) reduce complexitatea operațiilor din rețea;
e) facilitează furnizarea serviciilor de comunicații customizate funcție de cerințele operaționale;
f) oferă o soluție standardizată, ce are avantajul interoperabilității cu diverși furnizori de produse și servicii de telecomunicații.
Beneficiarul dispune de experiența necesară implementării acestui proiect întrucât, cea mai mare parte din echipa de proiect a mai implementat proiecte similare de realizare și dezvoltare a rețelelor de comunicații astfel:
a) Proiectul pilot de realizare a unei rețele de comunicații integrate voce - date, ce a avut drept scop back-bonul rețelei de arie metropolitană a Municipiului București prin conectarea celor mai importante sedii ale MAI. Acest proiect a stat la baza realizării Rețelei de Comunicații Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI;
b) Etapa a I-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop extinderea proiectului pilot la celelalte sedii ale MAI din Municipiul București și totodată conectarea la RCVD a Inspectoratelor Județene de Poliție;
c) Etapa a II-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop realizarea și integrarea în RCVD a rețelelor de arie metropolitană a 12 municipii reședință de județ;
d) Etapa a III-a de dezvoltare a RCVD ce a avut ca scop realizarea și integrarea în RCVD a rețelelor de arie metropolitană a 16 municipii reședință de județ.
Rezultatele acestui proiect sunt următoarele:
a) înlocuirea echipamentelor de comunicații din back-bonul rețelei de arie metropolitană a MAI din Municipiul București;
b) implementarea tehnologiei MPLS și a serviciilor de comunicații bazate pe această tehnologie;
c) creșterea capacității de transport de date prin mărirea lățimii de bandă pentru anumite conexiuni;
d) specializarea personalului;
e) creșterea disponibilității și asigurarea confidențialității datelor vehiculate în SINS și în viitor în componența națională SIS la nivelul rețelei de comunicații.
I. Activitățile acestui proiect sunt următoarele:
a) întocmirea documentației de atribuire;
b) semnarea contractului;
c) planificarea migrării de la actuala arhitectură la noua arhitectură bazată pe tehnologia MPLS;
d) livrarea și instalarea echipamentelor;
e) configurarea echipamentelor;
f) implementarea soluției;
II. Activitățile pentru Managementul de Proiect (vor fi realizate cu resursele existente fără a mai fi necesar un proiect dedicat pentru managementul de proiect)
a) identificarea obiectivelor;
b) elaborarea documentației pentru caietul de sarcini;
c) elaborarea documentației privind planificarea;
d) asigurarea resurselor umane;
e) elaborarea rapoartelor privind desfășurarea proiectului;
f) audit privind implementarea sistemului
Proiectul facilitează transferul informațiilor operative, on-line, la viitoarea frontieră externă Schengen întrucât rețeaua de arie metropolitană a Municipiului București reprezintă un segment al suportului de comunicații dintre Componenta Națională SIS și structurile cu atribuții Schengen din întreaga țară, inclusiv de pe frontiera externă.
Reprezentarea grafică privind "Rețeaua metropolitană de date a MAI București, upgradată" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 112 (a se vedea imaginea asociată).
6.1.2. INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ
RO-FSCH 23: Optimizarea capacității PFR de realizare a supravegherii și controlului la frontierele externe ale Uniunii Europene
Obiectivul general se referă la continuarea dezvoltării capacității instituționale de a adopta integral acquis-ul Schengen în domeniul managementului și controlului frontierelor, în concordanță cu cele mai bune practici și standarde europene, cu scopul de eficientizare a activității operative de supraveghere și control la frontierele externe ale Uniunii Europene prin modernizarea și actualizarea dotării structurilor PFR cu echipamente și mijloace tehnico-logistice specializate.
Proiectul va cuprinde 4 componente, organizate pe domenii diferențiate de acțiune și intervenție, fiecare componentă fiind structurată printr-un număr variabil de subcomponente/contracte, respectiv:
1. Controlul trecerii frontierei - achiziție de cititoare portabile
2. Controlul și Supravegherea frontierei - achiziție de echipamente
3. Dotarea polițiștilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace și accesorii individuale de ordine publică
4. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziție stații de lucru
5. Facilități de comunicații mobile satelitare și de urmărire a poziției GPS prin satelit pentru Poliția de Frontieră Română
6. Extinderea serviciilor de comunicații voce în Linia I a PTF de la frontiera externă - buget
7. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în județul Caraș-Severin
Din rațiuni de eficientizare a managementului de proiect, achizițiile prezentate anterior se reorganizează pe componente/contracte/loturi, în funcție de compatibilitatea, respectiv similitudinea echipamentelor și investițiilor propuse. Diferențierea pe contracte se realizează pe baza criteriilor de management al achizițiilor, respectiv pentru a asigura contractarea cu succes a diferitelor echipamente și mijloace, lotizate, de asemenea pe aceleași principii (în primul rând posibilitatea de a se formula o ofertă).
Primele două puncte 1. "Controlul trecerii frontierei - achiziție de cititoare portabile" și 2. "Controlul și Supravegherea frontierei - achiziție de echipamente" au fost grupate în cadrul Componentei nr. 1 "Echipamente de control și supraveghere", întrucât au ca scop achiziție de echipamente similare, din aceeași categorie și având aceeași destinație.
Punctele nr. 3. "Dotarea polițiștilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace și accesorii individuale de ordine publică" și 4. "Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziție stații de lucru" se subsumează Componentei nr. 2. "Suport logistic pentru activitatea operativă", cu cele două contracte corespondente care vizează dotarea polițiștilor de frontieră cu echipamente și mijloace specifice muncii operative, precum și cu tehnologie informatică necesară schimbului rapid de date și informații.
Componenta nr. 3 a proiectului - "Facilități de comunicații" grupează punctele nr. 5 și 6, respectiv "Facilități de comunicații mobile satelitare și de urmărire a poziției GPS prin satelit pentru Poliția de Frontieră Română" și "Extinderea serviciilor de comunicații voce în Linia I a PTF de la frontiera externă", ambele propuneri vizând facilități de comunicații, de natură diferită, motiv pentru care sunt individualizate prin 2 contracte distincte.
Ultima componentă a proiectului, Componenta nr. 4 este reprezentată printr-un singur contract, de o înaltă complexitate prin specificul echipamentelor propuse spre achiziționare - "Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în județul Caraș-Severin - Achiziție echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere".
PREZENTAREA COMPONENTELOR PROIECTULUI
1. COMPONENTA I. Echipamente de control și supraveghere
Componenta constă în achiziționarea de echipamente necesare desfășurării în condiții optime a activității de supraveghere și control a frontierei externe. Dotarea polițiștilor de frontieră cu aceste echipamente specializate va contribui la creșterea performanțelor profesionale ale acestora, precum și la intensificarea activității de combatere a migrației ilegale, în contextul unui management eficient al activității specifice. Toate echipamentele prevăzute a fi achiziționate prin acest proiect vor fi livrate și utilizate în locații ale Poliției de Frontieră Română situate exclusiv pe frontiera externă (este vorba de 18 tipuri de echipamente specializate, la care se adaugă autospecialele cu termoviziune).
Achiziționarea acestor echipamente va contribui la îmbunătățirea controlului și supravegherii frontierelor externe prin realizarea următoarelor obiective specifice:
1. Descoperirea persoanelor ascunse în mijloacele de transport rutiere și feroviare prin utilizarea unor tehnologii superioare de detecție a biocâmpului uman;
2. Îmbunătățirea dotării polițiștilor de frontieră din tonetele de control în vederea creșterii capacității de detecție a documentelor false sau falsificate;
3. Completarea numărului dispozitivelor de supraveghere portabile și autospeciale cu termoviziune pentru verificarea și supravegherea pe timp de noapte a zonelor greu accesibile;
4. Asigurarea energiei electrice necesare încărcării acumulatorilor pentru echipamentele utilizate de polițiștii de frontieră la frontiera de munte sau Deltă.
Componenta I se compune din 4 subcomponente/contracte, cu un număr total de 15 loturi, după cum urmează:
Contract 1. Dispozitive de examinare a documentelor și biodetecție (6 loturi), cuprinzând: 68 de Cititoare portabile, 261 Dispozitive de examinare a documentelor fixe, 435 Dispozitive portabile de examinare a documentelor, 26 Dispozitive pentru detectarea bătăilor inimii, 19 Detectoare de CO(2), Endoscop - 32 buc, Echipament de detecție a biocâmpului uman - 49 buc.;
Contract 2. Echipamente pentru controlul autovehiculelor (3 loturi): Set oglinzi inspecție auto - 26 buc., Sistem de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare - 6 seturi, Barieră cu colț antipneu - 52;
Contract 3. Supraveghere operativă (5 loturi), reprezentând achiziția următoarelor echipamente: Senzor portabil de mișcare pentru frontiera de la munte - 13 buc., Senzor portabil acustic pentru frontiera de la munte - 13 buc., Cameră portabilă termoviziune cu răcire - 27 buc, Cameră portabilă termoviziune fără răcire - 52, Binoclu de vedere pe timp de noapte - 30, 90 perechi ochelari de vedere pe timp de noapte și 59 Autospeciale de supraveghere cu termoviziune, 44 Generatoare electrice pentru zona de munte, Delta Dunării și PTF rutiere;
Contract 4. Ștampile de trafic - lot unic, vizează achiziționarea a 1375 de ștampile trafic
Reprezentarea grafică privind "Echipament pentru controlul și supravegherea frontierei, livrat și operațional" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 115 (a se vedea imaginea asociată).
2. COMPONENTA II. Suport logistic pentru activitatea operativă
Scopul componentei este de a îmbunătăți activitatea de realizare a controlului și supravegherii frontierei prin creșterea gradului de dotare logistico-tehnică al polițiștilor de frontieră, pentru desfășurarea în condiții optime a activității profesionale, atât prin asigurarea permanentă și rapidă a accesului la date, cât și prin asigurarea echipamentelor necesare echipării polițiștilor de frontieră, adaptate caracteristicilor situației operative din punct de vedere cantitativ și calitativ.
Cuprinde două contracte de achiziții produse, cu un total de 10 loturi.
Contractul 5. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziție stații de lucru. Achiziția celor 1328 de stații de lucru (cu UPS inclus) și punerea lor în funcțiune va permite realizarea obiectivului specific privind asigurarea continuității activității de prelucrare a datelor la toate nivelele poliției de frontieră (direcții, inspectorate, sectoare și puncte) oferind sprijin activităților pe linie operativă. Implementarea acestui contract va oferi suport pentru accesul la datele de interes operativ pentru toate structurile PFR. În acest sens, mai mulți utilizatori din aceste structuri vor putea accesa bazele de date ale instituțiilor naționale (evidența pașapoartelor, evidența populației, evidența furturilor auto și a urmăriților general, Oficiul Român pentru Imigrări, Visa on-line).
Contractul nr. 6. Dotarea polițiștilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace și accesorii individuale de ordine publică cuprinde 9 loturi în valoare totală de 2.031.500 Euro, reprezentând achiziția a 7000 costume de mascare, 1000 cătușe, 5000 buc. portcătușe, 5000 lanterne și portlanterne, 5000 buc. bastoane și, respectiv port-bastoane, 1000 sprayuri lacrimogene, 5000 buc. Port-spray, 5000 tocuri pistol cu încărcător, 5000 portcarnete amenzi, 5000 de hărți reprezentând zona de responsabilitate și 175 fișete metalice pentru păstrarea echipamentelor specifice. Echipamentele propuse spre achiziționare prin acest contract vor asigura dotarea corespunzătoare a unui număr de aproximativ 2500 de echipaje, reprezentând un procent de 30% din efectivul total al PFR. Contractul contribuie la atingerea obiectivului specific privind echiparea polițiștilor de frontieră cu costume de mascare, accesorii și mijloace individuale de ordine publică adaptate caracteristicilor situației operative din punct de vedere cantitativ și calitativ.
Reprezentarea grafică privind "Echipament pentru suportul logistic, livrat și operațional" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 116 (a se vedea imaginea asociată).
3. COMPONENTA III. Facilități de comunicații
Componenta contribuie la asigurarea unui înalt nivel de securitate al frontierei externe prin îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește supravegherea și controlul, în acord cu cerințele Schengen. Scopul componentei este de a contribui la optimizarea infrastructurii de comunicații în vederea asigurării capacității personalul PFR de a face față cerințelor aderării la spațiul Schengen.
Cuprinde două subcomponente/contracte, unic lotizate, astfel:
Contract nr. 7. Facilități de comunicații mobile satelitare și urmărire a poziției GPS prin satelit
Obiectivele specifice ale acestei subcomponente sunt:
a) dotarea cu mijloace de comunicații adecvate a unităților mobile și fixe care își desfășoară activitatea prin patrulare și prezența în locuri cunoscute ca fiind sensibile, în scopul prevenirii și combaterii acțiunilor ilegale în zonele muntoase de frontieră externă, precum și facilitarea cunoașterii în centrele de comandă și control locale și regionale a situației dispunerii unităților din teren, în timp real, în vederea coordonării acțiunilor operative, prevenirii și combaterii efectelor rătăcirilor și accidentelor;
b) crearea condițiilor de constituire a unei rezerve tehnice funcționale minimale, pentru susținerea temporară atât a activităților la frontiera externă, ca alternativă la sistemele și facilitățile existente sau aflate în dezvoltare în situațiile în care acestea nu sunt operaționale, precum și a acțiunilor echipelor de intervenție din cadrul structurilor guvernamentale implicate în caz de accidente, dezastre și calamități, atunci când rețelele de comunicații terestre nu mai sunt operaționale.
Arhitectura tehnică și funcțională simplă, robustă și eficace a soluției propuse în cadrul acestui proiect permite operaționalizarea (intrarea în serviciu) într-un interval de timp foarte scurt după semnarea contractului de atribuire, ceea ce va conduce la obținerea rapidă a efectelor scontate, cum ar fi:
a) creșterea vitezei de reacție în toate situațiile care necesită intervenții de orice fel în zonele montane de frontieră externă (nu numai cele care fac obiectul infracționalității la regimul juridic al frontierei de stat, ci și cele de salvare, stingere a incendiilor, limitări ale efectelor unor calamități etc.);
b) utilizarea eficace și eficientă în acțiunile operative a resurselor umane și tehnice aflate la dispoziție;
c) creșterea flexibilității și a capacității de reorganizare în teren a resurselor proprii în funcție de evoluția situației tactice ca urmare a cunoașterii permanente a situației dispunerii în teren a echipelor mobile operative;
d) îmbunătățirea suportului de decizie pentru organizarea și coordonarea acțiunilor în timp real;
e) îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de asigurare a succesului acțiunilor operative;
f) îmbunătățirea semnificativă a condițiilor în care se desfășoară acțiunile de culegere de informații și diseminare a acestora prin transmitere în timp real;
g) posibilitatea asigurării suportului tehnic de comunicații și poziționare în cazul unor misiuni operative temporare relevante pentru securitatea spațiului Schengen, desfășurate la frontierele externe, pe teritoriul național, la frontierele interne și chiar și pe teritoriul altor state din spațiul Schengen (în acțiuni de cooperare polițienească).
Prin această componentă se vor achiziționa și instala terminale telefonice portabile satelitare cu accesorii, echipamente portabile de poziționare și raportare a poziției GPS și sisteme de afișare și urmărire a poziției GPS. Acestea vor asigura:
a) comunicații de voce mobile și urmărirea poziției GPS, în toate modurile de deplasare (pedestru și auto), pentru până la 74 de patrulele mobile simultan (inclusiv rezervele operative), pe durata a minim 1 an;
b) comunicații de voce pentru coordonarea activității patrulelor mobile în 26 de centre de comandă și control (locale și regionale) și puncte de staționare (refugii), pe durata a minim 1 an;
c) afișarea și urmărirea poziționării GPS a echipelor mobile coordonate, în 21 de centre de comandă și control (locale și regionale), pe durata a minim 1 an.
Contract nr. 8. Extinderea serviciilor de comunicații voce în linia I PTF
Obiectivul specific al contractului este asigurarea comunicațiilor de voce 24 h/24 - 7 zile/7 în Linia I a PTF - urilor de pe frontiera externă, pentru creșterea capacității de realizare a controlului la frontierele externe prin asigurarea permanentă a accesului la informație.
Achiziția de terminale telefonice destinate modernizării subsistemului de voce se realizează în scopul asigurării atât a unui nivel eficient, înalt și uniform al controlului la frontierele externe, cât și pentru intervenția în timp util în cazul depistării unor situații ilegale la frontieră.
Astfel, se vor asigura comunicațiile directe între Linia I a PTF - urilor de pe frontiera externă și Linia a II-a (incluzând centrul operațional și biroul șefului de tură), întrucât această acțiune urmărește achiziționarea de echipamente specifice pentru dezvoltarea soluției de comunicații de tip voce.
Disponibilitatea comunicațiilor pentru funcționarea continuă a componentei de comunicații voce implică asigurarea unui stoc de rezervă, fiind necesar pentru înlocuirea imediată de către utilizatorii sistemului a echipamentelor defecte, până la remedierea defecțiunilor acestora. Reprezentanții PFR care asigură mentenanța acestui sistem, detectează problema și identifică posibile soluții de remediere. În situația în care este necesară înlocuirea echipamentului defect, se va folosi un echipament din cele de rezervă, urmând ca cel defect să fie reparat. În acest fel se asigură o funcționalitate continuă, 24 h/24, 7 zile/7 - cerință obligatorie pentru asigurarea operativității structurii PFR.
Se vor achiziționa următoarele echipamente:
1. Terminale telefonice IP;
2. Cartele de abonați IP necesare a fi instalate în centralele telefonice și licențele aferente (per număr de abonați sau per maximul de abonați aferenți cartelei);
3. Switch-uri de distribuție necesare interconectării la rețea a tuturor abonaților dintr-o locație;
4. UPS-uri necesare asigurării comunicațiilor de tip voce în condițiile unor întreruperi de curent.
Instruirea personalului ce va utiliza în mod direct noile mijloace din dotare nu este necesară dat fiind faptul că personalul tehnic din teritoriu are în exploatare astfel de sisteme (centrale telefonice), instruirea efectuându-se la momentul achiziționării acestora. Lucrările de instalare a acestor echipamente vor fi realizate de personalul PFR, acestea constând în realizarea cablării de date în fiecare tonetă în care se realizează controlul la frontiera externă și instalarea switch-urilor de distribuție aferente necesare.
Reprezentarea grafică privind "Echipament de comunicații, livrat și operațional" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 119 (a se vedea imaginea asociată).
Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în județul Caraș-Severin
Contract nr. 9 Achiziție echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere
Scopul acestei componente îl reprezintă achiziționarea echipamentelor necesare dezvoltării ulterioare a sistemului integrat de supraveghere a frontierei României pe Dunăre, sistem implementat pentru monitorizarea activităților care se desfășoară în zona de frontieră pe ape.
Din punct de vedere operațional sistemul trebuie să fie capabil să descopere și să identifice ținte aflate în mișcare pe fluviul Dunărea sau/și în apropierea frontierei pe trei nivele de detecție în funcție de zonă și analiza de risc, să monitorizeze traficul naval și navele suspecte în timp real, să contribuie la eficientizarea controlului de frontieră al navelor în Punctele de Frontieră deschise traficului internațional.
Scopul acestui sistem este acela de a furniza și integra în infrastructura de comunicații existentă mijloacele tehnice de supraveghere electronică, respectiv radare și camere de supraveghere video. Imaginile transmise de senzorii optronici vor fi integrate pe o platformă de management, asigurând o imagine tactică de ansamblu a zonei supravegheate reprezentată sub forma unei hărți GIS peste care sunt suprapuse țintele identificate.
Supravegherea se efectuează din posturi fixe și cu unități mobile navale, terestre și aeriene care își îndeplinesc atribuțiile prin patrulare sau la posturi staționare în locuri recunoscute sau prezumate ca fiind sensibile. Supravegherea se realizează și cu ajutorul mijloacelor tehnice, inclusiv cu cele electronice, dotările fiind alese în funcție de condițiile intervenției, ținându-se cont, în special, de specificul și natura frontierei.
Prin implementarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei în județul Caraș-Severin vor fi livrați și instalați senzorii optronici de supraveghere, camere video și radare, care vor asigura îndeplinirea următoarelor obiective specifice:
a) Supravegherea frontierei de stat și a zonei adiacente acesteia;
b) Supravegherea traficului naval și monitorizarea navelor suspecte;
c) Transmiterea datelor navelor care vor ancora în portul asociat Punctului de Frontieră deschis traficului internațional;
d) Folosirea judicioasă și eficientă a mijloacelor și forțelor PFR.
Sistemul integrat de supraveghere este conceput într-o structură logică cu 5 nivele ce urmărește modul de organizare al Poliției de Frontieră Română.
Primul nivel îl constituie frontiera care trebuie monitorizată. În cadrul proiectului este cuprinsă partea Frontierei cu Serbia pe Dunăre.
În aria supravegheată sistemul trebuie să fie capabil să descopere și să identifice diverse ținte aflate în mișcare pe fluviul Dunărea sau/și pe malul fluviului până la 1km în adâncime și să furnizeze date pentru analiza de risc.
Al doilea nivel cuprinde senzorii folosiți în posturile locale de supraveghere pentru identificarea țintelor precum și pilonii de montare a senzorilor și de comunicații de pe mal.
Acești piloni au fost construiți în faza premergătoare a proiectului, respectiv prin fonduri Phare 2005 - Proiectul Facilități de comunicații pentru supraveghere la fluviul Dunărea.
În cadrul proiectului propus se vor utiliza următoarele tipuri de senzori:
a) senzor optoelectronic format din:
- cameră cu vedere de zi;
Rolul acestui nivel este de a transmite datele neprelucrate ale senzorilor către nivelul superior, cel de sector/inspectorat. Un senzor poate trimite date atât sectorului de care aparține, cât și sectoarelor vecine.
Cel de-al treilea nivel este cel de sector și corespunde Sectoarelor Poliției de Frontieră (SPF), și anume: SPF Moldova Veche și SPF Berzeasca. Fiecare sector are un centru operațional de comandă și control.
Fiecare sector de pe acest nivel îndeplinește următoarele roluri:
a) primește date neprelucrate de la senzorii din zona proprie sau de la cei din sectoare învecinate;
b) procesează, afișează și stochează datele primare de la senzori;
c) primește informații radar brute de la alte sisteme complementare (ex. RoRIS);
d) transmite informații radar brute la alte sisteme complementare (ex. RoRIS);
e) transmite date operaționale și de sinteză către nivelul ierarhic superior. Comunicația utilizează legături radio/fixe dedicate;
f) asigură monitorizarea și comanda senzorilor din zona proprie;
g) asigură monitorizarea și comanda operațiunilor de intervenție împreună cu nivelul ierarhic superior;
h) execută operațiunile de intervenție.
Nivelul ierarhic patru este cel județean și corespunde Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră (IJPF Caraș-Severin). Acesta are un centru operațional de comandă și control.
Inspectoratul de pe acest nivel îndeplinește următoarele roluri:
a) primește selectiv, procesează și afișează datele primare de la senzori;
b) unifică toate informațiile primite pentru a crea o imagine tactică de ansamblu a zonei proprii reprezentată sub forma unei hărți GIS peste care sunt suprapuse țintele identificate;
c) afișează imaginea tactică pe stațiile de lucru;
d) primește date operaționale și de sinteză de la sectoarele din zona de jurisdicție;
e) transmite informații de sinteză către nivelul ierarhic superior;
f) asigură monitorizarea și comanda operațiunilor de intervenție.
Nivelul ierarhic cinci este cel general și corespunde Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). Acest nivel este constituit dintr-un centru complex de comandă și control în cadrul Centrului Național de Coordonare. Acesta nu este finanțat prin prezentul proiect.
Sistemul va include și alte elemente auxiliare pentru a îmbunătăți mijloacele de intervenție a Poliției de Frontieră Române.
Reprezentarea grafică privind "Sistem integrat de supraveghere pe Dunăre la Caraș-Severin, livrat și operațional" se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, din 16 aprilie 2010, la pagina 121 (a se vedea imaginea asociată).
Componenta I. Echipamente de control și supraveghere - Contractele 1- 4
a) echipamente de supraveghere și control pentru locațiile de la frontiera externă livrate, instalate, testate (conform precizărilor din caietele de sarcini, acolo unde se impune) și funcționale/operaționale;
b) cursuri de instruire pentru cca. 100 utilizatori finali ai echipamentelor desfășurat și finalizat cu succes, pentru toate tipurile de echipamente care necesită instruire pentru utilizare și întreținere (conform precizărilor introduse în caietele de sarcini).
Componenta II. Suport logistic pentru activitatea operativă
Contract 5. Suport tehnic pentru prelucrarea datelor operative - achiziție stații de lucru
- stațiile de lucru (cu software-ul aferent și UPS) achiziționate, livrate, testate, instalate și operaționale.
Contract 6. Dotarea polițiștilor de frontieră cu echipamente de mascare, mijloace și accesorii individuale de ordine publică
- echipamentele achiziționate, livrate, distribuite și recepționate conform caietelor de sarcini, în locațiile de destinație prevăzute
Componenta III. Facilități de comunicații
Contract 7. Facilități de comunicații mobile satelitare și urmărire a poziției GPS prin satelit
a) terminale telefonice portabile satelitare cu accesorii, echipamente portabile de poziționare și raportare a poziției GPS și sisteme de afișare și urmărire a poziției GPS, achiziționate și livrate conform precizărilor caietelor de sarcini, în locațiile de destinație prevăzute;
b) antenele exterioare fixe instalate la sediile operative prevăzute în caietul de sarcini;
c) 12 persoane instruite privind operarea și configurarea sistemelor de afișare și urmărire a poziției GPS;
d) terminalele satelitare (telefoane, echipamente de poziționare și raportare a poziției GPS și modem-urile asociate sistemelor de afișare și urmărire a poziției) activate în rețea și menținute active pe o durată de minim 1 an;
e) configurarea inițială a sistemelor de afișare și urmărire a poziției GPS realizată cu succes;
f) serviciile de comunicații satelitare furnizate/asigurate pentru trafic de voce de minim 350.000 minute (în rețea) și minim 800.000 interogări și raportări a poziției GPS.
Contract 8. Extinderea serviciilor de comunicații voce în linia I PTF
- echipamentele achiziționate, livrate, distribuite și recepționate conform caietelor de sarcini, în locațiile de destinație prevăzute, respectiv:
a) Terminale telefonice IP;
b) Cartele de abonați IP necesare a fi instalate în centralele telefonice și licențele aferente (per număr de abonați sau per maximul de abonați aferenți cartelei);
c) Switch-uri de distribuție necesare interconectării la rețea a tuturor abonaților dintr-o locație;
d) UPS-uri necesare asigurării comunicațiilor de tip voce în condițiile unor întreruperi de curent.
Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în județul Caraș-Severin
Contract 9. Achiziție echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere
a) Echipamente specializate destinate supravegherii, funcționale și apte de a furniza informații în timp real, la orice oră (24h/24 -7zile/7);
b) aparatura de observare pe timp de noapte (camere în infra-roșu) și sistemele de supraveghere exploatate la nivelul maxim al parametrilor tehnico-funcționali;
c) echipamentele staționare, de supraveghere și control al frontierei terestre, fluviale și maritime, necesare managementului operațional (efectiv) al frontierei, furnizate în vederea integrării ulterioare a acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere și control al frontierei.
Livrarea, distribuirea și recepția echipamentelor/mijloacelor se va face la structurile operative de pe frontiera externă și/sau structuri de coordonare operativă a activității de pe frontiera externă, conform listelor locațiilor de distribuție prevăzute în caietele de sarcini și documentațiile de atribuire
Se vor desfășura următoarele activități, corespunzătoare fiecărei componente:
1. Componenta I. Echipamente de control și supraveghere - Contractele 1- 4
A. Livrarea echipamentelor;
B. Recepția echipamentelor;
C. Instalarea, punerea în funcțiune și testarea echipamentelor la locațiile stabilite prin caietele de sarcini;
D. Instruirea personalului în utilizarea și întreținerea echipamentelor;
E. Realizarea acceptanțelor parțiale, provizorii și finale.
2. Componenta II. Suport logistic pentru activitatea operativă - Contractele 5, 6
A. Livrarea și distribuirea echipamentelor;
B. Recepția echipamentelor;
C. Instalarea, punerea în funcțiune și testarea echipamentelor la locațiile stabilite, în funcție de precizările din caietele de sarcini, acolo unde este cazul;
D. Realizarea acceptanțelor parțiale, provizorii și finale.
3. Componenta III. Facilități de comunicații
Contract 7. Facilități de comunicații mobile satelitare și urmărire a poziției GPS prin satelit
a) livrarea și recepția terminalelor telefonice portabile și a antenelor exterioare pentru autovehicule;
b) livrarea, recepția și instalarea antenelor exterioare fixe la sediile operative (inclusiv cele aferente sistemelor de afișare și urmărire a poziției GPS), conform precizărilor din caietele de sarcini;
c) instruirea privind operarea și configurarea sistemelor de afișare și urmărire a poziției GPS;
d) configurarea inițială a sistemelor de afișare și urmărire a poziției GPS;
e) livrarea și recepția sistemelor de afișare și urmărire a poziției GPS, conform precizărilor din caietele de sarcini;
f) realizarea acceptanțelor (parțiale, provizorii și finale).
Contract 8. Extinderea serviciilor de comunicații voce în linia I PTF
a) Livrarea și distribuirea echipamentelor;
b) Recepția echipamentelor;
c) Instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor la locațiile stabilite, în funcție de precizările din caietele de sarcini;
d) Realizarea acceptanțelor parțiale, provizorii și finale.
4. Componenta IV. Sistemul integrat de supraveghere la fluviul Dunărea în județul Caraș-Severin
Contract 9. Achiziție echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere
a) întocmirea studiului de acoperire cu camere și radare;
b) livrarea, distribuirea, instalarea și configurarea senzorilor de supraveghere (radare și camere video);
c) testarea și punerea în funcțiune a echipamentele instalate în vederea realizării acceptanțelor provizorii și finale;
d) realizarea unui număr de 7 branșamente electrice în vederea asigurării posibilității de testare și funcționare a echipamentelor ce urmează a fi livrate;
e) instruirea personalului PFR implicat în utilizarea echipamentelor;
f) asigurarea serviciilor de garanție pentru echipamentele furnizate;
g) dezvoltarea unui plan de management al proiectului în care vor fi incluse sarcinile contractuale.
Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregătește să adere la spațiul Schengen. Proiectul susține pe termen lung activitatea de supraveghere și control a frontierei, având un impact semnificativ asupra modului de desfășurare curentă a acesteia, determinând creșterea eficienței în combaterea infracționalității transfrontaliere și în special a migrației ilegale, în zona de responsabilitate. Performanța managementului frontierei se va exprima în raportul costuri - resurse - rezultate, în sensul scăderii costurilor și îmbunătățirii rezultatelor PFR. Astfel se obține creșterea eficienței în lupta împotriva criminalității transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună, cu care se confruntă toate țările UE, nefiind limitată la frontierele României.
Introducerea echipamentelor de supraveghere și control la frontierele externe propuse prin acest proiect va asigura:
a) creșterea gradului de securitate națională a României și a cetățenilor săi, respectând drepturile și libertățile fundamentale ale acestora, concomitent cu combaterea eficientă a fenomenului infracțional transfrontalier, în speță a migrației ilegale;
b) fluidizarea traficului legal al persoanelor și mărfurilor la frontieră;
c) îndeplinirea condițiilor de aderare la Uniunea Europeană și demararea din timp a acțiunilor pentru realizarea, cât mai curând posibil după aderare, a condițiilor preliminare (precondițiilor) necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen și accederea în acest spațiu.
Dotarea polițiștilor de frontieră cu o gamă completă de costume și mijloace individuale de acțiune, similară cu cea utilizată în alte state membre U.E. va contribui la atingerea unor standarde ridicate de echipare a unităților Poliției de Frontieră Române, cu atât mai mult se constată și se estimează și pe viitor o creștere a infracționalității transfrontaliere. Cu ajutorul echipamentelor de mascare, echipajele și patrulele de frontieră vor realiza o mai bună supraveghere și control a frontierei, prin creșterea eficienței în combaterea și descoperirea tuturor formelor de infracționalitate transfrontalieră, având ca finalitate facilitarea liberei circulații a persoanelor în contextul aderării la Spațiul Schengen. Performanța sistemului de management integrat al frontierelor va crește prin dezvoltarea unor structuri dotate și echipate optim, capabile să răspundă solicitărilor de supraveghere transfrontalieră a Statelor Schengen.
Prin extinderea sistemelor de comunicații în conformitate cu standardele europene se realizează facilitarea accesului la informație, îmbunătățirea controlului transferului de informație, a cooperării inter-instituționale, precum și facilitarea intervenției în cazuri de combatere a migrației ilegale și combaterii infracționalității transfrontaliere. Implementarea ultimelor tehnologii în domeniul comunicațiilor de tip voce vor contribui la creșterea operativității activităților de control la frontieră. Echipamentele și mijloacele tehnice prin care se realizează controlul la frontieră sunt absolut necesare obținerii certitudinii că persoanele verificate nu reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de serioasă la adresa securității interne, ordinii publice, sănătății publice și relațiilor internaționale ale statelor membre.
De asemenea, aria geografică de implementare a componentei de comunicații satelitare a proiectului o constituie cele două segmente de frontieră externă în teren muntos, împădurit, de pe frontiera cu Republica Ucraina (în Nord) și Republica Serbia (în Sud). Asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei în aceste zone constituie o prioritate întrucât cele două zone sunt favorabile săvârșirii infracțiunilor de migrație ilegală.
Implementarea sistemului integrat de supraveghere a frontierei la Dunăre, cu ajutorul echipamentelor achiziționate în cadrul acestui proiect se va asigura schimbul permanent de date și informații, atât între structurile proprii, cât și cu instituțiile și agențiile competente, schimbul permanent de date și informații cu agențiile internaționale similare în vederea eficientizării controlului în Punctele de Frontieră deschise traficului internațional. Facilitățile asigurate prin implementarea acestui sistem sunt:
a) supravegherea activităților ilicite care se desfășoară pe uscat și se finalizează pe apă sau pe teritoriu vecin;
b) supravegherea traficului naval în vederea cunoașterii cât mai exacte a poziției fiecărei nave, pe traseul de deplasare, sau în staționare;
c) realizarea unui schimb permanent de date și informații atât între structurile proprii, cât și cu instituțiile și agențiile competente;
d) realizarea unui schimb permanent de date și informații cu agențiile internaționale similare;
e) asigurarea reacției și intervenției calitative a echipelor de mobilitate navală și terestră în vederea prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere și a gestionării situațiilor apărute;
f) determinarea factorilor de risc interni și externi referitori la traficul naval și elaborarea permanentă a analizei riscului operativ și tactic.
Proiectul va contribui în mod semnificativ la întărirea controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontieră externă și luptei împotriva migrației ilegale și infracționalității transfrontaliere.
6.2. Serviciul de Telecomunicații Speciale și Direcția Generală de Comunicații și Tehnologia Informației
RO-FSCH 21: Echipamente de acces radio de bandă largă și servicii de instalare și punere în funcțiune aferente acestora, pentru accesul la SINS al autorităților publice din mediul rural
Obiectivul general îl reprezintă alinierea la acquis-ul Schengen în domeniul e-administrației, pentru facilitarea comunicațiilor, schimbului de informații și interoperabilității între toate autoritățile publice abilitate prin lege să introducă/consulte date în/din SINS.
Scopul proiectului este asigurarea accesului autorităților publice la infrastructura integrată de comunicații a statului. Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 128/2005 următoarele autorități publice oferă și/sau accesează informații SIS:
● Poliția de Frontieră Română
● Biroul SIRENE, de la data operaționalizării acestuia
● Oficiul Român pentru Imigrări
● Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date
● Direcția Generală de Pașapoarte
● Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor
● Autoritatea Națională a Vămilor
● Ministerul Afacerilor Externe
● Ministerul Justiției și autoritățile din sistemul judiciar
Multe dintre aceste autorități (cum ar fi Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria Română etc.) sunt reprezentate până la nivelul comunelor, sediile acestora fiind localizate în zone rurale din România. Implementarea acestui proiect va asigura accesul la SINS, bazându-se pe și în completarea extensiei infrastructurii de telecomunicații a statului, care se extinde în acest moment până la nivelul orașelor și municipiilor, prin proiectul RO FSCH 15.
În fapt acest proiect este continuarea logică și este complementar cu proiectul RO FSCH 15 - "Extensia și consolidarea infrastructurii de comunicații WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicații Speciale la nivelul orașelor pentru asigurarea fluxului de informații necesar pentru autoritățile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale". Proiectul este de asemenea complementar cu proiectul RO FSCH 3 - "Extinderea Rețelei de Comunicații integrate Voce-Date (RCVD) pentru crearea suportului de comunicații pentru unitățile MAI care va ajuta la crearea sistemului de cooperare informatică european pentru afaceri interne și pentru Sistemul Informatic Schengen"- deoarece va asigura conexiuni WAN de bandă largă, sigure și gratuite, pentru unitățile Ministerului Administrației și Internelor din zona rurală a României.
Se estimează că în cele 2856 de comune din România există aproximativ 3000 de utilizatori (autorități publice) abilitate să consulte și să actualizeze datele din SINS. Este important de menționat faptul că cele mai multe zone rurale din România sunt definite în Strategia Națională de Bandă Largă ca "zone de defect" din punct de vedere al accesului la comunicații de bandă largă, respectiv "localități cu mai puțin de 10000 de locuitori și cu mai puțin de doi ISP (Internet Service Provider) disponibili". În consecință, serviciile VPN din multe comune vor fi achiziționate aproape fără competiție între potențialii furnizori de servicii.
Rețeaua de multiservicii integrate a statului este deținută și operată de Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Administrației și Internelor, și este în curs de extindere în acest moment până la nivelul orașelor și municipalităților, prin proiectul RO FSCH 15 finanțat prin Facilitatea Schengen (sfârșitul implementării propus la 30 septembrie 2010).
Soluția propusă prin acest proiect va realiza același scop - asigurarea accesului la datele SINS pentru autoritățile locale reprezentate în zonele rurale din România. Această estimare include:
a) implementarea infrastructurii de Acces Radio de Bandă Largă (echipamentul și serviciile subsecvente de instalare și punere în funcțiune): stațiile radio de bază punct-multipunct și legăturile pe microunde aferente, de la locațiile stațiilor de bază la cel mai apropiat POP al rețelei de multiservicii integrate a statului, care este în curs de extindere în acest moment până la nivelul orașelor și municipalităților prin proiectul RO FSCH 15;
b) stațiile terminale punct-multipunct (echipamentul și serviciile subsecvente de instalare și punere în funcțiune), care vor asigura conexiunile terminale între stațiile radio de bază și premisele utilizatorilor- doar pentru autoritățile publice din zonele rurale care sunt autorizate să consulte și să actualizeze datele din SINS.
Mai mult, soluția propusă se bazează pe soluțiile de Acces Radio de Bandă Largă punctmultipunct disponibile comercial, capabile să asigure o lărgime de bandă de cel puțin 2Mbps pentru terminalele de utilizatori, o rază de acoperire peste 10 km (incluzând suport pentru zonele fără vizibilitate directă), și o largă gamă de aplicații posibile datorită calității mecanismelor interne de asigurare a serviciilor (streaming video în timp real, supraveghere video, telefonie IP, bandă garantată pentru VPN și servicii Internet, rețele de semnalizare etc.).
În cel puțin 75% din comunele din România, autoritățile publice abilitate să consulte și să actualizeze datele din SINS vor fi conectate printr-o soluție de acces de bandă largă la cel mai apropiat Punct de Prezență (POP) al rețelei multiservicii integrate a statului.
a) Proiectare. Include: elaborarea și aprobarea proiectului; întocmirea și aprobarea documentației de achiziție.
[] Mijloace: Resursele tehnice și personalul STS pentru analiza locațiilor (site survey), proiectarea detaliată a rețelei și elaborarea documentației de achiziție. Proiectare lucrări civile și colocare echipamente.
b) Procedura de achiziție. Include toate fazele legale prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor publice, până la semnarea contractului.
[] Mijloace: Resursele tehnice STS
[] Resursele umane aferente procedurii de evaluare a ofertelor: personalul STS și MAI.
În cadrul acestei faze se vor derula următoarele activități:
(i) obținerea avizelor de colocare și lucrări de amenajare de amplasamente;
(îi) derularea livrărilor de echipamente și a transportului acestora în amplasamente;
(iii) instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor;
(iv) integrarea de rețea;
● Resursele tehnice STS și personalul STS pentru echipamentele de sistem care se instalează în locațiile terților, STS și MAI
● Personalul MAI și STS pentru sediile MAI în care se instalează echipamentele terminale de abonat și de management de sistem
[] Contracte de achiziție de echipamente și servicii pentru proiectarea și amenajarea amplasamentelor, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor.
Infrastructura de comunicații propusă va extinde accesul sigur și gratuit la componenta națională din cadrul SIS II (SINS) până la nivelul autorităților publice competente localizate în zona rurală a României (la nivelul comunelor).
Proiectul nu se suprapune cu alte proiecte finanțate sau co-finanțate din fonduri naționale sau europene. Proiectul este complementar, se bazează și susține alte două proiecte majore finanțate prin Facilitatea Schengen, respectiv RO FSCH 3 - "Realizarea extinderii Rețelei de Comunicații Integrate Voce - Date (RCVD) a MAI pentru asigurarea suportului de comunicații, la nivel de acces, necesar structurilor MAI care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne" și RO FSCH 15 - "Extensia și consolidarea infrastructurii de comunicații WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicații Speciale la nivelul orașelor pentru asigurarea fluxului de informații necesar pentru autoritățile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale".
Beneficiar la acest proiect este și MAI prin DGCTI.
RO-FSCH 22: Servicii de instalare și punere în funcțiune echipamente de acces radio de bandă largă pentru accesul la SINS al autorităților publice orășenești și municipale
Obiectivul proiectului îl reprezintă alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul e-administrației, pentru facilitarea comunicațiilor, schimbului de informații și interoperabilității între toate autoritățile publice cu responsabilități în domeniul ordinii publice și siguranței naționale.
Scopul proiectului este de a instala și pune în funcțiune echipamentele de acces radio bandă largă (stații radio de bază punct - multipunct și terminale abonați) care asigură accesul terminal la infrastructura integrată de comunicații a statului. Instalarea se va executa în amplasamentele de rețea (instalarea stațiilor radio de bază) și în clădirile autorităților publice cu drept de a accesa/actualiza datele N.SIS II, în toate orașele și municipiile din România (instalarea de terminale abonat).
Echipamentele de acces radio de bandă largă propuse a fi instalate și puse în funcțiune prin proiectul mai sus menționat, vor fi achiziționate prin intermediul contractului RO-FSCH-15.3, subsecvent proiectului finanțat sub Facilitatea Schengen, "Extensia și consolidarea infrastructurii de comunicații WAN-ATM a Serviciului de Telecomunicații Speciale la nivelul orașelor pentru asigurarea fluxului de informații necesar pentru autoritățile publice până la nivelul structurilor lor teritoriale".
De asemenea, proiectul este complementar cu proiectul RO-FSCH 3 "Extinderea Rețelei de Comunicații integrate Voce-Date (RCVD) pentru crearea suportului de comunicații pentru unitățile MAI care va ajuta la crearea sistemului de cooperare informatică european pentru afaceri interne și pentru Sistemul Informatic Schengen" - întrucât asigură conexiuni de bandă largă WAN sigure și gratuite, pentru unitățile Ministerului Administrației și Internelor, situate în toate localitățile urbane din România.
Implementarea oportună a soluției de acces de bandă largă radio, pentru autoritățile publice cu drept de a accesa/actualiza datele N.SIS II, în toate orașele și municipiile din România.
a) Proiectare. Proiectarea rețelei (proiectare radio, arhitectură, amplasamente rețea, echipamentele de infrastructură, proiecte de colocare, site survey pentru locațiile abonaților și proiecte de instalare etc.) a fost deja întocmită de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Activități rămase de efectuat: întocmirea și aprobarea documentației de achiziție.
[] Mijloace: Resursele tehnice și personalul STS pentru elaborarea documentației de achiziție.
b) Procedura de achiziție. Include toate fazele legale, până la semnarea contractelor.
[] Mijloace: Resursele tehnice și personalul STS.
c) Implementare. Include: obținerea avizelor de colocare și lucrări de amenajare de amplasamente; derularea livrărilor de echipamente și a transportului acestora în amplasamente; instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor; integrarea de rețea; acceptanța.
[] Mijloace: Resursele tehnice și personalul STS pentru integrarea contractelor subsecvente proiectului. Finanțarea contractelor pentru servicii: instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor de acces, atât în amplasamentele de rețea - stații radio de bază - cât și în sediile autorităților publice - terminalele de abonat. Numai autoritățile publice abilitate să acceseze/actualizeze datele N.SIS II, localizate în orașe și municipii, sunt eligibile pentru instalarea terminalelor de abonat.
Infrastructura de comunicații propusă va extinde accesul securizat și gratuit la N.SIS II, până la nivelul autorităților publice situate în localitățile urbane ale României (orașe și municipalități).