privind organizarea și conducerea acțiunilor de evacuare în cadrul protecției civile
În temeiul prevederilor Constituției României, ale Legii protecției civile nr. 106/1996, ale Legii administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, și ale Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor,
Guvernul României hotărăște:
Capitolul 1 — Principii generale ↑ Cuprins
În scopul asigurării protecției populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale pe timp de război sau în alte situații speciale, pentru prevenirea și diminuarea pierderilor în condițiile întrebuințării de către agresor a armelor nucleare, biologice, chimice, convenționale, a mijloacelor incendiare și în cazul producerii unor calamitati naturale sau catastrofe, se executa evacuarea unei părți din personalul autorităților administrației publice centrale și locale, al instituțiilor publice și al agenților economici, a unor categorii de cetățeni, bunuri materiale și obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural național.
Prin evacuare, ca măsura de protecție, se înțelege scoaterea din orașele reședința de județ, precum și din alte localități, la nevoie, în timp de război sau în caz de dezastre, a unor instituții publice și agenți economici, categorii de populație și bunuri materiale, în zone și localități care asigura condiții de protecție a personalului, de funcționare a instituțiilor publice și a agenților economici respectivi și protejarea valorilor materiale și culturale.
Acțiunea de evacuare se desfășoară ținând seama de acțiunile militare pentru apărarea tarii, în conformitate cu prevederile hotărîrilor Consiliului Suprem de Apărare a Tarii și ale actelor normative de protecție civilă.
Evacuarea în caz de dezastre se desfășoară, în funcție de tipul de dezastre, în conformitate cu prevederile legale.
Evacuarea se executa ținând seama de:
a) prevederile legale și măsurile stabilite, referitoare la pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare;
b) particularitățile de relief, dispunerea geografică, importanța economico-socială și militară a județelor, localităților, instituțiilor publice și agenților economici;
c) asigurarea funcționarii instituțiilor publice și necesitatea continuării producției de apărare și a unor activități sociale pe timp de război sau în caz de dezastre;
d) posibilitățile de care dispun localitățile pentru asigurarea protecției populației și a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor nucleare, biologice, chimice și convenționale;
e) amploarea distrugerilor produse de atacurile agresorului sau de dezastre;
f) evoluția acțiunilor militare.
Evacuarea se poate executa din:
a) unele localități urbane importante prevăzute în hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
b) localitățile stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea Ministerului Apărării Naționale;
c) raioanele probabile ale acțiunilor de lupta a trupelor, în funcție de evoluția acțiunilor militare;
d) localitățile dispuse în raioanele de risc nuclear major, de accident chimic sau în aval de construcțiile hidrotehnice care prezintă pericol în exploatare, în cazul unor dezastre;
Evacuarea poate fi efectuată parțial, din una sau mai multe localități, simultan sau succesiv, în funcție de situația trecerii de la starea de pace la starea de război, de evoluția acțiunilor militare sau a dezastrelor, precum și de posibilitățile de asigurare cu mijloace de transport.
În acțiunea de evacuare se cuprind:
a) personalul Presedentiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale și din unele instituții publice și agenți economici importanti, cu membrii de familie, care nu sunt încadrați în munca, și bunurile materiale necesare asigurării continuității activității acestora;
b) copii, bătrânii și bolnavii, precum și alte categorii de cetățeni care nu pot participa la acțiuni militare sau în sprijinul acestora;
c) bunuri materiale din patrimoniul cultural național, tezaurul României, documente arhivistice, tehnice, unele secții de producție, agregate, utilaje-unicat, laboratoare, institute de cercetare importante pentru economia naționala;
d) instituții publice și agenții economici propuși de autoritățile de specialitate ale administrației publice centrale și locale, care își pot continua activitatea în alte localități;
e) depozite de produse alimentare, industriale, petroliere, farmaceutice și cerealiere;
f) material rulant, nave și avioane din noduri importante de comunicații, porturi și aeroporturi.
Instituțiile publice, agenții economici și bunurile prevăzute la lit. c)-f) se evacueaza împreună cu personalul minim de deservire, exploatare și întreținere.
În caz de dezastre, vor fi cuprinse în acțiunea de evacuare toate persoanele și o parte din bunurile materiale din localitățile dispuse în zonele de producere a acestora.
Timpul maxim de evacuare este următorul:
a) 3 zile pentru autoritățile publice centrale și locale;
b) 6 zile pentru instituții publice, agenți economici și populație.
Pentru evacuarea din municipiul București, termenul este de 8 zile.
În caz de dezastre, acțiunea de evacuare începe imediat după identificarea pericolului ori după producerea acestora.
Evacuarea se executa, de regula, pe teritoriul județului respectiv, cu excepția municipiului București și a localităților din zona de frontieră, care se evacueaza și pe teritoriul altor județe.
În caz de dezastre, se trece la evacuare pe teritoriul județului (localității) respectiv în afară zonei afectate.
Localitățile, din care și în care se executa evacuarea, pe timp de război, se avizează de Ministerul Apărării Naționale, iar în caz de dezastre, evacuarea se executa în raioanele stabilite de către comisiile județene de apărare împotriva dezastrelor, mai puțin pentru municipiul București și localitățile din zona de frontieră, pentru care raioanele se stabilesc de către Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor.
În situațiile de trecere de la starea de pace la starea de război și pe timpul acțiunilor militare, trecerea la executarea evacuarii și succesiunea activităților se hotărăsc de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea ministrului apărării naționale.
Din municipiul București se evacueaza 1/3 din personalul stabilit a încadra statele de funcții, la război, ale Presedentiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, autorități publice importante, împreună cu membrii de familie neincadrati în munca, precum și bunuri materiale ce aparțin acestora, pentru care se prevăd trei variante de evacuare, în localitățile stabilite de către Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea Ministerului Apărării Naționale.
Acțiunea de evacuare în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne, Serviciului de Protecție și Paza, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Direcției generale a penitenciarelor din Ministerul Justiției se executa potrivit specificului acestora. Membrii de familie ai cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale, neincadrati în munca, se evacueaza potrivit planurilor întocmite la nivel de garnizoana, în strinsa concordanta cu măsurile de evacuare luate la nivelul localității respective. Membrii de familie, neincadrati în munca, ai personalului din structurile organizatorice ale celorlalte instituții se includ în planurile de evacuare proprii.
Se evacueaza 1/3 din personalul autorităților administrației publice locale, stabilit a încadra statul de funcții la război, în principiu, pe doua variante pentru fiecare dintre acestea.
Centrele militare județene, inspectoratele județene de poliție, secțiile județene ale Serviciului Roman de Informații și instituțiile publice de interes județean se evacueaza, de regula, în aceeași localitate cu prefectura sau în localități apropiate.
Din rindul cetățenilor neincadrati în munca, a căror protecție este greu de realizat în localitățile respective, se evacueaza:
a) persoanele internate în cămine (case) de copii și batrini, împreună cu personalul încadrat în aceste unități;
b) elevii din clasele V - VIII, împreună cu unitatea școlară sau cu unul dintre membrii de familie;
c) elevii de liceu, împreună cu unitatea școlară și cu o parte din personalul didactic.
Organizarea evacuarii în caz de dezastre se executa în funcție de tipul dezastrelor: cutremure, alunecări și prabusiri de teren, inundații, fenomene meteorologice periculoase, epidemii, epizootii, accident chimic, biologic, nuclear, în subteran, avarii la construcții hidrotehnice și la conducte magistrale și urbane, incendii de masa și explozii, accidente majore la utilaje și instalații tehnologice, accidente majore pe căile de comunicații, caderi de obiecte cosmice, accidente majore și avarii mari la rețele de instalații și telecomunicații.
Planul de evacuare va fi întocmit de către comisiile județene de evacuare și va fi avizat de Comisia Centrala de Evacuare.
Evacuarea în caz de dezastre se hotărăște de către Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor, la propunerea comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre sau a comisiilor județene de apărare împotriva dezastrelor.
Asigurarea acțiunilor de evacuare
Măsurile principale de asigurare a acțiunilor de evacuare, la război sau în caz de dezastre, se stabilesc în planurile întocmite din timp de pace și cuprind, în principal, următoarele:
a) executarea recunoașterii căilor de comunicații și a raioanelor (localităților) în care se va executa evacuarea, pe diferite variante de transport (auto, pe căile ferate, naval, aerian etc.);
b) cercetarea și siguranța transportului pe timpul executării acțiunii de evacuare;
c) stabilirea de puncte de adunare, puncte de îmbarcare, puncte de debarcare, puncte de primire și puncte de repartiție;
d) logistica acțiunilor de evacuare la război, care se asigura de către instituțiile publice și agenții economici propuși de către Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, respectiv de serviciile de mobilizare a economiei și pregătirea teritoriului pentru apărare, iar la dezastre, de către comisiile județene de evacuare;
e) asigurarea medicală pe timpul evacuarii;
f) aprovizionarea personalului care se evacueaza, cu produse alimentare și industriale de prima necesitate;
g) asigurarea pazei bunurilor, ordinii publice, fluentei circulației, evidentei populației, pe toată durata acțiunilor de evacuare;
h) protecția populației pe timpul executării evacuarii.
Pentru executarea cercetării și siguranței pe timpul acțiunilor de evacuare, unitățile Ministerului de Interne, unitățile, subunitatile și formațiunile de protecție civilă vor constitui elemente de cercetare și siguranța specifice, care vor acționa, independent sau în cooperare, în raioanele, punctele și pe direcțiile în care se executa evacuarea.
Instituțiile publice și agenții economici care desfășoară activități de evacuare vor lua măsuri proprii de asigurare a acestei activități.
Necesarul de mijloace de transport pentru evacuare se planifica și se asigura, la cerere, de către ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale și se cuprind în Planul de mobilizare a economiei naționale. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale întocmesc cererile cu necesarul de mijloace de transport, pe care le transmit Comandamentului Protecției Civile, care le centralizează și le transmite la Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale. Organele autorităților administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici transmit cererile cu necesarul de mijloace de transport la inspectoratele de protecție civilă județene, respectiv la Inspectoratul de Protecție Civilă al Municipiului București, care le transmit Serviciului de mobilizare a economiei și pregătirea teritoriului pentru apărare județean, respectiv al municipiului București.
Cantitățile de carburanți și lubrifianți se asigura în același mod ca și mijloacele de transport.
Asistența medicală pe timpul executării evacuarii, cît și în localitățile de evacuare se asigura de către Ministerul Sănătății, prin unitățile sanitar-teritoriale, Societatea Naționala de Cruce Roșie și formațiunile de specialitate ale protecției civile.
Măsurile privind organizarea și asigurarea asistenței medicale a forțelor participante la acțiunea de evacuare se stabilesc de către fiecare comisie de evacuare și sunt cuprinse în planurile de cooperare dintre direcțiile sanitare județene, respectiv a municipiului București, Societatea Naționala de Cruce Roșie și inspectoratele de protecție civilă județene, respectiv al municipiului București.
Aprovizionarea cu produse alimentare și industriale a populației evacuate se asigura, contra cost, de către agenții economici, în limita normelor stabilite de Comisia Centrala de Evacuare, astfel:
a) produse alimentare de prima necesitate pentru 1-3 zile, în funcție de distanta de evacuare;
b) articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, igiena personală și alte produse industriale, în funcție de sezon.
Măsurile de paza și ordine pe timpul executării acțiunilor din și în localitățile unde se executa evacuarea se realizează de către organele Ministerului de Interne și se referă la:
a) reguli de acces și de comportare în punctele de adunare, de îmbarcare, de debarcare, de primire și de repartiție;
b) evidenta salariaților și a populației care se evacueaza;
c) măsuri pentru dirijarea circulației, asigurarea priorității și siguranței pe timpul deplasarii coloanelor de evacuati;
d) paza bunurilor materiale importante;
e) măsuri pentru prevenirea panicii și îndrumarea populației la alarma spre locurile de adăpostire.
Măsurile de paza și de ordine la evacuare pentru Presedintie, Parlament și Guvern, cît și în localitățile de evacuare a acestora, se realizează de către organele Ministerului de Interne, în cooperare cu Serviciul de Protecție și Paza.
Protecția populației împotriva armelor nucleare, biologice și chimice pe timpul desfășurării evacuarii se organizează în scopul prevenirii pierderilor umane și materiale, în punctele de adunare, de îmbarcare, de debarcare, de primire, de repartiție și pe timpul transportului, și se referă la:
a) prevenirea cu privire la pericolul atacului din aer și a contaminarii nucleare, biologice și chimice, prin înștiințare și alarmare, care se va executa de către unitățile și formațiunile de protecție civilă;
b) asigurarea adapostirii și protecția împotriva contaminarii nucleare, biologice și chimice, prin folosirea mijloacelor individuale de protecție și a proprietăților naturale ale terenului;
c) realizarea măsurilor de mascare a acțiunilor de evacuare.
Legăturile de comunicații necesare conducerii acțiunii de evacuare, desfășurării evacuarii și activităților economico-sociale în localitățile de evacuare se asigura de către Ministerul Comunicațiilor, cu avizul Ministerului Apărării Naționale.
Legăturile fir și radio pentru Presedintie, Parlament, Guvern și celelalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației publice locale vor fi asigurate și de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Capitolul 2 — Structura și componenta comisiilor de evacuare ↑ Cuprins
Pentru conducerea acțiunilor de evacuare se constituie Comisia Centrala de Evacuare, condusă de ministrul delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, din care fac parte secretari de stat de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Agriculturii ai Alimentației, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerul Învățământului, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Ministerul de Interne, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și prim-locțiitorul șefului Statului Major General.
Comisia Centrala de Evacuare își constituie un secretariat tehnic permanent, condus de comandantul Comandamentului Protecției Civile.
În teritoriu se constituie comisii de evacuare județene, respectiv a municipiului București, conduse de subprefecți, din care fac parte specialiști din aparatul descentralizat al ministerului și din aparatul consiliilor județene, respectiv ai Consiliului General al Municipiului București.
Comisiile de evacuare județene, respectiv a municipiului București, își constituie secretariate tehnice permanente, conduse de către șefii inspectoratelor de protecție civilă județene, respectiv al municipiului București.
Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, mai puțin cele nominalizate la art. 11 alin. 3, instituțiile publice și agenții economici, nominalizați de inspectoratele de protecție civilă, indiferent de forma de proprietate, vor organiza comisii de evacuare formate din 5-9 persoane cu funcții de conducere pe linie de organizare-personal, plan-dezvoltare, planificare-producție, transporturi, producție specială și inspectorul de protecție civilă.
Capitolul 3 — Atribuțiile specifice ale comisiilor de evacuare ↑ Cuprins
În timp de pace, comisia centrala de evacuare are următoarele atribuții principale:
a) fundamentează și propune Consiliului Suprem de Apărare a Tarii conceptia privind organizarea acțiunii de evacuare;
b) urmărește coordonează și verifica activitatea de întocmire a planurilor de evacuare ale ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale;
c) prezinte primului-ministru - șeful protecției civile în România - propuneri privind desfășurarea unor aplicații și exercitii, la ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, în vederea antrenarii comisiilor de evacuare și verificării aplicabilitatii măsurilor prevăzute în planul de evacuare;
d) asigura transmiterea hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii privind trecerea la executarea evacuarii, la ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale;
e) întocmește și prezintă periodic Consiliului Suprem de Apărare a Tarii și primului-ministru, prin Secretariatul tehnic permanent, rapoarte și sinteze cu privire la stadiul pregătirii și desfășurării acțiunii de evacuare a populației și a bunurilor materiale pe teritoriul tarii, la război și în caz de dezastre;
f) aproba planurile de evacuare ale ministerelor, ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale și ale instituțiilor publice.
Comisia de evacuare de la ministere și de la celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale îndeplinește următoarele atribuții:
a) întocmește și actualizează planul de evacuare propriu al unităților subordonate sau coordonate se al instituțiilor publice și le transmite spre avizare Comisiei Centrale de Evacuare prin Secretariatul tehnic permanent al acesteia;
b) elaborează studii privind modalități de evacuare pe timp de război sau în caz de dezastre;
c) asigura corelarea acțiunii de evacuare a instituțiilor publice și a agenților economici, pe care îi coordonează, cu prevederile planului de mobilizare și cu măsurile stabilite de prefecturi;
d) coordonează activitățile de evacuare și urmărește realizarea măsurilor de asigurare a acestei acțiuni cu mijloace de transport, asistența medicală, protecție, paza, legături fir și radio și cu produse alimentare de stricta necesitate pentru durata evacuarii;
e) avizează planul de evacuare al unităților subordonate sau pe care le coordonează;
f) urmărește realizarea măsurilor de asigurare a primirii, repartiției, cazarii personalului și depozitarii bunurilor materiale;
g) organizează, încadrează și asigura funcționarea punctelor de adunare, de îmbarcare, de debarcare, de primire și de repartiție;
h) executa periodic exercitii practice pentru verificarea aplicabilitatii prevederilor planului de evacuare, potrivit programelor elaborate de Comandamentul Protecției Civile.
Comisiile de evacuare județene, a municipiului București și ale sectoarelor acestuia îndeplinesc următoarele atribuții:
a) întocmesc și actualizează documentele planului de evacuare sau ale planului de primire și de repartiție, potrivit hotărîrilor Comisiei Centrale de Evacuare;
b) controlează și îndrumă întocmirea planurilor de evacuare la autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și agenții economici care au sarcini de producție militară, indiferent de forma de proprietate;
c) executa periodic aplicații și exercitii practice pentru antrenarea comisiilor de evacuare și verificarea aplicabilitatii prevederilor planurilor de evacuare, conform planului Comandamentului Protecției Civile;
b) organizează și îndrumă desfășurarea evacuarii instituțiilor publice, agenților economici, populației, colectivităților de animale, bunurilor materiale și obiectelor culturale din localitățile stabilite;
e) urmăresc realizarea măsurilor de pregătire și de desfășurare a acțiunilor de evacuare, de primire, de repartiție și de cazare a populației și de depozitare a bunurilor materiale;
f) organizează, încadrează și asigura funcționarea punctelor de adunare, de îmbarcare, de debarcare, de primire și de repartiție;
g) realizează măsurile de asigurare privind transportul populației, bunurilor materiale, colectivităților de animale, asistența medicală, protecția, paza, ordinea, legăturilor fir și radio și evidenta populației pe timpul executării evacuarii în raioanele din și în care se executa aceasta;
h) informează periodic pe șeful protecției civile al județului și Comisia Centrala de Evacuare despre stadiul desfășurării acțiunilor de evacuare.
Comisiile de evacuare județene organizează comisii de evacuare în localități, instituții publice și agenți economici cuprinși în planurile de evacuare (primire).
Președinții acestor comisii sunt viceprimarii sau directorii adjuncți ai instituțiilor publice și ai agenților economici.
În scopul trecerii, la ordin, în timp scurt și în mod organizat, la executarea evacuarii, în funcție de situație, Comisia Centrala de Evacuare, comisiile de evacuare de la ministere, de la celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și comisiile de evacuare județene, respectiv a municipiului București și ale sectoarelor acestuia, intensifica pregătirea acțiunilor de evacuare, fiind în măsura sa pună în aplicare, în orice moment, planurile întocmite în acest scop.
Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Centrale de Evacuare are următoarele atribuții:
a) fundamentează și supune spre aprobare Comisiei Centrale de Evacuare strategia naționala de evacuare;
b) asigura organizarea unitară pe întreg teritoriul tarii a activității de evacuare, conform Legii protecției civile nr. 106/1996;
c) propune Comisiei Centrale de Evacuare punerea în aplicare a planurilor de evacuare;
d) după instituirea stării de urgenta, coordonează, la nivel național sau pe mai mute județe, acțiunile de evacuare;
e) propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare evacuarii;
f) inițiază elaborarea de acte normative privind evacuarea;
g) înștiințează Comisia Centrala de Evacuare asupra situațiilor create în teritoriu, printr-un sistem informațional decizional propriu;
h) urmărește respectarea convențiilor internaționale în domeniul evacuarii;
i) urmărește îndeplinirea măsurilor stabilite în zonele de evacuare;
j) avizează regulamentele comisiilor de evacuare și le supune spre aprobare;
k) coordonează programele naționale de pregătire și planurile de evacuare;
l) asigura informarea populației prin mijloacele de informare în masa despre iminenta punerii în aplicare a planurilor de evacuare.
Capitolul 4 — Finanțarea activităților comisiilor de evacuare ↑ Cuprins
Fondurile bănești pentru realizarea și desfășurarea activităților de evacuare la nivel național, județean, al municipiului București și al sectoarelor acestuia, al orașelor și comunelor se asigura conform prevederilor art. 71 din Legea protecției civile ne. 106/1996.
Fondurile bănești necesare realizării măsurilor de evacuare la instituțiile publice și la agenții economici se asigura conform art. 72 din Legea protecției civile nr. 106/1996.
Ministru delegat pe lângă primul-ministru
pentru coordonarea Secretariatului General
al Guvernului și a Departamentului
pentru Administrație Publică Locală,
p. Ministrul apărării naționale,