Anexa 1

(1) Parteneriatul public-privat este un mecanism economic de asociere a 2 parteneri, autoritatea publică și investitorul privat, în vederea realizării, prin proiectul de parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public, așa cum sunt definite la art. 4 lit. a) și c) din Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

(2) Parteneriatul public-privat se realizează în mod obligatoriu prin intermediul unui subiect de drept distinct - compania de proiect.

(1) Proiectul de parteneriat public-privat este creat pentru proiectarea, finanțarea, construcția, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea, dezvoltarea și transferarea oricărui bun sau serviciu public, pe baza unui tip de contract de parteneriat public-privat, realizat conform prevederilor art. 5 și 6 din Legea nr. 178/2010

(2) Proiectul de parteneriat public-privat se realizează prin încheierea unui contract de parteneriat public-privat, care poate fi de mai multe tipuri, în funcție de activitățile în proiectele de parteneriat public-privat transferate de partenerul public, ca obligații, către investitorul privat, în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 178/2010.

a) lucrări publice de interes local;

b) lucrări publice de interes județean;

c) lucrări publice de interes național.

(1) Lista documentației principale care stă la baza proiectului de parteneriat public-privat și competențele de aprobare a acesteia sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(2) Proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcția, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea și dezvoltarea lucrărilor publice de interes local sunt inițiate de către consiliile comunale, orășenești, municipale și consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiștii din cadrul structurii proprii sau, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu;

c) pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii autorităților deliberative referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anunțul de selecție și documentul atașat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atașat la anunțul de selecție;

f) organizează, conform legii și mandatului dat de autoritățile deliberative, primirea ofertelor sau, după caz, a scrisorilor de intenție, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privați selectați, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiștii din cadrul structurii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) pregătesc documentele care fac obiectul hotărârii consiliului de administrație referitoare la aprobarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) publică anunțul de selecție și documentul atașat, conform legii;

e) distribuie, fără plată, documentul atașat la anunțul de selecție;

f) organizează, conform legii și mandatului dat de autoritățile deliberative/organele de conducere, primirea ofertelor/scrisorilor de intenție, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privați selectați, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat.

a) identifică obiectivul proiectului de parteneriat public-privat;

b) execută studiul de prefezabilitate sau de fundamentare cu specialiștii proprii ori, după caz, prin intermediul unei firme cu expertiză în domeniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) publică anunțul de selecție și documentul atașat, potrivit Legii nr. 178/2010

d) distribuie, fără plată, documentul atașat la anunțul de selecție;

e) organizează, conform legii și mandatului dat de Guvern, primirea ofertelor/scrisorilor de intenție, lucrările comisiei de evaluare, semnarea acordurilor de proiect cu investitorii privați selectați, lucrările comisiei de negociere, analiza ofertei finale a investitorului privat selectat, încheierea contractului de parteneriat public-privat;

f) asigură încadrarea proiectului de parteneriat public-privat în strategia fiscal-bugetară, aprobată conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

g) asigură încadrarea proiectului de parteneriat public-privat în strategia fiscal-bugetară, aprobată conform Legii nr. 69/2010

a) aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către autoritățile executive a obiectivului proiectului de parteneriat public-privat;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma și conținutul anunțului de selecție și a documentului atașat;

d) aprobă componența comisiei/comisiilor de evaluare și negociere. Pentru selecția partenerilor privați cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numește o comisie, care poate fi aceeași sau poate fi schimbată și pentru etapa de negociere în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a ofertelor/scrisorilor de intenție întârziate sau primite nesigilate, potrivit Legii nr. 178/2010

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) deleagă, după caz, către primar/președintele consiliului județean sau către o echipă coordonată de către aceștia una sau mai multe dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)-f);

h) aprobă raportul de evaluare a comisiei de evaluare a investitorilor privați cu care se va încheia acordul de proiect;

i) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiției aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventualele penalități etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.

a) aprobă oportunitatea de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către ministerul cu atribuții în gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma și conținutul anunțului de selecție și a documentului atașat;

d) aprobă componența comisiei/comisiilor de evaluare și negociere. Pentru selecția partenerilor privați cu care intră în etapa de negociere, partenerul public numește o comisie, care poate fi aceeași sau poate fi schimbată/modificată și pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a ofertelor/scrisorilor de intenție întârziate sau primite nesigilate, potrivit Legii nr. 178/2010

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privați cu care se va încheia acordul de proiect;

h) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiției aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalități etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat;

i) deleagă, după caz, către ministerul responsabil de domeniul de aplicabilitate a proiectului de parteneriat public-privat sau o echipă coordonată de către ministru sau un secretar de stat una ori mai multe dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)-h).

a) aprobă oportunitățile de demarare a proiectului de parteneriat public-privat, pe baza identificării realizate de către reprezentanții legali ai partenerilor publici;

b) aprobă studiul de prefezabilitate sau de fundamentare aferent proiectului de parteneriat public-privat;

c) aprobă forma și conținutul anunțului de selecție și a documentului atașat;

d) aprobă componența comisiei/comisiilor de evaluare și negociere. Pentru selecția partenerilor privați cu care se intră în etapa de negociere, partenerul public numește o comisie, care poate fi aceeași sau poate fi schimbată/modificată și pentru etapa de negociere, în vederea stabilirii investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

e) aprobă criteriile de evaluare, grilele de punctaj și modul de tratare a ofertelor/scrisorilor de intenție întârziate sau primite nesigilate, potrivit Legii nr. 178/2010

f) aprobă criteriile de negociere cu investitorii privați selectați, semnatari ai acordului de proiect, în vederea selectării partenerului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat;

g) deleagă, după caz, către reprezentanții legali una sau mai multe dintre atribuțiile prevăzute la lit. a)-f);

h) aprobă raportul de evaluare al comisiei de evaluare a investitorilor privați cu care se încheie acordul de proiect;

i) aprobă elementele de bază, cum ar fi tipul de proiect de parteneriat public-privat, valoarea estimată a investiției aferente proiectului, perioada determinată a proiectului de parteneriat public-privat, grila de riscuri, eventuale penalități etc., ale formei-cadru a contractului de parteneriat public-privat.

a) coordonează un proiect de parteneriat public-privat, în limitele dispozițiilor prezentei hotărâri și a competențelor asociațiilor de dezvoltare intercomunitară acordate prin Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) pun în aplicare competențele referitoare la proiectul de parteneriat public-privat, care i-au fost transferate prin delegare de competență de către consiliile locale ale asociațiilor de dezvoltare comunitară.

(1) Partenerul public poate indica în documentul atașat organismul sau organismele de la care investitorii privați pot obține informații pertinente privind obligațiile referitoare la impozite, protecția mediului, dispozițiile de protecție și condițiile de muncă în vigoare, în regiunea sau în localitatea în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile, și care se vor aplica lucrărilor efectuate pe șantier sau serviciilor furnizate în decursul perioadei de executare a contractului.

(2) Partenerul public care furnizează informațiile prevăzute la alin. (1) solicită investitorilor privați să menționeze la procedurile de selecție că la elaborarea ofertei/scrisorii de intenție au ținut seama de obligațiile referitoare la dispozițiile privind protecția și condițiile de muncă în vigoare în locul în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile. Alin. (1) nu aduce atingere punerii în aplicare a dispozițiilor art. 54^35 privind verificarea ofertelor anormal de scăzute.

(1) Studiul de prefezabilitate și studiul de fundamentare reprezintă documente de bază pentru inițierea unui proiect de parteneriat public-privat și se întocmesc în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

(2) Partenerul public realizează studiul de prefezabilitate sau studiul de fundamentare, costurile generate de realizarea acestora fiind în sarcina partenerului public.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) furnizează elementele de bază pentru documentul atașat anunțului de selecție de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat.

(4) Studiul de prefezabilitate sau de fundamentare executat de către partenerul public este pus la dispoziția investitorilor privați interesați odată cu documentul atașat la anunțul de selecție.

(5) Studiul de prefezabilitatea sau de fundamentare se aprobă prin hotărâre, în conformitate cu dispozițiile cap. II.

(1) Studiul de prefezabilitate reprezintă documentația care cuprinde justificarea tehnică și economică a proiectului de parteneriat public-privat, caracteristicile principale, precum și indicatorii tehnico-economici ai acestuia.

(2) Rezultatele studiului de prefezabilitate trebuie să ofere informații complete cu privire la:

a) beneficiile pe care proiectul le poate aduce comunității;

b) alternativele de realizare a proiectului analizate;

c) modalitatea în care realizarea proiectului răspunde cerințelor și politicilor partenerului public;

d) faptul că proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu respectarea legii.

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect;

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) direcția de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitățile tehnice de implementare;

g) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă a participării partenerului public la proiect;

h) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

i) posibilități de recuperare a investițiilor;

j) estimarea celor mai importante riscuri;

k) estimarea efectelor asupra pieței muncii;

l) evaluarea impactului asupra mediului;

m) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, dacă este cazul, care va putea cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;

n) analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect.

a) proiectul poate fi realizat;

b) în cazul în care va fi realizat, proiectul răspunde cerințelor și politicilor partenerului public;

c) au fost analizate diverse alternative de realizare a proiectului și că varianta cea mai bună este varianta parteneriatului public-privat;

d) proiectul beneficiază de închidere financiară și în cazul în care costul proiectului nu poate fi acoperit din venituri publice, care este conținutul și forma participării partenerului public la proiect, cu încadrarea în prevederile legale.

a) obiectivul public al proiectului;

b) evaluarea participării partenerului public la proiect cu specificarea situației reale a activelor cu care participă (situația terenului, a utilităților, serviciilor etc.);

c) aria de acoperire a proiectului;

d) beneficiile pe care le poate aduce proiectul;

e) direcția de adresabilitate a proiectului;

f) posibilitățile tehnice de implementare;

g) analiza de buget și risc (identificare, impact, probabilitate, planificare);

h) etapele implementării proiectului și necesarul de resurse pentru implementare și operare;

i) lista procedurilor și standardelor utilizate în proiectul de parteneriat public-privat;

j) estimarea bugetară, care cuprinde atât valoarea estimativă a investiției private, cât și valoarea estimativă echivalentă a participării partenerului public la proiect;

k) evaluarea aproximativă a perioadei determinate de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

l) posibilități de recuperare a investițiilor;

m) estimarea efectelor asupra pieței muncii;

n) evaluarea impactului asupra mediului;

o) realizarea unei ilustrări de temă de proiect, care cuprinde, de principiu, planul de amplasare în zonă, planul general, planuri și secțiuni generale de arhitectură sau orice alte elemente tehnice și de arhitectură care pot să conducă la o estimare cât mai reală a valorii investiției;

p) analiza și propunerea unui anume tip de contract de parteneriat public-privat, din care rezultă gradul de participare al fiecărui partener la proiect;

q) managementul schimbării/tranziției.

a) să prezinte public proiectul de parteneriat public-privat și serviciile pe care partenerul public se așteaptă să le găsească pe piață;

b) să informeze potențialii investitori privați despre obiectivul public vizat a se realiza printr-un mecanism de parteneriat public-privat, criteriile de evaluare și pașii care urmează să fie efectuați în implementare;

c) pe baza acestuia, să se primească oferte/scrisori de intenție din partea investitorilor potențiali, care să permită autorității publice să își formuleze un punct de vedere privind investitorii capabili să realizeze proiectul public-privat cât mai aproape posibil de obiectivele proiectului;

d) furnizarea de informații suficiente și coerente pentru ca potențialii investitori să prezinte oferte/scrisori de intenție complete, pe baza cărora autoritatea publică să facă o selecție fundamentată;

e) furnizarea de informații pentru a permite persoanelor interesate să își formuleze un punct de vedere în ceea ce privește capacitatea tehnică, economică și financiară necesară pentru realizarea proiectului public-privat;

f) oferirea de clarificări asupra riscurilor proiectului și modului în care se va face distribuția riscurilor între autoritatea publică și investitor privat.

a) informații despre partenerul public și proiectul de parteneriat public-privat inițiat, și anume:

b) detalii privind baza de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție pentru selectarea investitorilor cu care se vor încheia acordurile de proiect, care trebuie să acopere, fără a se limita la acestea, următoarele:

c) termenii și condițiile generale ale documentului atașat, și anume:

d) formatul, data-limită și locul primirii ofertelor/scrisorilor de intenție;

e) informațiile pe care investitorii privați trebuie să le prezinte în ofertă, și anume:

(1) Specificațiile tehnice sunt definite în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentele norme, specificații care sunt menționate în documentele contractului, precum anunțurile de selecție, documentul atașat, studiul de prefezabilitate sau fundamentare. Respectivele specificații tehnice trebuie stabilite astfel încât să țină seama de criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap și pentru toți utilizatorii.

(2) Specificațiile tehnice trebuie să permită accesul egal al investitorilor privați și să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenței în ceea ce privește lansarea procedurilor de selecție.

(3) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de drept intern, specificațiile tehnice sunt formulate:

a) fie prin trimitere la specificațiile tehnice definite în anexa nr. 4 și, în ordinea preferințelor, la standardele naționale care transpun standardele europene, la acordurile tehnice europene, la specificațiile tehnice comune, la standardele internaționale sau la alte sisteme tehnice de referință stabilite de organismele europene de standardizare ori, în cazul în care acestea nu există, la standardele naționale, la acordurile tehnice naționale sau la specificațiile tehnice naționale în materie de proiectare, calcul și execuție a lucrărilor, precum și de utilizare a produselor. Fiecare trimitere este însoțită de mențiunea «sau echivalent»;

b) fie în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale; acestea pot include caracteristici de mediu. Cu toate acestea, specificațiile tehnice trebuie să fie suficient de exacte pentru ca investitorii să poată determina obiectul contractului și pentru ca partenerii publici să poată atribui contractul;

c) fie în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, prevăzute la lit. b), făcând trimitere la specificațiile menționate la lit. a) ca mijloc de prezumție a conformității cu respectivele performanțe ori cerințe funcționale;

d) fie prin trimitere la specificațiile prevăzute la lit. a), pentru anumite caracteristici, și la performanțele sau cerințele funcționale prevăzute la lit. b), pentru alte caracteristici.

(4) În cazul în care se folosesc de posibilitatea de a face trimitere la specificațiile prevăzute la alin. (3) lit. a), partenerii publici nu pot respinge o ofertă pe motiv că bunurile sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile la care au făcut trimitere, dacă investitorul dovedește în oferta sa, într-un mod care să răspundă cerințelor partenerului public, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile pe care le propune îndeplinesc în mod echivalent cerințele definite în specificațiile tehnice. Prin mijloc adecvat se poate înțelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

(5) În cazul în care se folosesc de posibilitatea, prevăzută la alin. (3), de a stabili performanțe sau cerințe funcționale de îndeplinit, partenerii publici nu pot respinge o ofertă de lucrări, de bunuri și de servicii conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un acord tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional ori cu un sistem tehnic de referință elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații se referă la performanțele sau cerințele funcționale pe care le-au impus.

(6) În oferta sa, investitorul privat trebuie să dovedească, într-un mod care să răspundă cerințelor partenerului public și prin orice mijloace adecvate, că lucrările, bunurile și serviciile conforme cu standardul răspund performanțelor sau cerințelor funcționale ale partenerului public. Prin mijloc adecvat se poate înțelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

(7) În cazul în care prevăd caracteristici de mediu în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, astfel cum sunt menționate la alin. (3) lit. b), partenerii publici pot utiliza specificațiile detaliate ori, dacă este necesar, părți ale acestora, conform etichetelor ecologice europene sau (mulți)naționale ori conform oricăror alte etichete ecologice, cu condiția ca:

a) respectivele specificații să fie adecvate astfel încât să definească caracteristicile bunurilor sau serviciilor care fac obiectul contractului;

b) cerințele etichetei să fie elaborate pe baza unor informații științifice;

c) etichetele ecologice să fie adoptate printr-o procedură la care să poată participa toate părțile implicate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii și organizațiile de mediu;

d) specificațiile să fie accesibile tuturor părților interesate.

(8) Partenerii publici pot preciza că bunurile sau serviciile care prezintă etichete ecologice sunt considerate ca respectând specificațiile tehnice definite în documentul atașat; partenerii publici trebuie să accepte orice alte justificări adecvate, cum ar fi un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

(9) În sensul prezentului articol, prin organisme recunoscute se înțelege laboratoarele de testare și de calibrare, organismele de inspecție și de certificare care sunt conforme cu standardele europene aplicabile. Partenerii publici acceptă certificatele emise de organismele recunoscute din alte state membre.

(10) Cu excepția cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu pot preciza o producție determinată, o origine determinată sau un procedeu determinat și nici nu se pot referi la o marcă comercială, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție determinată, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această mențiune sau referire este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului, în conformitate cu alin. (3) și (4); o astfel de mențiune ori referire este însoțită de cuvintele «sau echivalent».

(1) Procedurile de selecție a investitorului privat cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat sunt: procedura deschisă și procedura de dialog competitiv.

(2) Partenerul public numește, potrivit legii, următoarele comisii:

a) comisia de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare ale investitorilor privați;

b) comisia de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s-au semnat acorduri de proiect, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv.

(1) Comisia de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare este formată din minimum 5 membri din cadrul experților și specialiștilor partenerului public și, după caz, membrii autorităților deliberative/organelor de conducere, membri ai executivului partenerului public definit la art. 8 din Legea nr. 178/2010

(2) Rolul comisiei de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție și a documentelor însoțitoare este acela de a analiza și selecta investitorii privați, care participă la procedura de selecție în vederea semnării contractului de parteneriat public-privat sau a acordului de proiect, după caz.

(3) În situația în care la evaluare se prezintă un singur candidat, comisia analizează în baza criteriilor de evaluare aprobate documentația prezentată de acesta și, în cazul în care aceasta îndeplinește condițiile de selectare, se semnează acordul de proiect și se continuă, conform legii, etapa de negociere.

a) situația personală a investitorului privat;

b) capacitatea de exercitare a activității profesionale;

c) situația economică și financiară;

d) capacitatea tehnică și/sau profesională;

e) standarde de asigurare a calității;

f) standarde de protecție a mediului.

(1) Investitorii privați au dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică competentă sau de către un organism de drept public ori privat care respectă standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de selecție formulate în conformitate cu prevederile art. 44^1.

(2) Partenerul public nu are dreptul de a impune investitorilor privați obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urmă având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. Partenerul public are dreptul de a solicita, dacă se consideră necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate.

(3) Prin ordin al secretarului general al Guvernului se pot stabili modalități de certificare sau includere pe liste oficiale, la nivel național, a investitorilor privați care optează pentru un astfel de sistem de certificare. În acest caz, Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat (UCCPPP) are obligația de a informa Comisia Europeană cu privire la coordonatele și modul de funcționare a sistemului.

(4) În cazul utilizării listelor oficiale ale investitorilor privați desemnați, partenerii publici vor solicita adeverințe suplimentare, care să ateste îndeplinirea obligațiilor de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(1) Partenerul public nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de încheiere a contractului de parteneriat public-privat prin introducerea unor criterii minime de selecție, care:

a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de parteneriat public-privat ce urmează să fie încheiat;

b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de parteneriat public-privat ce urmează să fie încheiat.

(2) Partenerul public va impune criterii minime de selecție referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională a investitorilor privați, elaborând în acest sens o notă justificativă.

a) suma valorilor/cantităților de bunuri furnizate, servicii prestate și lucrări executate, incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către investitorul privat ca dovadă a experienței lui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/prestate/executate în baza contractului de parteneriat public-privat care urmează să fie încheiat;

b) valoarea cifrei de afaceri a investitorului privat să fie mai mare decât valoarea estimată a contractului, multiplicată cu 2.

(1) Atunci când solicită îndeplinirea anumitor criterii de selecție, partenerul public trebuie să precizeze în anunțul de selecție și în documentul atașat anunțului de selecție informațiile pe care investitorii privați urmează să le prezinte în acest scop, precum și documentele specifice prin care se pot confirma informațiile respective.

(2) Documentele solicitate nu trebuie să limiteze posibilitatea investitorului privat de a demonstra îndeplinirea criteriilor de selecție și prin alte mijloace, în măsura în care acestea pot fi considerate edificatoare de către partenerul public.

(3) În sensul prevederilor alin. (2), se consideră inclus în categoria mijloacelor edificatoare orice site oficial al unei instituții publice sau al unei alte entități abilitate prin lege în acest scop, în măsura în care sursa de date respectivă conține informații actualizate.

(4) În cazul în care există incertitudini sau neclarități în ceea ce privește anumite documente prezentate, partenerul public are dreptul de a solicita detalii, precizări ori confirmări suplimentare atât de la investitorul privat în cauză, cât și de la autoritățile competente care pot furniza informații în acest sens. În orice situație, partenerul public are obligația de a asigura o perioadă rezonabilă de timp pentru furnizarea precizărilor/ confirmărilor solicitate.

(5) Partenerul public nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de selecție pentru eventualii subcontractanți, dar resursele materiale și umane ale subcontracțantilor declarați se iau în considerare pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens.

(1) Partenerul public are obligația de a utiliza pentru selecția investitorilor privați numai criteriile de selecție și negociere prevăzute în anunțul de selecție.

(2) Etapa de selecție în cadrul procedurii de dialog competitiv a investitorilor privați reprezintă un proces distinct care are ca scop doar limitarea numărului de investitori privați care vor participa la dialog. Selecția se realizează prin acordarea pentru fiecare investitor privat a unui punctaj care trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a îndeplini contractul de parteneriat public-privat ce urmează să fie încheiat.

(3) Partenerul public are obligația să precizeze în anunțul de selecție și în documentul atașat modalitatea de acordare a punctajului pe baza căruia se va realiza clasamentul investitorilor privați ori de câte ori urmează să realizeze o selecție a acestora.

(1) Partenerul public are obligația de a accepta ca fiind suficient și relevant pentru demonstrarea faptului că investitorul privat nu se încadrează în una dintre situațiile prevăzute la art. 44^7 orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în țara de origine sau în țara în care acesta este stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare ori alte documente echivalente emise de autoritățile competente din țara respectivă.

(2) În cazul în care există incertitudini în ceea ce privește situația personală a respectivilor investitori privați, partenerul public are dreptul de a solicita în mod direct informații de la autoritățile competente care emit documente de natura celor prevăzute la alin. (1).

(3) În cazul în care în țara de origine sau în țara în care este stabilit investitorul privat nu se emit documente de natura celor prevăzute la alin. (1) ori respectivele documente nu vizează toate situațiile prevăzute la art. 44^7, partenerul public are obligația de a accepta o declarație pe propria răspundere sau, dacă în țara respectivă nu există prevederi legale referitoare la declarația pe propria răspundere, o declarație autentică dată în fața unui notar, a unei autorități administrative ori judiciare sau a unei asociații profesionale care are competențe în acest sens.

(1) În cazul în care partenerul public solicită demonstrarea situației economice și financiare, atunci acesta are obligația de a indica în documentul atașat și informațiile pe care investitorii privați urmează să le prezinte în acest scop.

(2) Dovada capacității economice și financiare a investitorului privat poate fi făcută, ca regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referințe:

a) declarații bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări a riscului profesional;

b) prezentarea bilanțurilor sau a extraselor de bilanț, în cazul în care publicarea bilanțurilor este prevăzută de legislația țării în care este stabilit investitorul privat;

c) o declarație privind cifra totală de afaceri și, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele 3 exerciții financiare, disponibile în funcție de data înființării sau începerii activităților investitorului privat, în măsura în care informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile. În acest ultim caz, partenerul public are obligația de a lua în considerare și data la care investitorul privat a fost înființat sau și-a început activitatea comercială.

(3) După caz, un investitor privat poate include și prezenta în oferta lui capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a relațiilor dintre acesta și respectivele entități. În acest caz, investitorul privat trebuie să dovedească partenerului public că va dispune de mijloacele necesare, prezentând, de exemplu, angajamentul ferm al respectivelor entități în acest sens.

(4) În aceleași condiții, un grup de investitori privați poate menționa capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

(5) În cazul în care, din motive întemeiate, investitorul privat nu poate prezenta referințele solicitate de partenerul public, este autorizat să facă dovada capacității sale economice și financiare prin orice alt document pe care partenerul public îl consideră și îl acceptă ca fiind corespunzător.

(1) Capacitățile tehnice ale investitorilor privați pot fi dovedite în unul dintre următoarele moduri, în funcție de natura, cantitatea sau importanța și utilizarea lucrărilor, a bunurilor ori a serviciilor:

a) prezentarea listei de lucrări executate în decursul ultimilor 5 ani, însoțită de certificate de bună execuție. Respectivele certificate indică valoarea, perioada și locul execuției lucrărilor și precizează dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu și dacă au fost duse la bun sfârșit; după caz, autoritatea competentă trimite certificatele direct partenerului public;

b) prezentarea unei liste a principalelor livrări sau a principalelor servicii efectuate în decursul ultimilor 3 ani, indicând valoarea, data și beneficiarii publici ori privați. Livrările sau prestările de servicii pot fi dovedite:

c) indicarea tehnicienilor sau organismelor tehnice, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea investitorului privat, în special a celor care răspund de controlul calității și, dacă este vorba de contracte de parteneriat public-privat de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea execuției lucrărilor;

d) descrierea echipamentului tehnic afectat pentru derularea proiectului de parteneriat public-privat, a măsurilor aplicate de furnizor sau de prestatorul de servicii în vederea asigurării calității și a resurselor sale de studiu și de cercetare;

e) în cazul în care bunurile sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe ori în care, cu titlu excepțional, sunt destinate unui anumit scop - un control efectuat de partenerul public sau, în numele acestuia, de un organism oficial competent din țara în care furnizorul ori prestatorul de servicii este stabilit, sub rezerva acordului respectivului organism; controlul urmărește capacitățile de producție ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului de servicii și, dacă este necesar, măsurile pe care urmează să le ia în vederea controlării calității;

f) indicarea nivelurilor de studii și profesionale ale investitorului privat care prestează servicii sau gestionează lucrările și ale personalului din conducere și, în special, ale responsabilului ori responsabililor cu prestarea serviciilor sau coordonarea lucrărilor;

g) pentru contractele de parteneriat public-privat de lucrări și de servicii și numai în cazuri adecvate - indicarea măsurilor de gestionare a mediului pe care investitorul privat le poate aplica în timpul executării contractului;

h) printr-o declarație care să indice efectivele medii anuale de personal ale investitorului privat care prestează servicii și numărul personalului din conducere pe o perioadă de 3 ani;

i) printr-o declarație care să indice utilajele, materialele și echipamentul tehnic de care va dispune investitorul privat care prestează servicii sau execută lucrări pentru executarea contractului;

j) indicarea părții din contract pe care investitorul privat care prestează servicii are intenția să o subcontracteze;

k) în ceea ce privește bunurile care urmează să fie furnizate, prin solicitarea de către partenerul public de eșantioane, descrieri și fotografii a căror autenticitate poate fi dovedită la cererea partenerului public;

l) în ceea ce privește bunurile care urmează să fie furnizate, prin certificate emise de instituțiile sau de serviciile oficiale responsabile cu controlul calității și cu competențe recunoscute, care să ateste conformitatea produselor clar identificată prin trimiterea la specificații ori standarde corespunzătoare.

(2) După caz și pentru un contract de parteneriat public-privat determinat, un investitor privat poate menționa capacitățile altor entități, indiferent de ce caracter legal au relațiile dintre el și respectivele entități. În acest caz, investitorul privat trebuie să dovedească partenerului public că va dispune de mijloacele necesare, prezentând, de exemplu, angajamentul ferm al respectivelor entități în acest sens.

(3) În aceleași condiții, un grup de investitori privați prevăzut la art. 3^1 din Legea nr. 178/2010

(4) În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat de bunuri care necesită lucrări de montaj sau de instalații, prestarea unor servicii și execuția unor lucrări, capacitatea operatorilor economici de a furniza serviciile ori de a executa instalațiile sau lucrările poate fi evaluată în special în funcție de capacitățile, eficiența, experiența și fiabilitatea lor.

(5) Partenerul public precizează, în anunțul de selecție sau în documentul atașat, referințele pe care dorește să le primească dintre cele prevăzute la alin. (1)-(4).

(1) Comisia de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s-au semnat acorduri de proiect este formată din minimum 5 membri din cadrul experților și specialiștilor partenerului public, după caz, consilieri locali sau județeni, miniștri, secretari de stat, membri ai consiliilor de administrație ori membri ai executivului partenerilor publici, definiți la art. 8 din Legea nr. 178/2010

(2) Rolul comisiei de negociere cu investitorii privați selectați și cu care s-au semnat acorduri de proiect este acela de a negocia cu fiecare candidat selectat pentru această etapă, pentru stabilirea partenerului privat care depune oferta finală și cu care se semnează contractul de parteneriat public-privat.

a) identificarea clară a responsabilităților partenerului public și ale investitorului privat în cadrul proiectului de proiect public-privat care se negociază;

b) fixarea responsabilităților legale ale celor 2 parteneri în etapele premergătoare și de organizare ale companiei de proiect;

c) stabilirea de către părți a obiectivelor solicitate de către partenerul public pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat;

d) identificarea clară a responsabilităților de natură tehnică, financiară și juridică ale celor 2 parteneri;

e) stabilirea concretă în baza legislației în vigoare și a analizelor și documentelor justificative, a cotelor de participare ale celor 2 parteneri la compania de proiect, a numărului de membri în consiliul de administrație și a funcțiilor și atribuțiilor acestora pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;

f) modificarea, revizuirea, adaptarea sau realizarea studiilor, analizelor și planurilor de afaceri premergătoare sau necesare după etapa de negociere, în funcție de condițiile de realizare a proiectului de parteneriat public-privat rezultate și acceptate de cei 2 parteneri pe timpul procedurii de negociere;

g) identificarea clară a standardelor de performanță, a facilităților și a echipamentelor ce urmează să fie furnizate, a serviciilor de furnizat, a graficelor de desfășurare a activităților pe toată durata de derulare a contractului de parteneriat public-privat și a datelor de livrare și performanță;

h) stabilirea valorii totale a investiției, descrierea clară a participării părților și convenirea perioadei determinate până la finalizarea contractului de parteneriat public-privat;

i) asigurarea controlului costurilor, calității, serviciilor, siguranței, relațiilor cu comunitățile locale, precum și controlul cerințelor de operare și întreținere;

j) stabilirea modului de repartizare și de balansare a riscurilor între partenerii public și privat pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

k) aranjamentele alternative pentru cazurile în care investitorul privat se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte de termen;

l) identificarea mecanismelor de urmărire a performanței, a calității serviciului și a altor obiective ale partenerului public, inclusiv a modului de utilizare a beneficiilor, dacă acestea se obțin;

m) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;

n) stabilirea clauzelor de transfer al obiectivului proiectului public-privat către partenerul public la sfârșitul perioadei de derulare a contractului de parteneriat public-privat;

o) stabilirea clauzelor și formei contractului de parteneriat public-privat care se va încheia între cei 2 parteneri;

p) probleme referitoare la forța de muncă preluată sau angajată pentru realizarea proiectului public-privat;

q) alte obiective stabilite de partenerul public.

(1) Calcularea valorii estimate a unui contract de parteneriat public-privat se bazează pe valoarea totală, fără TVA, estimată de partenerul public, reprezentând suma valorii dintre valoarea aportului partenerului public și costul total rezultat din studiul de prefezabilitate sau fundamentare, inclusiv suma valorii riscurilor de proiect. Acest calcul ține seama inclusiv de orice formă de opțiune posibilă și de eventualele reînnoiri ale contractului.

(2) Estimarea trebuie să fie valabilă la momentul expedierii anunțului de selecție.

(3) Niciun contract de parteneriat public-privat de lucrări și niciun contract de parteneriat public-privat cu scopul obținerii unei anumite cantități de bunuri și de servicii nu pot fi împărțite în vederea sustragerii de la aplicarea dispozițiilor prezentei hotărâri.

(1) În cazul contractelor de parteneriat public-privat, riscul poate fi de două tipuri: riscul transferabil și riscul reținut.

(2) Riscul transferabil reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de investitor.

(3) Riscul reținut reprezintă cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect care urmează să fie preluate de partenerul public.

a) identificarea tuturor riscurilor;

b) cuantificarea consecințelor riscurilor;

c) estimarea probabilității riscurilor;

d) cuantificarea financiară a riscurilor;

e) identificarea structurii de alocare a riscurilor;

f) calcularea riscului transferabil;

g) calcularea riscului reținut.

a) includerea costurilor riscurilor de proiect în cash flow-ul general;

b) ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al riscului pentru fiecare proiect.

a) riscul îndeplinirii cerințelor specifice impuse proiectului;

b) riscul de proiectare și construcție;

c) riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică decât estimările;

d) riscul asociat protecției mediului;

e) riscul de finanțare;

f) riscul apariției unei situații de forță majoră;

g) riscul operațional și al asigurării nivelului de performanță;

h) riscul schimbării legislative;

i) riscul uzurii morale și al necesității modernizării;

j) riscul specific proiectului.

a) abilitatea de a influența direct probabilitatea apariției unui risc;

b) colaborarea cu contractanți cu reputație și utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare și management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.

(1) Riscurile reținute pot fi estimate pe baza unor pierderi anterioare sau în comparație cu valoarea primei de asigurare pentru un risc echivalent.

(2) Toate riscurile reținute trebuie evaluate, cuantificate și incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de partenerul public.

(1) Criteriul utilizat în vederea atribuirii contractelor de parteneriat public-privat îl reprezintă «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», iar stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

(2) Algoritmul de calcul, precum și factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi luați în considerare, se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentului atașat la anunțul de selecție și vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezultă din propunerile tehnice și financiare prezentate de investitorii privați.

(1) Partenerul public nu are dreptul de a utiliza criteriile de selecție drept criterii de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție.

(2) Atunci când stabilesc criteriile de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intenție, partenerul public nu are dreptul de a utiliza criterii care:

a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de parteneriat public-privat ce urmează să fie încheiat;

b) nu reflectă un avantaj real și evident pe care partenerul public îl poate obține prin utilizarea criteriului de evaluare respectiv.

(3) Ponderea stabilită pentru fiecare criteriu de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru încheierea contractului de parteneriat public-privat. Pentru fiecare criteriu de evaluare partenerul public are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect:

a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat; sau

b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care investitorii privați le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini.

(4) Partenerul public menționează în anunțul de selecție sau în documentul atașat ponderea relativă pe care o conferă fiecăruia dintre criteriile selectate în vederea determinării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(5) Ponderea poate fi exprimată printr-un punctaj întocmit corespunzător în ceea ce privește intervalul dintre maxim și minim.

(6) Dacă partenerul public consideră că o astfel de ponderare nu este posibilă din punct de vedere obiectiv, criteriile de evaluare vor fi ierarhizate în ordinea importanței lor și partenerul public va întocmi o notă justificativă în acest sens.

a) cuantumul garanției de participare în sumă fixă de 1% din valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat;

b) perioada de valabilitate a garanției de participare, care va fi cel puțin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentul atașat.

(1) Garanția de participare se constituie prin virament bancar, printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări sau prin depunere la casieria partenerului public și se prezintă în original, în cuantumul și pentru perioada prevăzută în documentul atașat.

(2) Garanția trebuie să fie irevocabilă.

(3) Partenerul public nu are dreptul:

a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentația de atribuire;

b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăți bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăți de asigurări;

c) de a impune sau de a interzice prezentarea scrisorilor de garanție în oricare dintre formele prevăzute ori de a acorda, în cadrul procesului de evaluare, un punctaj suplimentar uneia dintre formele de constituire a garanției.

(4) Garanția de participare se poate constitui și prin depunerea la casieria partenerului public:

a) a unui ordin de plată sau a unei file cec, cu condiția confirmării acestora de către bancă până la data deschiderii ofertelor;

b) a unei sume în numerar.

(5) În orice situație, dovada constituirii garanției de participare trebuie să fie prezentată cel mai târziu la data și ora stabilite pentru deschiderea ofertelor/scrisorilor de intenție.

a) își retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;

b) oferta sa fiind stabilită câștigătoare, refuză să semneze contractul de parteneriat public-privat în perioada de valabilitate a ofertei.

(1) Garanția pentru participare, constituită de investitorul privat a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, se restituie de partenerul public în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului de parteneriat public-privat.

(2) Garanția de participare, constituită de investitorii privați a căror ofertă nu a fost stabilită câștigătoare, se returnează de partenerul public după semnarea contractului de parteneriat public-privat cu investitorul privat a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.

(3) În cazul în care partenerul public se află în situația de a anula procedura de încheiere a contractului de parteneriat public-privat, garanția de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a contestațiilor cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.

(4) După primirea comunicării privind rezultatul procedurii, investitorii privați ale căror oferte au fost declarate necâștigătoare au dreptul de a obține eliberarea garanției de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), dacă transmit partenerului public o solicitare în acest sens.

(1) Anunțul de selecție se publică în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 178/2010

(2) Partenerul public are obligația de a transmite spre publicare anunțul de selecție, inclusiv pe cele de tip erată la respectivele anunțuri, către operatorul SEAP.

(3) Transmiterea spre publicare a anunțurilor către operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice.

(4) Orice altă modalitate privind publicarea anunțului de selecție și a documentului atașat în afara celei prevăzute la alin. (1), inclusiv orice modificări aduse acestora, nu este permisă.

(1) Anunțurile pentru care Legea nr. 178/2010

(2) Anunțurile publicate în SEAP nu trebuie să cuprindă alte informații decât cele cuprinse în anunțurile publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data la care anunțul a fost trimis către Comisia Europeană.

(1) După transmiterea anunțurilor către operatorul SEAP, UCCPPP are obligația de a verifica anunțurile respective din punctul de vedere al respectării regulilor formale de completare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii acestora în SEAP.

(2) UCCPPP are obligația ca în termenul prevăzut la alin. (1) să comunice operatorului SEAP acceptul de publicare sau respingerea publicării anunțului.

a) de a comunică operatorului SEAP respingerea publicării anunțului;

b) de a informa partenerul public asupra deciziei de respingere a publicării anunțului, motivând decizia respectivă și indicând modul în care erorile/omisiunile pot fi remediate.

(1) Anunțurile transmise ulterior remedierii erorilor/omisiunilor constatate conform prevederilor art. 54^25 sunt considerate anunțuri noi și fac obiectul tuturor regulilor de transmitere și verificare prevăzute în prezentele norme.

(2) În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, partenerul public are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005.

(1) Operatorul SEAP nu are dreptul de a publică anunțul transmis de partenerul public sau de a-l transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fără obținerea acceptului de publicare emis de UCCPPP.

(2) Operatorul SEAP are obligația de a asigura transmiterea anunțurilor spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în formatul standard adoptat de Comisia Europeană și în termen de cel mult două zile lucrătoare de la obținerea acceptului de publicare.

(3) Atunci când stabilește perioadele-limită pentru depunerea ofertelor/scrisorilor de intenție, partenerul public are obligația de a lua în calcul și marja de timp de 7 zile lucrătoare, necesară pentru verificarea anunțurilor de către UCCPPP și pentru transmiterea acestora către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către operatorul SEAP.

(4) Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare, autoritățile contractante țin seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor stabilite în prezentele norme.

(5) În cazul în care, indiferent de motiv, anumite documente sau informațiile suplimentare, deși solicitate în timp util, nu au fost furnizate în termenele stabilite la art. 22 alin. (4) din Legea nr. 178/2010

(1) Operatorul SEAP are obligația de a publică anunțul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, dar în niciun caz înainte de data transmiterii acestuia spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dacă prevederile Legii nr. 178/2010

(2) Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a scrisorilor de intenție, partenerii publici țin seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor/scrisorilor de intenție, fără a aduce atingere termenelor stabilite de prezentul articol.

(3) În cazul procedurii deschise, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este egală cu sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(4) În cazul procedurii deschise, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat este mai mică decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(5) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este egală cu sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(6) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public-privat este mai mică decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(7) Termenul curge de la data trimiterii anunțului de selecție, în cazul ambelor proceduri.

(8) Partenerii publici care au atribuit un contract de parteneriat public-privat trimit un anunț privind rezultatele procedurii de selecție în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului, ce se va publică în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz, în aceleași condiții în care se publică și anunțul de selecție.

(1) În cazul în care partenerul public primește solicitări de clarificare cu privire la prevederile documentului atașat anunțului de selecție, acesta are obligația de a răspunde la aceste solicitări, respectând prevederile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 178/2010

(2) Partenerul public are obligația, respectând prevederile art. 21 din Legea nr. 178/2010

(1) Partenerul public are obligația de a deschide ofertele și, după caz, alte documente prezentate de investitorii privați participanți, la data, ora și în locul indicate în anunțul de selecție. În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor, partenerul public are obligația de a preciza această modificare printr-o erată la anunțul de selecție, care trebuie însă publicată cu cel puțin 3 zile înainte de data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor.

(2) Orice investitor privat are dreptul de a participa la deschiderea ofertelor.

(3) În cadrul ședinței de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu excepția celor care se încadrează în una dintre următoarele situații:

a) au fost depuse după data și ora-limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunțul de selecție;

b) nu sunt însoțite de garanția de participare, în cuantumul, forma și având perioada de valabilitate solicitată în documentul atașat.

(4) Ședința de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare și de reprezentanți ai investitorilor privați prezenți la ședință, în care se consemnează modul de desfășurare a ședinței respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare investitor privat.

(5) Partenerul public are obligația de a transmite câte un exemplar al procesului-verbal tuturor investitorilor privați participanți la procedura de atribuire, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința respectivă.

(6) Orice decizie cu privire la selecția investitorilor privați sau, după caz, cu privire la evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor.

(1) În cazul în care în cadrul documentului atașat a fost prevăzută obligația îndeplinirii unor criterii de selecție, comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare investitor privat.

(2) Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă/scrisoare de intenție, atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

(3) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în documentul atașat.

(1) Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații:

a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 54^31 alin. (3);

b) a fost depusă de un investitor privat care nu îndeplinește una sau mai multe dintre cerințele de selecție stabilite în documentul atașat ori nu a prezentat documente relevante în acest sens;

c) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de protecție a muncii, atunci când această cerință este formulată în conformitate cu prevederile art. 14^2;

d) în urma verificărilor prevăzute la art. 54^33 se constată că oferta are un preț neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin documentul atașat.

(2) Oferta este considerată neconformă în următoarele situații:

a) nu satisface în mod corespunzător cerințele documentului atașat;

b) conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit partenerul public în cadrul documentului atașat, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru acesta din urmă, iar investitorul privat, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele respective;

c) conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate.

(1) În cazul în care pentru un anumit contract sunt prezentate oferte ce par anormal de scăzute în raport cu bunurile, lucrările sau serviciile prestate, partenerul public, înainte de a putea respinge respectivele oferte, solicită în scris detalii privind elementele ofertei pe care le consideră relevante. Respectivele detalii se pot referi, în special, la:

a) economia procedeului de construcție, a procedeului de fabricare a produselor sau a prestării serviciilor;

b) soluțiile tehnice adoptate și condițiile excepțional de favorabile de care dispune investitorul privat pentru execuția lucrărilor, pentru furnizarea bunurilor sau pentru prestarea serviciilor;

c) originalitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor propuse de investitorul privat;

d) respectarea dispozițiilor privind protecția și condițiile de muncă în vigoare în locul în care se prestează serviciile, lucrările sau bunurile;

e) posibilitatea ca investitorul privat să obțină un ajutor de stat.

(2) Prin consultare cu investitorul privat, partenerul public verifică elementele menționate la alin. (1), ținând seama de dovezile furnizate.

(3) Partenerul public care constată că o ofertă este anormal de scăzută, deoarece investitorul privat a obținut un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva ofertă numai din acest motiv, cu excepția cazului în care consultă investitorul privat în acest sens și acesta nu este în măsură să demonstreze, în decursul unei perioade suficiente de timp stabilite de partenerul public, că ajutorul în cauză nu afectează concurența loială între investitorii privați care participă la una dintre procedurile de selecție stabilite prin Legea nr. 178/2010

(4) În scopul efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), partenerul public va solicita investitorului privat inclusiv documente privind, după caz, prețurile la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a forței de muncă, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

(5) În cazul în care investitorul privat nu prezintă informațiile solicitate sau aceste informații nu pot justifica prețul aparent neobișnuit de scăzut, oferta intră sub incidența prevederilor art. 54^34 alin. (1) lit. d).

(1) Ofertele care nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 54^34 sunt singurele oferte care pot fi considerate admisibile.

(2) Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admisibile pe baza criteriului de atribuire «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», precizat în anunțul de selecție și în documentul atașat.

(1) După ce a finalizat evaluarea ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a elabora, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (7) lit. k) din Legea nr. 178/2010

(2) Conducătorul partenerului public are obligația în acest scop de lua măsurile necesare pentru informarea tuturor investitorilor privați în legătură cu rezultatul aplicării procedurii de selecție a investitorului privat cu care se va încheia contractul de parteneriat public-privat.

(1) Înainte de inițierea procedurii de dialog competitiv, partenerul public are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (5) din Legea nr. 178/2010

(2) În cazul proiectelor complexe din punct de vedere tehnic și/sau financiar, când partenerul public nu este în măsură să definească, din motive obiective, fără ajutor și în avans, mijloacele tehnice care să îi satisfacă nevoile ori să facă aranjamentele financiare sau legale pentru proiect, acesta poate decide atribuirea contractului de parteneriat public-privat prin procedura de dialog competitiv, în măsura în care consideră că aplicarea unei proceduri deschise nu poate permite atribuirea contractului.

(3) În procedura de dialog competitiv, partenerii publici pot limita numărul investitorilor privați corespunzători pe care îi vor invita să poarte un dialog, cu condiția să fie disponibil un număr suficient de investitori privați. Partenerii publici indică în anunțul de selecție sau în documentul atașat criteriile ori normele obiective și nediscriminatorii pe care estimează că le vor utiliza, numărul minim de investitori privați pe care estimează că îi vor invita și, după caz, numărul maxim. În procedura de dialog competitiv, numărul minim este de 3. În orice caz, numărul de investitori privați invitați trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.

(4) Partenerii publici invită un număr de investitori privați cel puțin egal cu numărul minim prestabilit. În cazul în care numărul de investitori privați care îndeplinesc criteriile de selecție și nivelurile minime este mai mic decât numărul minim, partenerul public poate continua procedura, invitând investitorul privat sau investitorii privați care au capacitățile solicitate. În cadrul aceleiași proceduri, partenerul public nu poate include alți investitori privați care nu au depus o scrisoare de intenție sau alți investitori privați care nu au capacitățile solicitate.

(1) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(2) În cazul procedurii de dialog competitiv, când valoarea estimată a contractului de parteneriat public privat este mai mică decât pragurile valorice stabilite la art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(3) După ce a finalizat selecția investitorilor privați, comisia de evaluare are obligația de a elabora un raport de evaluare unde vor fi stabiliți investitorii privați selectați ce vor fi invitați la negocierea și semnarea acordului de proiect, care se aprobă de către conducătorul partenerului public.

(4) Conducătorul partenerului public are obligația de a lua măsurile necesare pentru informarea tuturor investitorilor privați participanți la etapa selecției cu privire la rezultatul acesteia.

(5) Partenerul public are obligația de a transmite, concomitent, o invitație la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor investitorilor privați admiși.

(6) Invitația trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:

a) referințe privind anunțul de selecție publicat;

b) adresa la care va avea loc dialogul, precum și data și ora lansării acestuia;

c) limba/limbile în care se va derula dialogul;

d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care investitorii privați trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.

(7) Partenerul public are obligația de a include în invitație informații privind modul de accesare a documentului atașat.

(1) Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri cu fiecare investitor privat admis, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul identificării soluțiilor/opțiunilor referitoare la aspectele tehnice, montajele financiare, problemele legate de cadrul juridic și orice alte elemente ale viitorului contract. La sfârșitul fiecărei întâlniri, comisia de negociere are obligația consemnării problemelor discutate și a aspectelor convenite într-un proces-verbal de ședință.

(2) Identificarea soluțiilor/opțiunilor se structurează în funcție de necesitățile, obiectivele și constrângerile partenerului public, astfel cum au fost acestea evidențiate în documentul atașat.

(3) În cadrul dialogului, partenerii publici asigură egalitate de tratament pentru fiecare investitor privat. În special, partenerii publici nu prezintă în mod discriminatoriu informații care pot avantaja anumiți investitori privați în raport cu ceilalți.

(4) Partenerii publici nu pot dezvălui celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un investitor privat care participă la dialog, fără acordul acestuia.

(1) Partenerul public are dreptul de a derula dialogul și în runde intermediare, care au ca scop reducerea succesivă a numărului de soluții discutate, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

a) această posibilitate a fost prevăzută în documentul atașat;

b) numărul participanților la dialog este suficient de mare, astfel încât o astfel de reducere să nu afecteze concurența reală.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), partenerul public are dreptul de a organiza, după ce în urma dialogului cu fiecare dintre investitorii privați au fost clarificate o parte dintre aspectele prevăzute la art. 54^40 alin. (1), runde intermediare în care participanții la dialog urmează să prezinte propuneri tehnice și/sau financiare parțiale.

(3) Partenerul public are obligația de a anunța toți participanții la dialog cu privire la modalitatea de desfășurare a rundei intermediare, precum și la factorii de evaluare aplicabili și la modul concret de aplicare a acestora pentru reducerea numărului de participanți.

(4) După finalizarea unei runde intermediare de reducere a numărului de participanți la dialog, comisia de negociere are obligația de a elabora un nou raport, care se aprobă de către conducătorul partenerului public sau de persoana desemnată în acest scop.

(5) Conducătorul partenerului public sau persoana desemnată în acest scop are obligația de a lua măsurile necesare pentru informarea tuturor participanților la dialog cu privire la rezultatul rundei intermediare.

(6) Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanții rămași în competiție după finalizarea rundei intermediare organizate anterior. Participanții rămași în competiție, odată admiși ca urmare a organizării unei runde intermediare, nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare ori atunci când depun oferta finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice și/sau financiare parțiale pe care le-au prezentat, decât în sensul îmbunătățirii acestora.

(1) În cadrul ultimei etape a dialogului competitiv, investitorii privați trebuie să depună ofertele finale pe baza soluției/soluțiilor identificate în cursul etapei anterioare. Ofertele trebuie să cuprindă toate elementele solicitate și necesare pentru realizarea proiectului.

(2) Partenerul public va publică în SEAP termenul-limită pentru depunerea ofertelor finale, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (7) lit. p) din Legea nr. 178/2010

(3) Ofertele pot fi clarificate, precizate și perfecționate la cererea partenerilor publici. Totodată, precizările, clarificările, perfecționările sau informațiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea elementelor de bază ale ofertei ori ale cererii de ofertă, ale căror variații pot denatura concurența sau pot avea un efect discriminatoriu.

(4) Partenerii publici evaluează ofertele primite în funcție de criteriile de atribuire stabilite în anunțul de selecție sau în documentul atașat și aleg oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

(5) La cererea partenerului public, investitorul privat identificat ca având oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic poate fi invitat să clarifice unele aspecte din oferta sa ori să confirme angajamentele prezentate în ofertă, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la modificarea unor elemente importante ale ofertei sau ale cererii de ofertă, la denaturarea concurenței ori la situații discriminatorii.

(6) Prevederile art. 54^29-54^37 se aplică în mod corespunzător.

(1) Partenerul public va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de selecție, persoană care devine totodată și președintele comisiei de evaluare. Președintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat numai la aspectele de organizare și reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. În orice situație, președintele comisiei de evaluare semnează raportul procedurii de atribuire.

(2) Atribuțiile comisiei de evaluare sunt următoarele:

a) deschiderea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;

b) verificarea îndeplinirii criteriilor de selecție/calificare de către investitorii privați, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentul atașat;

c) realizarea selecției/preselecției investitorilor, dacă este cazul;

d) realizarea dialogului cu investitorii privați, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

e) verificarea propunerilor tehnice prezentate de investitorii privați, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din studiul de fundamentare sau din documentul atașat;

f) verificarea propunerilor financiare prezentate de investitorii privați;

g) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

h) stabilirea ofertelor admisibile;

i) aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentul atașat, și stabilirea ofertei câștigătoare;

j) în cazuri justificate, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;

k) elaborarea raportului procedurii de atribuire.

(3) Partenerul public are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.

(4) Partenerul public are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După producerea înlocuirii, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care își va exercita atribuțiile aferente până la finalizarea procedurii de selecție.

(1) Partenerul public are dreptul de a decide, cu scopul de a sprijini activitățile de evaluare, desemnarea pe lângă comisia de evaluare a unor specialiști externi, numiți experți cooptați. Experții cooptați pot fi desemnați încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție de problemele care ar putea impune expertiza acestora.

(2) Decizia de desemnare a experților cooptați trebuie să precizeze atribuțiile și responsabilitățile specifice ale acestora și să justifice necesitatea participării lor la procesul de evaluare.

(3) Atribuțiile și responsabilitățile experților externi cooptați se rezumă, după caz, la:

a) verificarea și evaluarea propunerilor tehnice;

b) analiza situației financiare a investitorilor privați ori analiza financiară a efectelor pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau clauze contractuale propuse de investitorul privat;

c) analiza efectelor de natură juridică pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau anumite clauze contractuale propuse de investitorul privat.

(4) Numai membrii comisiei de evaluare au drept de vot.

(5) Experții cooptați nu au drept de vot, însă au obligația de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice etc. asupra cărora, pe baza expertizei pe care o dețin, au fost cooptați să își exprime punctul de vedere.

(6) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (5) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare. Raportul de specialitate se atașează la raportul de atribuire și devine parte a dosarului de selecție a investitorului privat.

(1) Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, comisia de evaluare și experții cooptați au obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor, precum și asupra oricăror alte informații prezentate de către investitorii privați, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-și proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale.

(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se sancționează conform legii, disciplinar sau penal.

(3) Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați.

(4) Regulile de evitare a conflictului de interese sunt egal aplicabile atât comisiei de evaluare, cât și experților cooptați.

(1) Comisia de evaluare și membrii cooptați au obligația de a semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate, prin care confirmă că nu se află într-o situație ce implică existența unui conflict de interese.

(2) Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie semnată înainte de preluarea atribuțiilor specifice, în cadrul procesului de evaluare și selecție.

(3) În cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare sau unul dintre experții cooptați constată că se află într-o situație de incompatibilitate, atunci acesta are obligația de a solicita de îndată înlocuirea sa din componența comisiei respective cu o altă persoană. Situațiile de incompatibilitate pot fi sesizate partenerului public și de către terți.

(4) În cazul în care sunt sesizate astfel de situații, partenerul public are obligația de a verifica cele semnalate și, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/ remedierea oricăror aspecte care pot determina apariția unui conflict de interese.

(1) Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii și perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.

(2) Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de investitorii privați, individual și/sau în ședințe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puțin două treimi dintre membrii săi. Comisia de evaluare are obligația să întocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului de evaluare și selecție.

(3) Votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei oferte.

(4) În cazul în care se ajunge în situația ca prevederile alin. (2) să nu fie respectate din cauza unor eventuale divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare, conducătorul partenerului public sau, după caz, președintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare. În cazul în care comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorității membrilor săi.

(5) Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală ce se atașează la raportul procedurii de atribuire.

(1) În cazul în care investitorul privat nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicațiile prezentate nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată neconformă.

(2) În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea:

a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă ori erorilor aritmetice; sau

b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului investitorilor privați participanți la procedura de selecție.

(3) În cazul în care investitorul privat modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă, cu excepția situației prevăzute la art. 54^52 alin. (2).

(1) Comisia de evaluare are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cu acceptul investitorului privat. În cazul în care investitorul privat nu acceptă corecția acestor erori/vicii, oferta sa va fi considerată neconformă.

(2) Erorile aritmetice se corectează după cum urmează:

a) dacă există o discrepanță între prețul unitar și prețul total, trebuie luat în considerare prețul unitar, iar prețul total va fi corectat corespunzător;

b) dacă există o discrepanță între litere și cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.

(3) Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de investitorul privat ori a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de selecție.

(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili oferta câștigătoare dintre ofertele admisibile.

(2) Evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentul atașat.

(3) În ordinea descrescătoare a punctajului acordat, comisia de evaluare trebuie să întocmească clasamentul pe baza căruia se stabilește oferta câștigătoare.

(4) Compararea preturilor prevăzute în propunerile financiare ale investitorilor privați se realizează la valoarea fără TVA.

(1) După finalizarea evaluării ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a elabora raportul procedurii de selecție, care se semnează de către toți membrii comisiei de evaluare, inclusiv de președintele acesteia.

(2) Raportul procedurii de selecție se înaintează conducătorului partenerului public spre aprobare.

(3) Conducătorul partenerului public va desemna, din cadrul unității proprii, un manager de proiect care va supraveghea și controla, în condițiile legii, derularea activităților stabilite pe toată perioada de valabilitate a contractului de parteneriat public-privat.

(1) Partenerii publici informează în cel mai scurt timp investitorii privați cu privire la deciziile luate în ceea ce privește încheierea contractului de parteneriat public-privat, inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis să renunțe la încheierea acestuia, pentru care lansaseră un anunț de selecție, sau dacă vor relua procedura; în cazul în care partenerilor publici li se solicită acest lucru, informațiile sunt furnizate în scris.

(2) La cererea părții în cauză, partenerul public comunică în cel mai scurt timp:

a) fiecărui investitor privat motivele respingerii ofertei/scrisorii sale de intenție;

b) fiecărui investitor privat respins motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, după caz, motivele deciziei de neechivalență sau motivele deciziei conform căreia lucrările, bunurile ori serviciile nu corespund performanțelor sau cerințelor funcționale;

c) fiecărui investitor privat care a prezentat o ofertă/scrisoare de intenție acceptabilă caracteristicile și avantajele referitoare la oferta selectată, precum și numele câștigătorului. Termenele nu pot depăși în niciunul dintre cazuri 15 zile de la data primirii unei cereri scrise.

(3) Cu toate acestea, partenerii publici pot decide să nu comunice anumite informații privind atribuirea contractelor, în cazurile în care dezvăluirea respectivelor informații ar împiedica punerea în aplicare a legislației, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale investitorilor privați sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre aceștia.

(1) Toate comunicările, precum și toate schimburile de informații prevăzute de prezentul titlu pot fi realizate, la alegerea partenerului public, prin poștă, prin fax sau pe cale electronică (e-mail).

(2) Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie în general disponibile și, prin urmare, nu trebuie să limiteze accesul investitorilor privați la procedura de selecție.

(3) Comunicările, schimburile de informații și stocarea lor se realizează astfel încât să se asigure păstrarea integrității datelor și confidențialitatea ofertelor și a scrisorilor de intenție, precum și faptul că partenerii publici analizează conținutul ofertelor și al scrisorilor de intenție numai după expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea lor.

(4) Instrumentele utilizate pentru comunicarea pe cale electronică, precum și caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să aibă un caracter nediscriminatoriu, să fie permanent disponibile publicului și compatibile cu tehnologiile de informare și de comunicare general utilizate.

(1) Partenerul public are obligația de a finaliza procedura de selecție prin încheierea contractului de parteneriat public-privat.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), partenerul public are dreptul de a finaliza procedura de selecție prin anularea acesteia, dar numai în următoarele circumstanțe:

a) au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme;

b) nu a fost depusă nicio ofertă ori au fost depuse oferte care, deși pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/sau financiare;

c) abaterile grave de la prevederile legislative afectează procedura de selecție sau este imposibilă încheierea contractului;

d) ca urmare a deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor prin care se dispune eliminarea oricăror specificații tehnice, economice sau financiare din anunțul de selecție, din documentul atașat ori din alte documente emise în legătură cu procedura de selecție.

(3) Dispozițiile alin. (1) nu pot aduce atingere obligației partenerului public de a anula o procedură de selecție în urma unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii în acest sens a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

(4) În sensul prevederilor alin. (2) lit. c), procedura de selecție se consideră afectată în cazul în care se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) în cadrul documentului atașat și/sau în modul de aplicare a procedurii de selecție se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

b) partenerul public se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective, fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(5) Partenerul public nu are dreptul ca, fără o justificare temeinică, să întârzie adoptarea unei decizii de finalizare a procedurii de selecție, să întârzie încheierea contractului sau să adopte orice alte măsuri cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii. Aceste situații sunt considerate încălcări ale principiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 178/2010

(1) Ca anexe ce devin parte integrantă a contractului de parteneriat public-privat se constituie cel puțin următoarele documente:

a) studiul de prefezabilitate sau de fundamentare;

b) propunerea tehnică și propunerea financiară;

c) graficul de îndeplinire a contractului;

d) angajamentul ferm de susținere din partea unui terț, dacă este cazul.

(2) În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în studiul de fundamentare, prevalează prevederile studiului de fundamentare.

(1) În cazul în care părți din contractul de parteneriat public-privat urmează să se îndeplinească de unul sau mai mulți subcontractanți, partenerul public are obligația de a solicita, la încheierea contractului de parteneriat public-privat respectiv, prezentarea contractelor încheiate între viitorul contractant și subcontractanții nominalizați în ofertă. Contractele prezentate trebuie să fie în concordanță cu oferta și se vor constitui în anexe la contractul de parteneriat public-privat.

(2) Pe parcursul derulării contractului, investitorul privat nu are dreptul de a înlocui subcontractanții nominalizați în ofertă fără acceptul partenerului public, iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare inițiale.

(1) Prețul contractului de parteneriat public-privat se poate exprima în lei sau, după caz, în valută.

(2) Pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în următoarele situații:

a) au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea ori renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului;

b) pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

(3) Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentul atașat, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. În cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), partenerul public are obligația de a preciza totodată și modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informații/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de parteneriat public-privat.

(4) Ajustarea prețului fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în următoarele cazuri:

a) atunci când survin circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților, altele decât cele prevăzute la alin. (2); sau

b) atunci când durata de aplicare a procedurii de selecție se prelungește, în mod neprevăzut, peste perioada preconizată inițial și din motive care exclud orice culpă a investitorului privat.

(5) În orice situație, prețul contractului nu poate fi majorat decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creșterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Modul de ajustare a prețului contractului de parteneriat public-privat nu trebuie să conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de selecție, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia investitorul privat respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri.

(6) În cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungește peste termenele stabilite inițial în respectivul contract, din motive care se datorează culpei partenerului public, nu este posibilă invocarea prevederilor alin. (4), investitorul privat fiind însă îndreptățit să solicite penalități și/sau daune-interese.

(7) Orice altă modificare privind clauzele contractului de parteneriat public-privat se face prin act adițional, cu acordul părților semnatare.

(1) Monitorizarea atribuirii contractelor de parteneriat public-privat se realizează de UCCPPP.

(2) Partenerii publici au obligația transmiterii către UCCPPP a unui raport anual privind contractele de parteneriat public-privat atribuite în anul anterior.

(3) Informațiile solicitate se transmit în format electronic, conform formatului standardizat care se pune la dispoziție prin intermediul SEAP, cel mai târziu până la data de 31 martie a fiecărui an.

(1) UCCPPP prelucrează informațiile relevante din anunțurile de selecție, precum și din alte informări primite de la partenerii publici, constituind o bază de date statistice utilizată pentru:

a) prezentarea în termen a rapoartelor solicitate de Comisia Europeană;

b) furnizarea de informații tuturor celor interesați în legătură cu modul de funcționare a sistemului de parteneriat public-privat;

c) supravegherea modului de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat;

d) prevenirea și, după caz, constatarea unor încălcări ale legislației în domeniu.

(2) Pentru a permite aprecierea rezultatelor punerii în aplicare a legislației române în domeniul parteneriatului public-privat, UCCPPP comunică Comisiei Europene, cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, un raport statistic elaborat în conformitate cu art. 54^64, care are ca obiect, în mod separat, contractele de parteneriat public-privat de bunuri, contractele de parteneriat public-privat de servicii și contractele de parteneriat public-privat de lucrări, atribuite de partenerii publici în decursul anului anterior.

(1) Pentru fiecare partener public, raportul statistic prevăzut la art. 54^63 alin. (2) prezintă cel puțin:

a) numărul și valoarea contractelor de parteneriat public-privat atribuite, reglementate de Legea nr. 178/2010

b) numărul și valoarea totală a contractelor atribuite în temeiul derogărilor de la acordul privind contractele de achiziții publice încheiat în cadrul negocierilor multilaterale ale Rundei Uruguay.

(2) În măsura posibilului, datele prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt clasificate în funcție de:

a) procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat ce au fost utilizate;

b) pentru fiecare dintre procedurile prevăzute la lit. a), tipurile de contracte de parteneriat public-privat: de bunuri și servicii, respectiv de lucrări;

c) cetățenia sau naționalitatea investitorului privat căruia i s-a atribuit contractul.

(3) Raportul statistic menționează orice alte informații statistice solicitate în temeiul acordului.

a) termeni generali:

b) obligațiile și drepturile părților, precum și modalitățile de stingere a obligațiilor reciproce pe durata negocierilor;

c) termeni specifici:

(1) Pe toată perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat, respectiv până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de dizolvare a companiei de proiect, liderul asocierii care formează partenerul privat nu poate fi înlocuit din compania de proiect.

(2) În conformitate cu forma de înțelegere sau asociere a entităților private care formează asocierea sub care se înregistrează partenerul privat, unele entități se pot retrage din proiect, cu acordul partenerului public, pe măsură ce au fost îndeplinite activitățile din cadrul proiectului pentru care ele au fost implicate și și-au obținut drepturile contractuale în cadrul asocierii.

(3) Documentul care stă la baza formării și funcționării asocierii care formează partenerul privat va fi anexat la contractul de parteneriat public-privat.

(1) Evaluarea participării partenerului public la capitalul social și la patrimoniul companiei de proiect, în vederea stabilirii proporționalității de reprezentare a celor 2 parteneri în consiliul de administrație, se va realiza înainte de începerea procedurii de selectare a partenerului privat prin însumarea valorii bunurilor cu care participă la proiect și a valorii estimate a serviciilor puse la dispoziția proiectului.

(2) Bunurile cu care participă partenerul public la proiect sunt evaluate la valoarea de piață, pe baza raportului de evaluare, întocmit conform standardelor în vigoare, de evaluatori persoane fizice sau juridice autorizate, atestate conform legii.

a) condiții generale, care cuprind termenii generali, specifici și comuni. În această secțiune diferitele elemente agreate între partenerul public și investitorul privat se formulează din punct de vedere legal;

b) condiții tehnice, care prevăd condițiile de realizare a proiectului public-privat, se identifică pe principalele aspecte ale acestuia, respectiv finanțare, construcție, operare, profit etc.

(1) Informațiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind cel puțin următoarele elemente:

a) părțile semnatare cu datele legale de identificare;

b) scopul contractului;

c) durata contractului;

d) începerea contractului;

e) drepturi de proprietate;

f) confidențialitate;

g) drepturi de exploatare a bunului.

(2) Condițiile generale ale contractului de parteneriat public-privat cuprind cel puțin următorii termeni specifici:

a) modul de încredințare a realizării proiectului public-privat;

b) valoarea de finanțare;

c) moduri de finanțare;

d) modalități de asigurare a libertății comerciale;

e) modificări acceptabile în proiect;

f) achiziționarea de terenuri, dacă este cazul;

g) modul de asigurare a unor drepturi de exclusivitate, dacă este cazul;

h) formule compensatorii, dacă este cazul;

i) regimul taxelor și impozitelor;

j) garanții speciale;

k) modalități de evidențiere și folosire a bunurilor private cu care partenerul public participă la compania de proiect;

l) definirea unor garanții financiare și de risc valutar;

m) interdicții de substituție a părților semnatare;

n) monitorizarea proiectării, construcției și exploatării proiectului public-privat, precum și a celorlalte activități care fac obiectul contractului de parteneriat public-privat;

o) dreptul utilizatorilor;

p) cazuri de suspendare sau de încetare anticipată a contractului;

q) proceduri de legătură și comunicare;

r) proceduri de revizuire a documentelor;

s) stabilirea cotelor de participare ale partenerului public și investitorului privat la compania de proiect;

t) condițiile de înființare a companiei de proiect;

u) stabilirea bazei de calcul al amortismentelor;

v) alte mecanisme de finanțare și auditare financiară pe durata de funcționare a proiectului public-privat;

w) proceduri de urmărire a realizării obiectivelor proiectului public-privat;

x) modul de recuperare a investiției de către fiecare parte la contract;

y) modalitatea de transfer către partenerul public a bunului rezultat din proiectul de parteneriat public-privat la sfârșitul contractului;

z) stabilirea unor angajamente specifice ale părților; aa) condițiile de realizare ale studiului de fezabilitate;

bb) clauze de retragere din proiect;

cc) penalități pentru situația în care nu se îndeplinesc/respectă obiectivele/termenele/clauzele stabilite prin contract.

(3) Condițiile generale cuprind, de asemenea, și următorii termeni comuni:

a) legislație aplicabilă;

b) asigurarea proprietăților;

c) încetarea contractului;

d) forță majoră;

e) modalitatea de rezolvare a litigiilor.

(1) Condițiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele aspecte financiare:

a) capitalul investit sau, după caz, capitalul inițial subscris și vărsat;

b) raportul debit-capital, dacă este cazul;

c) rata de acoperire, dacă este cazul;

d) capitalul de lucru;

e) dividende, dacă este cazul;

f) facilități de creditare stand-by, dacă este cazul;

g) alte acorduri între acționari;

h) rata aplicabilă a dobânzilor;

i) valutele împrumuturilor și sursele de finanțare.

(2) Condițiile tehnice cuprind următoarele clauze de construcție sau modernizare, după caz:

a) standarde și specificații;

b) durata de viață proiectată;

c) durata maximă de construcție sau modernizare;

d) metodele de punere în exploatare;

e) standardele de calitatea a construcțiilor;

f) achiziția de materiale;

g) caracteristicile construcțiilor;

h) tehnologii aplicabile de construcție;

i) programul lucrărilor auxiliare, dacă este cazul;

j) prescripții temporare, garanții și precauții constructive.

(3) Condițiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat cuprind următoarele clauze de exploatare și operare:

a) specificații de performanță;

b) cerere minimă;

c) capacități de infrastructură;

d) metode directe de măsurare a utilizării;

e) garanții;

f) contabilitate, înregistrări și acces la acestea;

g) specificații de echipament;

h) proceduri de control și inspecție;

i) metode de operare.

(4) Condițiile tehnice cuprinse în contractul de parteneriat public-privat se referă la următoarele clauze economico-financiare:

a) nivelul taxelor/tarifelor percepute și modul de percepere;

b) perioada pe care vor fi percepute taxe/tarife, dacă este cazul;

c) frecvența și criteriile de actualizare a taxelor/tarifelor, dacă este cazul;

d) distribuția de venituri, dacă este cazul;

e) valuta veniturilor, dacă este cazul;

f) garanții pentru cererea minimă;

g) structura tarifului, dacă este cazul;

h) aranjamente bancare escrow, dacă este cazul.

(1) Forma și conținutul contractului de parteneriat public-privat vor fi negociate și finalizate ținându-se cont de termenii de mai sus, care pot fi dezvoltați parțial sau în totalitate în conținutul contractului ori la care se pot adăuga și alți termeni specifici proiectului de parteneriat public-privat.

(2) Pe toată durata evaluării ofertelor/scrisorilor de intenție, respectiv în derularea negocierilor, partenerul public are obligația de a se consulta cu UCCPPP, urmărind respectarea prevederilor privind parteneriatul public-privat din Manualul privind deficitul și datoria guvernamentală, elaborat de Comisia Europeană - EUROSTAT, astfel încât investiția în cauză să nu influențeze deficitul bugetar.

(3) Înainte de semnarea contractului, partenerul public va transmite acordul de proiect Institutului Național de Statistică, în vederea analizei și consultării EUROSTAT asupra tratamentului bugetar al cheltuielilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat.

(1) SEAP implementează și operează la nivel național un nou flux informațional specializat sub denumirea de "parteneriat public-privat", care asigură suportul electronic necesar publicării anunțului de selecție și a documentației aferente asigurării transparenței procedurii de realizare a proiectului de parteneriat public-privat.

(2) SEAP comunică partenerilor publici modalitatea de aplicare a procedurii de folosire a SEAP pentru parteneriatul public-privat, precum și formularistica specifică.