Articolul 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 1 iulie 2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 364/2009, cu completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 4. - Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului, respectiv rambursarea capitalului, achitarea dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumutului se asigură conform legislației în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanțărilor rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice."
Ministrul finanțelor publice,
Guvernatorul Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Ministrul muncii, familiei și protecției sociale,
cercetării, tineretului și sportului,
Ministrul administrației și internelor,
comerțului și mediului de afaceri,
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
p. Ministrul afacerilor externe,
București, 2 februarie 2011.
MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE ÎNȚELEGERE
(al treilea addendum la Memorandumul de înțelegere)
între Uniunea Europeană și România*)
1. La data de 6 mai 2009, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia 2009/459/CE pentru a pune la dispoziția României asistență financiară pe termen mediu de până la 5 miliarde euro. La data de 16 februarie 2010, Consiliul a modificat această decizie pentru a ține cont de impactul pe care l-a avut asupra obiectivelor programului recesiunea mai puternică decât cea anticipată. Asistența este oferită ca un împrumut pe termen mediu în cadrul Facilității balanței de plăți a statelor membre [având la bază art. 143*1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Tratatul) și Regulamentul nr. 332/2002*2)]. Asistența Uniunii Europene (UE) pentru România vine în completarea sprijinului acordat de FMI prin intermediul unui acord stand-by (ASB), în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,95 miliarde euro), aprobat la data de 4 mai 2009. Sprijinul suplimentar multilateral în valoare de 2 miliarde euro va fi furnizat de către Banca Mondială (1 miliard euro), precum și de BEI și BERD (1 miliard euro).
*1) Fostul art. 119 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
*2) Așa cum este modificat de Regulamentul nr. 431/2009.
2. Memorandumul de înțelegere (Memorandumul), care stabilește criteriile de politică economică legate de fiecare tranșă, precum și condițiile de raportare și monitorizare a împrumutului, a fost semnat la data de 23 iunie 2009. Implementarea măsurilor fiscale, a celor din sectorul financiar și a măsurilor de reformă structurală prevăzute în Memorandum ar trebui să permită economiei să reziste la presiunile de lichiditate pe termen scurt, asigurând în același timp și îmbunătățirea competitivității și sprijinirea ajustării coerente a dezechilibrelor pe termen mediu, aducând astfel economia înapoi la o bază solidă și durabilă. Prima tranșă de 1,5 miliarde euro a fost virată la data de 27 iulie 2009 în urma semnării Acordului de împrumut din 23 iunie 2009. Alte 4 tranșe au fost programate pentru perioada acoperită de restul programului.
3. În luna august 2009, serviciile Comisiei Europene au participat la o misiune de evaluare a FMI, care a dus la tragerea celei de-a doua tranșe în cadrul programului FMI. Deoarece la acel moment nu era planificată nicio tranșă UE, misiunea nu a reprezentat o evaluare formală în cadrul programului de asistență din partea UE. S-a convenit cu autoritățile revizuirea unora dintre obiectivele programului. În mod special, ținta de deficit guvernamental pe 2009 a fost stabilită la 7,8% din PIB în termeni ESA95 (7,3% din PIB în termeni cash), datorită recesiunii mai puternice decât cea prognozată. Au fost identificate măsuri suplimentare pentru limitarea deficitului în 2010 la 6,4% din PIB în termeni ESA95 (5,9% din PIB în termeni cash), inclusiv măsuri menite să mențină sub control cheltuielile cu salariile ca procent din PIB și să limiteze cheltuielile cu pensiile și cele cu bunuri și servicii, precum și creșteri ale accizelor.
4. Serviciile Comisiei Europene au efectuat, în lunile octombrie/noiembrie 2009 și ianuarie 2010, misiuni de evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește condițiile specifice atașate celei de-a doua tranșe de 1 miliard euro în cadrul programului de asistență financiară a UE. Aceste misiuni au fost misiuni comune cu FMI și Banca Mondială. Conform constatărilor acestor misiuni și după consultarea cu Comitetul Economic și Financiar, criteriile de politică economică de virare a celei de-a doua tranșe din împrumutul UE au fost îndeplinite. În mod special, Parlamentul a adoptat un buget pe anul 2010 în conformitate cu țintele programului și au fost realizate progrese satisfăcătoare în alte domenii ale reformelor structurale. Totuși, ținând seama de prognoza macroeconomică modificată și de întârzierile ivite în implementarea unora dintre măsurile de reformă prevăzute în Memorandum, s-a impus ajustarea condițiilor asociate virării tranșelor viitoare din cadrul asistenței financiare. Modificările convenite în legătură cu criteriile specifice de politică economică au fost prevăzute în anexa la Memorandumul suplimentar de înțelegere (primul Memorandum suplimentar), care a fost semnat de autoritățile române la data de 18 februarie 2010 și de comisarul Olli Rehn la data de 22 februarie 2010. Totodată, s-a convenit reducerea treptată în continuare a deficitului fiscal până sub nivelul de referință de 3% din PIB prevăzut în Tratat în anul 2012. La data de 16 februarie 2010, acest acord a fost avizat de Consiliul Ecofin prin Recomandările sale revizuite către România, conform art. 126(7) din Tratat.
5. Serviciile Comisiei Europene au mai efectuat o misiune de evaluare împreună cu experții FMI și ai Băncii Mondiale în perioada 26 aprilie-10 mai 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce privește condițiile specifice atașate tranșei a treia în valoare de 1,15 miliarde euro în cadrul programului de asistență financiară. S-a constatat că, în condițiile unor politici nemodificate, ținta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB (ESA95), va fi ratată cu o marjă semnificativă, ca urmare a unei deteriorări a condițiilor economice, dificultăților în colectarea veniturilor și derapajelor pe partea de cheltuieli. Ținta de deficit guvernamental pentru 2010 a fost modificată la 7,3% din PIB în termeni ESA95 (6,8% din PIB în termeni cash). Pentru a realiza această nouă țintă, Guvernul României și-a asumat angajamentul de a lua măsuri de consolidare suplimentare în valoare de 4,6% din PIB (anualizat), de adoptarea acestora fiind condiționată eliberarea celei de-a treia tranșe din împrumutul UE. Acestea au fost verificate în iulie 2010. În alte domenii de reformă a părut a se fi înregistrat progrese, care au inclus adoptarea de către Parlament a legii responsabilității fiscale, adoptarea de către Guvern a unei propuneri de reformă a sistemului de pensii, precum și semnarea contractului privind analiza funcțională a administrației publice. Conform acestor constatări și după consultarea cu Comitetul Economic și Financiar, criteriile de politică economică pentru virarea celei de-a treia tranșe din împrumutul UE au părut a fi fost îndeplinite în linii mari și a treia tranșă a fost virată în septembrie 2010.
6. Serviciile Comisiei Europene au mai efectuat o altă misiune de evaluare împreună cu experții FMI și ai Băncii Mondiale începând din 20 octombrie până pe 1 noiembrie 2010, pentru a analiza progresele înregistrate în ceea ce privește condițiile specifice atașate tranșei a patra în valoare de 1,2 miliarde euro în cadrul programului de asistență financiară UE. Pe baza informațiilor existente la data misiunii, misiunea a considerat că implementarea bugetului pe 2010 ce vizează un deficit al bugetului general consolidat de 7,3% din PIB în termeni ESA95 (6,8% din PIB în termeni cash) corespundea planificării. La data misiunii, se mențiunea totuși o incertitudine considerabilă cu privire la un număr de reforme esențiale ce prezintă o importanță majoră pentru traiectoria de consolidare fiscală convenită pentru 2011 și 2012. Concret, deși Parlamentul a adoptat legea revizuită a pensiilor pe data de 15 septembrie, legea a fost ulterior retransmisă Parlamentului de către Președinte, acesta solicitând reanalizarea unui singur articol, astfel încât acesta să prevadă majorarea vârstei de pensionare a femeilor la 63 de ani, și nu la 65 de ani, cum propusese Guvernul. Totodată, au intervenit întârzieri și în adoptarea Legii salarizării unitare care ar trebui să raționalizeze sistemul de salarizare în sectorul public și să fundamenteze un fond de salarii mai mic în anii ce vor urma, după reducerea de urgență cu 25% a salariilor aplicată în al doilea semestru al anului 2010. La data misiunii, această lege, care este esențială pentru traiectoria de consolidare fiscală deoarece ar asigura o reducere structurală a fondului de salarii în sectorul public în anii următori, nu a fost încă aprobată. De asemenea, la data misiunii părea că sectorul sănătate va acumula până la sfârșitul anului 2010 arierate substanțiale, ceea ce va impune o acțiune majoră pentru a se respecta traiectoria de consolidare fiscală (deficit al bugetului general consolidat de 4,4% din PIB pentru 2011 și sub 3% din PIB în termeni ESA pentru 2012). Pentru a asigura corespondența dintre cheltuieli și resursele bugetare disponibile, evitând deci acumularea de noi arierate pe viitor, reformele structurale în domeniul sănătății (inclusiv introducerea coplății) au devenit esențiale. Guvernul s-a angajat să întreprindă un set amplu de reforme în domeniul sănătății. Având în vedere aspectele identificate mai sus și incertitudinile rămase, Guvernul român a fost de acord că înainte de disponibilizarea celei de-a patra tranșe din împrumutul UE trebuie luate măsuri suplimentare (anexa nr. 1).
7. Modificările convenite a fi aduse criteriilor specifice de politică economică aferente disponibilizării celei de-a cincea tranșe și ultimei tranșe din programul de asistență financiară sunt prezentate în anexa la acest al treilea Memorandum suplimentar de înțelegere (al treilea Memorandum suplimentar), ce constituie al treilea addendum la Memorandumul de înțelegere. Aceste modificări au fost efectuate pentru a se ajusta condițiile puse în memorandumurile anterioare și la care se impun acțiuni suplimentare, precum și evoluția situației ce implică noi priorități de politici.
8. Articolele prevăzute în Memorandum și în primul și al doilea Memorandum suplimentar (inclusiv anexele acestora) rămân valabile și în vigoare dacă nu sunt amendate în mod explicit prin acest al treilea Memorandum suplimentar.
9. Disponibilizarea tranșelor restante din program este condiționată de implementarea de către autoritățile române a măsurilor prevăzute de acest al treilea Memorandum suplimentar. Aceste măsuri sunt total conforme cu Tratatul UE.
10. În baza îndeplinirii condițiilor din Memorandum și din al doilea Memorandum suplimentar și în urma consultării Comitetului Economic și Financiar, Comisia Europeană va decide cu privire la eliberarea tranșei a patra, în valoare de 1,2 miliarde euro, sub rezerva implementării măsurilor descrise în anexa nr. 1 (secțiunea "Acțiuni ce vor fi întreprinse înaintea virării celei de-a patra tranșe a împrumutului UE") și a semnării celui de-al treilea Memorandum suplimentar de către părți și a intrării în vigoare a acestuia.
11. Autoritățile române se angajează să se consulte cu experții Comisiei Europene înainte de a adopta măsuri noi ce ar putea avea implicații asupra obiectivelor programului. În mod special, acestea se vor consulta în timp util și vor furniza toate informațiile necesare referitoare la orice măsuri și reforme ce ar putea avea un impact asupra evoluțiilor fiscale.
12. Anexa face parte integrantă din acest al treilea Memorandum suplimentar.
13. Toate notificările legate de al treilea Memorandum suplimentar vor fi transmise în mod valabil dacă sunt trimise, în scris, la adresa:
Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare
Nr. fax.: +32 2 299 35 23
Cabinetul primului-ministru
Sectorul 1, 011791, București
Nr. fax.: +40 21 319 15 88
Pentru Ministerul Finanțelor Publice din România
Ministerul Finanțelor Publice din România
Sectorul 5, 050741 București
Nr. fax.: +40 21 312 16 30
Pentru Banca Națională a României
Banca Națională a României
Nr. fax.: +40 21 312 62 60
14. Pentru România, acest al treilea Memorandum suplimentar va intra în vigoare după parcurgerea procedurilor interne prevăzute de legislația română. Acest al treilea Memorandum suplimentar poate fi modificat cu acordul comun al părților, sub forma unui addendum. Orice astfel de addendum va constitui parte integrantă a Memorandumului și va intra în vigoare în conformitate cu aceleași proceduri ca și cele aplicabile Memorandumului.
Adoptat la Bruxelles la data de 19 ianuarie 2011 și la București la data de 12 ianuarie 2011 în 5 exemplare originale în limba engleză.
ministrul finanțelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României
Reprezentată de Comisia Europeană
membru al Comisiei Europene
Anexa 1
CRITERII SPECIFICE DE POLITICĂ ECONOMICĂ
(Modificări și completări la anexa nr. I la Memorandumul de înțelegere și la anexa nr. 1 la al doilea Memorandum suplimentar de înțelegere)
Au intervenit întârzieri în implementarea unui număr de reforme ce sunt esențiale pentru succesul programului. Ținând seama de acestea, criteriile specifice de politică economică precizate în anexa nr. I la Memorandumul de înțelegere și în anexa la primul Memorandum suplimentar de înțelegere și în anexa nr. 1 la al doilea Memorandum suplimentar de înțelegere vor fi completate cu următoarele acțiuni:
Acțiuni ce vor fi întreprinse înainte de virarea celei de-a patra tranșe din împrumutul UE
● Adoptarea de către Parlament a unui buget pe 2011 care să vizeze un deficit al bugetului general consolidat de 4,4% din PIB în termeni cash (sub 5% din PIB în termeni ESA) bazat pe premisele macroeconomice agreate și susținut de măsuri adecvate convenite în cadrul programului - care să asigure o bază solidă pentru atingerea țintei de deficit din 2012 (sub 3% din PIB în termeni ESA). În legătură cu acesta, adoptarea Strategiei bugetare pe termen mediu 2011-2013. Strategia bugetară pe termen mediu va trebui să prezinte principalele elemente de venituri și cheltuieli (în mod deosebit cheltuielile cu salariile), precum și măsurile de consolidare, în concordanță cu o traiectorie durabilă de consolidare fiscală care să permită atingerea unui deficit de 4,4% din PIB în 2011 în termeni cash (sub 5% în termeni ESA) și a unui deficit de sub 3% din PIB în 2012 în termeni ESA, în conformitate cu angajamentul asumat de autorități în contextul PDE (procedurii de deficit excesiv). Autoritățile se vor consulta cu experții Comisiei Europene cu privire la concordanța măsurilor și cifrelor înainte de a înainta Parlamentului bugetul pe anul 2011. În cadrul anvelopei bugetare vom aloca investițiilor resurse suplimentare în primul semestru al anului, astfel încât să creștem absorbția fondurilor UE. În cazul în care absorbția crește suficient, vom încerca să găsim soluții pentru a crea un spațiu fiscal mai mare pentru investiții începând cu jumătatea anului 2011. Uniunea Europeană va pune la dispoziție asistență de specialitate pentru utilizarea resurselor disponibile de la UE, Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială, inclusiv prin soluții financiare inovatoare.
● Promulgarea Legii salarizării unitare (legea-cadru și legea de implementare pentru 2011) vizând: i) introducerea unui sistem unitar de salarizare a angajaților ce lucrează în entitățile bugetare și a celor ce sunt plătiți din bugetul general consolidat al statului; și îi) limitarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public în 2011 la 39 de miliarde RON (excluzând plata contribuțiilor sociale pentru militari în valoare de 1,6 miliarde RON conform noii legi a pensiilor) și asigurarea unui control continuu al cheltuielilor cu salariile în sectorul public în anii următori, după cum se va preciza în strategia bugetară pe termen mediu. Legea salarizării unitare va asigura guvernului cadrul necesar și susținerea legală pentru menținerea cheltuielilor totale cu salariile pe traiectoria stabilită în strategia bugetară pe termen mediu. Autoritățile se vor consulta cu experții Comisiei Europene cu privire la acest aspect.
● Promulgarea legii revizuite a pensiilor convenite cu experții Comisiei Europene, ai FMI și ai Băncii Mondiale.
● Conlucrarea cu Parlamentul pentru a asigura că Ordonanța de urgență nr. 50 din 2010 îmbunătățește transparența și protejează drepturile consumatorilor asigurând în același timp stabilitatea sistemului financiar și garantând respectarea Directivei UE 48/2008/CE. Totodată, asigurarea faptului că Banca Națională a României este singura instituție autorizată să reglementeze activitățile de creditare ale băncilor.
● Execuția bugetului pe 2011 se derulează conform planificării în direcția atingerii țintei de deficit de 4,4% din PIB în termeni cash (sub 5% din PIB în termeni ESA) și asigurând o bază adecvată pentru atingerea țintei de deficit din 2012 pentru bugetul general consolidat de sub 3% din PIB (în termeni ESA).
● Implementarea prevederilor bugetare prin care se asigură că cheltuielile cu salariile în sectorul public nu depășesc 39 miliarde lei în 2011 (excluzând plata contribuțiilor sociale pentru militari în valoare de 1,6 miliarde lei, conform noii legi a pensiilor).
● Evitarea acumulării de arierate în sectorul de sănătate prin luarea de măsuri efective în vederea soluționării cauzelor care le generează.
● Problema arieratelor autorităților locale va fi analizată în continuare, în vederea îmbunătățirii la nivelul administrațiilor locale a managementului financiar, inclusiv cel al proiectelor cofinanțate de la UE, cu asistență din partea experților UE și ai Băncii Mondiale.
● Aprobarea legislației prin care se introduce un sistem de coplată a serviciilor medicale, condiționat de mijloacele financiare, elaborat în colaborare cu Banca Mondială.
B. Guvernanța fiscală și reformele fiscale structurale
● Aprobarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor Publice a unei strategii de management al datoriei pe termen mediu pentru perioada 2011-2013, care să vizeze asigurarea unui management adecvat al lichidităților (în jur de 4 luni de necesar de finanțare) și extinderea profilului maturității.
C. Reglementarea și supravegherea sectorului financiar
● Amendarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin: (i) eliminarea liniilor de creditare stand-by de la bănci; (îi) introducerea unei clauze de incompatibilitate conform căreia niciunul dintre membrii consiliului sau dintre angajații instituțiilor de credit nu sunt reprezentați în consiliul de administrație al FGD. Legislația amendată ar trebui să între în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2010.
● Având în vedere dificultățile asociate executării garanțiilor colaterale și deteriorării permanente a calității activelor, autoritățile vor continua să mențină actualul cadru prudențial de reglementare privind constituirea de provizioane.
● Menținerea disciplinei de creditare și evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie semnificativ la sporirea stabilității financiare și la crearea condițiilor favorabile de revigorare a activității de creditare. Așadar, autoritățile se vor abține de la promovarea de inițiative legislative (cum ar fi legea privind insolvența personală) ce subminează disciplina creditării.
● Efectuarea amendamentelor legislative necesare menite să clarifice regimul de despăgubire a creditorilor băncilor plasate sub administrare specială pentru a asigura implementarea cu eficacitate a legislației recent amendate privind lichidarea instituțiilor de credit cu probleme financiare. Această legislație ar trebui să între în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2010.
● Promulgarea Legii privind independența autorităților de reglementare din sectorul financiar nebancar până la finele lunii decembrie 2010.
● Fiecare dintre cele 10 întreprinderi de stat cu cele mai mari pierderi să transmită până la mijlocul lunii ianuarie 2011 planuri concrete și cu termene stabilite de reducere a arieratelor. Planurile ar trebui să implice în mod evident reduceri ale cheltuielilor de exploatare, inclusiv ale cheltuielilor de personal, majorarea tarifelor și, dacă este cazul, reforme structurale ale modelului economic.
● Semnarea până la mijlocul lunii decembrie 2010 a unui acord multianual de performanță între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și agențiile de implementare. Acordul trebuie să țină cont și să fie armonizat cu cadrul bugetar pe termen mediu al Guvernului. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se va consulta cu serviciile Comisiei în legătură cu documentația ce va trebui utilizată.
● Finalizarea celei de-a doua faze a analizei funcționale a administrației publice din România până la finele lunii aprilie 2011. Evaluarea până la finele lunii aprilie 2011 a progresului înregistrat cu implementarea de către Guvern a planului de acțiune bazat pe rezultatele primei faze a analizei funcționale.
● Pregătirea măsurilor de îmbunătățire a absorbției fondurilor UE.