Anexa 2

PROGRAMUL DE GUVERNARE

2013-2016

Acest program apare într-un moment istoric și se bazează pe conlucrarea mai multor forțe politice, în scopul realizării unei Românii puternice. Soluția pe care o susținem este aceea de a întări instituțiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine și bun-simț. O Românie puternică are ca scop relansarea economiei și susținerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate socială și sprijin pentru românii afectați de criză, înseamnă instituții corecte și drepte, înseamnă un stat puternic, cu șanse în lumea care se schimbă sub ochii noștri.

Elaborarea prezentului program de guvernare a ținut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluție a României pentru următorii patru ani. Este vorba despre situația economică dificilă din Uniunea Europeană - cel mai important partener comercial al nostru - despre așteptările populației și votul categoric exprimat pe 9 decembrie, despre angajamentele pe care România și le-a asumat în fața partenerilor săi europeni și euroatlantici, precum și despre realitatea economică și socială din țară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetățenilor, dar și obiectivelor pe termen mediu și lung ale societății românești.

Evaluarea obiectivă a realității economice și sociale din țară relevă că România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deși se confruntă în continuare cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte din nedreptățile comise de guvernările PDL au fost reparate, rezolvarea dezechilibrelor sociale a fost țintită în mod direct în ultimele șapte luni, guvernarea a devenit mult mai preocupată de problemele reale ale populației, iar mediul economic a primit semnale favorabile din partea Guvernului. Totuși, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată și-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 și până în primăvara lui 2012 necesită o acțiune susținută, de lungă durată.

În acest context, Guvernul își propune să continue lucrurile bune începute în ultimele șapte luni. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă și relansarea economică, între economic și social, între nevoia unui stat puternic și reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației.

Programul de guvernare reflectă și în același timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudența macroeconomică și responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunități egale și protecție împotriva nedreptății și discriminării, combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă și șanse egale pentru cei din mediul rural; principiul flexicurității, ce asigură convergența între legislația muncii, politicile active de ocupare și bunăstarea socială a unei forțe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart România de țările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea soluțiilor europene; principiul protejării și încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuințe decente, la educație și sănătate de calitate, la infrastructuri și comunicații moderne, la mediu sănătos, la timp liber.

Acest program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat puternic și va fi susținut de o strategie națională de dezvoltare pe termen mediu și lung. El nu se reduce la obiective și măsuri sectoriale, ci conține un proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea și să repună instituțiile statului pe noi baze contractuale. Propunem așadar o bună guvernare, care să redea românilor speranța, demnitatea și mândria de a trăi în țara lor.

Pentru a întări instituțiile statului, pentru a crește eficiența lor funcțională și a reface relația cu cetățenii este esențial ca sistemul instituțional să între cu prioritate într-un proces de reconfigurare. Revizuirea Constituției este un demers ce nu poate fi amânat. Obiectivul revizuirii constituționale constă în (re)câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, prin garantarea unui comportament predictibil și stabil al puterii instituționalizate. Miza acestui demers constă în consolidarea democrației românești. Legea fundamentală ar trebui să clarifice atribuțiile și raporturile dintre principalele autorități publice și, foarte important, să realizeze funcția integratoare. Raportarea la Constituție și la valorile sale trebuie să devină liantul care unește cetățenii români în cadrul statului. De asemenea, din procesul de regândire a arhitecturii instituționale nu poate să lipsească legislația electorală. Armonizarea actelor normative în materie și integrarea lor în cadrul unui Cod electoral, expresie a unei abordări consensuale la nivelul clasei politice și a consultării cu societatea civilă reprezintă unul dintre obiectivele majore ale guvernării. Este important ca legea electorală să genereze predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurând un cadru unitar de competiție pentru partidele politice.

Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susținerea mediului economic și imperativul protecției și solidarității sociale este unul dintre fundamentele programului de guvernare. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai multă justiție socială și că poate oferi o direcție de evoluție spre dezvoltarea durabilă.

Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul program de guvernare este cel al respectului fațăde opoziție. Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziție închegată și activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate. România nu poate continua pe linia conflictului și a dezbinării. O guvernare responsabilă promovează dialogul, construcția și stabilitatea.

De asemenea, dialogul cu opoziția va fi dublat de dialogul social. Transparența și deschiderea spre partenerii sociali și consultarea societății civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susținere a inițiativelor și măsurilor Guvernului, întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparență, responsabilitate, participare cetățenească.

Plecând de la câteva principii, pe care le-am susținut și în ultimele 7 luni, dar și în perioada de campanie electorală, guvernarea 2013-2016 va începe construcția unei Românii puternice, care să însemne prosperitate, bunăstare și corectitudine.

● Respectăm regulile statului de drept și drepturile individuale, așa cum sunt ele prevăzute în Constituție. Guvernarea este promotorul legalității.

● Respectăm angajamentele asumate cu partenerii externi ai României - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială - urmărind obținerea unei creșteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populației, prin implementarea reformelor structurale care să permită creșterea competitivității economiei românești.

● Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică și coeziune socială. Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare fiscală.

● Considerăm că îmbunătățirea semnificativă și imediată a gradului de absorbție a fondurilor structurale reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea creșterii economice sustenabile și limitarea datoriei externe.

● Sprijinim libertatea economică, inițiativa privată și competiția corectă, căi eficiente de combatere a sărăciei.

● Garantăm proprietatea și sprijinim acumularea corectă de capital.

● Banii publici trebuie folosiți eficient, avuția națională trebuie protejată și declarăm război evaziunii fiscale.

● Accelerarea reformelor structurale și mobilizarea rezervelor interne mari de eficiență vor ajuta economia românească să-și fructifice potențialul de creștere economică.

● Susținem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei românești și a unei agriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile și bine plătite.

● Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber și egal la educație și la sănătate și care să asigure cetățenilor români o viață demnă.

● Spunem oamenilor adevărul și lucrăm împreună.

● Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranța și încrederea.

● Construim o guvernare axată pe transparență, competență și cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesioniști și competență.

● Nu vom putea continua fără o reformare politică. Aceasta înseamnă o Constituție îmbunătățită, un Parlament legitim și credibil.

● România trebuie să-și recapete locul demn pe care îl merită între statele lumii, ca partener respectat în Uniunea Europeană.

Acest program este creat pentru o construcție pe minimum 4 ani, o construcție puternică, progresistă, de viitor, bazată pe valorile libertății, corectitudinii, dreptății și responsabilității. În ultimele 7 luni ne-am ținut de cuvânt. Am început să reparăm nedreptățile și vom continua să lucrăm pentru a construi o Românie puternică.

REALIZĂRILE GUVERNĂRII: MAI-NOIEMBRIE 2012

Guvernul USL a reușit în mandatul mai-noiembrie 2012 mai mult decât stabilitate și predictibilitate. A arătat că în România se poate realiza o consolidare fiscală echitabilă, sustenabilă. A continuat ajustarea fiscală, fără a tăia din veniturile oamenilor. Dimpotrivă, a reușit să corecteze greșeli din trecut.

Guvernul USL a reușit continuarea ajustării fiscale, găsind concomitent soluții de relansare a economiei. Guvernul USL a reușit să securizeze economia, respectând toate țintele convenite cu FMI și CE, consolidând stocul tampon din Trezorerie la 4 luni de acoperire a cheltuielilor curente. Încrederea ridicată a investitorilor interni și externi se vede în reducerea randamentelor la emisiunile interne și externe de obligațiuni.

Deși a trebuit să rezolve multe dintre problemele rămase necorectate de fostele guverne (nemulțumirile legate de tăierile de venituri, risipa și jaful din bugetul public, energie și altele, "bomba" unor cheltuieli ridicate cu dobânzile după guvernarea pe datorie din ultimii ani etc.), Guvernul USL a reușit să realizeze un compromis corect între austeritate și relansare economică, între economic și social, între nevoia unui stat puternic și reducerea risipei.

Ce am promis și ce am făcut

REPARAREA NEDREPTĂȚILOR SOCIALE. Am promis corectarea unor inechități sociale. Am adoptat OUG nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8% începând cu luna iunie a.c. și cu 7,4% începând cu luna decembrie a.c., în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din iunie 2010. Am aprobat OUG nr. 19 din mai 2012 având ca obiectiv restituirea sumelor reținute pensionarilor în mod necuvenit, așa cum a stabilit Curtea Constituțională, de la data de 1 ianuarie 2011 și până la 30 aprilie 2012 și stoparea taxării cu 5,5% pentru fondul de sănătate a pensiilor, care a făcut obiectul deciziei Curții Constituționale.

GESTIONAREA EFICIENTĂ A BANILOR PUBLICI. Am promis gestionarea eficientă a banului public. Am emis OUG nr. 26 din mai 2012, prin care s-au redus substanțial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente și inoportune, prin: reducerea cu 30% a cheltuielilor de protocol și a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II 2012 față de semestrul II 2011; interzicerea achiziționării de servicii juridice și de consultanță de către organele centrale și locale ale statului, în condițiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; interzicerea achiziționării studiilor de fezabilitate pentru obiective de investiții care nu au asigurată finanțarea; limitarea substanțială a achiziționării de tipărituri și altor bunuri cu caracter de protocol; limitarea numărului de angajați din sectorul public care pot face parte din delegații în străinătate.

REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE. Am promis zero toleranță în fața evaziunii fiscale. Prin OUG nr. 24 din 2012 pentru modificarea și completarea legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale s-au decis următoarele: introducerea obligației marcării păcurii și altor produse energetice asimilate acesteia din punctul de vedere al accizelor - măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, și-a arătat roadele, deoarece în perioada august-septembrie 2012 încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI. Am promis relaxarea constrângerilor pentru mediul de afaceri. Am majorat plafonul de scutire la plata TVA de la 35.000 euro la 65.000 euro, cu aplicare de la 1 iulie 2012, ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la nivelul micilor întreprinzători. Am asigurat un tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creanțelor neperformante, cu efecte favorabile în privința relansării creditării. Am acordat dreptul recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii și divizării firmelor.

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR CU FINANȚATORII INTERNAȚIONALI. România a îndeplinit toate angajamentele convenite cu creditorii internaționali, aprobarea scrisorilor de intenție făcându-se fără probleme, de fiecare dată. România își va respecta ținta principală a acordului preventiv - reducerea deficitului bugetar efectiv de la 4,1% din PIB în 2011 la 2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural - redus de la 3% din PIB în 2011 la 0,9% din PIB estimat pentru 2012. Această reducere substanțială a deficitului, chiar într-un an electoral, este o performanță remarcabilă, care asigură credibilitate și predictibilitate politicii economice a Guvernului și finanțarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar și a celui extern.

RENUNȚAREA LA MODELUL BAZAT PE ÎNDATORARE. Nevoia de finanțare brută a României va scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. Ungaria va avea în 2013 o nevoie de finanțare brută de 20,5% din PIB, iar Polonia, de 9,9% din PIB. Aceasta înseamnă crearea de spațiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei și fonduri mai mari pentru educație, sănătate, agricultură, infrastructură etc.

CREȘTEREA ÎNCREDERII INVESTITORILOR. Încrederea investitorilor de pe piețele internaționale este mai mare acum decât la preluarea primului mandat al guvernării USL, în mai. Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS) a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% comparativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut, în prezent, cu circa 40 puncte de bază față de cel al Ungariei și cu aproximativ 30 puncte de bază față de cel al Croației.

SCĂDEREA COSTURILOR DE FINANȚARE. Costul finanțării trezoreriei pe piața internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. La începutul lunii septembrie a.c., la o solicitare de euroobligațiuni însumând 750 milioane euro investitorii străini au oferit 3,5 miliarde euro, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadență de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15 pp comparativ cu emisiunea similară din septembrie 2011, în condițiile în care aceasta avea o scadență mai scurtă, de doar 5 ani. Pe 21.10.2012, Guvernul USL a înregistrat un important succes pe piața internă de capital, reușind să vândă obligațiuni de stat în euro, pe termen de 2,8 ani, în sumă de 421,5 milioane euro (față de 150 milioane euro solicitate), la un cost mediu de numai 3,76%. Creșterea încrederii piețelor de capital în Guvernul Ponta față de cele precedente ale PDL este demonstrată, în mod evident, de faptul că la o scadență relativ similară (3 ani), în mai 2011, Executivul de atunci s-a împrumutat, tot de pe piața internă, la un cost mediu de 4,89%, respectiv cu 1,13 pp mai mult decât a reușit ieri actualul executiv. În data de 31 octombrie 2012, România a atras cu succes, prin Ministerul Finanțelor Publice, o sumă de 1,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de capital, în urma unei emisiuni de obligațiuni de stat denominate în euro. Costul mediu la care s-a reușit operațiunea, respectiv 5,04%, reprezintă minimul istoric al emisiunilor suverane realizate de România. În același timp, scadența împrumutului a fost extinsă la șapte ani, cu doi ani mai mult decât cea aferentă finanțărilor externe precedente.

MENȚINEREA ȘI CONSOLIDAREA BUFFERELOR INTERNE ȘI EXTERNE. Rezerva financiară a Trezoreriei Statului (bufferul valutar) creată în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanțare a deficitului și datoriei publice pentru circa 4 luni se află în parametrii conveniți. În prezent, soldul bufferului este de 4,787 mld. euro, respectiv cu 14% mai mare față de 8 mai 2012.

România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 mld. euro, sumă la care Guvernul USL nu își propune să apeleze, deoarece, așa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea pieței financiare interne și internaționale, ce îi asigură finanțarea necesară.

FINANȚAREA SUSTENABILĂ A DEFICITULUI DE CONT CURENT. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiții străine directe la finele mandatului Guvernului precedent era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august același indicator se situează la 30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătățiri de 3,6 ori.

ACCELERAREA RITMULUI REFORMELOR STRUCTURALE. Am realizat reforme structurale la nivelul companiilor de stat. Am privatizat/suntem în curs de privatizare integrală sau a unor pachete minoritare de acțiuni la unele societăți cu capital de stat din domeniile energie, transport, precum și la Poșta Română. Am implementat procedurile de liberalizare graduală a prețurilor la gaze naturale și energie electrică (angajament al Guvernului Boc în fața creditorilor externi). Vom aplica o politică transparentă și clară privind subvenționarea consumatorilor vulnerabili, finanțată prin impunerea unei taxe pe veniturile excepționale ale companiilor din energie. Am restructurat "Hidroelectrica", în scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care îl conferă potențialul societății, începându-se prin anularea contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către "băieții deștepți". Am parcurs toate procedurile legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acțiuni la "Transgaz", demers care se află în faza finală de realizare. Am oferit spre privatizare pachetul majoritar de acțiuni al societății "Oltchim", angajament asumat în fața partenerilor externi încă din iunie 2011 de guvernul din acea perioadă care și-a asumat vânzarea societății până la finalul anului 2011. Guvernul Ponta a plătit salariile restante la "Oltchim" și a repornit combinatul. În plus, se pregătește o nouă procedură de privatizare.

Am finalizat procedurile de selectare și numire a managementului privat la un prim grup de societăți comerciale aparținând statului, dintre care la "Tarom" au fost desemnați deja managerii privați. Am eficientizat astfel companiile de stat cuprinse în acest program. Am eliminat din pierderile unor companii de stat și am crescut profitabilitatea altora dintre aceste societăți.

STIMULAREA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT PRIN MĂSURI FISCALE. Măsuri legiferate care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013:

● Introducerea TVA la încasare pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2.250.000 lei. Beneficiari - aproximativ 430.000 de plătitori de TVA, care reprezintă aproximativ 92% din numărul total al plătitorilor de TVA.

● Simplificarea declarării și plata impozitului pe câștigurile de capital prin renunțarea la declararea trimestrială și efectuarea de plăți anticipate trimestriale în favoarea declarării și plății anuale. Măsura are ca scop simplificarea administrării impozitului pe venit și încurajarea dezvoltării pieței de capital.

● Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE referitoare la emiterea facturilor, care va oferi contribuabililor securitate juridică în ceea ce privește obligațiile de facturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informațiile cuprinse în facturi și termenul-limită de emitere a facturilor în cazul tranzacțiilor transfrontaliere.

POLITICA MACROECONOMICĂ

Măsurile de corecție macroeconomică alese în perioada 2010-2011 pentru reducerea deficitului bugetar au fost inadecvate, întrucât au afectat toată populația, și în special populația cu venituri reduse, au crescut inegalitatea socială, au alimentat inflația. Mai mult, a fost subestimată importanța absorbției fondurilor europene ca instrument de contracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fi protejat printr-o absorbție de fonduri structurale și de coeziune de 1,5%-2% din PIB-ul anual.

Guvernul USL instalat în luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetară de la 5,6% din PIB deficit bugetar în 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3% din PIB în 2012, ceea ce este o ajustare remarcabilă cu atât mai mult cu cât a fost realizată într-un an electoral. La sfârșitul acestui an, datorită în principal acestui efort de consolidare, România are șanse foarte mari de a ieși din procedura de deficit excesiv.

Angajamentele cu partenerii internaționali au fost menținute, dar au fost implementate măsuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenți. Pe partea de cheltuieli bugetare Guvernul USL a operat două rațiuni fundamentale legate de creșterea eficienței acestora: diminuarea risipei, care trebuie să fie un obiectiv permanent al execuției bugetare, și, decurgând din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordin social. Astfel s-a redus alocarea defectuoasă a banului public, fiind economisite resurse pentru reîntregirea salariilor și returnarea CAS-ului reținut pensionarilor.

Provocările de politică macroeconomică se mențin însă în anii următori ca efect al constrângerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, și al unui mediu internațional neprietenos, al persistenței crizei din zona euro, pe de altă parte. Este nevoie, în acest context, de un mix potrivit de politică macroeconomică, format din:

- reforme structurale care să favorizeze procesul investițional ca factor determinant al creșterii economice. Prioritare sunt reformele în administrarea companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, în managementul cheltuielilor publice, în educație și sănătate;

- îmbunătățirea substanțială a ratei de absorbție a fondurilor structurale, cea mai ieftină sursă de finanțare externă și un instrument de protejare a nivelului cheltuielilor publice, în condițiile creșterii efectului de antrenare a acestora;

- continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară pe cele două trasee. Pe partea de venituri, urmărim creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor prin combaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmărim în continuare creșterea eficienței acestora;

- creșterea ocupării prin măsuri active de creare de noi locuri de muncă și de stimulare a dezvoltării mediului de afaceri;

- menținerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public;

- un management prudent al datoriei publice;

- fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomice (monetare, valutare, fiscal-bugetare) care să prevină derapaje, dezechilibre mari.

Accelerarea reformelor structurale și mobilizarea rezervelor interne mari de eficiență vor ajuta economia româneasca să-și fructifice potențialul de creștere economică, estimat la 3% pe an.

Guvernul României va urmări ca acest deziderat să fie atins prin politici care să țină seamă de nevoia de a concilia eficiența economică și dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o realitate socială măcinată de inechități.

Politica macroeconomică internă nu poate fi disociată de guvernanța economică în Uniunea Europeană. România va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice europene. România își menține obiectivul de aderare la zona euro, fiind preocupată de convergență reală ca o condiție necesară atingerii acestei ținte.

AGRICULTURĂ

Agricultura și dezvoltarea satului românesc sunt priorități absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situației în sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse și ca urmare a divizării în milioane de exploatații de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne și care cu greu se aliniază cerințelor pieței și unei agriculturi moderne, performante.

În acest mandat ne propunem să fructificăm potențialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale.

Ne propunem ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor.

Se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a-i permite să asigure hrană necesară întregii populații, recâștigarea pieței interne, un nivel de trai decent pentru fermieri, reducerea importurilor și creșterea exporturilor de produse agroalimentare.

Guvernul USL consideră fundamentală reducerea decalajelor dintre mediul rural din România și cel din statele membre din vestul Europei.

Creșterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă și asigurarea accesului la serviciile de sănătate și educație publică reprezintă obiective fundamentale ale Guvernului Uniunii Social Liberale.

Direcții de acțiune

Dezvoltarea agriculturii și a satului românesc

● Creșterea competitivității agriculturii românești pentru a face față concurenței pe piața europeană și internațională; creșterea productivității agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare și creșterea exporturilor, în special de produse finite

● Dezvoltarea sistemului de irigații, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret - Bărăgan) și reabilitarea sistemului de îmbunătățiri funciare

● Stabilirea filierelor pe produse, altfel multe produse de calitate nu vor ajunge pe piață sau se vor vinde la prețuri derizorii

● Revizuirea sistemului de impozitare și combaterea evaziunii; pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu condiția asigurării spațiului fiscal necesar

● Încurajarea agriculturii de nișă (de exemplu, agricultura ecologică și produse tradiționale)

● Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor

● Crearea platformelor de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a legumelor și fructelor, precum și funcționarea corectă a piețelor acestora

● Stabilirea fondului de creditare agricolă și a celui mutual în agricultură

● Identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea rolului economic al organizațiilor asociative din agricultură

● Reforma în domeniul cercetării și inovării în agricultură; elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2014-2020, care să fie în concordanță cu prevederile viitorului PAC

● Adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor și reducerea numărului de ferme și exploatații

● Revigorarea și dezvoltarea zonei montane

● Identificarea de noi măsuri de susținere a tinerilor fermieri

● Adoptarea de măsuri pentru stabilirea unei piețe funciare funcționale și înființarea unei scheme de creditare pentru achiziția de terenuri

Fonduri europene

● Accelerarea absorbției fondurilor europene. Este esențial că România să reducă la minimum sumele ce vor fi dezangajate în final.

● Negocierea unui buget european cât mai mare pentru agricultură și dezvoltarea rurală în perioada 2014-2020

● Pregătirea și negocierea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020; viitorul program va asigura identificarea priorităților reale ale mediului rural românesc și concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar.

● Întreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru creșterea plăților directe, astfel încât să se reducă decalajul față de statele membre vecine, dar și să conducă la creșterea competitivității fermierilor români în ansamblul Uniunii Europene.

Acte normative

● Simplificarea legislației și procedurilor - aceasta este o necesitate obiectivă, având în vedere că legislația europeană agricolă este deja foarte complexă, iar România de obicei o complică și mai mult.

● Un dialog mai bun și consistent cu organizațiile producătorilor, procesatorilor și comercianților în procesul de adoptare a legislației din domeniu

Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și instituțiilor din subordine

Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fără o reformă importantă în domeniul administrației românești.

● Introducerea managementului modern în structura ministerului

● Îmbunătățirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de e-guvernare)

● Realizarea unei proiecții bugetare a MADR, pentru o perioadă de minimum trei ani și cu perspectivă aferentă perioadei 2014-2020. Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de finanțare ale sectorului, astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului.

● Eficientizarea activității agențiilor prin comasarea acestora

● Asigurarea de personal suficient, bine pregătit și remunerat corespunzător

● Implicarea treptată a organizațiilor profesionale reprezentative în derularea plăților, ca o măsură de responsabilizare a acestora

Camerele agricole

● Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru fermieri și tineri întreprinzători în mediul rural%0D

● Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să își poată asigura autofinanțarea

● Îndeplinirea rolului camerelor agricole, așa cum sunt definite acestea, pentru a îndeplini cerințele la nivel național și european

Toate aceste deziderate se vor realiza prin:

● întărirea capacității instituționale;

● utilizarea eficientă a resurselor naturale;

● formarea și educația profesională continuă;

● întărirea capacității de prognoză, cu estimarea corectă a evoluțiilor sectorului agricol;

● dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu;

● emiterea de avize științifice consultative după caz.

Viitorul agriculturii și al satului românesc

● Readucerea agriculturii pe locul dat de potențialul și tradiția ei

● Asocierea în agricultură va atinge nivelul necesar promovării unei agriculturi performante, bazate pe cererea pieței europene și internaționale.

● Dezvoltarea zootehniei și creșterea ponderii acesteia în totalul producției agricole sunt prioritare.

● Promovăm și susținem produsele ecologice și tradiționale românești.

● MADR va avea o structură administrativă funcțională și depolitizată.

● Agricultorii vor fi informați și pregătiți profesional prin programe dedicate în PNDR.

● Organizațiile patronale vor juca un rol mai important în luarea deciziilor în agricultură.

● Creșterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole

● Creșterea suprafețelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice.

● România poate deveni din piață de desfacere un jucător pe piața internațională.

● Procedurile de acordare a fondurilor agricole europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor.

● Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului românesc.

APĂRARE

Politica de apărare a Guvernului României în perioada 2013-2016 va asigura elementele de continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE și a parteneriatelor strategice, în mod deosebit Parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera condițiile creșterii capacității operaționale a forțelor și va asigura implementarea unui model de management al resurselor umane care să permită dezvoltarea motivării profesionale și evoluția în carieră.

Direcții de acțiune:

● Continuarea participării la operațiile internaționale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO și UE

● Îndeplinirea responsabilităților ce decurg din calitatea de membru NATO și UE pentru asigurarea capabilităților necesare îndeplinirii nivelului de ambiție politico-militar al celor două organizații

● Angajarea activă la proiectele din cadrul inițiativelor "Smart Defence/NATO" și "Pooling and Sharing/UE"

● Îndeplinirea obligațiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011 privind amplasarea unor elemente ale Scutului Antirachetă al SUA/NATO pe teritoriul României

● Creșterea contribuției la asigurarea securității și stabilității regionale

● Participarea activă la procesele decizionale în cadrul Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene

● Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării, managementului carierei militare, salarizării și sistemului de pensii ocupaționale pentru militari

● Elaborarea documentelor de planificare conform legii, Cartei Albe a Apărării și Strategiei Militare a României, printr-o revizuire strategică a apărării

● Revizuirea structurii de conducere a ministerului

● Creșterea calității vieții personalului Armatei României, în acord cu realitățile economice și sociale interne și cu statutul de stat membru NATO și UE, concomitent cu sporirea atractivității profesiei militare

● Reorganizarea sistemului medical propriu în corelare cu nevoile operaționale și sistemul național de sănătate

● Modernizarea sistemului de învățământ militar

● Restabilirea capacității operaționale a Armatei României, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri de forțe și optimizarea actului decizional în baza unui plan multianual de refacere și consolidare a capacității operaționale a Armatei României

● Creșterea alocațiilor bugetare pentru apărare în vederea realizării capacității operaționale și sustenabile

● Reanalizarea programelor de achiziții și înzestrare în raport cu resursele financiare la dispoziție și nevoile operaționale

● Realizarea graduală a capacității de apărare aeriană prin programul "Avion multirol"

● Eficientizarea administrării patrimoniului ministerului

● Clarificarea situației Regiei Autonome Compania Română de Aviație "Romavia"

● Stimularea producției interne a industriei de apărare autohtone, conform cerințelor Armatei și standardelor NATO și UE.

APE ȘI PĂDURI

Politicile în domeniul apelor și pădurilor vor urmări gestionarea durabilă și eficientă a resurselor naturale în scopul creșterii beneficiilor economice ale populației, fără periclitarea dreptului constituțional la un mediu sănătos, asigurarea unui management durabil al apelor, inclusiv prevenirea riscului și diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor și asigurarea unui management durabil al pădurilor și al faunei cinegetice.

Direcții de acțiune

Managementul resurselor de apă și al riscului la inundații

● Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, protecția împotriva inundațiilor, asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protecția surselor de apă, îmbunătățirea calității apei până la atingerea stării bune a apelor și perfecționarea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor și reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei și hidrologiei

● Integrarea elementelor de protecție a apelor în politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, în particular politica agricolă comună, energia și schimbările climatice

● Îmbunătățirea infrastructurii de gospodărire a resurselor de apă, pe bazine hidrografice, în scopul asigurării, în condiții de siguranță, a cerințelor de apă pentru populație, irigații, industrie, zootehnie

● Reducerea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice, prin îmbunătățirea capacității de răspuns la nivel central, regional și local în situații de urgență generate de inundații ori secetă, prin concentrarea acțiunilor în special în zonele în care cetățenii sunt deosebit de vulnerabili și/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte

● Satisfacerea cerințelor Directivei-cadru privind apa a Uniunii Europene, în vederea atingerii stării ecologice bune a apelor

● Realizarea proiectelor de investiții de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare ape uzate orășenești în scopul implementării directivelor europene în domeniul apelor, în vederea respectării angajamentelor europene și internaționale în acest domeniu

● Implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, în scopul prevenirii și diminuării riscului la inundații al populației și al creșterii gradului de siguranță a cetățenilor și a bunurilor

● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundațiilor și al secetei hidrologice

● Îmbunătățirea prognozelor, creșterea timpilor de reacție a autorităților implicate, precum și îmbunătățirea exploatării coordonate a acumulărilor.

Administrarea sistemului național de meteorologie

● Îmbunătățirea prognozelor, integrarea acestora cu prognozele hidrologice în scopul cunoașterii și prognozării unor fenomene complexe și conjugate, precum și eficientizarea fluxului informațional către populație și factori de decizie, la nivel central și local

● Asigurarea monitorizării meteorologice și hidrologice în scopul asigurării protecției vieții și a bunurilor materiale

● Emiterea de prognoze, atenționări și avertizări, precum și prognoze, atenționări și avertizări integrate hidrometeorologice, în vederea informării populației și a factorilor de decizie, pentru prevenirea și/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase.

Protecția și gestionarea durabilă a pădurilor și faunei cinegetice

Gestionarea durabilă a pădurilor și faunei cinegetice, în scopul creșterii contribuției acestora la îmbunătățirea calității vieții și asigurarea dezvoltării durabile, creșterea potențialului economic și ecologic al pădurilor, intensificarea eforturilor de protecție a pădurilor printr-o administrare adecvată, precum și îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniile silvic și cinegetic.

● Aprobarea unei strategii forestiere naționale și revizuirea Programului forestier național în scopul unui management durabil al pădurii

● Elaborarea unui program național de împădurire care să aibă ca principal obiectiv creșterea suprafețelor împădurite ca suport al adaptării la efectele schimbărilor climatice (stabilizare terenuri, îmbunătățirea ciclului apei în natură, combaterea deșertificării, creșterea capacității de absorbție a emisiilor de gaze cu efect de seră)

● Întocmirea unui inventar forestier național în scopul unei bune cunoașteri a resurselor silvice și crearea cadrului necesar în vederea realizării lucrărilor de cadastru pentru Fondul forestier național

● Realizarea lucrărilor de amenajare complexă a bazinelor hidrografice torențiale, precum și împădurirea terenurilor degradate și crearea de perdele forestiere

● Dezvoltarea rețelei de accesibilizare a Fondului forestier național

● Promovarea certificării forestiere în Fondul forestier național în scopul creșterii potențialului economic și ecologic al pădurilor

● Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor pădurii

● Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice

● Promovarea utilizării și valorificării produselor secundare și a serviciilor oferite de ecosistemele forestiere

Piscicultura

● Activități durabile de pescuit, precum și acvacultura competitivă economic, cu respectarea principiilor ecologice

● Dezvoltarea infrastructurii în vederea eficientizării economice a pescuitului comercial

● Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii, cu scopul creșterii aportului acestei activități la circuitul economic și al scăderii presiunii exercitate de cererea de produse pescărești pe resursa piscicolă naturală

BUGET

● Un ritm mediu anual de creștere economică de 3% în perioada 2013-2016

● Menținerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016, respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht

● Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014 și menținerea la acest nivel în 2015 și 2016

● Menținerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht

● Realizarea unei Strategii de management al datoriei publice după model polonez, transpusă prin lege, care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depășirii unor praguri ale datoriei

● Realizarea tuturor pașilor necesari pentru trecerea, odată cu bugetul anului 2014, la programare bugetară multianuală conform bunelor practici internaționale în domeniu

● Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) și vom respecta prevederile acestora

● Gestionarea finanțelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparență, reguli și proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât și la nivel local.

COMUNICAȚII

Deoarece scopul principal al integrării tehnologiilor digitale în economia și societatea româneasca este de a stimula inovația și creșterea economică, îmbunătățind în același timp calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor, principale obiectivele ale programului de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016 vizează implementarea prevederilor europene cu privire la agenda digitală, alinierea la cadrul legislativ cu privire la comunicații în bandă largă, accesul la informații publice, identitate electronică, protecția datelor cu caracter personal, precum și implementarea soluțiilor de interoperabilitate în conformitate cu cadrul european.

Adoptarea și implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informației și comunicațiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea și punerea în practică a Strategiei naționale privind agenda digitală pentru România. Această viziune strategică națională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale și a planurilor naționale specifice priorităților de dezvoltare în domeniu. O astfel de abordare asigură o coordonare unitară a celor șapte piloni cuprinși în Strategia europeană agenda digitală pentru Europa. În acest scop se va institui un mecanism de coordonare și monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea între diferitele politici și strategii sectoriale propuse în cadrul agendei digitale.

Pentru monitorizarea și evaluarea efectelor măsurilor prevăzute în strategie și pentru îmbunătățirea sau corectarea acesteia se va institui un dialog periodic cu reprezentanții societății civile și ai mediului de afaceri.

În vederea asigurării dreptului la informare nediscriminatorie a cetățenilor se va asigura cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitală terestră, precum și implementarea unui proiect-pilot pentru transmiterea programelor naționale de televiziune în format digital.

Pentru liberalizarea serviciilor poștale, a serviciului universal poștal și modernizarea serviciilor CN Poșta Română se va asigura cadrul legal adecvat.

Direcții de acțiune

e-Guvernare, interoperabilitate, cloud computing, media sociale

e-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizațiilor și proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetățenilor, mediului de afaceri și organizațiilor publice să-și atingă obiectivele mai ușor, mai rapid și la un cost mai mic. Asigurarea interoperabilității sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de servicii publice electronice prin guvernanță și procese adecvate, în conformitate cu politicile și obiectivele Uniunii Europene și prin schimb securizat de informații.

● Realizarea interoperabilității la nivel național, coordonată cu UE, pentru eficientizarea activităților publice în sensul orientării pe servicii electronice și centrate pe evenimentele din viața unui cetățean

● Susținerea unei sistem de coordonare instituțional care să asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, așa cum este agreat la nivel european din punct de vedere strategic și organizațional

● Susținerea cooperării dintre instituțiile publice pentru aliniere și interconectare în vederea realizării și implementării serviciilor publice transeuropene

● Implementarea unui sistem centralizat de autentificare și identificare unică a utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digitală etc.)

● Implementarea tehnologiilor de tip cloud la nivelul instituțiilor publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile și dinamice care să ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va îmbina un concept particular al unui cloud hibrid - o zonă de cloud public destinată relației cu cetățenii în contextul e-Guvernării (eficientizează costurile de dezvoltare e-Gov) și o zonă senzitivă de could privat destinată interoperabilității organizațiilor guvernamentale

● Implementarea monitorizării serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ și a normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud și implementarea măsurilor de evaluare a vulnerabilităților și a testelor de penetrare pentru arhitecturile de cloud computing

● Aplicarea inițiativei europene Open Data - punerea la dispoziția publicului de date accesibile, reutilizabile și redistribuibile în mod liber, fără a ține cont de restricții de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data) printr-un portal de tip open-data guvernamental

● Promovarea și aplicarea tehnologiilor de procesare inovativă a sistemelor de tip big data pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor și pentru a facilita analiza informațiilor din administrația publică

● Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de platforme electronice pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administrației publice centrale, regionale și locale

● Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu și a reglementărilor naționale și europene privind protecția datelor cu caracter personal, precum și auditarea periodică (anuală) a acestora reprezintă un prim pas în sporirea încrederii cetățenilor în sistemele de guvernare electronic.

● Revizuirea legislației în domeniu privind identificarea electronică, semnătura electronică, marca temporală și utilizarea documentelor în formă electronică

● Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalității informatice și de creștere a încrederii cetățenilor în utilizarea tehnologiei informației

● Promovarea și implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor și serviciilor electronice participative la inițiative publice sau guvernamentale pentru persoane și mediul de afaceri

● Stimularea cetățenilor în sensul generării de conținut digital relevant pentru România și contribuției în medii digitale colaborative (România on-line)

● Eficientizarea activității centrelor de date și dezastru, servicii informatice și suport pentru realizarea mediului comun informațional al instituțiilor administrației publice, care să permită accelerarea semnificativă a proceselor de luare a deciziilor la nivel central, sectorial și teritorial prin utilizarea mai eficientă a sistemelor TIC de planificare și suport de decizie

TIC în slujba educației, sănătății și culturii

● Formarea de competențe digitale de bază pentru cetățenii României, cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanelor de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilități etc.)

● Susținerea, în colaborare cu Ministerul Educației, a metodelor inovative de integrare a resurselor educaționale de tip web 2.0 și a resurselor educaționale deschise în procesul de învățare

● Publicarea și diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informații culturale on-line

● Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educației, de programe de formare continuă a profesorilor pentru convergența cu ritmul tehnologic

● Susținerea organizării concursurilor naționale de conținut digital educațional pentru învățământul preuniversitar

● Susținerea informatizării complete a unităților educaționale și serviciilor administrative din învățământ la toate nivelurile

● Susținerea de inițiative de promovare a aplicării și interoperabilității soluțiilor de e-sănătate la nivel național și european (sisteme informatice din spitale, sisteme informatice laboratoare, aplicații pentru medicii de familie etc.), sisteme informatice administrative (contabilitate, resurse umane etc.) și sisteme naționale e-sănătate (statistică, CNAS, DSP)

● Asigurarea condițiilor de mobilitate a informației medicale în format electronic în cadrul organizațiilor din sistemul de ocrotire a sănătății

E-commerce, TIC și cercetare-dezvoltare-inovare

● Promovarea mecanismelor moderne de e-commerce, mcommerce, m-wallet și NFC prin alinierea la reglementările europene

● Încurajarea comercianților în folosirea canalelor de vânzare electronice: e-Commerce, m-Commerce, atât pe piața internă, cât și în afara țării

● Inițierea de programe de cercetare-inovare în domeniul IT amp;C cu un caracter predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei

● Introducerea specializării inteligente (smart specialisation) ca o condiție prealabilă de finanțare a activităților de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare pentru România. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare și poli de competitivitate pentru creșterea regională

● Stimularea investițiilor private în domeniul cercetării-inovării în scopul creșterii ponderii produselor și serviciilor inovative în economia României, pentru asigurarea competitivității și stimulării productivității

● Implementarea de proiecte în cadrul programului Connecting Europe, atât în domeniul infrastructurii de comunicații electronice, cât și în ceea ce privește dezvoltarea de servicii electronice.

Bandă largă și infrastructura de servicii digitale

Obiectivul general este acela de a îmbunătăți disponibilitatea serviciilor în bandă largă pentru cetățenii români și întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă (rețele de distribuție), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperire și standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurențial în piața serviciilor IT amp;C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informațională în România, creșterea coeziunii și incluziunii sociale.

● Elaborarea unui pachet de acte normative și legislative, care să încurajeze dezvoltarea infrastructurii în bandă largă și să asigure un cadru concurențial

● Asigurarea unui cadru instituțional unitar, care să permită o coordonare eficientă a investițiilor din domeniul infrastructurilor de comunicații, în care să fie implicați toți actorii importanți

● Modernizarea rețelelor de broadband (NGA-FTTH) - prin care se urmărește îmbunătățirea tuturor rețelelor de comunicații de bandă largă, astfel încât să asigure cerințele tehnice impuse de noul set de aplicații generate în conformitate cu Agenda digitală 2020

Înființarea în directă coordonare a prim-ministrului a Departamentului pentru Servicii Online și Design, având ca principale responsabilități:

CULTURĂ

Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacității de inventariere, conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural național și local, iar pe de altă parte, în susținerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum și a industriilor culturale celor mai competitive. Metoda prin care se urmărește realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităților locale în creșterea capacității instituționale, bugetare și tehnice de încurajare, gestiune, protecție și promovare a expresiilor culturale locale și a creativității individuale. Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât și la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale și turismului.

Cultura națională este expresia cea mai cuprinzătoare a identității naționale, înțeleasă în profunzimea și diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care națiunea o poate aduce în spațiul comun european. În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgență a politicilor culturale. Protejarea și cunoașterea patrimoniului cultural național, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educația formală și informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetățeniei democratice, deopotrivă națională și europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă și extensivă a patrimoniului cultural material și imaterial al României.

Obiective fundamentale

● Elaborarea, supunerea spre dezbatere publică și promovarea legislativă a Codului patrimoniului cultural, în vederea realizării unei protecții efective și eficiente a patrimoniului cultural și a introducerii sale în circuitul național și internațional

● Instituirea Sistemului național de educație și formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiștilor și experților în domeniu

● Finalizarea inventarierii și clasării patrimoniului național construit și mobil și întărirea dispozitivului legal și a mijloacelor administrative de salvare, protejare și punere în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, precum și a siturilor și ansamblurilor urbane și a monumentelor de for public

● Constituirea Fondului Patrimoniului Național, instituție publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve și să pună în valoare monumentele istorice și de arhitectură cu un statut incert al proprietății sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităților locale și care se află în stare de abandon și degradare

Direcții de acțiune

● Pregătirea documentului de fundamentare în vederea demarării negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul Operațional Sectorial Cultură-Patrimoniu-Educație, în colaborare cu Ministerul Educației și Ministerul Fondurilor Europene

● Reinstituirea programului "Patrimoniul în pericol", destinat muzeelor etnografice în aer liber, pe bază de cofinanțare cu contribuție privată, mecenat și sponsorizări

● Inițierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea și recunoașterea valorilor culturale române la nivel internațional

● Demararea unui proiect complex de rezolvare a situației ansamblului Cetăților dacice din Munții Orăștiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepționale din punct de vedere istoric și cultural

● Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial național, dată fiind înscrierea acesteia pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial

● Încurajarea și sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu și finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II, precum și adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003

● Elaborarea proiectului și constituirea colecțiilor pentru un "Muzeu al Comunismului", ce va ilustra viața cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea și formele de rezistență

● Proiectarea unei săli de concerte la standarde internaționale în București, ce urmează să devină centrul de referință pentru festivalurile "Enescu"

● Susținerea sistematică și continuă a participării românești la evenimente culturale de talie internațională (Bienala de la Veneția, Salonul Internațional al Cărții etc.)

● Dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.)

● Întregirea misiunii Institutului Național al Patrimoniului cu o dimensiune de formare continuă și de atestare a profesioniștilor patrimoniului național

● Constituirea, pe lângă Institutul Național al Patrimoniului, a unui centru național de restaurare care să grupeze profesioniști ai restaurării și ai meșteșugurilor de artă și care să fixeze standardele naționale pentru intervențiile asupra monumentelor și obiectelor de patrimoniu mobil

● Prezervarea și dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educației

● Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educației, a educației artistice și culturale la nivelul învățământului preuniversitar, precum și a cercetării științifice în domeniul patrimoniului la nivelul învățământului universitar

● Lansarea proiectului Repertoriului Național al Monumentelor Istorice, în cooperare cu Academia Română

● Clarificarea legislativă și sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietății literare și artistice

● Elaborarea și implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului București și cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat "Centrul istoric al Capitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice și a patrimoniului arhitectural, a industriilor și meșteșugurilor artistice

● Sprijinirea creației artistice contemporane prin susținerea taberelor de creație, organizarea de expoziții și evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român

● Susținerea industriei cinematografice românești pentru a-și întări competitivitatea pe plan internațional

● Sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcașurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu

DEZVOLTARE ȘI ADMINISTRAȚIE

Context

● În ultimii ani am asistat în mod continuu la un proces de centralizare a competențelor la nivelul ministerelor, această acțiune având drept consecințe directe:

- subfinanțarea serviciilor publice gestionate de autoritățile locale (educație, sănătate, asistență socială, infrastructura publică de apă, canalizare, drumuri etc.);

- gestionarea programelor naționale pe criterii exclusiv politice, lipsită de transparență;

- o aparentă descentralizare, realizată doar la nivel formal, dar fără suport financiar;

- intensificarea controlului politic asupra primarilor și președinților de consilii județene, prin acordarea resurselor financiare doar pe criterii de apartenență politică și nu pe criterii de analiză a nevoilor comunităților locale;

- accentuarea birocrației la nivelul autorităților publice locale.

Argument privind înființarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

● Lipsa totală a prioritizării investițiilor publice și a unei strategii la nivel național, care să conțină elemente și criterii bine definite de finanțare a acestora, a accentuat decalajele existente între mediul rural și mediul urban, între județe și între regiuni.

Necesitate

● Deoarece administrația locală este sistemul public cel mai apropiat de cetățean și ca atare are nevoie de toate pârghiile și competențele necesare în vederea prevenirii, identificării și rezolvării problemelor omului.

● Deoarece dezvoltarea regională nu se poate realiza fără autoritățile locale.

● Deoarece se impune îmbunătățirea cadrului legislativ corelat cu realitățile și nevoile colectivităților locale.

● Deoarece se impune existența unei strategii coerente de dezvoltare atât regională, cât și națională, care să ofere standardele de civilizație și confort pentru toți cetățenii României

Obiective

● Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, prin simplificarea procedurilor de depunere, evaluare, implementare și verificare a proiectelor

● Reorganizarea administrativ-teritorială, prin crearea cadrului instituțional pentru funcționarea regiunilor administrativ-teritoriale

● Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru:

- reducerea decalajelor de dezvoltare în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare;

- recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic și social a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale, politice și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre.

● Prioritizarea investițiilor publice destinate satului românesc, în sensul finanțării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investiții publice de tipul: școală, biserică, dispensar medical și farmacie, bibliotecă și cămin cultural, apă și canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, mașină de pompieri, ambulanță, târg comunal etc., care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizație și confort.

● Continuarea reformei în administrația publică, cu accent pe creșterea autonomiei colectivităților locale prin declanșarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității

● Armonizarea legislației care guvernează administrația publică în vederea eficientizării actului administrativ

● Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de funcționare a tuturor instituțiilor din administrația publică, de la nivel central, cât și local, prin utilizarea standardelor de calitate și de cost ale tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de funcționare și reglementare a administrației, în așa fel încât activitatea administrației publice să fie măsurabilă și eficientă

● Operaționalizarea conceptului de "ghișeu unic" și a sistemelor de guvernare electronică pentru reducerea birocrației, a costurilor de funcționare a sistemului administrației publice și extinderea accesului cetățenilor la informațiile publice de interes național și local

Direcții de acțiune

1. Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene

2. Prioritizarea investițiilor și lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile și echilibrate

3. Regionalizare și descentralizare administrativă și financiară

4. Modificarea legislației în vederea eficientizării și debirocratizării administrației publice

5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanței profesionale a personalului din administrația publică

1. Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene

● Analiza urgentă a tuturor sumelor disponibile în cadrul programelor cu finanțare europeană și realocarea acestora în vederea finanțării proiectelor aflate în listele de rezervă

● Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regională. De asemenea, implementarea strategiilor locale/județene/regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor care să conducă la o dezvoltare regională echilibrată

● Promovarea de acte normative pentru:

- reducerea birocrației în sensul eliminării avizelor și acordurilor la faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanțare fonduri publice și/sau europene, și înlocuirea acestora cu avize de principiu, precum și scutirea de orice taxe a acestora;

- reglementarea clară a atribuțiilor și responsabilităților fiecărei instituții implicate în gestionarea și controlul fondurilor europene pentru eliminarea supracontrolului sau a lipsei de control în anumite cazuri;

- impunerea unui cadru unic de accesare și rambursare, indiferent de Program/AM/ - documentații tehnico-economice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contribuții la cofinanțarea proiectelor, cereri de finanțare, rapoarte de progres etc.;

- impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea cheltuielilor și pentru încheierea de acte adiționale la contractele de finanțare;

- accelerarea procesului de achiziții publice din fonduri europene prin introducerea noțiunii de prioritate maximă a publicării documentațiilor de atribuire în SEAP a acestora;

- introducerea unor măsuri de prevenire a corecțiilor financiare prin standardizarea documentațiilor de atribuire, inclusiv a caietelor de sarcini și introducerea standardelor de cost și calitate pentru toate tipurile de achiziții (servicii, lucrări, furnizare produse).

2. Prioritizarea investițiilor și lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile și echilibrate

● Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca obiectiv principal reducerea decalajelor intra și interregionale

● Prioritizarea investițiilor publice în cadrul planului strategic de dezvoltare și stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu alocările financiare existente și defalcarea acestora pe fiecare regiune și județ

● Se vor realiza și continua următoarele programe:

- Programul "Satul Românesc" - finanțarea prioritară a unui pachet minim obligatoriu de investiții publice de tipul: școală, biserică, dispensar medical și farmacie, bibliotecă și cămin cultural, apă și canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, mașină de pompieri, ambulanță, târg comunal etc. care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizație și confort;

- Programul pentru dezvoltarea durabilă a orașelor mici și mijlocii;

- Programul pentru stimularea dezvoltării marilor aglomerări urbane prin măsuri instituționale și legislative;

- Programul de modernizare a drumurilor județene pentru asigurarea accesibilității la rețelele de transport naționale și europene;

- programe de construcții de locuințe:

- pentru tineri;

- pentru unele categorii socio-profesionale (medici, profesori etc.);

- locuințe sociale;

- programe de reabilitare termică a clădirilor de locuit și de reducere a riscului seismic;

- continuarea programului "Termoficare 2006-2015";

- alte programe aflate în derulare, necesare și oportune.

● Continuarea, în vederea finalizării, a proiectelor începute și neterminate, care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unor priorități și criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor

3. Regionalizare și descentralizare administrativă și financiară

● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea administrației publice care să conțină:

- repartizarea responsabilităților între administrația publică centrală, pe de-o parte, și cea regională și locală, de cealaltă parte;

- realizarea transferului de competențe în cadrul unui proces stabil și transparent;

- evitarea dezechilibrelor financiare;

- asigurarea continuității furnizării serviciilor publice.

● Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administrația publică locală în vederea creării cadrului instituțional necesar descentralizării: Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 340/2006 a instituției prefectului, Legea nr. 393/2004 a statutului aleșilor locali, Legea nr. 95/2006 a descentralizării, Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale etc.

● Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei niveluri: local (comune, orașe, municipii), județean și regional, astfel încât majoritatea serviciilor deconcentrate din județe să devină instituții de interes județean/local în coordonarea/subordinea autorităților locale

● Realizarea cadrului instituțional necesar înființării regiunilor teritorial-administrative

● Organizarea transferului de atribuții și de competențe între Guvern, pe de o parte, și regiuni și județe, pe de altă parte, se va realiza în baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri și alte instituții publice interesate, precum și cu informarea permanentă și corectă a cetățenilor

● Transferul atribuțiilor către regiuni se va realiza în scopul dezvoltării echilibrate a acestora, respectiv:

- dezvoltarea economică a regiunii;

- gestionarea fondurilor europene la nivel regional;

- gestionarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian;

- gestionarea infrastructurii de sănătate și asistență medicală la nivel regional;

- promovarea obiectivelor de turism de interes regional;

- amenajarea teritoriului la nivel de regiune;

- dezvoltarea învățământului preuniversitar tehnic și profesional la nivel regional;

- elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor românești pe piețele interne și externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale;

- gestionarea programelor de protecție socială la nivel regional;

- protecția mediului la nivel regional;

- gestionarea situațiilor de urgență la nivel regional;

- alte atribuții etc.

● Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puțin:

- un spital regional (cu medicină de înaltă performanță);

- sistem regional de intervenție în situații de urgență;

- infrastructura rutieră și feroviară modernizată;

- un aeroport internațional;

- un centru sportiv regional polivalent de nivel internațional;

- un centru de afaceri regional;

- un centru cultural de nivel european;

- o universitate acreditată la nivel internațional.

● Autoritățile centrale vor elabora toate politicile publice naționale, iar autoritățile regionale și locale își vor elabora propriile politici, cu respectarea cadrului, normelor, criteriilor și standardelor stabilite prin politicile publice naționale

● Redefinirea competențelor prefecților în contextul descentralizării și transferului de competențe de la autoritățile centrale la autoritățile locale.

● Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselor financiare corespunzătoare competențelor transferate

● Modificarea actelor normative care reglementează finanțele publice locale în vederea realizării următoarelor obiective:

- asigurarea funcționării sistemului administrației publice locale;

- asigurarea dezvoltării comunităților locale;

- eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităților locale;

- întărirea capacității administrației locale de a atrage fondurile europene și de a finanța/cofinanța programele de dezvoltare locală;

- introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice furnizate populației, a standardelor de cost și a normativelor de personal aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate și transparente. Acestea vor fi stabilite de către Guvern împreună cu structurile asociative ale autorităților locale.

4. Modificarea legislației în vederea eficientizării și debirocratizării administrației publice

● Delimitarea clară a răspunderii ordonatorilor de credite aleșilor locali în raport cu funcționarii din subordine, cu privire la oportunitatea și legalitatea actelor administrative emise

● Modificarea prevederilor legale referitoare la atacarea în fața instanțelor judecătorești a actelor administrative de către prefect (vezi suspendarea actului administrativ atacat, termenul de promovare a contestației în instanță etc.)

● Reconsiderarea rolului și importanței primarului și președintelui consiliului județean în contextul atribuțiilor și responsabilităților sporite în urma procesului de descentralizare

● Armonizarea tuturor prevederilor din actele normative în vigoare care guvernează administrația publică cu responsabilitățile și competențele actuale: Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, Legea nr. 95/2006 privind descentralizarea, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale etc.

5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanței profesionale a personalului din administrația publică

● Descentralizarea gestiunii funcției publice către ordonatorii de credite (recrutare, promovare, detașare pe funcție publică pe perioadă determinată) în vederea simplificării și eficientizării sistemului administrativ

● Crearea cadrului legislativ pentru încurajarea performanței profesionale, limitarea exodului de cadre, precum și atragerea de categorii socioprofesionale deficitare la nivelul administrației publice, prin introducerea unor elemente stimulative

● Profesionalizarea corpului funcționarilor publici prin:

- revizuirea sistemului de evaluare a performanțelor profesionale;

- reformarea sistemului de perfecționare/formare a funcționarilor publici și crearea unui corp de experți formatori.

EDUCAȚIE

Strategia de guvernare în educație vizează îndeplinirea mai multor obiective:

● creșterea performanței sistemului românesc de învățământ;

● asigurarea politicilor de echitate socială;

● asigurarea deprinderilor și competențelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală și profesională din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții;

● deschiderea sistemului de educație, formare profesională și cercetare către societate, către mediul social, economic și cultural;

● întărirea gradului de coeziune socială și creșterea participării cetățenilor la programele de dezvoltare economică și socială prin promovarea cetățeniei active;

● stimularea inovării și creativității, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și de formare profesională;

● construirea societății cunoașterii prin transformarea educației în vector de dezvoltare socioeconomică;

● asigurarea competitivității la nivel european și internațional;

● permanentizarea colaborării cu diaspora științifică românească;

● stimularea creativității, inovării și transferului tehnologic;

● depolitizarea sistemului și promovarea profesioniștilor în managementul educațional;

● promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unor studii și analize;

● respectarea principiului autonomiei în educație și a principiului responsabilității publice și întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii;

● integrarea tinerilor pe piața muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat de creștere și de ocupare durabilă a forței de muncă, bazate pe cunoaștere;

● creșterea vizibilității internaționale a României prin rezultatele obținute în educație;

● coordonarea politicilor din sectorul educației cu politicile și inițiativele altor sectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menționate;

● creșterea resurselor financiare alocate educației, inclusiv prin atragerea unor surse de finanțare private;

● respectarea principiului dialogului social;

● asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile și inițiativele comune în domeniul educației, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât și în afara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord și Africa);

● creșterea rolului României în acordarea de asistență în domeniul educației altor țări, în vederea atingerii obiectivelor asociate inițiativei Education for All, inițiativă susținută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO.

Pachetul social garantat pentru educație

● Implementarea unor programe care să permită condiții de dezvoltare și formare a copiilor, de la naștere și până la majorat

● Acest pachet va asigura asistența părinților privind creșterea nou-născuților, condiții de integrare a copiilor în creșe, respectiv învățământ preșcolar, parcurgerea unui program școlar de calitate în școli echipate corespunzător care să conducă la modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socioculturală.

● Pachetul social garantat pentru educație va fi particularizat în funcție de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, indiferent de sex, religie, etnie, capacități psihomotorii etc.

Investiții în resursele umane

● Profesionalizarea carierei didactice în România și reconsiderarea sistemului de grade didactice din această perspectivă

● Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul educației

● Redimensionarea raportului dintre componenta teoretică și cea practică a curriculumului de pregătire/formare a cadrelor didactice

● Dezvoltarea unei piețe educaționale a programelor de formare continuă, bazată pe un sistem competițional

● Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice

● Corelarea structurilor și a etapelor din cariera didactică cu standardele educaționale și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile

● Redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional

● Dezvoltarea unor structuri instituționale moderne în scopul optimizării activităților de formare continuă a personalului din învățământ

● Asigurarea progresului în carieră pe criterii de competență profesională

● Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate formării continue a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar, care să includă programe de formare de tip conversie/reconversie

● Asigurarea unui sistem de salarizare și motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplinește în societate.

Baza materială a învățământului

Asigurarea și modernizarea bazei materiale a învățământului preuniversitar, în condiții de standardizare la nivel național, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru direcții urmărite vor fi:

● modernizarea procesului de predare-învățare cu ajutorul tehnologiilor informațiilor și comunicării;

● conectarea tuturor școlilor la internet prin conexiuni de mare viteză;

● dotarea bibliotecilor școlare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale;

● investiții în infrastructura educațională și în mijloacele de învățare;

● realizarea unor centre educaționale puternice, care să asigure copiilor servicii de educație până la nivel liceal, burse, cămin, cantină și/sau transport zilnic (continuarea proiectului microbuzelor școlare, inițiat în guvernarea 2001-2004 și menținut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă și locuințe pentru cadrele didactice

● Distribuția acestor investiții pe teritoriul României se va face în funcție de nevoile reale din țară și de dinamica rețelei școlare prognozată pentru următoarele două decenii.

● Finanțarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar o bună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelor programe operaționale finanțate din fonduri structurale europene, precum și din alte surse.

● finalizarea investițiilor începute.

Corelarea programelor educaționale cu piața muncii

Formarea inițială a tinerilor, dar și formarea continuă a adulților nu se pot realiza fără o corelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările și nevoile spațiului socio-economic actual, prin:

● realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenților economici și utilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii;

● fundamentarea corectă a planului de școlarizare;

● adaptarea curriculumului școlar la dispoziția școlii;

● corelarea învățământului profesional și tehnic cu cerințele agenților economici;

● extinderea activităților extrașcolare;

● dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship;

● modificarea legislației muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani și studenților să lucreze pe perioada vacanțelor, în condițiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire și vârstei lor;

● urmărirea absolvenților pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistra feedbackul privind succesul lor în carieră;

● dezvoltarea de programe de recalificare și/sau formare continuă, în funcție de nevoile înregistrate în sistem etc.;

● reactivarea Agenției - înființată în perioada guvernării 2001-2004 - care se ocupa de relația dintre școală/universitate și mediul socioeconomic. Finanțarea acestei agenții se poate realiza integral din surse extrabugetare.

Activități extrașcolare și extracurriculare

Susținerea acelor politici educaționale extrașcolare și extracurriculare care, prin completarea programelor școlare aprobate, să asigure:

● educația pentru sănătate;

● educația civică;

● educația cultural-artistică și științifică;

● educația ecologică;

● educația prin sport;

● educația rutieră;

● educația pentru dezvoltarea durabilă.

Învățământul și educația pentru minoritățile naționale și pentru grupurile dezavantajate

În domeniul învățământului și educației pentru minoritățile naționale, în următoarea decadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere:

● asigurarea condițiilor de însușire a limbii române și a limbii materne de către elevi;

● creșterea capacității de cuprindere a învățământului în limba maternă, simultan cu sporirea calității sale;

● elaborarea manualelor școlare în limbile minorităților naționale pentru învățământul obligatoriu și stimularea elaborării și/sau traducerii de manuale pentru învățământul secundar superior;

● restructurarea curriculumului școlar din perspectivă multiculturală;

● dezvoltarea rețelei de mediatori școlari prin care se asigură încurajarea participării populației rome la învățământul obligatoriu;

● formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru învățământul în limba minorităților;

● asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităților (inclusiv al populației rome) la educația de bază și stimularea participării acestora la niveluri superioare de educație.

Descentralizarea și depolitizarea unităților de învățământ

● Respectând principiul subsidiarității, Guvernul și Ministerul Educației vor da curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor publice, în raport cu obiectivele educaționale și de dezvoltare regională pe care le au de îndeplinit.

● Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislației privind responsabilitatea publică și fără protejarea instituțiilor de învățământ de interferențele politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea atașamentului comunităților locale față de activitățile care au loc în școală, asigurarea stabilității cadrelor didactice și a echipelor de management școlar și creșterea gradului de transparență.

Autonomia învățământului superior și a cercetării

Autonomia instituțiilor de învățământ superior este un principiu garantat de Constituția României și trebuie extins în raport cu actuala legislație.

Acest principiu se definește prin cinci componente:

● autoguvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg;

● finanțare pe bază de performanță;

● dreptul de a avea o politică de personal proprie;

● dreptul de a decide asupra conținuturilor de învățare/cercetare, în condițiile legii și în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituție de învățământ în parte;

● responsabilitate publică în raport cu programele asumate.

Dimensiunea europeană și internațională a învățământului românesc

● Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaționale bilaterale și multilaterale, încurajarea schimburilor de studenți, cadre didactice etc. în cadrul programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate spațiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) și dezvoltarea unor noi direcții de cooperare internațională

● România trebuie să reintre pe piața serviciilor de educație pentru studenți străini, ceea ce poate aduce, în același timp, atât prestigiu, cât și importante resurse financiare

● Consolidarea relațiilor tradiționale existente între România și diferitele organisme internaționale în domeniul educației și cercetării (Uniunea Europeană, Fundația Europeană pentru Știință, Institutul European de Inovare și Tehnologie, Consiliul Europei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.)

● Consolidarea programelor de educație oferite etnicilor români din străinătate

● Ministerul Educației va continua politica activă legată de inițiativele din domeniul educației la nivel european și își va asuma și în viitor un rol în cadrul Procesului Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register (EQAR) etc.

● Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare internațională cu țări aflate în dificultate din punct de vedere al reformelor educației, în special în ceea ce privește atingerea obiectivelor asumate prin inițiativa Education for All, inițiativă susținută de ONU și coordonată la nivel global de UNESCO

Creșterea competitivității universităților românești

Guvernul trebuie să adopte măsuri clare și urgente prin care să asigure:

● finanțare multianuală corespunzătoare și previzibilă pentru instituțiile de învățământ superior din România, pe baza criteriilor de excelență, în vederea consolidării bazei materiale și realizarea de campusuri universitare noi, proces care trebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani - Universitatea Viitorului - 2030;

● întărirea criteriilor de asigurare a calității, astfel încât să se treacă la dezvoltarea bazată pe performanță;

● concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare, și nu prin măsuri care pun sub semnul întrebării autonomia universitară;

● relansarea competițiilor de granturi de cercetare;

● introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universitățile românești;

● stoparea procesului de pensionare accelerată și abuzivă a personalităților academice;

● întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului (de exemplu: Registrul matricol unic, Cadrul național al calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc.

Programe propuse pentru educație

ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAȚIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

● Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri școlare adaptate nevoilor educaționale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite școlare)

● Finalizarea programului de investiții în infrastructura școlară pană în anul 2016

● În fiecare comună va exista cel puțin o școală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne și microbuze școlare

● Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și creșe până în anul 2016

RELAȚIA CU PIAȚA MUNCII ȘI ASIGURAREA UNEI CARIERE

● Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educațional și mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii

● Dezideratul USL "O profesie pentru fiecare tânăr"

STIMULAREA INSTITUȚIONALĂ A VOLUNTARIATULUI

● Definirea portofoliului educațional drept criteriu fundamental de promovare în carieră

● Stimularea inițiativelor societății civile pentru promovarea voluntariatului

ROMÂNII DE PRETUTINDENI

● Revigorarea și extinderea cursului de limbă, cultură și civilizație românească în Europa (în Italia, Spania, Franța, Portugalia și Cipru și în perspectivă în cât mai multe state membre) pentru elevii de cetățenie română care învață în școlile publice din statele menționate

● Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate, în universitățile din România

● Creșterea numărului de burse pentru copiii din Moldova și copiii etnici români din statele vecine

● Adoptarea de soluții programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinții lucrează în străinătate

O ȘCOALĂ INOVATIVĂ

● Motivarea cadrelor didactice, recunoașterea rolului social prin salariu, respectarea demnității și autonomiei profesionale

● Integrarea, de urgență, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanțate din fonduri structurale

● Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrată pe:

- învățământ digitalizat;

- curriculum adecvat formării inovative, creative și formării de competențe;

- pedagogie modernă, optimizarea relației cu părinții, elevii și cu autoritățile locale;

- actualizarea cunoașterii în aria curriculară a disciplinei.

● Dezvoltarea creativității elevilor și a capacității lor de inovare, punerea accentului pe achiziții culturale, de cunoștințe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viață sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice, cunoașterea a cel puțin două limbi străine

● Promovarea, prin educație, a unui sistem de valori de referință în societate

● Fundamentarea actului educațional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din "Strategia Europa 2020" prin:

- creșterea contribuției școlii și familiei în personalizarea educației copilului;

- orientarea școlară prin cabinetele psihopedagogice;

- dezvoltarea deprinderilor de învățare permanentă pentru creșterea capacității de adaptare la noi locuri de muncă.

● Informatizarea și asigurarea accesului la internet rapid în toate unitățile și instituțiile de învățământ prin:

- creare de noi oportunități de învățare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri educaționale și rețele de date;

- multiplicarea canalelor de comunicare și a noi forme de socializare;

- dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea școlii;

- introducerea manualelor electronice;

- realizarea de rețele-pilot pentru unități de învățământ situate în zone defavorizate.

● Creșterea capacității de inovare și de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin:

- educație complementară extracuriculară și extrașcolară;

- răspuns la nevoile educaționale de formare ale elevilor și părinților acestora pentru dezvoltarea creativității și inovării;

- susținerea elevilor capabili de inovare și creație.

● Asigurarea educației complementare pentru creșterea capacității de adaptare și pentru refacerea coeziunii sociale, prin:

- dezvoltarea de alternative educaționale;

- formarea tinerilor prin activități sportive;

- refacerea taberelor pentru elevi și studenți;

- instituționalizarea participării în proiecte și programe cu teme care sunt complementare față de curriculum.

● Susținerea programelor "Șansa a doua prin educație", în vederea eliminării analfabetismului și integrării pe piața muncii, prin:

- garantarea egalității de șanse și eliminarea oricăror forme de discriminare;

- facilități, politici și programe adecvate grupurilor vulnerabile;

- programe-suport pentru cei care au părăsit timpuriu școala.

● Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei profesionale a cadrelor didactice, prin:

- instituționalizarea autonomiei școlilor cu asumarea responsabilității publice față de performanțele școlii;

- autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor școlare;

- încurajarea formării consorțiilor școlare și asociațiilor profesionale;

- instituirea cadrului legal pentru parteneriatul școlii cu autoritățile locale și cu operatorii economici interesați;

- participarea școlilor și a cadrelor didactice în programe și proiecte care aduc beneficii procesului didactic;

- realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unități școlare din țară și din străinătate;

- participarea la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanței în cariera didactică;

- încurajarea inițiativei private în învățământul preuniversitar.

● Generalizarea programului "Școala de după școală" în parteneriat cu autoritățile locale, părinți, operatori economici, prin:

- elaborarea cadrului general în care se desfășoară programul "Școala de după școală";

- asigurarea autonomiei de decizie la nivelul școlii în parteneriat cu părinții și autoritățile locale contribuitoare;

- asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul "Școala de după școală".

● Garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică, prin:

- libertatea comunității academice de a gestiona propriile programe de studii;

- libertatea comunității academice de a-și stabili și alege democratic structurile de conducere;

- sprijinirea inițiativei private în învățământul superior și garantarea autonomiei funcționale.

● Creșterea rolului universităților în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoașterii:

- creșterea capacității de inovare a resurselor umane;

- realizarea unei infrastructuri și logistici adecvate;

- dezvoltarea serviciilor și a sectoarelor economice inovatoare;

- dezvoltarea unor alianțe strategice între universități, companii private, agenții de stat.

● Universități pentru crearea economiei cunoașterii

- participarea universităților la elaborarea politicilor și strategiilor publice;

- dezvoltarea unor rețele de colaborare pentru crearea de cunoștințe, diseminarea și utilizarea lor pentru creșterea bunăstării;

- dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia cunoașterii;

- dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoștințe și de tehnologie;

- dezvoltarea capacităților de cercetare în sectorul generării de cunoștințe de interes comercial.

● Orientarea conținutului procesului didactic în vederea creșterii capacității de inovare a resurselor umane, prin:

- dezvoltarea unei culturi a cunoașterii științifice și tehnologice;

- transferul inovației în produse și pentru asigurarea unui învățământ superior problematizat;

- dezvoltarea creativității individuale a studenților.

● Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susțină parteneriatul dintre universități și companii - economia "verde", bazată pe cunoaștere și transfer tehnologic

● Încurajarea și susținerea "brokerilor cunoașterii" - profesioniști hibrizi care au capacitatea de a înțelege rapid un domeniu și care identifică rapid potențialul, frontierele și provocările-cheie. Brokerii cunoașterii au:

- competențe antreprenoriale;

- capacitatea de a identifica idei interesante;

- priceperea de a organiza echipe;

- abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.

● Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universitățile, instituțiile guvernamentale și companiile să lucreze împreună pentru creșterea bunăstării societății, prin:

- autonomie în structurarea relațiilor parteneriale;

- garantarea libertăților academice în exercitarea profesiunii;

- cuprinderea unui procent de cel puțin 10% din populația activă în programe de formare continuă.

CERCETARE

Cercetarea științifică reprezintă principalul proces de cunoaștere, creație și inovare, dar și principala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării românești depinde de capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice și de cercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea și participarea la Spațiul European al Cercetării Științifice.

Direcții de acțiune

● Gruparea tuturor instituțiilor de cercetare din subordinea ministerelor și agențiilor guvernamentale în subordinea ministerului educației, cercetării și inovării pentru coordonarea întregii activități de cercetare din România

● Identificarea și susținerea domeniilor de vârf, cu potențial pentru performanță

● Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în parteneriate intra și inter-universitare sau non-academice

● Încurajarea echipelor de cercetare românești să participe la competițiile din cadrul programului Horizon 2020 și susținerea proiectelor câștigătoare

● Promovarea și valorificarea excelenței științifice

● Reflectarea, în procesul de învățământ, a rezultatelor cercetărilor

● Dezvoltarea relațiilor bilaterale și multilaterale, naționale și internaționale în vederea identificării bunelor practici și implementarea acestora și la noi în țară

● Înființarea de parcuri științifice și tehnologice, în parteneriat public/privat

● Înființarea unor poli de competitivitate și promovarea schimburilor științifice între universitățile/centrele de cercetare din România și cele din străinătate

● Susținerea tinerilor cercetători

● Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universități și din institutele naționale de cercetare

● Dezvoltarea de politici pro-active - inclusiv de natură fiscală - de susținere a transferurilor tehnologice

● Ministerul Educației trebuie să colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru a asigura punerea în practică a rezultatelor cercetărilor.

CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Cercetarea științifică, în ceea ce privește resursele alocate, trebuie să fie pentru toți decidenții politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării. Învățământul superior și cercetarea științifică reprezintă priorități pentru toate țările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură.

Direcții de acțiune

● Articularea unor programe majore de cercetare în concordanță cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum și cu obiectivele din "Strategia Europa 2020"

● Susținerea cercetării științifice din domeniile cu potențial de performanță

● Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilor interdisciplinare cu potențial de aplicare în realizarea de produse

● Susținerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli

● Transferarea capacității de cercetare și spre sectorul generării de cunoștințe de interes comercial

● Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic

● Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoașterii care să dezvolte economia "verde" prin concentrarea eforturilor universităților, guvernului și companiilor

● Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune pentru cercetare ori tehnologie

● Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie

● Canalele de finanțare care să sporească conectivitatea dintre universități, institute de cercetare, agenții și companii pentru reducerea distanței de la știință la aplicație

● Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susținerea unei dinamici a inovației în toate sectoarele și investițiile cu apariția și dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuții importante la creșterea bunăstării în societate

Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)

● Asumarea cu prioritate de către USL și de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene și susținut de către Consiliul Investitorilor Străini

ENERGIE

În viziunea Guvernului României, sectorul energetic trebuie să joace un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a României. În contextul intern și internațional, marcat de criza economică, sectorul energetic românesc dispune de mari resurse, de expertiză confirmată de o prestigioasă tradiție și de remarcabile oportunități pentru a fi în avangarda revigorării economiei românești și pentru a contribui la consolidarea poziției țării noastre în rândul statelor Uniunii Europene.

Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii și competitivitate și constituie substanța unui nou proiect economic național. De asemenea, Guvernul pune accent pe respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite cu creditorii internaționali.

Obiective strategice

● Securitatea energetică

● Eficiența energetică și protecția mediului

● Creșterea competitivității

● Încurajarea investițiilor

● Protecția consumatorilor de energie

● Stimularea investițiilor în producerea de energie regenerabilă

● România - pol energetic regional

Obiectivul I: Securitatea energetică

Programul Guvernului României în domeniul securității energetice își propune următoarele:

● implementarea unui program pentru diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare și limitarea dependenței de aprovizionare cu resurse energetice din import;

● asigurarea securității infrastructurii energetice critice, a capacităților de depozitare, inclusiv a instalațiilor nucleare;

● promovarea investițiilor pentru creșterea capacității de producție a energiei electrice și pentru asigurarea securității energetice a țării;

● promovarea unor proiecte transfrontaliere și regionale care să asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, în principal petrol și gaze;

● susținerea proiectelor strategice, de interes național;

● încurajarea investițiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi și creșterea ratei de înlocuire a rezervelor existente;

● dezvoltarea industriei producătoare de echipamente energetice conforme cu standardele UE în domeniu;

● promovarea programelor de creștere a capacităților de înmagazinare subterană a gazelor naturale, în vederea dublării acestora;

● perfecționarea pieței de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat în investițiile din domeniul surselor regenerabile.

Obiectivul II: Eficiența energetică și protecția mediului

Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul României va întreprinde următoarele măsuri:

● construcția de noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență;

● reabilitarea, modernizarea sau înlocuirea instalațiilor existente, pentru creșterea eficienței și reducerea impactului asupra mediului;

● promovarea standardelor europene privind nivelurile minime de eficiență energetică în industrie, transporturi, construcții, agricultură, servicii și în sectorul rezidențial;

● susținerea programelor de eficiență energetică prin identificarea de noi fonduri de investiții și înființarea autorității române de conservare a energiei și eficienței energetice;

● îmbunătățirea eficienței energetice prin susținerea finanțării din fonduri comunitare;

● stimularea funcționării societăților de servicii energetice (ESCO);

● analizarea oportunității acordării de stimulente fiscale și financiare pentru realizarea proiectelor de creștere a eficienței energetice;

● recuperarea întârzierilor în aplicarea legislației europene în domeniul eficienței energetice pentru clădiri;

● realizarea unui program național de educare a populației pentru economisirea energiei și utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile;

● completarea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieței concurențiale de servicii energetice;

● promovarea tranzacționării certificatelor albe pentru stimularea investițiilor în creșterea eficienței energetice, în conformitate cu practicile europene.

Măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecția mediului sunt următoarele:

● realizarea investițiilor din domeniul protecției mediului, în producerea energiei pe soluții clasice și nucleare;

● continuarea internalizării costurilor de mediu în prețul energiei;

● intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto;

● promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare și depozitare a CO(2) (CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie și utilizarea hidrogenului ca vector energetic;

● utilizarea deșeurilor menajere și industriale la producerea de energie electrică și termică;

● implementarea soluției tehnice pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear ars la CNE Cernavodă;

● dezvoltarea capacităților din surse regenerabile, ținându-se cont de statutul ariilor protejate și echilibrul ecosistemelor;

● dezvoltarea pieței certificatelor de emisie;

Obiectivul III: Creșterea competitivității economice

Competitivitatea economică nu poate fi susținută prin subvenționarea sectoarelor nerentabile, forța de muncă ieftină și prețuri menținute artificial. Pe termen lung, menținerea acestor practici duce la înapoiere tehnologică, arierate și risipă în domeniul energetic.

Competitivitatea în domeniul energetic va fi urmărită pe următoarele direcții:

- competitivitatea resurselor energetice - potențialul energetic;

- competitivitatea tehnică și de mediu a sistemelor de energie;

- competitivitatea economică a producătorilor de energie;

- competitivitatea financiară a operatorilor pe piața energiei;

- competitivitatea programelor de conformare la noi standarde;

- productivitatea muncii în sectorul energetic;

- maturitatea grupurilor de consumatori.

Măsuri pentru creșterea competitivității

● Realizarea unor mari proiecte de retehnologizare a capacităților de producere a energiei electrice

● Reducerea pierderilor pe rețelele de transport și distribuție

● Reducerea consumurilor în transporturi și clădiri

● Creșterea eficienței aprovizionării cu energie (susținerea producției descentralizate de energie și a cogenerării de înaltă eficiență ca o soluție pentru CET-uri; soluții urbane de încălzire și răcire)

● Liberalizarea pieței de energie simultan cu creșterea autonomiei consumatorilor (posibilitatea de comparare a prețurilor, de schimbare a furnizorilor de energie, transparența la facturare)

● Producerea de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie conform resurselor disponibile

● Promovarea de standarde pentru producătorii de echipamente energetice și măsuri pentru creșterea eficienței energetice

● Introducerea auditului energetic și a sistemelor de gestionare a energiei la firmele mari

● Asigurarea resurselor pentru activitățile de cercetare din domeniul sistemelor de energie

● Susținerea IMM pentru creșterea eficienței energetice atât în producție, cât și în sfera serviciilor

● Crearea de programe naționale pentru introducerea rețelelor inteligente, stocarea energiei (de exemplu, hidrocentrale cu pompaj), proiecte urbane inteligente

● Crearea de instrumente de tranzacționare pentru stimularea participării marilor consumatori la piața de energie

Obiectivul IV: Încurajarea investițiilor

Este imperios necesar că România să recâștige încrederea investitorilor prin:

● stabilizarea cadrului legislativ, administrativ și fiscal;

● respectarea de către autorități a pachetului de măsuri legislative adoptate;

● liberalizarea treptată a piețelor de energie electrică și gaz, concomitent cu adoptarea și implementarea măsurilor legislative de protecție a consumatorului vulnerabil;

● introducerea, în urma consultărilor cu companiile din domeniu, a unei contribuții suplimentare pe veniturile suplimentare obținute de companiile producătoare de gaze naturale în urma liberalizării pieței, în scopul asigurării resurselor financiare pentru subvenționarea consumatorilor vulnerabili;

● promovarea tehnologiilor noi și modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor de huilă, lignit și uraniu;

● promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zăcămintele de huilă;

● executarea de lucrări petroliere în comun cu firme străine de specialitate, în cadrul unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare în zone de interes, cu respectarea legislației românești și europene;

● punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului și uraniului;

● identificarea de noi zăcăminte prin intensificarea cercetării geologice;

● modernizarea și mărirea capacităților de rafinare a uraniului;

● participarea în parteneriat pe piețele externe la concesionarea de zăcăminte uranifere în vederea explorării și exploatării acestora;

● reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de transport prin conducte;

● creșterea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, prin diversificarea surselor de aprovizionare din import și dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale țărilor vecine;

● creșterea capacității de transport pentru gazele extrase din platoul continental al Mării Negre;

● promovarea proiectelor de interconectare transfrontalieră pentru gaze și energie electrică;

● creșterea capacităților de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru preluarea vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum și pentru creșterea gradului de siguranță a alimentării cu gaze a consumatorilor;

● creșterea capacității de depozitare a petrolului și produselor petroliere, pentru asigurarea stocurilor minime pentru 90 de zile, calculată pe baza creșterii prognozate a consumului intern.

Obiectivul V: Protecția consumatorilor de energie

● Definirea consumatorului vulnerabil și protecția acestuia în condițiile liberalizării pieței de energie electrică și gaz

● Dezvoltarea piețelor administrate de către OPCOM pentru tranzacționarea gazelor în mod transparent, concurențial și nediscriminatoriu

● Dezvoltarea piețelor administrate de către OPCOM pentru tranzacționarea energiei electrice și a gazului pentru marii consumatori, ca o măsură necesară pentru reindustrializarea României

● Garantarea accesului consumatorilor la energie electrică și gaz în mod nediscriminatoriu și transparent

● Garantarea accesului la serviciile publice de transport și distribuție a energiei electrice și gazului pentru toate categoriile de consumatori

● Exercitarea funcției de control asupra calității serviciilor publice de transport și distribuție a energiei electrice și a gazului.

Obiectivul VI: Energie din surse regenerabile

Energia din surse regenerabile, altele decât hidro, deși are o pondere importantă în producția românească, are un potențial ascendent în anii următori, pe măsură ce noile tehnologii vor permite tot mai mult exploatarea economică a acestora.

Investitorii vizați de politicile privind valorificarea resurselor regenerabile sunt: marii actori ai pieței energetice românești și mondiale, IMM, fermele agricole, populația.

Principiile dezvoltării producției de energie din surse regenerabile:

- predictibilitate

- bonificare corelată cu costul tehnologiei

Măsuri

● Evaluarea periodică (anuală) a investiției specifice/MW putere instalată pentru diferite tipuri de tehnologii

● Comunicarea schemelor de bonificare valabile pentru instalațiile puse în funcțiune în anul următor și durata de aplicare a acestora

● Stabilirea surselor regenerabile de energie care trebuie încurajate ținând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potențialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balanței comerciale

Scheme de susținere

● Certificate verzi: producători mari și medii

● Tarife reglementate (feed-în tariffs): producători mici și micro

Politici energetice și agricultură

● Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice

● Încurajarea culturilor pentru producția de biocombustibili

● Extinderea producției de biogaz și a capacităților de cogenerare care folosesc biogaz și biomasă

● Alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eoliene sau microhidrocentralele

Obiectivul VII: România, pol energetic regional

● România dispune de un mix de resurse energetice care îi pot permite să devină principalul producător și furnizor regional de energie.

● Potențialul de resurse poate fi sporit prin punerea în exploatare a noilor perimetre pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Mării Negre și a celor de mare adâncime.

● OPCOM poate deveni o bursă regională de energie.

● România reprezintă un potențial rezervor de alimentare de gaze naturale către regiune, în cadrul UE, precum și către Ucraina.

● Rețelele de transport ale energiei electrice și gazelor naturale se vor dezvolta pentru creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine.

● Piața de energie electrică și gaz a României se va integra în proiectul pieței unice europene, prin cuplarea cu piețele dezvoltate ale țărilor vecine și membre ale Uniunii Europene.

Proiecte prioritare

● Consolidarea poziției pe piața de energie electrică a Complexelor Energetice Oltenia și Hunedoara

● Reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

● Atragerea de capital pentru investiții de mediu și retehnologizări, inclusiv construirea de grupuri energetice noi în complexele energetice Hunedoara și Oltenia

● Reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentralele Galați, Brăila și Borzești

● Dezvoltarea rețelelor de transport al energiei electrice între Dobrogea și restul țării

● Realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpustești

● Demararea investițiilor pentru centrala hidroelectrică Islaz

● Creșterea gradului de valorificare a potențialului hidroenergetic al României (amonte Porțile de Fier I, Islaz, Bistrița)

● Continuarea producției de apă grea la RAAN Drobeta- Turnu Severin la prețuri competitive, stimularea cercetării în domeniul nuclear și transferul de tehnologii pentru reactori generația 3-4

● Extinderea activităților de explorare și exploatare a zăcămintelor de țiței și gaze din bazinul Mării Negre

● Demararea acțiunilor de explorare pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din șisturi bituminoase

● Inițierea parteneriatelor pentru modernizarea termocentralelor Elcen București, Iernut și Doicești

● Implicarea activă în realizarea proiectelor europene Nabucco, a conductei de petrol Constanța-Trieste, a terminalului LNG Constanța și AGRI

● Creșterea capacităților de înmagazinare subterană a gazelor naturale

● Unul dintre proiectele prioritare pentru perioada următoare îl reprezintă dezvoltarea de capacități de producție de energie electrică și termică care vor folosi deșeurile menajere și industriale ca resursă primară, contribuind decisiv la rezolvarea problemelor de mediu și de aprovizionare apopulației cu apă caldă și căldură la costuri reduse.

EXTERNE

I. Orientarea conceptuală și de principiu

Câștigarea detașată a alegerilor parlamentare de către o alianță politică în care se regăsesc exponenții curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european și conturarea celei mai largi susțineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu, creează premise favorabile creionării și promovării celei mai solide și ambițioase construcții de politică externă românească, după aderarea la NATO și integrarea în UE. În contextul politic intern, care se prefigurează odată cu instalarea noului executiv, politica externă a României poate redobândi aceeași viziune strategică, aceeași capacitate de mobilizare a competențelor și resurselor și același sprijin politic transpartinic de care s-a mai bucurat doar în perioada preaderării europene și euroatlantice.

Politica externă a României trebuie să fie o politică de consens național pentru a-și atinge obiectivele. Managementul integrat al politicii externe românești presupune conducerea instituției diplomației pe principii de rigoare, eficiență, onestitate și profesionalism, stabilitate și continuitate în promovarea și apărarea intereselor naționale.

Diplomația română va urmări, ca scop esențial al politicii externe a României, ridicarea și consolidarea profilului internațional al țării. Consolidarea rolului și substanțializarea contribuției României de membru al familiei europene, precum și adâncirea Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii vor fi dimensiuni definitorii ale viziunii noastre de politică externă. Politica externă a României trebuie să revigoreze acțiunea externă a statului român, pe baza conștientizării faptului că statutul României de membru UE și NATO reprezintă un instrument de modernizare a societății românești și de creștere a profilului internațional al țării, care trebuie utilizat cu maximum de eficiență pentru valorificarea tuturor beneficiilor politice, economice și securitate care derivă din apartenența la cele două organizații și pentru atingerea intereselor României.

Acțiunea de politică externă se va concentra asupra continuării eforturilor de realizare a integrării europene depline, eliminarea vulnerabilităților încă existente, care să consolideze statutul României prin asigurarea coerenței, eficacității și predictibilității politicii noastre externe. Respectul pentru principiile și normele de drept internațional va continua să se plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României.

Totodată, acțiunea diplomatică a României trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE și NATO, cu conștientizarea avantajelor și dezavantajelor pe care această funcție geopolitică le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială de politică externă o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg.

Politica externă trebuie corelată în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare. O viziune strategică integrată de politică externă și securitate va înlesni crearea de capacități suplimentare pentru demersuri externe purtătoare de beneficii politice și/sau economice, al căror succes depinde de coordonarea între instituțiile-cheie din sistemul de siguranță națională.

Învestit cu noi atribuții și responsabilități, MAE are capacitatea să devină nodul central al unei rețele cu geometrie variabilă de promovare a marilor proiecte de politică externă, care nu se mai rezumă doar la acțiuni diplomatice, ci presupune un efort continuu de coordonare și angajare interinstituțională, cu descărcare multianuală pe diferite spații geografice și în domenii care nu sunt aparent conexe diplomației. Politica externă românească trebuie să își schimbe fundamental profilul și maniera de aplicare, prin tranziția de la modelul axat preponderent pe binomul multilateral-bilateral la abordarea tematică, integratoare. Politica externă trebuie să pună accentul pe dezvoltarea de proiecte, promovarea interdisciplinarității, a complementarității și sinergiei, din care va câștiga în coerență și impact. Această transformare de scop și atitudine trebuie reflectată corespunzător în alcătuirea listei de obiective și priorități de politică externă, precum și în viitoarea arhitectură instituțională a MAE.

Prin consecvență, seriozitate și dinamism, Guvernul României va acționa cu responsabilitate pentru întărirea credibilității și respectabilității internaționale ale României, pentru realizarea obiectivelor internaționale ale României și pentru asigurarea cu prioritate a protecției intereselor cetățenilor săi. Astfel, definirea și promovarea priorităților concrete ale politicii externe românești vor fi raportate permanent și consecvent interesului național și vor fi puse în serviciul demnității naționale și personale a cetățeanului român.

Diplomația va urmări permanent proiectarea imaginii României în lume ca stat cu o democrație consolidată, cu instituții solide și funcționale, care respectă pe deplin normele și valorile democratice.

Diplomația românească trebuie reconfirmată ca instituție fundamentală a statului, pentru a recupera din prestigiul și influența diminuate în ultimii ani, și orientată spre obiective de natură strategică, cum sunt cele subsumate exercitării în bune condiții a Președinției Consiliului UE în anul 2019, care să se integreze într-o viziune pe termen lung privind locul și rolul României în lume.

II. Obiective de guvernare

1. Concentrarea tuturor eforturilor de acțiune diplomatică pentru protejarea și promovarea intereselor naționale ale României și ale cetățenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural

2. Acțiunea de politică externă va avea în vedere cu prioritate susținerea obiectivului de modernizare și reformă ale României și creșterea profilului statului român pe plan european și internațional

3. Creșterea și consolidarea profilului României în Uniunea Europeană și NATO și valorificarea cu mai mare eficacitate a beneficiilor care decurg din statutul României de membru al celor două structuri

4. Consolidarea Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii

5. Continuarea eforturilor de promovare și susținere, prin acțiune fermă și cuprinzătoare, a aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova va avea un loc central.

6. Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătății României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în Vecinătatea Estică, într-o zonă democratică de prosperitate, securitate și predictibilitate, necesare pentru asigurarea securității naționale în sensul său cel mai larg

7. Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate

8. Apărarea și promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților/comunităților românești din statele din vecinătatea României, în conformitate strictă cu standardele europene și, acolo unde este aplicabil, cu respectarea criteriilor politice de aderare la UE

9. Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani și promovarea de noi parteneriate, pentru eficientizarea acțiunii diplomatice în context european și euroatlantic. În acest sens, se vor avea în vedere state din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în Caucazul de Sud, din Asia, inclusiv Asia Centrală, precum și alte state din G 20

10. Atingerea țintelor strategice de cooperare consolidată cu state de pe alte continente către care pot fi orientate interesele economice ale țării noastre

11. Consolidarea dimensiunii economice a diplomației, prin accentuarea aspectelor legate de dinamizarea cooperării economice, atragerea de investiții străine și promovarea produselor și companiilor românești pe piețele externe

12. Asigurarea unei prezențe de substanță în cadrul diferitelor structuri internaționale și promovarea rolului esențial al multilateralismului în asigurarea stabilității, dezvoltării și cooperării în plan global și regional

13. Asigurarea, la standarde europene, a serviciilor de asistență și protecție consulară în favoarea cetățenilor români din afara granițelor țării

III. Direcții de acțiune

1. Creșterea și consolidarea profilului și rolului României în cadrul UE, în condițiile create de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Astfel, se va acționa prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

- poziționarea României, pe baza unei viziuni coerente, în cadrul diverselor dezbateri din interiorul UE și utilizarea cu pragmatism a complexității politicilor europene;

- participarea în mod activ și consistent la procesul de luare a deciziilor în cadrul UE;

- implicarea activă în procesul de reflecție privind viitorul Uniunii Europene;

- susținerea activă a demersului și eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova;

- inițierea procesului de pregătire a exercitării în bune condiții a președinției Consiliului UE în anul 2019;

- contribuția la adoptarea de măsuri concrete la nivel UE pentru consolidarea guvernanței economice, a uniunii economice și monetare și, respectiv, pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă;

- susținerea optimă a intereselor României în negocierea noii perspective financiare a UE (2014-2020), mai ales în ce privește obținerea unor alocări importante pentru politica agricolă comună și politica de coeziune. Dezbaterile privind viitorul buget UE pentru 2014-2020 vor fi abordate în continuare ca pe o oportunitate reală de reducere a decalajului de dezvoltare față de mai vechile state membre;

- susținerea diplomatică pentru obiectivul de finalizare a Mecanismului de cooperare și verificare, pe baza progreselor reale și necesare, care să fie evaluate corect și fără condiționalități politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilități care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE și totodată pe baza evoluțiilor în plan general european. Guvernul va continua să promoveze activ în dialogul cu interlocutorii europeni progresele României în materie, pe baza angajamentelor asumate, circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem judiciar corect și eficient, orientat către cetățean;

- susținerea diplomatică activă a obiectivului aderării României la spațiul Schengen pe baza îndeplinirii standardelor acquis-ului Schengen, recunoscute deja de Consiliul JAI și de Parlamentul European, fără condiționalități politice de orice fel. Demersul părții române va pleca de la compromisul propus de Președinția poloneză a Consiliului UE și, ulterior, de președintele Consiliului European în martie 2012: aderarea cu frontierele maritime și aeriene într-o primă etapă și ridicarea ulterioară a controalelor la frontierele terestre. România va intensifica dialogul cu statele membre, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel parlamentar. De asemenea, vor fi promovate în continuare măsurile de consolidare a capacității de protecție a frontierelor externe, inclusiv prin utilizarea misiunilor Frontex;

- promovarea adecvată la nivel UE a intereselor României privind asigurarea securității energetice, inclusiv prin susținerea prioritară a proiectelor Coridorului Sudic - în particular Nabucco, AGRI - precum și a finanțării acestora;

- continuarea eforturilor de asigurare a unei prezențe semnificative a diplomaților români în Serviciul European de Acțiune Externă, care să corespundă statutului României de al 7-lea stat al Uniunii, precum și aspirațiilor diplomației românești, ca diplomație cu tradiție, profesionistă și eficientă;

- continuarea eforturilor de implementare a Strategiei europene a Dunării, cu accent pe conturarea unor proiecte concrete în cadrul acesteia. Eforturile se vor concentra pe lansarea și urmărirea implementării proiectelor, atât cele finalizabile pe termen scurt, cât și pe termen mediu-lung (infrastructură/transport, interconectarea pieței energetice);

- utilizarea mai eficientă a instrumentelor Sinergiei Mării Negre și Parteneriatului Estic în susținerea obiectivelor strategice ale României în Vecinătatea Estică;

- promovarea adoptării unei Strategii europene a Mării Negre, pornind de la cadrul stabilit în rezoluția în materie a Parlamentului European din 2011;

- problematica incluziunii sociale a romilor va continua să fie menținută în atenție, iar Guvernul va urmări reflectarea cât mai corectă a eforturilor României în acest sens și va facilita dialogul partenerilor europeni cu celelalte instituții competente din România referitor la Strategia națională de incluziune socială a romilor 2012-2020, adoptată în decembrie 2011;

- referitor la accesul lucrătorilor români pe piețele muncii din statele membre ale UE, se vor continua demersurile pe lângă statele membre care mențin restricții, pe lângă Comisie și Parlamentul European, astfel încât drepturile cetățenilor români, în calitate de cetățeni europeni, să fie pe deplin respectate;

- susținerea, în continuare, a politicii de extindere a UE, cu accent pe Balcanii de Vest, cu luarea în considerare a respectării depline a condițiilor de aderare, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorității române, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscute. De asemenea, se va susține în continuare aderarea Turciei la UE;

- valorificarea unor zone de nișă de expertiză românească, cum ar fi cele rezultate din participarea României la misiunile civile și militare ale UE în cadrul politicii comune de securitate și apărare a UE, participarea activă la crearea și aplicarea politicii europene a azilului, prin valorificarea expertizei românești dobândite prin crearea și funcționarea Centrului de Tranzit în Regim de Urgență pentru Refugiați de la Timișoara - primul din lume de acest tip;

- pe planul politicii comune de securitate și apărare, având în vedere poziția României de contribuitor major la misiunile Uniunii Europene, atât pe palier civil, cât și militar, se va urmări continuarea acestei contribuții, concomitent cu promovarea unei abordări mai coerente și eficiente, care să țină cont inclusiv de valențele pozitive ale unui dialog intensificat cu partenerii estici;

- o mai bună interacțiune cu Parlamentul European, în conștientizarea rolului crescut al instituției după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

2. Creșterea profilului și rolului României în cadrul NATO, în contextul efortului continuu al Alianței de adaptare la noul context internațional. Astfel, se va acționa prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

- promovarea consolidării relevanței articolului 5 al Tratatului de la Washington și apărării colective, ca principiu esențial al funcționării Alianței;

- continuarea sprijinului pentru dezvoltarea sistemului NATO de apărare antirachetă, ca misiune importantă a Alianței, pe baza principiului indivizibilității securității Aliaților, a principiului solidarității și a principiului asigurării protecției întregului teritoriu, a forțelor și populațiilor Aliaților;

- asumarea unor inițiative de tipul smart defense, care să faciliteze întărirea capacităților militare ale Alianței, în actualul context de restricții financiare;

- promovarea consolidării statutului României în cadrul Alianței prin găzduirea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA și integrarea lor în viitorul sistem NATO;

- urmărirea finalizării tuturor aranjamentelor de implementare ale Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011, precum și a aplicării acestora, în contextul în care, după declararea la Summitul NATO de la Chicago din mai 2012 a capabilității interimare a sistemului NATO antirachetă, următorul pas în dezvoltarea acestui sistem va fi reprezentat de baza de la Deveselu, operațională la orizontul anului 2015, care va constitui capabilitatea inițială a sistemului NATO;

- consolidarea NATO ca forum de consultări între Aliații europeni și America de Nord - pe baza susținerii întăririi legăturii transatlantice - și între Aliați, respectiv între Aliați și partenerii NATO;

- consolidarea abordării regionale a NATO, mai ales în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv în contextul Summitului NATO de la Chicago;

- susținerea implementării reformei parteneriatelor Alianței, acordând atenție crescută partenerilor din Caucazul de Sud și Asia Centrală, dar și consolidării parteneriatului NATO-UE;

- susținerea în continuare, ca poziție de principiu, a politicii "ușilor deschise", promovând continuarea extinderii Alianței în Balcanii de Vest și în Vecinătatea Estică;

- acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securității energetice, complementar cu eforturile în domeniu de la nivelul UE;

- promovarea unei abordări echilibrate a NATO în privința problematicii descurajării;

- promovarea unei relații de deschidere și cooperare, pe baze pragmatice, între NATO și Rusia, cu respectarea deplină a principiilor și valorilor aliate;

- continuarea angajamentului României în cadrul misiunii ISAF din Afganistan până la finalizarea obiectivelor misiunii, în conformitate cu parametrii procesului de tranziție din Afganistan, care va permite inițierea retragerii trupelor aliate pe baza calendarului decis de către NATO;

- în conformitate cu deciziile Summitului de la Chicago (mai 2012), va oferi sprijin pentru participarea României post-2014 la eforturile aliate de instruire și asistență din Afganistan în cadrul Misiunii Internaționale de Instruire și Asistență (ITAM), pentru asigurarea stabilității și bunei guvernări de către autoritățile afgane; de asemenea, România va continua participarea la misiunea EUPOL Afganistan a UE;

- implicarea activă a României, conform intereselor sale strategice, în dezbaterile privind identificarea unei soluții la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE. Se va susține în continuare o abordare principială privind cadrul pentru un eventual nou aranjament în domeniul armamentelor convenționale, considerând că orice viitor proces de negociere trebuie să permită abordarea tuturor aspectelor legate de regimul CFE și să țină cont de interesele de securitate ale fiecărui stat participant;

- valorizarea mandatului României de punct de contact NATO în Azerbaijan și Georgia din perioada 2013-2014.

3. Parteneriatul strategic cu SUA reprezintă dimensiunea transatlantică a politicii externe românești și este cel mai important parteneriat de anvergură globală al României.

Acest parteneriat, aflat la cel mai înalt nivel de consistență de la crearea sa, trebuie să între într-o nouă fază, în care excelenta cooperare în domeniul politico-militar și de securitate trebuie să fie completată cu o dinamică pozitivă a domeniilor de cooperare economică, la nivel social, cultural și interuman. Guvernul României va continua eforturile de operaționalizare a Declarației comune privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI din septembrie 2011, urmărind valorificarea deplină a perspectivelor de cooperare deschise de aceasta. În acest scop, va utiliza activ Task Force-ul bilateral România-SUA, creat în 2012, care urmărește punerea în aplicare de proiecte concrete în domeniile prevăzute de Declarație.

O atenție deosebită va fi acordată menținerii și dezvoltării dimensiunii politico-diplomatice și de securitate, atât în plan bilateral, cât și în context NATO. În plan bilateral se va finaliza cadrul juridic privind reglementarea participării României la sistemul american de apărare antirachetă gradual-adaptiv în Europa, prin încheierea tuturor aranjamentelor de implementare ale Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

Extinderea cooperării economice, atragerea de noi investiții americane în România va fi prioritară. Se va acționa susținut pentru crearea condițiilor pentru admiterea României în programul Visa Waiver, în contextul promovării și adoptării în SUA a noii legislații în domeniu. În cadrul UE, România va susține extinderea și aprofundarea parteneriatului UE-SUA, care este esențial pentru definirea parteneriatelor strategice externe ale Uniunii.

4. Continuarea procesului de consolidare durabilă a relației bilaterale cu Republica Moldova, pe baza Parteneriatului strategic european bilateral, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susținerea activă a stabilizării și reformării democratice profunde, precum și a aspirațiilor europene ale acesteia. Astfel, se va acționa prioritar, dar nu exclusiv, pentru:

- continuarea sprijinului pentru reformele democratice de la Chișinău;

- continuarea susținerii asistenței bilaterale și internaționale, în special a celei europene și a SUA; acordarea de sprijin pentru stabilizarea macroeconomică;

- implementarea deciziilor ședinței comune a celor două guverne din 3 martie 2012 și ale reuniunii prim-miniștrilor României și Republicii Moldova și a unor miniștri din cele două guverne din 17 iulie 2012; organizarea anuală de ședințe comune de guvern;

- implementarea Planului de acțiune, semnat la 3 martie 2012, pentru aplicarea Declarației comune de instituire a unui Parteneriat strategic între România și Republica Moldova;

- susținerea fermă și consecventă a parcursului european al Republicii Moldova: prin sprijin pentru finalizarea negocierilor pentru Acordul de asociere cu UE, Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător și trecerea la liberalizarea regimului de vize;

- continuarea oferirii de asistență tehnică și financiară Guvernului Republicii Moldova;

- continuarea implementării și finalizarea, împreună cu guvernul de la Chișinău, a proiectelor de interes comun în domeniul energetic, cum sunt gazoductul Iași-Ungheni, liniile electrice aeriene Fălciu-Gotești și Suceava-Bălți, cuplarea sistemului de energie din R. Moldova la rețeaua europeană ENTSO-E, montarea fibrei optice între Isaccea și Chișinău; respectiv a celorlalte proiecte în domeniul transporturilor și infrastructurii;

- continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, inițiat de România la nivelul miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre UE;

- în ceea ce privește dosarul transnistrean, România se va implica activ, inclusiv în cadrul UE, pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor formale în formatul "5 2", în vederea convenirii unei soluții care să respecte deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional. Totodată, va susține, în continuare, creșterea statutului UE și SUA în format, precum și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii în misiune civilă cu participarea UE, concomitent cu promovarea măsurilor de creștere a încrederii și a acțiunii UE îndreptate spre democratizarea regiunii, cu efect pozitiv asupra procesului de reglementare politică. În cadrul OSCE, România va susține respectarea deplină a angajamentelor politice asumate în cadrul organizației, inclusiv în contextul dezbaterii privind viitorul Tratatului CFE.

5. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral și multilateral, precum și a altor relații de importanță strategică

Vor fi continuate dezvoltarea și implementarea parteneriatelor bilaterale existente ale României cu statele membre UE, urmărind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acțiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât și în afara acesteia.

Astfel, o atenție sporită, atât în plan politic, cât și economic va fi acordată relației strategice cu Germania. Va fi aprofundat parteneriatul strategic cu Franța, pe baza intereselor comune ale celor două state în cadrul UE și a respectului reciproc, prin convenirea unei noi foi de parcurs a Parteneriatului strategic. Parteneriatul strategic consolidat cu Italia va fi valorificat la justa sa valoare, pe baza excelentelor relații economice, și vor fi depuse eforturi pentru lansarea unui parteneriat strategic cu Spania. Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi substanțializat cu prioritate.

Parteneriatul strategic cu Polonia, deja cu rezultate excelente, va fi consolidat în continuare, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO și în Vecinătatea Estică.

O atenție sporită va fi acordată relației cu Turcia în vederea implementării, prin semnarea și punerea în aplicare a Planului de acțiune, a parteneriatului strategic bilateral, pe baza împărtășirii valorilor comune democratice, a intereselor comune în cadrul NATO, a necesității transformării regiunii Mării Negre într-un spațiu de prosperitate democratică, stabilitate și securitate și pe baza susținerii ferme de către România a aderării Turciei la UE.

De asemenea, vom acționa în continuare pentru operaționalizarea formatului trilateral informal creat de România împreună cu Polonia și Turcia în anul 2012.

România va acționa pentru valorizarea relației strategice cu Canada, de natură să întărească legătura transatlantică ca vector esențial al politicii externe a României. Un obiectiv important în relația cu Canada, pe lângă amplificarea relațiilor economice și a cooperării în cadrul NATO, o va reprezenta eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii români.

6. Intensificarea implicării pozitive și active a României, atât în plan bilateral, dar și prin proiecte cu vocație europeană și regională, în Balcanii de Vest (prin susținerea, în cadrul UE și prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această regiune) și cu precădere în Vecinătatea Estică - zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de Sud și Asia Centrală.

Crearea unei vecinătăți democratice, prospere, sigure, stabile, conectată ireversibil la sistemul de valori europene și euroatlantice este în interesul direct al României și al securității sale în sens larg, ca stat la granița exterioară a UE și NATO, și o contribuție concretă la asigurarea securității comunității de valori din care facem parte. În acest sens, vor fi consolidate eforturile pentru întărirea reprezentării diplomatice românești, cu precădere în Vecinătatea Estică și Asia Centrală.

România va continua să acorde o atenție prioritară structurilor de cooperare regională: Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) - a cărei președinție va fi exercitată de România începând cu iulie 2013 pentru un mandat de 6 luni, Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Consiliul Cooperării Regionale, Inițiativa Central Europeană.

7. Valorizarea la maximum a relațiilor cu ceilalți vecini direcți ai României

Astfel, se va acționa pentru intensificarea parteneriatului strategic cu Ungaria. Se va promova posibilitatea organizării de noi ședințe comune de guvern. Se va acționa pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minoritățile, inclusiv pe baza modelului românesc de abordare a soluționării problemelor persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmărindu-se acțiuni concrete pentru păstrarea identității culturale a românilor din Ungaria. Vor fi explorate noi căi de abordare a problematicii moștenirii Gojdu, cu semnificație istorică și simbolică deosebită, în vederea identificării celor mai bune soluții.

În relația strategică cu Bulgaria, se va urmări consolidarea cooperării, pe baza intereselor convergente ale celor două state în cadrul UE, NATO, la Marea Neagră, dar și pe baza oferită de cooperarea economică excelentă și la nivelul schimburilor și contactelor interumane. Va fi urmărită aplicarea deciziilor primei ședințe bilaterale comune de guvern din 2011. Se va examina posibilitatea organizării de noi ședințe comune de guvern. Vor fi continuate negocierile pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră ale celor două state, pe baza dreptului internațional aplicabil.

România va susține în continuare aspirațiile europene ale Serbiei, precum și apărarea intereselor și identității românilor din Serbia. În acest sens, va fi acordată prioritate urmăririi aplicării prevederilor Protocolului Comisiei mixte bilaterale privind minoritățile, semnat la 1 martie 2012 la Bruxelles, cu implicarea organizațiilor internaționale relevante și a Comisiei Europene.

România va continua să sprijine aspirațiile europene ale Ucrainei, prin promovarea unei angajări echilibrate, atât în relațiile bilaterale, cât și în contextul relațiilor Uniunii Europene cu Ucraina. România va susține o abordare constructivă în relația UE cu Ucraina și va insista pentru consolidarea implementării standardelor europene și a stimulării reformelor politice, sociale și economice. România va susține semnarea Acordului de asociere, pe baza îndeplinirii condiționalităților fixate de UE.

Vor fi menținute eforturile de soluționare a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi problematica Bâstroe, în conformitate cu dreptul internațional, asigurarea protecției la standarde europene a drepturilor persoanelor aparținând comunității autohtone române și pentru păstrarea și dezvoltarea identității culturale a acestora. În acest sens, se va acționa pentru reluarea activității Comisiei mixte bilaterale pentru minorități. De asemenea, se va acționa pentru finalizarea Acordului privind micul trafic de frontieră, care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare. Este important un efort susținut pentru promovarea contactelor la nivelul celor două societăți, al formatorilor de opinie, al societății civile, o mai bună cunoaștere reciprocă.

8. În raport cu statele Caucazului de Sud și Asia Centrală, România va urmări menținerea și consolidarea cursului ascendent în dialogul politic al României în regiune:

- Parteneriatul strategic cu Azerbaidjan va fi promovat în continuare cu prioritate.

- România va continua să sprijine aspirațiile europene și euroatlantice ale Georgiei.

Relațiile de parteneriat cu Turkmenistan și Kazahstan vor fi substanțializate în vederea conferirii caracterului strategic natural care corespunde obiectivului promovării adecvate a intereselor României în regiune.

9. O prioritate pentru politica externă a României va fi dezvoltarea relațiilor tradiționale cu puterile emergente din Asia, America Latină și Africa.

Astfel, va fi necesară alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relațiilor cu aceste puteri relevante pentru secolul 21. Prioritare sunt reconfirmarea și substanțializarea parteneriatului amplu de prietenie și cooperare cu China și completarea sa cu o relație economică echilibrată, inclusiv eforturi de atragere a investițiilor chinezești în România. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatul strategic cu Coreea de Sud. Se va acționa pentru substanțializarea parteneriatului cu Japonia, care are valențe strategice, și crearea parteneriatului extins cu India (prin finalizarea și punerea în aplicare a Declarației comune de stabilire a unui parteneriat extins). Se vor face eforturi pentru promovarea unei relații strategice cu Brazilia. Vor fi promovate noi parteneriate cu puteri emergente din G 20 din Asia, Africa, America Latină.

Relația României cu Israel are o dimensiune strategică efectivă pe mai multe planuri - securitate, politică, care va fi extinsă în continuare, inclusiv în plan economic și tehnologic. Va fi valorizată relația specială cu comunitatea cetățenilor israelieni de origine română, ca punte de legătură privilegiată între cele două țări.

Trebuie valorificate bunele relații cu statele arabe, în scopul promovării intereselor economice și culturale. Identificarea unei soluții durabile în Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va fi sprijinită în continuare, activ, de diplomația română, pornind de la relațiile tradițional bune cu părțile implicate și de la expertiza regională acumulată de România. Se vor continua eforturile de promovare a transferului de expertiză a României privind tranziția la un regim democratic pentru unele state arabe, ca urmare a transformărilor structurale din regiune. Se vor urmări și promova interesele specifice în formularea pozițiilor UE în ceea ce privește situația din Siria sau dosarul nuclear iranian.

10. Se va urmări o nouă dinamică a relațiilor politice cu Federația Rusă, pe coordonatele pozitive deja stabilite în colaborarea economică, prin identificarea de puncte de convergență, pe baza cărora să fie dezvoltat un dialog transparent. Ca stat membru UE și NATO, România va urmări stabilizarea unei relații predictibile, pragmatice a României cu Rusia, bazată pe respect reciproc. România va continua să încurajeze și promoveze dialogul în cadrul Consiliului de Parteneriat Permanent UE-Rusia, și va folosi inclusiv oportunitățile create de Parteneriatul pentru modernizare dintre Uniunea Europeană și Rusia, respectiv între România și Rusia, și în Consiliul NATO-Rusia, pe baza intereselor comune identificate între Rusia și aceste organizații.

În plan bilateral, se va pune accentpe dezvoltarea cooperării economice și pe o mai bună cunoaștere și interacțiune la nivelul societăților. Este necesară revalorizarea Tratatului politic bilateral, de la încheierea căruia se împlinesc 10 ani în 2013, a Comisiei interguvernamentale mixte privind colaborarea economică și tehnico-științifică, înființarea Institutului cultural românesc de la Moscova. Se vor continua demersurile pentru reluarea și dinamizarea activității Comisiei mixte bilaterale privind soluționarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României.

11. Recalibrarea/întărirea dimensiunii economice a politicii externe românești - atât prin susținerea expansiunii firmelor românești, dar și pentru atragerea de investiții în România

Va fi promovată o abordare mai creativă în acest domeniu, mai ales în contextul crizei economice și financiare, cu accent pe semnalarea oportunităților de afaceri, atragerea de investitori străini, promovarea produselor românești și eficientizarea serviciilor prestate de consilierii economici. Va fi promovată, în acest scop, înființarea unui Consiliu Consultativ al MAE cu reprezentanții mediului de afaceri.

În acest context al dimensiunii economice, este necesară reluarea demersurilor pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Totodată, este necesară susținerea activă a intereselor strategice directe ale României în ceea ce privește securitatea energetică (în vederea concretizării unor decizii majore care să conducă la dezvoltarea Coridorului Sudic, în particular Nabucco, AGRI).

Va fi promovată susținerea unui ritm alert al interconectărilor de rețele de energie între România și vecinii ei, pornind de la realitatea că spațiul nostru de securitate energetică nu se oprește la frontierele Uniunii. Totodată, se vor intensifica eforturile de colaborare, cu partenerii europeni în principal, dar nu exclusiv, pentru extinderea și multiplicarea proiectelor bazate pe energii regenerabile.

Se va acționa pentru concretizarea inițiativei de realizare a unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică.

Este importantă dezvoltarea contactelor cu statele din Orientul Mijlociu și din lumea arabă, urmărind atragerea interesului actorilor economici din statele Consiliului de Cooperare al Golfului către România.

12. Asistența Oficială pentru Dezvoltare va rămâne o dimensiune prioritară a acțiunii diplomatice, urmărindu-se consolidarea și dezvoltarea obiectivelor stabilite prin planul anual în domeniu. Vor fi avute în vedere zonele geografice prioritare Republica Moldova, Vecinătatea Estică, Bazinul Mediteranean, pentru sprijinirea proiectelor de consolidare a democrației, statului de drept, respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale. În realizarea obiectivelor AOD, va fi necesară alocarea de resurse corespunzătoare.

13. Promovarea și apărarea intereselor și identității românilor din afara granițelor, prin:

● aplicarea deplină a Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, inclusiv prin organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni și alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni;

● gestionarea activă a relației cu comunitățile românești de către diplomații români din misiunile românești desemnați în acest scop;

● folosirea activă a comisiilor mixte privind minoritățile, a implicării Consiliului Europei și Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE.

14. Îmbunătățirea calității serviciilor consulare prestate în favoarea cetățenilor români din străinătate, cât și manifestarea unei atitudini constante în acțiunile de sprijin consular oferit cetățenilor români aflați temporar sau permanent în străinătate

În acest scop, vor fi avute în vedere următoarele soluții:

● informatizarea serviciilor consulare (proiect E-Cons) sub deviza "Secția consulară mai aproape de casa ta!";

● continuarea procesului de extindere a rețelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes în principal în UE, dar și în spațiul euroatlantic, precum și crearea de birouri consulare mobile;

● scăderea cuantumului taxelor consulare percepute în prezent;

● derularea unor campanii de conștientizare a cetățenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenței la misiunile diplomatice în vederea facilitării protecției și asistenței consulare [de exemplu, permanentizarea serviciului de mesaj scris (SMS) transmis către cetățenii români care intră în zone considerate de risc, în străinătate];

● în vederea recalibrării strategiei de asistență și protecție consulară la nivelul MAE, pentru a răspunde rapid solicitărilor cetățenilor români și europeni aflați în zone afectate de crize socio-politice și dezastre naturale, se va realiza coordonarea eficientă între structurile funcționale specializate, existente pe plan intern (Centrul Consular de Crize din cadrul MAE) și cele existente pe plan extern (la nivelul UE).

MAE va continua activitatea de menținere a nivelului performant de pregătire pentru aderarea la României la Spațiul Schengen, atât din punctul de vedere al rețelei consulare externe, cât și al aplicării stricte a normelor europene în materie.

15. Va fi dezvoltat un instrument nou de promovare a diversității reperelor românești aflate în spațiul european, prin intermediul căruia vor fi prezentate monumente de arhitectură, opere artistice realizate de plasticieni români, aflate în diverse spații publice și muzee din Europa, precum și alte locuri care amintesc de România. Acest inventar simbolic este menit să pună în valoare contribuția bogată pe care poporul român a adus-o de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii și civilizației europene.

16. Asigurarea unei prezențe de substanță în cadrul diferitelor structuri internaționale și promovarea rolului esențial al multilateralismului în asigurarea stabilității, dezvoltării și cooperării în plan global și regional

● Sporirea vizibilității României în cadrul sistemului ONU, pe linia identificării de soluții viabile la numeroasele provocări, inclusiv din categoria crizelor, cu care se confruntă în prezent comunitatea internațională

● Consacrarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, vizând asigurarea respectării standardelor democratice și în materie de drepturile omului în întreg spațiul CoE, inclusiv protecția comunităților românești

● Confirmarea activismului constructiv al României în peisajul pan-european de securitate, îndeosebi prin creșterea relevanței și eficienței OSCE pe palierul soluționării "conflictelor înghețate", al depășirii impasului regimului actual de control al armamentelor convenționale în Europa și al promovării drepturilor omului

● Menținerea statutului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrală și de Est

17. Elaborarea, prin efort interinstituțional, a unei strategii naționale de diplomație publică și culturală (pe termen lung și mediu) și a unor direcții strategice de acțiune pentru modificarea percepției României în străinătate (pe termen scurt și mediu)

IV. Reforma instituțională și creșterea capacității instituționale a diplomației

A. MAE trebuie să aibă o structură viabilă și eficientă. Prin urmare, Guvernul României va acordă prioritate dezvoltării capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe. Astfel, în ce privește aspectele de reformă internă și privind relaționarea cu alte instituții, sunt necesare:

1. O structură adaptată priorităților de politică externă ale programului de guvernare și crearea unei politici de resurse umane mai coerentă, pornind de la:

- reluarea procesului de recrutare de tineri diplomați, blocat în ultimii ani, cu consecințe negative importante asupra evoluției resursei umane, prin organizarea de examene de intrare corecte și transparente, în special în perspectiva deținerii de către România a Președinției Consiliului UE în anul 2019 și pentru întărirea capacității de acordare a unei asistențe consulare profesioniste pentru cetățenii români din străinătate;

- continuarea procesului de îmbunătățire și dezvoltare a programelor de formare permanentă, inclusiv prin accesare de fonduri europene;

- eficientizarea modului de selecție a viitorilor diplomați, prin consolidarea parteneriatelor cu universitățile românești de prestigiu;

- crearea unui ghid coerent de "carieră profesională", care să asigure predictibilitatea și stabilitatea carierei diplomatice și să stimuleze diplomații să plece la post în zonele dificile și care să conducă la asigurarea prestigiului profesional;

- promovarea pe bază de merit și rezultate, atât în gradul diplomatic, cât și în funcții;

- promovarea de măsuri legislative pentru refacerea în mod adecvat și echitabil a situației pensiilor membrilor corpului diplomatic și consular român.

2. Eficientizarea modului de comunicare publică și diplomație publică, prin conferințe de presă regulate, folosirea noilor medii de comunicare

3. Construcția unui buget al MAE, pe baza unei proiecții multianuale a necesităților, care să corespundă adecvat sarcinilor și priorităților depolitică externă

4. Adoptarea măsurilor pentru asigurarea infrastructurii necesare MAE, inclusiv a unui nou sediu, pentru gestionarea corespunzătoare a Președinției Consiliului UE în anul 2019; optimizarea sediilor misiunilor diplomatice, mai ales a celor aflate în proprietatea statului român

B. În ce privește relațiile interinstituționale, sunt necesare:

1. o interacțiune crescută cu comisiile parlamentare de politică externă și, respectiv, de afaceri europene - prin participarea constantă a conducerii MAE la ședințele comisiilor și trimiterea de informări regulate pe temele de interes actual - mai ales în contextul rolului crescut al parlamentelor naționale în afacerile europene, prevăzut de Tratatul de la Lisabona;

2. o mai bună interacțiune cu europarlamentarii români din Parlamentul European;

3. sesiuni regulate de reflecție strategică cu alte instituții cu contribuții la politica externă pe toate temele importante din programul de guvernare, pentru identificarea modalităților optime de realizare;

4. promovarea unui dialog structurat între minister și partenerii din mediul academic și mediul cultural, precum și cu cei din societatea civilă.

RELAȚIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Guvernul României va acționa pentru asigurarea protecției și susținerea intereselor cetățenilor săi, pentru consolidarea credibilității și respectabilității internaționale ale României. În acest scop, un obiectiv principal este concentrarea tuturor eforturilor de acțiune diplomatică pentru protejarea și promovarea intereselor naționale ale României și ale cetățenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural.

Românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului și a spiritualității române și de aceea Guvernul României se angajează să intensifice comunicarea și să consolideze parteneriatele atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate.

Al doilea obiectiv principal al guvernării este promovarea activă și prioritară a obiectivului de transformare a zonei proxime României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în Est, într-o zonă democratică de prosperitate și securitate. În acest cadru, vom continua să susținem cu prioritate aspirațiile de integrare europeană ale Republicii Moldova. Totodată, vom acționa pentru întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate și vom apăra și promova activ drepturile persoanelor care aparțin comunităților minorităților românești din statele din vecinătatea României în conformitate strictă cu standardele europene.

Acest program se concretizează pe cinci direcții prioritare de acțiune care vizează: apărarea drepturilor și libertăților românilor, afirmarea identității culturale și lingvistice, susținerea procesului de integrare, apropierea de familiile din țară și promovarea imaginii și intereselor românilor care trăiesc în afara hotarelor României.

Direcții de acțiune

● Apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor

● Tratamentul egal și nediscriminatoriu, garantarea exercitării complete a cetățeniei europene, integrarea deplină în spațiul Schengen și implicit eliminarea restricțiilor de pe piața muncii sunt prioritare.

● O problemă stringentă a românilor de peste hotare este faptul că în relația cu instituțiile administrației publice din străinătate aceștia sunt tratați inechitabil, și nu ca cetățeni egali în drepturi cu cei din țară de adopție. Această discriminare nu este permisă și nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul Uniunii Europene. Guvernul va continua eforturile menite să ofere cetățenilor români sau etnicilor români care trăiesc și muncesc în străinătate sprijin și servicii de asistență compatibile cu statutul nostru de țară membră UE și cu normele în domeniu.

● Modul în care sunt respectate identitatea, drepturile și valorile spirituale ale comunităților românești din alte țări, inclusiv cele învecinate, reprezintă o preocupare majoră pentru Guvern și va constitui în continuare un criteriu important de evaluare a relațiilor bilaterale.

● Referitor la accesul lucrătorilor români pe piețele muncii din statele membre ale UE, Guvernul va continua să facă demersuri active pe lângă statele membre care mențin restricții, pe lângă Comisie și Parlamentul European, astfel încât să fie obținute decizii naționale favorabile și nediscriminatorii.

Menținerea identității culturale și lingvistice

● Păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității românești este cea de-a doua direcție de acțiune care urmărește consolidarea identității etnice, culturale, lingvistice și spirituale a comunităților românești din străinătate.

● Este necesară dezvoltarea și consolidarea programului guvernamental "Limba, cultură și civilizație românească", recunoscând și promovând valorile naționale, încurajând asocierea și reprezentarea. Cea mai importantă măsură în acest domeniu este predarea limbii române, a istoriei și geografiei României în școlile din diasporă.

● Totodată se va intensifica și se va pune accent pe activitatea Institutului Cultural Român în vederea promovării patrimoniului cultural și consolidarea legăturilor dintre autoritățile române și personalitățile românești care trăiesc peste hotare.

● De asemenea, românii care trăiesc în afara țării trebuie să își păstreze unitatea credinței și de aceea vom face demersuri pentru accesul lărgit la lăcașe de cult.

Susținerea procesului de integrare

● Românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului român și de aceea trebuie să li se acorde atenția și suportul cuvenite. De aceea, Guvernul va susține procesul de integrare a românilor în comunitățile din care fac parte, iar implicarea României în acest demers înseamnă facilitarea contactului cu autoritățile locale și centrale din țările de adopție, încurajarea și facilitarea participării românilor la deciziile politice locale din țara de adopție, asigurarea accesului la servicii sociale și asigurări medicale. În acest sens, Guvernul românva depune eforturi pentru consolidarea parteneriatului autorităților române cu organizațiile românești din străinătate în vederea identificării soluțiilor adecvate pentru problemele cu care se confruntă românii în statele de domiciliu sau de reședință, urmărindu-se astfel crearea unui cadru de dialog care să genereze soluții pentru problemele identificate.

● Privind în viitor, cel mai sigur mecanism de integrare este prin educație și de aceea Guvernul român face demersuri pentru integrarea fără restricții sau discriminări a tinerilor români în procesul educațional.

● Mai mult, reușita procesului de integrare depinde și de exploatarea eficientă a oportunităților care decurg din statutul României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene în scopul promovării valorilor culturale românești și consolidării comunităților românești din vecinătate și emigrație. Stabilirea unor parteneriate și colaborări între instituții sau personalități din România va fi un aport important în promovarea imaginii comunităților românești.

● Efortul comunităților de români din afara granițelor de a se integra în comunitățile de adopție este dublat de încercarea românilor ca în acest proces să își mențină și să își promoveze identitatea etnică și culturală. Soluția la această problemă este consolidarea internă a comunităților românești și sprijinirea acțiunilor de afirmare a valorilor identitare românești. De aceea, Guvernul român se angajează să sprijine eforturile de coagulare a comunităților românești și de afirmare a unui profil identitar pozitiv.

Apropierea de familiile din țară

● Acestei axe strategice i se subscriu 3 obiective: facilitarea legăturii cu cei din România, reducerea birocrației și reducerea numărului taxelor consulare și a costurilor administrative.

● Atunci când vorbim despre românii care trăiesc în afara granițelor, un aspect foarte important este apropierea de familiile din țară. Trebuie să susținem legătura cu cei din România și Guvernul va susține o serie de măsuri în ceea ce privește facilitarea transportului, coletăriei și transferului de bani.

● Îi vom sprijini pe cei care doresc să se întoarcă în România și în acest sens vom elabora un proiect de facilitați: consultanță gratuită pentru afaceri, promovarea intereselor economice ale micilor întreprinzători, eventuale înlesniri fiscale pentru întreprinderile nou-înființate de cei care se întorc.

● În privința serviciilor consulare, vom susține reducerea birocrației prin informatizarea serviciilor consulare, analizarea oportunității reducerii taxelor consulare și a costurilor administrative.

● Informatizarea serviciilor consulare poate fi tradusă printrun ghișeu virtual prin intermediul căruia cetățenii români să primească informații, consultanță, să înainteze cereri și să li se elibereze documente.

Promovarea imaginii României și intereselor românilor peste hotare

● Promovarea imaginii României la nivel european și internațional urmărește asigurarea unei prezențe sporite a valorilor naționale în spațiul internațional. Totodată, Guvernul român își va aduce concursul, prin mijloacele de care dispune, la promovarea imaginii tuturor românilor și a comunității romanești în statele de domiciliu sau de reședință pentru a asigura o mai bună cunoaștere a românilor și pentru îmbunătățirea imaginii pe care aceștia și comunitățile din care fac parte o au în statele de domiciliu sau de reședință.

● Prin susținerea mass-mediei românești din diasporă și prin campanii în presa străină vom promova valorile culturale și spirituale românești la nivelul opiniei publice din statele în care există comunități românești, aducând valorile spiritualității și culturii române în spațiul public din statul de reședință. Toate aceste măsuri sunt subsumate unui obiectiv care urmărește punerea în valoare a comunităților românești și promovarea imaginii unor comunități deschise, orientate spre dialog intercultural.

● Prezentării unei imagini corecte și cuprinzătoare asupra evoluțiilor României face parte din misiunea Guvernului României. În acest sens, vom urmări, pe lângă consolidarea acțiunilor de diplomație publică, extinderea proiectelor de cooperare cu parteneri relevanți: Institutul Cultural Român, birouri de turism, organizații socio-profesionale sau ale mediului de afaceri.

● Ne propunem dezvoltarea unei convergențe crescute cu eforturile comunităților românești din străinătate, numeroase, active și cu un rol semnificativ în reflectarea realităților din țară.

● Așadar, se va intensifica și se va pune accent pe colaborarea cu Institutul Cultural Român care acum are o rețea relevantă de institute în diferite metropole ale lumii și se vor consolida legăturile dintre autoritățile române și personalitățile românești care trăiesc peste hotare. Vom facilita încheierea de acorduri durabile de cooperare cu universități de prim plan, cu administrațiile locale aflate în cooperare cu țara noastră, cu edituri și publicații de referință, cu biblioteci consacrate, cu instituții de mare pondere și cu personalități de la fața locului. Implicit, vom cultiva relațiile cu elitele românești, promovându-le, astfel, ca modele.

● Prin astfel de măsuri care încurajează inițiativele comunităților românești de manifestare liberă și necondiționată a identității românești, Guvernul urmărește să valorifice potențialului politic, economic, social și cultural pe care îl au, prin dimensiunea și dinamica lor, comunitățile românești, în beneficiul României și al tuturor românilor.

FINANȚE

Fiscalitatea și bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltării economice. Viziunea noastră fiscală trebuie să fie una calitativă, să stimuleze mediul economic, investițiile și inițiativa antreprenorială. Filozofia finanțelor publice trebuie pusă în acord cu principiile dezvoltării economice sănătoase, bazată pe construirea unui sector privat puternic, autonom în raport cu puterile politice, capabil să genereze prosperitate, securitate socială și să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.

În ultimii ani, România a trecut prin experiența unei ajustări fiscale de tip cantitativ, cu serioase implicații sociale și efecte reduse în planul relansării economice. Realitatea economică arată că austeritatea bugetară nu constituie, în sine, cheia problemelor economice, în absența politicilor care să faciliteze creșterea economică, crearea de locuri de muncă și reducerea impactului social al ajustării fiscale.

Obiective fundamentale

Un sistem european performant al finanțelor publice - eficient, transparent, previzibil, care să conducă la creșterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, și nu prin creșterea poverii fiscale asupra economiei

Asigurarea stabilității macroeconomice și a sustenabilității datoriei publice, prin menținerea deficitului bugetar în trendul actual de consolidare fiscală

Simplificarea sistemului de taxe și crearea predictibilității într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat și public

Creșterea calității finanțelor publice, întărirea disciplinei și a guvernanței fiscale, precum și reducerea deciziei discreționare în politicile fiscale și bugetare, în condițiile acelorași reguli ale jocului pentru toți contribuabilii

Diminuarea corupției prin decuplarea clientelei politice de la banul public și transparentizarea folosirii acestuia, în paralel cu regândirea achizițiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficiență

Creșterea rapidă a potențialului de convergență cu UE poate fi realizată numai prin continuarea procesului dezinflaționist, consolidarea sistemului finanțelor publice și menținerea în limite sustenabile a deficitului extern.

Pe termen mediu, un cadru investițional competitiv își va demonstra viabilitatea prin atragerea unui volum crescut de investiții străine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar constă în susținerea capitalului autohton autentic, într-un efort de reindustrializare privată a României.

În același timp, în dimensiunea sa financiar-bugetară, modelul economic de dezvoltare va fi axat pe investiții publice de antrenare, acele investiții menite să susțină infrastructura, agricultura și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată.

Promovăm parteneriatul public-privat, ca mecanism esențial de atragere a finanțărilor pentru marile proiecte de infrastructură

Dezvoltăm sistemul informatic integrat național pentru execuția bugetară în timp real.

Generalizăm sistemul SEAP - sistemul electronic de achiziții publice, pentru toate achizițiile publice la nivel central și local. Astfel, vom ataca frontal corupția care a ajuns în ultimii ani să sufoce economia și să retrogradeze România în ochii Uniunii Europene.

Obiectivul economic fundamental al programului de guvernare este crearea de locuri de muncă. Statul nu creează direct locuri de muncă, ci doar asigură, printr-un cadru instituțional stimulativ, mediul economic necesar creării de locuri de muncă, ceea ce ar reduce rata șomajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008.

Stimularea sectorului privat și crearea de locuri de muncă

Direcții de acțiune în orizontul 2013-2016

● Simplificăm fiscalitatea și sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin:

● TVA va reveni la nivelul de 19%.

● Păstrăm plafonul de 16% și introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote de 8%, 12% și 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.

● Reducem la jumătate numărul de taxe parafiscale.

● Creștem deductibilitatea cheltuielilor în cercetare și dezvoltare de la 20% la 50%.

● Aliniem la media europeană redevențele încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului.

● Scutirea de impozitare, pe o perioadă de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje și echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societățile unde sunt acționari, sau participarea la capitalul social al altor societăți comerciale și care conduc la crearea de noi locuri de muncă.

● Stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzători. Creșterea plafonului de scutire de TVA la 65 mii euro pentru micii întreprinzători

● Reducem TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% va rămâne la aceștia pentru dezvoltare. Măsura va fi valabilă doar pentru producție, și nu pe lanțul de prelucrare. Stimulăm astfel producătorii interni și reducem evaziunea fiscală din agricultură.

● Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori.

● Reducem integral plata CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de muncă (cu condiția menținerii locului de muncă încă un an).

● Reducem cheltuielile cu birocrația și fiscalitatea, prin desființarea unor tarife, avize, autorizații și prin simplificarea cadrului legislativ.

● Accelerăm absorbția fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea autorităților de management, prin simplificarea și unificarea cadrului legislativ.

● Consolidarea CEC și EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (EXIMBANK - pentru promovarea exporturilor și stimularea dezvoltării industriale, CEC - pentru finanțarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor întreprinzători și activităților independente)

● Adoptăm o nouă lege pentru întreprinderile mici și mijlocii, care are la baza transpunerea în legislația românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).

● Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate în dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat, care să includă și folosirea fondurilor europene

● Susținerea dezvoltării și diversificării activităților economice, care să genereze activități multiple și venituri alternative, pentru activități meșteșugărești și activități neagricole

● Sprijinirea producătorilor agricoli să își ia certificate europene de producători BIO. Astfel, lor li se facilitează accesul la piața europeană (o piață care îi așteaptă, fără să fie nevoie să se promoveze prea mult) și să vândă produsele pe care le fac pe mult mai mulți bani.

● Aplicăm controlul financiar fiscal de fond doar o singură dată la 3 ani pentru IMM-uri și aplicarea principiului "o singură dată" pentru a elimina solicitările adresate IMM-urilor de către o instituție publică de a depune documente emise de alte instituții.

● Implementăm programarea bugetară multianuală pe proiecte și programe, care va aduce economii importante la buget și va crește gradul de predictibilitate și eficiența cheltuielilor publice.

● Restructurarea instituțiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vamă) și înființarea unui consiliu de supraveghere și audit format din experți internaționali din state membre UE, cu performanțe în domeniu

● Adoptarea legislației care să stimuleze utilizarea tranzacțiilor electronice și reducerea semnificativă a operațiunilor cu numerar, măsură care va avea ca efect imediat creșterea veniturilor impozabile ale contributorilor și reducerea evaziunii fiscale

● Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice și companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și companii de stat)

FONDURI EUROPENE

La 6 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să răspundă unei provocări majore, mai ales în contextul crizei economice și al unui nivel scăzut de trai - de la o rată de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune nerambursabile de aproximativ 10% trebuie să ajungă, până la sfârșitul lui 2015, în intervalul 50%-80% bani europeni utilizați și returnați de Comisia Europeană. Mai mult, obiectivul major al României este obținerea, la viitoarele negocieri, a unor alocări financiare pentru politica de coeziune superioare celor acordate pentru perioada actuală.

Având în vedere că aceste fonduri ar trebui să aducă la bugetul public și la bugetele private, în medie, peste 4% din PIBul anual, și că, totodată, fondurile europene reprezintă un factor de bază pentru modernizarea în economie și realizarea reformelor structurale propuse, Guvernul României urmărește, prin Programul de Guvernare 2012-2016, ca prioritate strategică fundamentală, buna administrare a fondurilor europene.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, avem două obiective majore pentru anul 2013 și anii următori:

● să folosim cât mai mult din fondurile existente până la sfârșitului lui 2015 - recuperând întârzierile acumulate în trecut;

● să pregătim, să negociem și să implementăm mult mai bine fondurile aferente perioadei viitoare de programare (2014-2020) - învățând din lecțiile trecutului.

În acest sens, pentru alocarea actuală:

● Eficientizăm administrarea banilor europeni, prin crearea unui minister al fondurilor europene care își va asuma funcția de Autoritate de management unică, asigurând un sistem de management suplu, coerent, unitar și performant.

● Accelerăm ritmul de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție în intervalul 50%-80% până la 31 decembrie 2015.

● Evaluăm urgent și realist posibilitățile reale de implementare și absorbție ale fiecărui program operațional și, în mod special, a proiectelor majore care concentrează cea mai mare parte a fondurilor europene.

● În funcție de concluziile acestei evaluări vom lua măsurile corective cele mai potrivite, prin:

- lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare (în mod special, infrastructură de transport și mediu) și a căror implementate să înceapă în perioada curentă (până în 2015);

- modificarea OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, în vederea modificării principiului de stabilire a calcului ratei de supracontractare (ceea ce va permite contractarea suplimentară de proiecte finanțate, urmând ca sumele să fie acoperite ulterior din realocarea de fonduri sau din utilizarea economiilor înregistrate în procesul de implementare);

- etapizarea proiectelor existente care nu pot fi terminate până în 2015;

- realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție atât în interiorul, cât și între programele operaționale.

● Accelerăm implementarea proiectelor în curs - în acest sens vom pune în practică un sistem de monitorizare activă și permanentă la nivelul Autorității de management, inclusiv un sistem de întâlniri regulate atât cu beneficiarii proiectelor majore, cât și cu companiile care asigură implementarea acestora, în sensul identificării problemelor și definirii soluțiilor celor mai potrivite.

● Eficientizăm sistemul de verificare a achizițiilor publice.

● Eficientizăm sistemul de certificare a cheltuielilor eligibile, prin modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale în vederea creării condițiilor necesare pentru includerea, pe declarațiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene, a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor majore neaprobate încă de aceasta.

● Continuăm eforturile de implementare a măsurilor de remediere a deficiențelor constatate de Comisia Europeană în funcționarea sistemelor de management și control ale programelor operaționale în vederea deblocării situației și reluării plăților de la Comisia Europeană.

● Sprijinim relansarea economiei românești, prin modificarea OUG nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, în vederea introducerii următoarelor prevederi:

- includerea ONG-urilor ca beneficiari eligibili pentru accesarea garanțiilor de stat oferite prin acest program de către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii;

- extinderea domeniilor de aplicabilitate, prin introducerea măsurilor de eficiență energetică.

● Revenim la un sistem de salarizare adecvat nivelului de complexitate aferent activității desfășurate de personalul încadrat în structurile de management al fondurilor europene nerambursabile, unic, stimulativ și bazat pe indicatori de performanță.

● Evaluăm performanțele și sincopele administrative ale sistemului de management și control al fondurilor europene din perioada precedentă pentru a propune Guvernului României măsuri de simplificare și evitare a supraproceduralizării și birocrației excesive.

● Evaluăm impactul contractelor de asistență tehnică în îmbunătățirea reală a sistemului de management și control al fondurilor europene pentru a evita, în viitor, cheltuirea fondurilor europene cu rezultat nesemnificativ și pentru a orienta serviciile de consultanță către activități cu valoare adăugată.

Pentru alocarea bugetară 2014-2020

● Vom susține promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE 2014-2020, principalul obiectiv fiind acela de a ne îmbunătăți poziția de beneficiar net în relațiile financiare cu UE față de cea din actuala perspectivă, prin asigurarea unei sume mult superioare exercițiului 2007-2013, urmând ca obligația României să fie aceea de a-și îmbunătăți sistemul administrativ și capacitatea de absorbție a acestor fonduri, pentru utilizarea la un nivel cât mai înalt a fondurilor UE.

● Vom coordona procesul de programare pentru exercițiul financiar 2014-2020, inclusiv elaborarea Acordului de parteneriat și a programelor operaționale specifice și stabilirea cadrului instituțional aferent sistemului de management și control pentru viitoarele alocări financiare.

● Vom susține investițiile majore în infrastructura ca factor-cheie în modernizarea României.

● Vom orienta finanțarea europeană către creșterea reală a competitivității, și nu doar pentru proiecte cu valoare economică scăzută. România trebuie să-și orienteze resursele în investiții în ramuri ce susțin producția internă și în poli de dezvoltare (de exemplu, clustere de excelență inginerească și de cercetare) pentru a ajunge la nivelul de performanță al celorlalte state membre.

● Vom susține canalizarea sprijinului financiar general către întreprinderi, în special prin instrumente de inginerie financiară și utilizarea de subvenții pentru a cofinanța măsuri de sprijin orientate către un anumit domeniu (inovare, investiții legate de protecția mediului etc.).

● Vom lansa, ca acțiune strategică imediată, pregătirea portofoliului de proiecte pentru finanțare în cadrul anvelopei financiare 2014-2020, precum și demararea acestora.

● Vom orienta resursele de asistență tehnică către pregătirea de proiecte și susținerea autorităților de management și beneficiarilor (atât autorități publice locale, cât și beneficiari privați), în activitățile curente (help-desk) pentru a eficientiza ritmul de lucru și a evita suprapunerile și instruirile generice și teoretice.

● Vom simplifica legislația aferentă promovării și aprobării proiectelor de investiții din România.

● Vom revizui, pe baza experienței în derularea proiectelor de investiții cu finanțare internațională din perioada 2000-2012, condițiile de contract de lucrări aplicabile proiectelor cu finanțare publică.

● Vom elabora Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice în vederea prevenirii greșelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, precum și asigurarea unei practici unitare pe viitor.

● Vom finaliza mecanismul de prevenire și identificare exante a conflictului de interese în achizițiile publice.

● Vom urmări finalizarea măsurilor necesare astfel încât să se realizeze un control eficient al potențialelor conflicte de interese, pentru prevenirea și evitarea acestora.

● Vom pune în practică un plan de acțiune care să conțină măsuri pe termen scurt și mediu în vederea instituirii unui sistem pentru prevenirea, detectarea și combaterea posibilelor cazuri de conflict de interese sau fraudă.

● Vom urmări implementarea unui mecanism eficient și eficace, inclusiv întărirea colaborării dintre principalele instituții responsabile în domeniu, pentru prevenirea, detectarea și combaterea cazurilor de conflict de interese sau fraudă în administrația publică și în mod special în procesul de achiziții publice.

● Vom organiza un cadru comun de dialog periodic între autoritățile de management și Autoritatea de audit și ANRMAP pentru a se prezenta și dezbate cazurile de nereguli și pentru a evita, în viitor, riscul de corecții financiare majore și de suspendare a finanțării.

● Vom îmbunătăți sistemul de management și control al absorbției fondurilor europene prin coordonarea unitară a instituțiilor implicate în activitatea de gestionare și control a fondurilor structurale și de coeziune și prin eliminarea suprapunerilor administrative între autoritățile de management, organismele intermediare și beneficiari.

● Vom asigura un sistem de monitorizare a proiectelor majore la fața locului pentru a evita blocaje și pierderea finanțării.

● Vom asigura lansarea efectivă pentru programele Spațiului Economic European pentru a se permite elaborarea ghidurilor aplicantului, lansarea cererilor de proiecte pentru domeniile de finanțare și, ulterior, pentru a accelera selecția și implementarea proiectelor.

● Vom susține înființarea unui Fond de relansare economică. Estimarea realistă a gradului de absorbție a fondurilor europene de către România până în 2015, includerea sumelor rămase în acest Fond (alături de sumele neatrase de celelalte țări de coeziune) și folosirea pentru finanțarea unor proiecte de conectare a României la rețelele transeuropene (sub coordonarea Comisiei Europene).

● Vom susține parteneriatele public-privat, ca alternative și soluții complementare care pot conduce la sustenabilitatea proiectelor cofinanțate de Uniunea Europeană.

● Vom stimula schimbul de bune practici în implementarea mecanismelor de creștere a absorbției de fonduri europene cu alte țări membre UE.

INDUSTRIE, COMERȚ ȘI COMPETITIVITATE

România are nevoie de o politică industrială coerentă. Lansarea de către Uniunea Europeană a Strategiei Europa 2020 a consacrat domeniul politicii industriale ca una dintre cele 7 inițiative emblematice ale acesteia prin documentul: "O politică industrială pentru era globalizării". În acest cadru se va sprijini schimbarea modului de abordare utilizat în prezent - de la concepția tradiționalistă a restructurării în funcție de resurse și, deci, în raport cu avantajul comparativ la identificarea soluțiilor care să stimuleze activitățile bazate pe cunoaștere și informații, astfel încât acestea să permită accentuarea avantajelor competitive.

Obiective strategice

Îmbunătățirea competitivității și mai ales a flexibilității va urmări o creștere susținută a productivității bazată pe diversificarea și inovarea bazei industriale interne în context european și se va realiza prin:

● îmbunătățirea mediului concurențial și a climatului de afaceri în principal prin întărirea politicii din domeniul ajutorului de stat și a măsurilor pentru mai buna reglementare care să ducă la reducerea poverii administrative asupra companiilor, creșterea transparenței decizionale și consultarea publică;

● dezvoltarea sectorului serviciilor cu accent pe industriile de rețea și mai ales prin promovarea societății informaționale și a comunicațiilor de mare viteză ca suport orizontal în concordanță cu politica comunitară;

● dezvoltarea parcurilor tehnologice și științifice în care să fie dezvoltate clustere inovative al căror ciclu de viață să aibă ca finalitate furnizarea de produse și servicii pentru export;

● promovarea și dezvoltarea colaborării dintre industrie și cercetare în care pentru domeniile tehnologiilor înalte se vor căuta soluții pentru finanțare rapidă și sprijin dincolo de mecanismele pieței în concordanță cu recomandările Uniunii Europene;

● promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configurația structurii de proprietate a economiei naționale;

● asigurarea continuității politicilor de privatizare prin introducerea pe piața de capital a participațiilor statului în concordanță cu prioritățile naționale;

● elaborarea unei politici industriale în care să fie evidențiate elementele referitoare la specializarea industrială necesare pentru orientarea către o economie cu emisii reduse de carbon;

● creșterea capacității administrative referitoare la evaluarea ex-post a politicilor cu impact asupra competitivității, la îmbunătățirea procesului de absorbție a fondurilor europene, precum și pentru creșterea calității procesului de reglementare;

● întărirea și extinderea politicilor din domeniul eficienței energetice către toate companiile în scopul creșterii sustenabilității acestora;

● creșterea exporturilor românești prin promovarea unei abordări complementare între măsurile de sprijin intern și promovare externă.

Direcții de acțiune

Administrarea intereselor economice ale statului

● Concentrarea întregii activități de gestionare a proprietății private a statului, astfel încât guvernul să poată elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei și soluționării problemei arieratelor

● Un mod unitar de nominalizare a reprezentanților statului în consiliile de administrație prin promovarea specialiștilor. Va fi înlăturată definitiv practica actuală a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai consiliilor de administrație din societățile comerciale, regii și companii naționale din rândul clientelei politice.

● Dezvoltarea politicilor de sprijinire a operatorilor economici privatizați după 1992, pentru a-și respecta integral obligațiile postprivatizare și a ieși din monitorizarea statului. Un rol fundamental în acest sens îl va avea noua structură creată de administrare a proprietății private a statului prin acordarea ajutoarelor de stat, împreună cu CEC și EXIMBANK, urmând a fi singura abilitată cu notificarea Comisiei Europene prin Consiliul Concurenței.

● Valorificarea creanțelor bancare, comerciale și bugetare ale statului asupra societăților comerciale privatizate, ținând cont de prevederile legale privind consolidarea acestora în moneda USD, astfel încât societățile comerciale să nu fie împovărate artificial prin majorări de întârziere la plata creanțelor de care cumpărătorii nu sunt răspunzători, acestea aparținând societăților comerciale din perioada dinaintea anului 1989

Promovarea unei viziuni integrate pentru domeniul resurselor minerale

● Revizuirea cadrului legislativ, în domeniul sectorului minier, în vederea perfecționării acestuia prin: reanalizarea și implementarea unui cadru de reglementare previzibil, care să sporească atractivitatea pentru potențialii investitori privați în sectorul minier; elaborarea și aprobarea strategiei industriei miniere. Ultimă strategie din industria minieră a expirat în 2010, toate măsurile luate până în prezent în sector sunt lipsite de o evaluare corectă a implicațiilor induse în economie; modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 pentru a se preciza modalitatea de reconcesionare a perimetrelor miniere închise, simplificarea procedurilor administrative de acordare a licențelor și permiselor miniere, actualizarea redevențelor miniere și a taxelor de explorare/exploatare etc.; revizuirea cadrului legislativ și a reglementărilor specifice procesului de închidere a minelor, reconstrucția ecologică și monitorizarea postînchidere a zonelor afectate; constituirea sistemului național de monitorizare a depozitelor de deșeuri miniere; armonizarea cadrului legislativ conex Legii minelor cu noile prevederi etc.

● Reorganizarea instituțiilor publice implicate în dezvoltarea sectorului minier, îmbunătățirea capacității instituțiilor publice implicate în administrarea și monitorizarea activităților miniere. În acest sens sunt necesare: constituirea Autorității Miniere, organism cu rolul de reglementare, organizare și control la nivel național al activităților din sectorul minier, pentru armonizarea instituțională cu statele Uniunii Europene

● Reducerea graduală a rolului statului în activitățile miniere de explorare și exploatare a resurselor minerale: reanalizarea și promovarea actelor normative pentru atragerea în circuitul economic a unor perimetre de cercetare și/sau exploatare în prezent blocate în procesul de aprobare la diferite niveluri guvernamentale (cca 440 de licențe de explorare/exploatare); reofertarea fostelor perimetre miniere pentru care există deja cereri; valorificarea produselor miniere existente pe stoc la diferiți producători; reorganizarea managementului societăților miniere de stat, prin transferul competențelor, drepturilor și obligațiilor manageriale către o entitate de drept privat prin contracte specifice

● Promovarea de investiții private în zonele cu potențial minier nevalorificat încă în totalitate. Investitorii privați în domeniul minier pot contribui în mod semnificativ la regenerarea socioeconomică în regiunile afectate de restructurarea sectorului minier, prin închiderea unor mine neviabile din punct de vedere comercial, în condițiile în care potențialul de resurse nu a fost epuizat.

Creșterea exporturilor românești

● Crearea unei rețele eficiente de centre de promovare comercială (CPC) care să pună la dispoziția reprezentanților mediului de afaceri din România mijloace eficiente de promovare a exporturilor românești

● Recâștigarea piețelor tradiționale de export ale României, cu deosebire cele din afara Uniunii Europene (Asia, Nordul Africii și Orientul Mijlociu, America de Sud, statele membre CIS ș.a.)

● Reorientarea producției din sectoarele afectate de criză, cu deosebire prin creșterea exporturilor (industria auto, producția de componente auto, instrumente financiar-bancare complexe, lucrări de construcții ș.a.) spre zone cu un grad de absorbție ridicat, inclusiv țările BRIC (Brazilia, Rusia, India, R.P. Chineză)

● Reactualizarea Strategiei Naționale de Export a României, având drept obiectiv central definirea unei grile de eficiență care să permită creșterea semnificativă a exporturilor românești

● Flexibilizarea sistemului de promovare a exporturilor prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact major, materializat prin amplificarea volumului exporturilor României

● Constituirea consiliilor de export regionale ca elemente de difuzare, reprezentare și colectare a propunerilor generate de mediul de afaceri din teritoriu

● Eficientizarea Portalului de comerț exterior, cu deosebire prin fluidizarea circuitului ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă

● Colaborare instituționalizată cu EXIMBANK pentru promovarea unor stimulente la export (asigurarea exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.)

● Colaborarea cu asociațiile patronale de profil

Stimularea competitivității industriei din România

● Dezvoltarea pieței concurențiale concomitent cu stimularea activității operatorilor economici

● Stabilirea unui cadru structurat de monitorizare și evaluarea trimestrială a măsurilor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri

● Evaluarea anuală a competitivității ramurilor industriale relevante și inițierea de măsuri orizontale pentru creșterea competitivității acestora, prin crearea unui "Grup la nivel înalt pentru probleme de competitivitate, energie și mediu"

● Promovarea de noi programe de cercetare în domenii care prezintă potențial tehnologic, valoare adăugată ridicată sau resurse interne (industria alimentară)

● Îmbunătățirea cadrului calificărilor pentru noile tipuri de produse și servicii

● Sprijinirea firmelor inovative, precum și concentrarea acestora

● Promovarea serviciilor de cercetare independentă. Este necesară participarea României la grupurile de lucru sectoriale create la nivelul CE (pentru industria farmaceutică, electrotehnică, inginerie mecanică, industrie alimentară, tehnologia informației și comunicații, industria chimică și apărare, programul spațial european, științele vieții și biotehnologii pentru modă și design) și pregătirea din timp a modalităților de răspuns la provocările ridicate de evoluția acestor domenii. Pe același model, România trebuie să își dezvolte dialogul și pentru alte industrii cu impact (de exemplu, industria textilă sau construcțiile).

● Efectuarea de analize de impact asupra competitivității industriale de tip ex-post și bilanțuri de calitate în scopul promovării reglementării inteligente. Monitorizarea a 4 indicatori - competitivitatea în cadrul UE și la nivel mondial, numărul de locuri de muncă create, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice în total produse industriale finite, ponderea valorii adăugate și a ocupării în sectoarele industriale care aplică tehnologii înalte și medii în total sectoare industriale

● Reducerea barierelor administrative asupra companiilor și îmbunătățirea calității legislației

● Implementarea Actului de piață unică prin aplicarea celor 50 de măsuri din raportul Monti în scopul optimizării pieții muncii, activităților comerciale și schimburilor reciproce - măsuri cu caracter legislativ

● Continuarea înființării de parcuri industriale, în special pentru domeniile industriale de vârf (electronică, IT, mecanică fină etc.)

● Utilizarea mai eficientă a tehnologiilor informatice în sectoarele industriale

● Impunerea în contractele de infrastructură cu contractori externi a unor clauze de offset prin care construcțiile metalice aferente să fie realizate de furnizori români

● Dezvoltarea cooperării în producție și integrarea în rețelele regionale și globale de producție și comercializare

● Întărirea legăturii dintre industrie și mediul universitar/academic, accelerarea procesului de transfer și aplicare în societățile industriale a rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare-inovare

● Promovarea strategiilor de finanțare prin parteneriatul public-privat - PPP

● Promovarea unei politici industriale durabile prin aplicarea directivei referitoare la ecodesign

● Susținerea regiunilor de dezvoltare prin politica de coeziune în scopul diversificării industriilor existente, modernizarea capacităților de producție și pentru inovare

● Sprijinirea și promovarea politicilor în domeniul protecției proprietății industriale și a standardizării

● Sprijinirea industriilor creative

INTERNE

Domeniul afacerilor interne este unul dintre cele mai importante componente ale statului de drept și presupune prestarea unui serviciu public de bază pentru populație cu finalitate în asigurarea securității și siguranței cetățeanului. Cetățeanul contribuabil și purtător al suveranității naționale trebuie să fie principalul beneficiar al activității Ministerului Afacerilor Interne.

În acest scop, instituțiile publice din subordinea Ministerul Afacerilor Interne vor concentra toate resursele (umane, materiale și financiare) pentru combaterea până la eradicarea infracționalității de toate tipurile și pentru soluționarea eficientă a situațiilor de urgență.

Obiective fundamentale

● Creșterea continuă a gradului de siguranță a cetățeanului atât în mediul rural, cât și în mediul urban

● Îmbunătățirea cooperării polițienești privind combaterea criminalității transfrontaliere, precum și a criminalității comise de cetățenii români în străinătate

● Reducerea birocrației din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, eficientizarea acestor structuri și redirecționarea din aparatul funcționăresc către structurile operative

● Analizarea și îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează competențele în domeniile ordinii și siguranței publice, situațiilor de urgență și ale activităților instituției prefectului

● Elaborarea, promovarea și implementarea unor politici și programe privind pregătirea profesională, creșterea calității vieții personalului în vederea reconsolidării statutului polițistului, jandarmului, pompierului, precum și al celorlalți funcționari publici din structurile Ministerului Afacerilor Interne

Direcții de acțiune

● restructurarea structurilor naționale și locale în scopul de a fi puternice, profesioniste și eficiente;

● elaborarea și implementarea unor politici concordante cu standardele și directivele Consiliului European, având ca finalitate compatibilizarea acestor structuri cu cele similare din spațiul UE;

● creșterea siguranței cetățeanului prin combaterea fenomenului infracțional stradal, precum și prin creșterea siguranței civice în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar;

● prevenirea și combaterea corupției în rândurile personalului Ministerul Afacerilor Interne la toate nivelurile și în toate structurile;

● prevenirea și combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de droguri și a celorlalte substanțe interzise, elaborarea unei strategii de prevenire și combatere a criminalității în cadrul căreia se vor stabili prioritățile și rolul autorităților statului, școlii, familiei și ale societății civile pentru combaterea acestui flagel;

● scăderea dinamicii accidentelor de circulație, cu prioritate a acelora care au drept consecințe pierderea de vieți omenești;

● creșterea eficienței activităților pentru soluționarea situațiilor de urgență prin îmbunătățirea dotării cu utilaje moderne și perfecționarea profesională a cadrelor;

● creșterea autorității instituției prefectului în procesul de coordonare a activității în situații de urgență.

Politici publice

● creșterea siguranței cetățeanului prin combaterea fenomenului infracțional stradal;

● creșterea siguranței civice în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar;

● reconstrucția sistemului de politici locale și armonizarea cu politicile naționale;

● prevenirea și combaterea corupției;

● prevenirea și combaterea criminalității;

● combaterea crimei organizate;

● combaterea traficului de droguri;

● trafic rutier mai sigur;

● managementul situațiilor de urgență și protecția infrastructurilor critice;

● servicii publice comunitare mai aproape de cetățeni (documente de identitate, permise, pașapoarte, înmatriculări);

● întărirea rolului instituției prefectului și creșterea eficienței acesteia, precum și precizarea funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul Guvernului în plan local (funcția de reprezentare și funcția de autoritate);

● în cadrul cooperării internaționale o atenție aparte trebuie acordată cooperării polițienești în vederea combaterii criminalității transfrontaliere, dar și a criminalității comise de cetățenii români în străinătate;

● de asemenea, cooperarea cu instituțiile din sistemul de securitate internă al UE (FRONTEX, EUROPOL) reprezintă o componentă esențială a activității ministerului pentru implementarea politicilor europene în domeniu;

● cooperarea cu INTERPOL, dar și în formatele de cooperare regională în Europa de S-E va rămâne o preocupare importantă a conducerii ministerului.

JUSTIȚIE

Având ca atribuții principale bună funcționare a sistemului judiciar, asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public și apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești, Ministerul Justiției are obligația de a promova o justiție modernă, care să fie aproape de cetățean și care să asigure egalitatea în fața legii.

Strategii în domeniul justiției

1. Stabilirea unei politici publice în domeniul justiției, bazată pe principii de independență și profesionalism

2. Programul de asanare a legislației ce impune analizarea întregii legislații din România, corelarea acesteia cu legislația europeană, republicarea actelor normative și restrângerea numărului de acte normative, program ce trebuie realizat împreuna cu Guvernul, Parlamentul și Consiliul legislativ.

3. Implementarea strategiei naționale anticorupție.

4. Informatizarea sistemului judiciar prin aplicarea strategiei de informatizare adoptate în comun de Ministerul Justiției împreună cu CSM, ÎCCJ și Ministerul Public.

Măsuri în domeniul legislativ

● Elaborarea unei legislații conforme principiilor europene privind restituirea proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist

● Clarificarea statutului procurorilor și rolul Ministerului Public raportate la dispozițiile constituționale

● Consolidarea statului de drept, inclusiv prin întărirea instituției Avocatului Poporului și depolitizarea Curții Constituționale

● Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni

● Implementarea legislației europene referitoare la confiscarea extinsă, dar și a celorlalte directive adoptate de Consiliul UE

● Instituirea unui mecanism de numire în funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public, transparent și bazat pe criterii de profesionalism și integritate

● Amendarea legislației naționale în acord cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului

● Implementarea noilor coduri ca obiectiv fundamental. Aplicarea din anul 2013 a noului Cod de procedură civilă și din anul 2014 a noului Cod penal și, respectiv, a noului Cod de procedură penală, precum și corelarea legislației specifice, mai ales în materie penală, în ce privește executarea pedepselor privative de libertate și a pedepselor neprivative de libertate

● Transformarea ÎCCJ într-o instanță de casație cu rol principal în uniformizarea jurisprudenței și crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare

Măsuri de organizare instituțională

● Reorganizarea instanțelor în vederea pregătirii acestora pentru noile coduri prin aplicarea planului de măsuri adoptat de Guvern în acest sens prin memorandum

● Creșterea capacității logistice și instituționale a structurilor din cadrul Ministerului Public prin programe de investiții consolidate, precum și printr-o mai bună gestionare a mijloacelor existente. Adaptarea și implementarea unui program național pentru stoparea criminalității bazat pe 3 piloni: prevenirea infracțiunilor, aplicarea sancțiunilor și reinserția socială a persoanelor care și-au ispășit pedeapsa conform legii

● Reorganizarea penitenciarelor pentru asigurarea unor condiții de deținere conforme normelor internaționale

● Îmbunătățirea sistemului de asistență judiciară din oficiu/gratuită, în paralel cu derularea unor ample campanii de informare a publicului larg cu privire la acest drept, mai ales în zonele defavorizate (rurale, depopulate) și pentru categorii sociale marginalizate (persoane vârstnice, cu venituri mici etc.)

● Administrarea bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin stabilirea unui calendar optim și eficient raportat la obligațiile internaționale ale statului român inserate în cadrul MCV

● Creșterea transparenței actului de justiție prin publicarea pe internet a hotărârilor judecătorești, cu protejarea datelor cu caracter personal ale părților

● Reducerea numărului de erori judiciare prin îmbunătățirea programelor de formare profesională continuă a magistraților

● Consolidarea capacității administrative și a independenței Inspecției Judiciare

● Creșterea celerității actului de justiție și reducerea costurilor sale, inclusiv prin metodele moderne de soluționare prejudiciară a conflictelor

● Reluarea procesului de înființare de tribunale specializate, în baza unor evaluări pertinente - măsură insistent cerută de magistrați și de investitorii străini (spre exemplu, instanțele specializate în materia familiei și a minorilor - justiția juvenilă, dar și instanțele specializate în materia comercială și a falimentului). Modificarea legislației în materia insolvenței în urma unei analize efectuate împreună cu experții Băncii Mondiale

● Accesarea fondurilor structurale pentru îmbunătățirea logisticii parchetelor și tribunalelor, în paralel cu finalizarea în bune condiții a Acordului de împrumut cu Banca Mondială, pentru Programul privind Reforma Sistemului Judiciar

● Întărirea colaborării cu CSM, asociațiile profesionale și societatea civilă

Progresele în cadrul MCV - prioritate esențială pentru parcursul european al justiției române

● Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) prin implementarea noilor coduri. Corelarea legislației specifice mai ales în materie penală în ce privește executarea pedepselor privative de libertate și a pedepselor neprivative de libertate

● Transformarea MCV într-un veritabil instrument de colaborare cu Comisia Europeană pentru realizarea unui sistem judiciar eficient, corect și predictibil

● Demararea unui dialog de substanță cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să își îndeplinească obiectivele, în cadrul MCV

● Urmărirea aplicării obiectivelor și principiilor fundamentale ale Strategiei Naționale Anticorupție

● Sprijinirea instituțiilor competente pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România în vederea intrării în Spațiul Schengen

MARI PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ

Obiectivul general al strategiei în domeniul proiectelor de infrastructură prioritare îl reprezintă asigurarea condițiilor financiare, procedurale și contractuale adecvate demarării și finalizării cât mai rapide a acelor investiții majore care au un impact economic și social imediat și care rezolvă probleme acute ce au în prezent un impact negativ semnificativ asupra calității vieții cetățenilor și asupra capacității de a face afaceri a firmelor din România.

Pentru atingerea acestui obiectiv general și a obiectivelor specifice vor fi susținute următoarele măsuri generale și acțiuni obligatorii:

- absorbția accelerată a fondurilor europene disponibile pentru proiectele cuprinse în programarea 2007-2013 și pregătirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunătățirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020;

- achiziția centralizată a produselor, serviciilor sau lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură prioritare cu grad mare de complexitate, inclusiv a finanțării necesare;

- îmbunătățirea cadrului legislativ specific în vederea atragerii investițiilor străine directe și a implementării unor structuri de finanțare a proiectelor conform celor mai bune practici în domeniu la nivel european și global, inclusiv prin modernizarea și unificarea legislației privind achizițiile publice/concesiunilor/parteneriatului public-privat și promovarea eficienței ("Best Value for Money");

- utilizarea unor structuri de prefinanțare/cofinanțare/ finanțare moderne, ținând cont atât de capacitatea de finanțare pe termen scurt și mediu limitată a bugetului de stat, cât și de constrângerile rezultate din controlul deficitului public și de gradul de îndatorare a statului și entităților publice, favorizând implementările care să permită o implicare maximă a sectorului privat în realizarea proiectelor;

- revizuirea modelelor de documentație de atribuire a proiectelor de investiții majore și a modelelor de contracte de execuție prin adoptarea standardelor internaționale utilizate în domeniu la specificul cadrului normativ național;

- promovarea de parteneriate interinstituționale speciale cu autoritățile statelor membre UE care au dezvoltat cele mai bune practici în domeniu, prin care să se favorizeze transferul de cunoștințe în scopul îmbunătățirii capacității administrative naționale;

- promovarea asistenței tehnice de specialitate care să susțină activitatea de planificare și executare a proiectelor de infrastructură prioritare prin intermediul unor specialiști cu expertiză globală semnificativă.

Principalele proiecte de infrastructură ce urmează a fi incluse în cadrul director descris mai sus, pe domenii, sunt:

Domeniul rutier

- Autostrada București-Ploiești-Brașov (tronsonul Comarnic-Brașov).

- Autostrada Sibiu-Râmnicu-Vâlcea

Domeniul feroviar

- Linie de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Paneuropean (Arad-Timișoara-Caransebeș-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat/București)

- reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV Paneuropean Brașov-Simeria

- reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV Paneuropean Frontieră-Curtici-Simeria

Domeniul naval

- Extinderea digului de larg în Portul Constanța

- Canalul Dunăre-București (parteneriat public-privat)

- Reabilitarea infrastructurii pe canalul Dunăre-Marea Neagră

Domeniul informații de interes public

- Sistemul Informatic Integrat de Cadastru și Publicitate Imobiliară

- Sistemul Informatic Integrat de Acces Electronic la Justiție

MEDIU

Politica în domeniul protecției mediului are scopul de a garanta generației actuale și celor viitoare un mediu curat și sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieții, în corelare cu o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Urmărim îmbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de alte state membre ale UE, conservarea biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului și, în același timp, promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante și stimularea creșterii economice durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de muncă "verzi". Un instrument esențial va fi creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene prin Programul operațional sectorial "Mediu", precum și pregătirea Cadrului financiar multianual 2014-2020.

Acordăm o atenție specială îmbunătățirii gradului de transparență a luării deciziilor, precum și conștientizării, informării, consultării și participării tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul.

Protecția mediului

● Finalizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice pentru perioada 2013-2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în acord cu angajamentele asumate prin pachetul "Energie - Schimbări climatice"

● Elaborarea planurilor de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în sectoarele care intră sub incidența Deciziei nr. 406/2009/CE privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (sectoare care nu intră sub incidența schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii cu efect de seră)

● Sprijinirea autorităților locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind combaterea schimbărilor climatice la nivel local

● Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea, până în 2020, a angajamentelor asumate de România pentru implementarea pachetului "Energie - schimbări climatice":

- finanțarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice și private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (eficiența energetică în sectorul industrial, rezidențial și public, recuperarea gazului metan de la depozitele de deșeuri și utilizarea acestuia ca resursă energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă);

- finanțarea proiectelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, din veniturile obținute din licitațiile sub prevederile ETS, care se realizează centralizat la nivel european;

- îmbunătățirea dialogului cu operatorii care intră sub incidența prevederilor schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS), în scopul conformării cu cerințele impuse de aceasta.

● Adaptarea la efectele schimbărilor climatice

- finalizarea Strategiei naționale de adaptare la efectele schimbărilor climatice, în acord cu Carta europeană a adaptării;

- dezvoltarea colaborării cu celelalte autorități publice centrale și locale pentru dezvoltarea planurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice;

- îmbunătățirea cadrului legislativ a metodologiilor, normelor și reglementărilor în domeniul sistemului național de meteorologie, în vederea punerii în aplicare a planului de acțiuni;

- reducerea vulnerabilității pe termen mediu și lung la efectele schimbărilor climatice prin dezvoltarea planurilor de acțiuni la nivel central, regional și local privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

● Aprobarea și implementarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune privind conservarea biodiversității 2013-2020

● Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional pentru un management coerent al rețelei de arii naturale protejate

● Cartarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitar și stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora

● Planuri de management pentru ariile naturale protejate

● Stabilirea metodologiilor de acordare a compensațiilor pentru proprietarii și concesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate

● Stabilirea unui sistem unitar de management al speciilor strict protejate

● Evaluarea economică a serviciilor asigurate de sistemele ecologice naturale și seminaturale

● Implementarea conceptului privind păstrarea integrității și funcționării sistemelor ecologice, managementului durabil al resurselor naturale din componentele marine și terestre ale zonei de coastă

● Măsuri privind managementul integrat al zonei costiere pentru asigurarea sistemului suport necesar conservării resurselor aferente zonelor de coastă, ca parte a rețelei europene Natura 2000, desemnată conform prevederilor comunitare în domeniu.

● Inventarierea și cartarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ

● Stabilirea metodologiilor și a sistemului de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar

● Plan de management integrat al Deltei Dunării

● Stabilirea sistemului de monitorizare a traficului pe canalele și lacurile din Delta Dunării

● Sistem de canalizare și alimentare cu apă și sistem de management integrat al deșeurilor pentru toate localitățile situate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"

● Crearea unor mecanisme care să susțină dezvoltarea durabilă a comunităților și creșterea standardelor de viață pentru populația locală

● Program multianual de finanțare pentru Delta Dunării.

● Transformarea deșeurilor într-o resursă, potrivit Foii de parcurs a UE privind utilizarea eficientă a resurselor

● Planificare strategică la nivel zonal a gestionării deșeurilor pentru completarea/realizarea investițiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene în domeniu

● Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune a deșeurilor, inclusiv prin îmbunătățirea absorbției fondurilor europene

● Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor

● Creșterea cantității de deșeuri intrate în circuitul de reciclare

● Îmbunătățirea capacității instituționale în domeniul managementului chimicalelor

● Eficientizarea cooperării cu Agenția Europeană pentru Produse Chimice

● Îmbunătățirea și extinderea sistemului național de monitorizare a calității aerului;

● Reducerea nivelului de zgomot și vibrații în zonele rezidențiale;

● Prevenirea și controlul poluării industriale prin:

- asigurarea investițiilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor stabilite în Tratatul de aderare a României la UE;

- adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile în temeiul directivei privind emisiile industriale;

- intensificarea controlului aplicării legislației în domeniu.

Îmbunătățirea sistemului de prognoză, avertizare și informare a populației, precum și capacitatea de răspuns în caz de accidente: radiologic, chimic, inclusiv în context transfrontier.

- aprobarea Strategiei naționale pentru gestionarea durabilă a siturilor contaminate;

- reducerea suprafețelor siturilor contaminate, reducerea efectelor de hazard geologic natural și antropic;

- garantarea faptului că deciziile legate de exploatarea terenurilor, adoptate la toate nivelurile, țin seamă în mod corespunzător și de impactul asupra mediului, nu numai de cel social și economic.

Integrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale și aplicarea principiilor dezvoltării durabile

● Efectuarea de evaluări ex-ante sistematice ale impactului social, economic și de mediu al tuturor inițiativelor politice la nivel național, pentru a se asigura coerența și eficacitatea acestora

● Monitorizarea aplicării Strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă, pe baza unor indicatori cuantificabili

● Creșterea rolului Comitetului interministerial de integrare a politicii de mediu în celelalte politici sectoriale

● Crearea unor mecanisme eficiente pentru îmbunătățirea cooperării dintre autorități în scopul unei mai bune reglementări în domeniul protecției mediului

Modernizarea și întărirea capacității administrative în domeniul mediului

● Dezvoltarea capacității instituționale în domeniul protecției mediului și asigurarea unei instruiri sistematice a personalului

● Întărirea capacității de absorbție a fondurilor europene în cadrul POS Mediu

● Eficientizarea procesului/actului de control privind conformarea cu cerințele de mediu în desfășurarea oricăror activități cu impact de mediu

Îmbunătățirea gradului de educare și conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul

● Conștientizarea cetățenilor cu privire la protecția mediului

● Promovarea educației ecologice, stabilirea unui parteneriat cu Ministerul Educației pentru stabilirea de curricule specifice

● Sprijinirea organizațiilor neguvernamentale în procesul de conștientizare a cetățenilor cu privire la protecția mediului

● Asigurarea unei mai mari transparențe a procesului de luare a deciziei

● Dinamizarea comunicării cu societatea civilă

Îmbunătățirea calității vieții în cadrul comunităților

● Dezvoltarea durabilă a orașelor

- creșterea suprafeței spațiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor;

- dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spații verzi complexe, formate din spații împădurite și luciu de apă;

- finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot și pulberi;

- conformarea cu standardele europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apă-canal și stații de epurare și creșterea calității serviciilor aferente;

- creșterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale și facilitarea mijloacelor de transport "verzi";

- planificarea amenajării urbane și elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice;

- întărirea controalelor și sancțiunilor pentru respectarea curățeniei urbane.

Alimentație sănătoasă

● Susținerea unei agriculturi ecologice și a produselor agricole ecologice ca opțiune strategică de dezvoltare pentru România

● Unificarea și clarificarea cadrului legal național privind organismele modificate genetic

Achiziții publice verzi

● Promovarea achizițiilor publice verzi și introducerea criteriilor de mediu și sociale care să permită îmbunătățirea calității produselor și serviciilor oferite cetățenilor

● Încurajarea achizițiilor publice verzi prin elaborarea și aprobarea unui plan de acțiune pentru achizițiile publice verzi care să urmărească:

- promovarea modelelor de producție și consum durabile;

- încurajarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor curate și prietenoase cu mediul;

- stabilirea de criterii privind achizițiile de produse și servicii verzi.

● Informarea și conștientizarea autorităților publice cu privire la importanța promovării achizițiilor de produse și servicii verzi

MUNCĂ

Se are în vedere asigurarea unui cadru legislativ flexibil pentru creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, promovarea principiului flexicurității, dar și creșterea calificării și prin aceasta, a productivității muncii, în paralel cu degajarea presiunii asupra angajatorului prin reducerea barierelor administrative și diminuarea contribuțiilor sociale.

Direcții de acțiune

Ocuparea forței de muncă

● Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, cu focalizare pe următoarele grupuri-țintă: tineri cu vârste între 15 și 25 de ani; lucrători cu vârsta între 50 și 64 de ani; femei; lucrători necalificați; persoane cu handicap; persoane cu responsabilități familiale complexe; minorități etnice, inclusiv minoritatea romă

● Stimularea investițiilor care au ca destinație îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salariaților, cu accent pentru locurile de muncă verzi

● Creșterea calificării și, implicit, a productivității muncii prin promovarea programelor de formare profesională a salariaților, adaptate la oportunitățile de dezvoltare economică

● Susținerea celui de al treilea sector, economia socială și a întreprinderilor sociale, având drept scop creșterea coeziunii și inserției sociale a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile prin înființarea, în interes local, de noi locuri de muncă și/sau servicii sociale

● Introducerea procedurii de șomaj parțial care să permită, pe o perioadă limitată, cumularea veniturilor din muncă în regim part-time cu o parte din indemnizația de șomaj

● Introducerea cazierului social în raport cu accesul la achizițiile/contractele publice prin interdicția de a participa la orice formă de atribuire de contracte de achiziții sau lucrări publice a acelor agenți economici care au utilizat forme de muncă la negru, exploatare în muncă sau au utilizat minori pentru munca de noapte, la înălțime sau în condiții meteorologice adverse, în ultimii 2 ani

● Reducerea fenomenului muncii la negru și întărirea disciplinei fiscale concomitent cu reducerea barierelor și costurilor administrative pentru angajator, cu până la 18%, prin crearea cardului de asigurat în sistemul asigurărilor sociale - elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghișeu unic electronic), care va crește transparența informațiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesa informațiile privind asigurările sociale proprii, dar și a controlului din birou

● Limitarea fenomenului de "migrație a creierelor"

● Promovarea unei legislații în favoarea tinerilor prin care să fie asigurate tranzitul coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă, precum și echilibrul între viața profesională și cea personală prin creșterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în situație de dependență

● Stimularea și extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piața muncii, în special a celor proveniți din centrele de plasament și a persoanelor cu handicap

● Stimularea dezvoltării unei rețele de specialiști pentru consiliere și informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu handicap

● Promovarea de programe integrate pentru incluziunea socială a romilor, pornind de la creșterea ratei de ocuparea a acestora și consolidarea relației dintre autoritățile guvernamentale cu organizațiile nonguvernamentale, pentru a identifica nevoile acestora

Salarizare

● Susținem egalitatea de șanse, inclusiv privind eliminarea diferențelor salariale între femei și bărbați pe piața muncii

● Creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei

● Reducem treptat, în următorii 4 ani, CAS-ul datorat de angajator cu 5 puncte procentuale, până în 2016.

Pensii

● Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale (Pilonul IV) bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate, eliminându-se astfel nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor și totodată se creează posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură

● Creșterea responsabilității pentru veniturile de bătrânețe ale persoanelor care lucrează în activități ocazionale și sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activități

● Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ține de aplicarea principiului contributivității, prin acumulare, și al responsabilității individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire și totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susține schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivității și al responsabilității individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea pe perioada de tranziție către noul sistem a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică

● Degrevarea bugetului asigurărilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi suportate din alte surse de finanțare - de exemplu, plata de la bugetul de stat a indemnizației de însoțitor, acordată invalizilor de gradul I

Asistență socială

● Reforma sistemului de asistență socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv. Schimbarea accentului de pe asistența acordată individului pe construirea măsurilor de protecție socială în jurul protecției familiei, prin creșterea gradului de securitate socială, dar și al responsabilității individuale printr-o politică socială centrată pe copil și familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă și bazată pe un sistem integrat de servicii și prestații sociale pentru grupurile vulnerabile

● Îmbunătățirea calității vieții prin creșterea calității serviciilor oferite familiei, cum ar fi dezvoltarea serviciilor educaționale și de supraveghere din învățământul preșcolar sau de îngrijire prin programe after-school, servicii pentru persoane cu handicap, servicii pentru vârstnici și pentru persoane aflate în stare de dependență față de terți din motive medicale, simultan cu stimularea angajatorilor pentru dezvoltarea acestor servicii folosite de proprii salariați

● Reducerea sărăciei pentru 580.000 de persoane până în anul 2020

● Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii și protecției sociale prin asigurarea unui sistem de asistență socială bazat pe un mecanism instituțional de identificare, evaluare și intervenție pentru toate cazurile de risc social

● Dezvoltarea serviciilor sociale în paralel cu reducerea volumului prestațiilor financiare directe, acordate beneficiarilor, precum și dezvoltarea sistemului de utilizare a tichetelor sociale

● Stimularea investițiilor publice și private într-un sistem integrat de asistență socială performant, pentru protecția persoanelor în vârstă, cu handicap, fără locuință și fără venituri și a altor persoane aflate în situații de risc social și care au nevoie permanent său temporar de protecție

● Protejarea consumatorului vulnerabil prin acordarea unui ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie

● Dezvoltarea serviciilor sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor dependente de familie și sprijinirea recunoașterii muncii la domiciliu a îngrijitorilor

Protecția familiei și copilului

● Promovarea unor mecanisme de sprijin al părinților și de asigurare a unui echilibru între viața de familie și cea profesională, prin standardizarea calității în domeniul îngrijirii pe timp de zi ale copiilor, în sistem integrat de îngrijire și educare, în creșe, servicii de zi și bone acreditate și calificate, și a sistemului de monitorizare pentru asigurarea calității acestor servicii

● Asigurarea accesului la o bună îngrijire și educație preșcolară prin consolidarea și dezvoltarea rețelei de creșe, grădinițe și a programelor de tip "after-school", precum și crearea de deductibilități pentru angajatorii care amenajează creșe sau grădinițe inclusiv în sediile proprii pentru copiii angajaților

● Actualizarea strategiei pentru persoanele vârstnice pornind de la nevoile multiple ale persoanei vârstnice și a principiului acordării priorității prevenției și a susținerii serviciilor la domiciliu

● Realizarea unui cadru legal și instituțional special privind dependența și adicțiile, cu servicii specializate pentru dependența funcțională datorată vârstei, handicapului, adicțiilor și pentru bolnavii în stare terminală

● În vederea asigurării unei corecte utilizări a fondurilor exclusiv în scopul pentru care au fost colectate, va fi realizată o nouă arhitectură a sistemului de protecție socială, prin direcționarea clară a fondurilor provenite din contribuții și taxe speciale

● Creșterea capacității de detectare a riscurilor de eroare, fraudă, corupție asupra bugetului alocat prestațiilor sociale prin mărirea sancțiunilor, întărirea cadrului legal al inspectorului social, creșterea interoperativității pentru controlul încrucișat din birou, având costuri administrative reduse

● Elaborarea legislației secundare privind violența în familie și realizarea în fiecare județ a unui serviciu de tip rezidențial pentru victimele violenței în familie

● Includerea principiilor coeziunii sociale și a egalității de gen în toate politicile publice și întărirea capacității de monitorizare a aplicării acestora

DIALOG SOCIAL

● Restabilirea rolului instituției dialogului social de componentă fundamentală a statului de drept și a democrației

● Restabilirea legăturilor cu componentele societății pentru a reconsolida legăturile de încredere dintre guvernanți și guvernați

● Reluarea la nivel instituțional a dialogului social, prin implicarea partenerilor sociali (sindicate, patronate, ONG-uri) în actul decizional. Reluarea discuțiilor privind aducerea de îmbunătățiri legislative pe următoarele domenii: sindicate, contracte colective de muncă, conflicte de muncă, patronate, funcționari publici, inspecția muncii, codul muncii, societăți comerciale ș.a.m.d.

SĂNĂTATE

Sistemul nostru de îngrijire a sănătății, cu instituțiile sale și profesioniștii din sănătate, așază pacientul în centrul preocupărilor sale. Conceptul social pe care se fundamentează sistemul sănătate este bazat pe principiile de acces universal la asistență medicală de calitate și, prin urmare, presupune aplicarea principiului solidarității în finanțare.

Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea și sistematizarea direcțiilor optime de acțiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces legislativ amplu, care să permită satisfacerea așteptărilor populației, dar și al mediului politic.

Trebuie redată cetățenilor încrederea în sistemul de sănătate, prin accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie, precum și redarea demnității personalului medical.

Obiectiv general

Un sistem de sănătate care sprijină și oferă posibilitatea cetățenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate și care contribuie la creșterea calității vieții acestora.

Obiective specifice

Întărirea rolului sistemului de sănătate

● Elaborarea în cursul anului 2013 a unei strategii de dezvoltare și modernizare a sistemului de sănătate românesc pe termen scurt, mediu și lung

● Promovarea politicilor de sănătate ca politici intersectoriale prin implicarea altor sectoare în creșterea stării de sănătate a populației și implementarea conceptului "sănătatea în toate politicile publice"

● Promovarea politicilor de sănătate bazate pe dovezi și, implicit, reașezarea ponderii componentelor sistemului de sănătate (servicii de sănătate publică, servicii de sănătate comunitare, servicii preventive, asistență medicală ambulatorie)

● Dezvoltarea politicilor de sănătate în parteneriat cu organizațiile de pacienți/populația, organizațiile profesionale

● Revizuirea sistemului de finanțare și implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice

● Continuarea și îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale de urgență prin consolidarea sistemului integrat

Managementul sistemului de sănătate

● Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate prin modificarea și revizuirea legislației

● Crearea cadrului instituțional pentru îmbunătățirea continuă a calității serviciilor pentru sănătate

● Diversificarea competențelor, atribuțiilor și responsabilităților medicilor de familie, vizând creșterea rolului asistenței medicale primare în îmbunătățirea continuă a performanței sistemului de sănătate

● Finanțarea unor politici publice în domeniul sănătății printro mai bună gestionare a fondurilor europene

● Elaborarea, finanțarea și implementarea programelor de screening pentru depistarea precoce și tratarea bolilor netransmisibile, cu impact major asupra indicatorilor stării de sănătate, cu prioritate pentru bolile oncologice, cardiovasculare și cerebrovasculare

● Depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării carierei profesionale, pe baza unui cadru instituțional și legislativ, fundamentat pe criterii de performanță

● Dezvoltarea structurii de integritate la nivelul ministerului sănătății și a structurilor deconcentrate care să asigure respectarea principiului transparenței decizionale la toate nivelurile de funcționare a sistemului de sănătate

● Redefinirea sistemului informațional pentru a exclude redundanțele și a asigura validitatea și calitatea datelor

● Dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Sistemul de Sănătate Publică (SIISSP) ca suport pentru sistemul informațional, care să permită interoperabilitatea aplicațiilor informatice existente și viitoare pe baza unei arhitecturi integratoare, care să permită utilizarea eficientă a informațiilor în elaborarea politicilor de sănătate și managementul sistemului

Organizarea serviciilor de sănătate

● Creșterea accesului populației la servicii de sănătate de bază

● Coordonarea/integrarea serviciilor de sănătate, inclusiv prin identificarea și dezvoltarea rolurilor altor instituții cu impact potențial asupra stării de sănătate (autorități publice locale, unități de învățământ, asistență socială etc.)

● Coordonarea îngrijirilor de sănătate prin asigurarea unor trasee optime pentru pacienți, pe categorii de afecțiuni

● Dezvoltarea de centre de sănătate ambulatorii multifuncționale (specialități medicale; specialități paraclinice/servicii de imagistică/laborator/explorări funcționale)

● Implementarea și monitorizarea de instrumente care să asigure calitatea serviciilor de sănătate/siguranța pacienților

● Management profesionist al programelor naționale de sănătate

● Asigurarea unui sistem informațional performant pe plan orizontal și vertical care să integreze toate componentele sistemului sanitar

Finanțarea sistemului de sănătate

În acest sens se vor promova măsuri referitoare la:

● separarea finanțării serviciilor de sănătate în:

● pachet de servicii de sănătate de bază, pentru toți cetățenii - asigurați și neasigurați -, pachet care va cuprinde domeniile: urgență, prevenție, programe naționale de sănătate;

● pachet de servicii medicale suplimentare pentru cetățenii asigurați în regim privat, asigurări deductibile într-o limită stabilită de Guvern;

● reglementarea participării companiilor producătoare de tehnologii medicale la finanțarea parțială a creșterii costurilor de utilizare a acestor tehnologii.

Resursa umană

Pregătirea și atragerea de personal medical prin:

● revizuirea sistemului de salarizare în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității prin excluderea profesiei medicale și de asistent medical, inclusiv moașe, din categoria personalului bugetar;

● asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal cu preponderență pentru specialitățile deficitare;

● reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obținerea calificărilor de specialist;

● asigurarea de condiții suplimentare/motivante, în vederea instalării de cabinete medicale în zonele defavorizate.

Dezvoltarea unor proiecte de atragere a resurselor umane:

● rezidențiatul pe post susținut prin facilități din partea comunităților locale;

● subvenționarea chiriilor pentru medicii rezidenți și tinerilor specialiști de la comunitățile locale;

● acordarea unor facilități la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie și ale medicilor din ambulatoriul de specialitate, centrelor multifuncționale, inclusiv diminuarea redevențelor la un nivel acceptabil și coplata la utilități etc.

Infrastructură

Obiectiv fundamental: asigurarea de resurse financiare suplimentare din fonduri europene și prin PPP, mai ales aferente cadrului financiar multianual 2014-2020.

Obiective specifice

● Reactualizarea documentației și demararea construcției a celor 8 spitale regionale de urgență, spitale de cel mai complex și înalt nivel calitativ

● Dezvoltarea spitalelor județene de urgență de interes strategic și creșterea competenței acestora

● Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel național (asigurarea de echipaje SMURD la nivel rural pentru creșterea operativității și prin participarea autorităților locale)

● Menținerea capacității de intervenție prin dotarea serviciilor de ambulanță și SMURD utilizând programe multianuale de dotare

● Recondiționarea și dotarea ambulatoriilor de specialitate din spitale prin programul POR, prin alte programe comunitare, prin programul cu Banca Mondială sau prin finanțare de la Ministerul Sănătății

● Sprijinirea investițiilor private în construcția și dotarea de spitale noi, prin garantarea creditelor de către statul român și subvenționarea parțială a dobânzilor

● Dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health la nivel național

● Reabilitarea și dezvoltarea platformelor de investigații radiologice, terapie intensivă, radioterapie, precum și a blocurilor operatorii și a laboratoarelor de cardiologie intervențională, neuro-radiologia intervențională, gastroenterologia intervențională și altele similare la nivelul spitalelor strategice

● Înființarea unor centre pentru arși în cel puțin 3 regiuni pe lângă cele din București

● Dezvoltarea unor centre de chirurgie cardiovasculară pediatrică și neonatală

Tehnologii medicale

● Dezvoltarea și implementarea politicii de evaluare a tehnologiilor medicale

● Dezvoltarea de politici specifice pentru domeniile de bază ale tehnologiilor medicale (medicamente, dispozitive medicale, echipamente de înaltă performanță etc.)

● Compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu venituri reduse

● Înființarea Companiei Farmaceutice Naționale pentru crearea diversității necesare asigurării pieței cu medicamente

● Dezvoltarea Unifarm, companie de import și distribuție pentru asigurarea continuității aprovizionării și desfacerii de medicamente pentru populație

● Repornirea și dezvoltarea activității Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenței în domeniul vaccinurilor și promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic național și regional

● Dotarea cu echipamente performante a unor domenii de asistență medicală (de exemplu, oncologie/radioterapie)

● Dotarea cu echipamente performante a unor domenii precum oncologie, radioterapie etc.

Orientările și direcțiile de acțiune se vor detalia prin legislație și acte normative secundare cu referire la:

- asistența medicală primară;

- asistența medicală de specialitate din ambulator;

- asistența medicală spitalicească;

- asistența medicală de urgență;

- asistența medicală de reabilitare și recuperare;

- asistența medicală a persoanelor vârstnice;

- îngrijirea la domiciliu și îngrijirea paliativă;

- asigurarea tratamentului cu medicamente în ambulatoriu;

- asigurarea calității serviciilor de sănătate;

- politici de resurse umane;

- asigurările de sănătate;

- prevenția în sănătate;

- auditul sistemului de sănătate și a componentelor acestuia.

TINERET ȘI SPORT

Când vorbim despre tineri vorbim despre viitorul acestei țări. Când vorbim despre șanse pe care statul le acordă tinerilor aflați la început de drum, vorbim despre șanse pe care statul le dă viitoarei societăți, și când vorbim despre speranța de viața crescută și calitate a vieții nu putem să omitem importanța sportului. Eu cred într-o construcție puternică, într-un viitor mai bun pentru tineri și pentru România. Programul de guvernare pentru tineret și sport trebuie să urmărească integrarea tinerilor pe piața muncii, printr-un program de asistență specială a acestora, de către instituțiile guvernamentale de profil, de la absolvire și până la încadrarea în muncă; asigurarea condițiilor pentru formarea continuă, pentru menținerea nivelului de cunoștințe și competențe la un nivel competitiv pe piața muncii; asigurarea condițiilor pentru o viață intelectuală, culturală și sportivă corespunzătoare, prin dezvoltarea și modernizarea rețelei instituțiilor culturale, artistice și sportive din mediul urban și rural; asigurarea condițiilor de trai decente, prin acces la o locuință în sistem ANL, în cazul în care tânărul nu deține în familie alte proprietăți; introducerea de facilități fiscale pentru tineri care își întemeiază o familie.

Principii

Politicile în domeniul tineretului au la bază următoarele principii generale:

● elaborarea și promovarea unor strategii globale și integrate și fundamentarea acestora în baza rezultatelor cercetărilor sociale actuale;

● asigurarea participării tinerilor la deciziile careîi vizează, inclusiv la elaborarea, promovarea și realizarea politicilor în domeniul tineretului, în special prin intermediul structurilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret;

● sporirea gradului de participare a tinerilor la viața publică și încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităților individuale sau de grup;

● sprijinirea și îndrumarea tinerilor în vederea participării active a acestora la viața economică, educațională și culturală a țării;

● stimularea cooperării autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu structurile neguvernamentale de tineret și pentru tineret, prin înființarea de consilii consultative constituite din organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret de pe lângă fiecare autoritate sau instituție publică centrală ori locală care gestionează fonduri destinate tineretului;

● garantarea dreptului la educație, instruire și specializare profesională;

● stimularea accesului tinerilor la informație și tehnologii informaționale;

● stimularea mobilității în rândul tinerilor;

● stimularea voluntariatului în rândul tinerilor;

● promovarea dialogului intercultural și combaterea rasismului, xenofobiei și intoleranței în rândul tinerilor.

Direcții de acțiune - Tineret

Educație

● Program național de tabere tematice pentru elevi

● Stimularea tinerilor din mediul rural să meargă la școală

● Bursele sociale "trebuie" să acopere cheltuielile de masă, rechizite și cazare necesare tânărului pentru o lună de studiu

● Burse de merit pentru elevi realizate în parteneriat cu autoritățile locale

● Burse de merit pentru studenți

● Crearea unui sistem real de intership în administrația publică centrală și locală pentru studenții cu rezultate deosebite și oferirea unui număr de locuri anual în sistemul public absolvenților cu rezultatele cele mai bune

● Construirea de programe educaționale de tipul a doua șansă pentru cei care au abandonat școala înainte de finalizarea studiilor

Integrarea pe piața muncii

● Crearea de locuri de muncă, acordarea de facilități fiscale angajatorilor

● Programe de integrare în societate a copiilor care au crescut în căminele de copii, școli de corecție sau care sunt expuși unor riscuri de tipul substanțelor care asigură dependență gravă (alcool, droguri etc.)

● Programe de sprijinire a tinerilor care provin din anumite zone defavorizate

● Acordarea de facilități fiscale pentru tinerii români din străinătate care activează în anumite domenii de interes (de exemplu, informatică, cercetare, inovare, transfer tehnologic etc.) și care decid să profeseze în țară

Locuințe pentru tineri

● Conform statisticilor, familiile tinere nu au posibilitatea de a-și procura propria casă. Acesta este și unul dintre principalele motive pentru care tinerii ne pleacă din țară.

● Prețul de achiziție al locuințelor pentru tineri va fi mult diminuat. Prin implicarea autorităților locale (primărie, consiliul județean) și a guvernului se va ajunge la diminuarea substanțială a prețului locuințelor.

Direcții de acțiune - Sport

În ceea ce privește sportul, politicile guvernamentale vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanță, un excelent mijloc de a promova România, de a intensifica sentimentul de mândrie națională, dar și a sportului de performanță și a celui de masă.

● Întărirea statutului orelor de educație fizică în școli prin îmbunătățirea conținutului și a modalităților de predare, a controlului acestora și a modernizării activității cluburilor sportive școlare și a liceelor cu program de educație fizică

● Implicarea României în organizarea unor competiții sportive naționale și internaționale de anvergură, așa cum este cazul Festivalului Olimpic al Tineretului European, care urmează să se desfășoare în România în 2013 cu circa 170 de țări participante, circa 9.000 de persoane etc., fiind cel mai mare proiect competițional sportiv din țara noastră din ultimele decenii

● Intensificarea măsurilor de supraveghere și control a activității sportive a tuturor structurilor sportive

● Modernizarea bazelor sportive naționale aparținând ANS și COSR pentru îmbunătățirea condițiilor de pregătire a loturilor naționale și olimpice

● Reorganizarea, împreună cu Ministerul Sănătății, a Institutului de Medicină Sportivă, a Institutului Național de Cercetare pentru Sport și a școlii de antrenori după modele occidentale și înființarea unui Centru Național de Refacere și Recuperare Sportivă

● Organizarea de campionate școlare și universitare în cel puțin 10 ramuri de sport

TRANSPORTURI

În ultimii 20 de ani România și-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp cu cele ale Uniunii Europene, dar și cu propriile interese pe termen lung. Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a țării este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid (autostrăzi și drumuri expres). România are în acest moment puțin peste 500 de kilometri de autostradă în operare și aproximativ 250 de kilometri de autostradă în construcție. Cu toate acestea, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11.000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existența unor autostrăzi sau drumuri expres

În privința rețelei de drumuri convenționale, se poate afirma că doar 35% din totalul de drumuri naționale și 15% din drumurile județene se află într-o stare bună sau foarte bună. Restul rețelei înregistrează probleme semnificative privind capacitatea portantă, planeitatea și/sau starea lucrărilor de artă. În plus, anumite tronsoane de drum reabilitate sau modernizate în ultimii 20 de ani au suferit degradări importante din cauza lipsei întreținerii.

În ceea ce privește transportul pe calea ferată, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare accentuată, cu implicații periculoase în siguranța și securitatea traficului, susținută de o subfinanțare cronică, ceea ce a condus la efecte nocive și greu de înlăturat. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de țara noastră, în care aceasta crește, fiind absolut necesară punerea în acord cu tendințele și obiectivele stabilite la nivelul UE

În transportul aerian România, deși numărul de aterizări și decolări este ridicat, valoric se înregistrează venituri mici, deoarece majoritatea operatorilor sunt străini.

Transportul maritim pe scurtă distanță și transportul fluvial pot contribui la descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri de transport au rămas încă exploatate sub posibilități, atât din cauze transfrontaliere, cât și din cauza stării infrastructurii portuare.

De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergură internațională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea așezării țării noastre în tendințele transportului european.

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii și serviciilor capabile să fie suportul activității economice și sociale, pentru îmbunătățirea calității vieții.

Pentru atingerea acestui obiectiv general și a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susținute măsuri generale și acțiuni obligatorii precum punctele intermodale naționale, modernizarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, modernizarea aeroporturilor naționale, respectiv a infrastructurii de transport naval, maritim și fluvial.

Pentru finanțarea lucrărilor, se vor folosi cu prioritate fonduri europene și fonduri extrabugetare.

Infrastructura rutieră

Obiectiv general

Strategia privind infrastructura rutieră din România are în vedere preluarea eficientă a traficului, dezvoltarea regională echilibrată, eliminarea decalajelor, un sistem eficient de gestionare și întreținere a tuturor drumurilor naționale.

Obiectiv specific

Considerând construcția unei rețele eficiente de autostrăzi și drumuri expres ca fiind cea mai importantă prioritate în domeniul transporturilor pe termen scurt și mediu.

Măsuri

● Plecând de la o prioritizare clară în construcția de autostrăzi, strategia presupune construirea principalelor axe autostradale strategice ale României, astfel:

- finalizarea Autostrăzii Nădlac-Arad-București, pentru a lega România de Europa (Coridorul IV);

- finalizarea Autostrăzii Transilvania;

- realizarea Autostrăzii București-Ploiești-Brașov, prin finalizarea tronsonului Brașov-Predeal-Comarnic;

- demararea lucrărilor la Autostrada Vest-Est Târgu Mureș-Iași-Ungheni;

- realizarea Coridorului IX paneuropean - Autostrada București-Ploiești-Focșani-Bacău-Pașcani;

- demararea proiectului Autostrăzii de Sud București-Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara;

- finalizarea centurii București la profil de autostradă (nord și sud).

● În strânsă concordanță cu strategia construcției de autostrăzi, vor fi realizate coridoare de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres analizate din perspectiva tipurilor de coridoare cu trafic intens, în concordanță cu definirea polilor de dezvoltare și aferente regiunilor de dezvoltare. Drumurile europene și drumurile expres vor reprezenta o alternativă, pe distanțe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc/nu pot plăti taxele de autostradă. Aceste drumuri vor face legătura între axele stradale și vor avea o geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi, implicând costuri cât mai mici.

● Șoselele de centură pentru orașele aflate pe viitoare coridoare autostradale sau de drum expres vor fi construite exclusiv în profil rutier rapid. Astfel, programul de construcție a variantelor de ocolire va continua, prin realizarea a 50 de variante de ocolire.

● De asemenea, va fi continuat programul de reabilitare a podurilor și pasajelor.

● Pentru a reduce semnificativ durata și costul proiectelor de modernizare a drumurilor publice, precum și pentru a minimiza impactul asupra mediului înconjurător, va fi utilizată pe scară largă tehnologia de reciclare în situ a drumurilor.

● Prin Programul național de reciclare în situ a drumurilor (PNRD) guvernul va urmări aducerea până în 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din rețeaua de drumuri naționale și a 55% din rețeaua de drumuri județene. Ministerul Transporturilor va fi implicat activ în modernizarea drumurilor județene, acestea fiind preluate în administrarea sa pe perioada modernizării sau reabilitării.

● Pentru a preveni degradarea șoselelor naționale reabilitate în anii '90 în cadrul etapelor I-III de reabilitare a drumurilor naționale, în perioada 2013-2014 vor fi efectuate lucrări de reciclare în situ pe arterele cu cele mai sporite valori de trafic.

● În privința balastierelor și a carierelor de piatră pentru materii prime, pentru a limita importul de materiale de construcții și încurajarea exploatării în mod rațional a resurselor materiale, vor fi promovate programe naționale de exploatare a resurselor naționale de către firmele românești.

● Resursa financiară pentru autostrăzi trebuie să fie bazată pe atragerea finanțării private, prin promovarea Parteneriatului public-privat (PPP). Pe lângă implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcția de autostrăzi, pentru proiectele deja în execuție sau în curs, finanțarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar și constant.

● Asigurarea finanțării va fi garantată prin lege, care să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investițiile în infrastructură.

● Strategia de taxare a rețelei de autostrăzi va fi una unitară, concepută în așa fel încât costul de utilizare a acesteia să fie optim. Taxarea autostrăzilor va fi realizată în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat, și mai practic pentru utilizatori).

● Se va realiza o restructurare de amploare a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, principalele criterii fiind separarea completă a activității de management de proiect de activitatea de întreținere și administrare a drumurilor, precum și organizarea de companii de management de proiect independente, care vor putea rezolva rapid și eficient problemele apărute în decursul execuției.

● Reducerea numărului de accidente în traficul rutier prin reluarea Programului de eliminare a "punctelor negre" din trafic, cu prioritate pe DN 1, îmbunătățirea și mărirea capacității de control în trafic și introducerea de tehnologii noi de monitorizare a traficului.

Infrastructura feroviară

Obiectiv general

Realizarea unui sistem feroviar modern și durabil în scopul creșterii vitezei de transport și asigurării unor servicii de calitate, în condiții de maximă siguranță

Măsuri

● Implementarea restructurării companiei în vederea redresării economico-financiare în conformitate cu Acordul cu Fondul Monetar Internațional

● Negocierea cu Uniunea Europeană a unui nou coridor european în cadrul TEN-T, pe axa Vest-Est (Budapesta-Odessa), în contextul unei abordări strategice integrate a politicilor în domeniul transporturilor și dezvoltării regionale, coridor care să asigure legătura între statele ex-sovietice (bine dezvoltate feroviar, mari furnizoare de materii prime și mari consumatoare de produse finite) și centrul și vestul Europei

● Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfășurată, 60% să fie adusă la standarde europene pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport, iar liniile rămase urmând a fi închiriate sau concesionate (în baza unor contracte ferme care să stabilească parametrii tehnici care trebuie asigurați de partenerul privat), trecute în conservare (prin menținerea terasamentului) sau chiar dezafectate

● Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor soluții alternative de exploatare a acestor active, în beneficiul căilor ferate

● Reactualizarea algoritmului de calcul al TUI (taxa de utilizare a infrastructurii) în funcție de criterii europene, printr-o politică a prețurilor bazată pe o strategie pe termen lung referitoare la dimensionarea rețelei, calitate și utilizarea previzionată

● Atragerea de capital privat prin promovarea de parteneriate public-privat, dar și de parteneriate public-public, prin asociere cu alte companii de stat din Europa care au experiență, în vederea realizării unor proiecte precum:

- construirea liniei de mare viteză pe secțiunea Curtici-București-Constanța;

- dezvoltarea unei rețele comerciale prin asociere în vederea construirii de clădiri comerciale pe terenurile CFR;

- modernizarea Gării de Nord din București și a Gării de Nord din Timișoara;

- construirea de linii noi de cale ferată și dublarea celor existențe: construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea, construirea infrastructurii feroviare de acces la podul Calafat-Vidin, construirea și electrificarea firului II pe secțiunea Mărășești-Tecuci-Bârlad-Iași;

- modernizarea a 30 de stații de cale ferată dintre care 16 stații CF se află în execuție;

- modernizarea instalațiilor pentru creșterea siguranței circulației - proiectul-pilot de implementare a Sistemului Feroviar European de Management al Traficului nivel 2 (ERTMS nivel 2).

● Eliminarea punctelor periculoase de pe calea ferată, astfel încât viteza comercială pe calea ferată să crească cu 30%

● Implementarea unui program de modernizare și informatizare a sistemului de dirijare, gestiune și control al traficului feroviar

Transportul feroviar de călători

Obiectiv general

Creșterea gradului de siguranță și confort prin asigurarea unor condiții civilizate de călătorie, la standarde de calitate și servicii ale UE în vederea atragerii unui număr suplimentar de călători pe calea ferată;

Măsuri

● Regândirea modului de alocare a subvențiilor pentru susținerea transportului feroviar de călători

● Implementarea unui sistem de ticketing electronic, dar și a unui sistem de emitere a legitimațiilor de călătorie în tren sunt măsuri care vor conduce la dezvoltarea unui transport de călători eficient într-un sistem competitiv

● Optimizarea rutelor de călători prin analiza cererii potențiale pe fiecare rută și abordarea diferențiată a acestora în funcție de caracteristicile specifice

● Atragerea de investiții pentru înnoirea și modernizarea parcului de material rulant din dotarea CFR Călători

● Optimizarea interfețelor online, inclusiv diversificarea platformelor online de vânzare de bilete, în vederea creșterii veniturilor

● Implementarea unor programe de investiții pentru respectarea normelor comunitare în sensul reducerii poluării fonice și chimice, a ecologizării spațiilor de producție/mentenanță, pentru managementul centralizat al deșeurilor

● Reorganizarea pe centre de costuri și profit, precum și adaptarea resursei umane la noile cerințe ale pieței europene

Transportul feroviar de marfă

Obiectiv general

Dezvoltarea transportului de mărfuri pe CFR prin măsuri de stimulare, eficientizare și îmbunătățire a condițiilor de exploatare a serviciilor.

Obiectiv specific

Relansarea activității societății feroviare românești de marfă prin management profesionist, orientat pe obținerea de profit și valorificarea la maximum a potențialului acestei companii și, abia după atingerea unui anumit nivel de creștere economică, vinderea unui pachet minoritar de acțiuni.

Măsuri

● Reînnoirea și modernizarea materialului rulant existent prin dotarea cu locomotive performante, cu producție asimilată în România; modernizarea și dotarea cu vagoane pentru mărfuri generale și vagoane specializate

● Gestionarea eficientă a resurselor umane

● Optimizarea punctelor de triaj și reducerea parcursurilor neproductive

● Dezvoltarea rețelei de transport RO-LA și transport intermodal

● Măsuri pentru atragerea transportului greu și agabaritic și a transportului de mărfuri periculoase

Transportul cu metroul

● Funcționarea Autorității Metropolitane de Transport București având ca scop integrareatransportului public urban de suprafață și subteran sub coordonarea Primăriei Generale a Bucureștiului și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

● Extinderea rețelei de metrou cuprinde finalizarea tronsonului 1 Mai-Laminorului; execuția tronsonului Drumul Taberei-Universitate-Pantelimon; execuția tronsonului Piața Victoriei-Aeroportul Băneasa-Aeroportul Henri Coandă

● Achiziția de material rulant trebuie să asigure înlocuirea parcului cu durata de viață expirată (50% din parcul circulant), creșterea frecvenței de circulație, cât și dotarea noilor magistrale cu trenuri

Transportul aerian

Obiectiv general

Asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, respectând standardele, reglementările aplicabile și cerințele de siguranță și securitate

Măsuri

● Atenție deosebită va fi acordată celor 6 aeroporturi de interes național strategic care vor funcționa la nivel european și mondial pentru a putea fi transformate în hub-uri pentru Europa și țările ex-sovietice:

- Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București;

- Aeroportul Internațional București Băneasa "Aurel Vlaicu" - aeroport de oraș destinat zborurilor private, utilitare;

- Aeroportul "Traian Vuia" Timișoara - legătura cu zona vestică;

- Aeroportul Iași - asigură deschiderea în zona estică a țării;

- Aeroportul Constanța - scop militar și turistic;

- Aeroportul Cluj - zboruri regionale și domestice.

● Dezvoltarea centrelor logistice

● Pregătirea unor aeroporturi în vederea privatizării, acolo unde fezabilitatea permite

● Stimularea intrării pe piață a operatorilor din domeniu și a autonomiei aeroportuare.

● Dezvoltarea/modernizarea rețelei aeroportuare regionale și stimularea zborurilor point-to-point locale și regionale

● Impulsionarea mediului de afaceri regional prin creșterea traficului de pasageri business

● Accesarea de fonduri structurale europene pentru modernizarea aeroporturilor, respectiv reducerea impactului angajării de credite necesare pentru astfel de investiții în infrastructură

● Eficientizarea activității companiei TAROM, cel mai mare operator aerian național, și pregătirea acestei companii pentru privatizare

● Stimularea reînnoirii flotei aeriene a diverșilor operatori, în vederea reducerii consumului de combustibil, încadrării în schemele de emisii de CO și a reducerii costurilor de întreținere

● Sprijinirea autorităților locale din Cluj, Sibiu, Târgu Mureș, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Arad, Caransebeș, Craiova, Buzău, Iași, Suceava și Tulcea pentru menținerea și îmbunătățirea standardelor de siguranță și securitate a traficului aerian

● Continuarea proiectului de investiții al ROMATSA privind instalarea și modernizarea sistemului de aterizare fără vizibilitate (ILS)

Transportul naval

Obiectiv general

Asigurarea siguranței traficului și eficienței ambientale a transportului naval

Măsuri

● Promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare

● Realizarea graduală aproiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilității pe Dunăre în condiții de siguranță, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă-Midia Năvodari

● Dezvoltarea portului Constanța că port regional strategic și includerea sa în rețeaua de autostrăzi maritime. Portul Constanța trebuie să devină una din cele mai importante porți de intrare-ieșire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat, folosind ruta Oceanul Indian-Marea Roșie-Canalul de Suez și coridorul Traceca. În acest sens, în portul Constanța va fi finalizat digul de nord și se vor crea noi dane, astfel încât portul să își mărească capacitatea de operare cu 50%

● Modernizarea porturilor dunărene și dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă a rețelei intermodale de mărfuri

● Ecologizarea, modernizarea danelor și creșterea siguranței traficului fluvial pentru toate porturile dunărene

● Reorganizarea instituțiilor din domeniu, în conformitate cu legislația europeană

● Finalizarea lucrărilor de consolidare și întreținere a malurilor, în special pe canalul Sulina, și păstrarea adâncimilor de navigație pe Dunărea de Jos și bara Sulina

● Reluarea programului de dezvoltare a facilităților pentru turiști prin finalizarea conexiunilor terminalului de pasageri din portul Constanța

● Modernizarea terminalului de pasageri din portul Tulcea

● Modernizarea sau construirea în colaborare cu autoritățile locale a facilităților portuare pentru turiști în dorința de a mări accesibilitatea porturilor fluviale pentru turiștii aflați în croazieră pe Dunăre

Transport intermodal

Obiectiv general

Facilitarea schimbului modal către alte moduri de transport mai puțin poluante, precum cel feroviar, având astfel un impact pozitiv atât asupra economiei, cât și asupra protecției mediului

Măsuri

● Realizarea a 5 centre intermodale principale (București, Timișoara, Constanța, Iași și Brașov) și a 6 centre secundare (Craiova, Cluj, Târgu Mureș, Suceava, Giurgiu și Pitești) prin accesarea unor proiecte cu finanțare europeană

● Identificarea unor soluții financiare pentru asigurarea facilităților aferente transportului intermodal rutier și maritim de călători și combinat de marfă, ca factori definitorii în strategia de protecție a mediului și descongestionare a șoselelor

TURISM, IMM ȘI MEDIUL DE AFACERI

Sectorul turistic a fost afectat de lipsa unor politici generale, pe termen lung, de orientare și dezvoltare a sectorului. Din acest motiv nu au putut fi valorificate resursele naturale, culturale, geografice, de mediu, de patrimoniu și etnografice.

Există potențial de creștere a eficienței turismului, a mediului de afaceri, a IMM-urilor, în ceea ce privește contribuția la PIB și la valoarea adăugată. Una din cauzele performanței mai scăzute (productivitatea și inovarea) a IMM-urilor a fost datorată sistemului de reglementare și legislativ, care nu a recunoscut necesitatea de a trata diferit IMM-urile față de întreprinderile mari (mai ales microîntreprinderile).

Obiectivul general al strategiei în domeniul turismului, IMM și mediului de afaceri implică, pe de o parte, un efort de reconstrucție, promovare și creștere a numărului de turiști și, pe de altă parte, în implementarea de politici privind sporirea competitivității economice și refacerea încrederii investitorilor și, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc. Aceste activități vizează promovarea României ca destinație turistică prin realizarea unei strategii turistice naționale, îmbunătățiri aduse în plan legislativ, facilități fiscale și o serie de soluții sectoriale în domeniul turistic. În ceea ce privește IMM-urile și sprijinirea mediului de afaceri, avem în vedere o serie de facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea și dezvoltarea sectorului IMM și consolidarea instrumentelor de garantare și contragarantare pentru stimularea sectorului IMM.

Strategie în turism

● Preluarea modelului de organizare din țări cu experiență în turism, referitoare la sistemul de turism local pe zone omogene din punct de vedere natural și antropic, pentru a valorifica, într-un sistem integrat, resursele locale culturale, agricole, meșteșugărești etc.

● Consolidarea experiențelor și tradițiilor din turismul românesc (turismul montan, de litoral, de tineret, circuitele culturale, turismul rural etc.) prin racordarea lor la tendințele și practicile europene și mondiale

● Dezvoltarea și promovarea produselor turistice cu valoare adăugată (turismul eco, de sănătate, de conferințe și congrese, cultural etc.)

● Introducerea standardelor de calitate în activitatea turistică, care devin principal instrument de control al statului în domeniul turismului

● Descentralizarea activității de autorizare și avizări

● Promovarea și valorificarea avantajului competitiv al unor produse și servicii românești (medicale, agricole, IT, industrii creative etc.)

Cooperare instituțională în sprijinul promovării turistice

● Așezarea unor noi relații între Ministerul Turismului și Ministerul Educației, Tineretului și Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele școlare și studențești organizate în extrasezon

● Cooperarea dintre Ministerul Turismului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale privind creșterea numărului de pensionari beneficiari ai programelor de îngrijire a sănătății în stațiunile de turism balnear

● Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sănătății privind recuperarea forței de muncă în stațiunile de turism balnear

● Colaborarea cu Ministerul de Externe pe linia creșterii numărului de turiști care ne vizitează țara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turiști)

● Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii în valoare a patrimoniului cultural și istoric al României

Măsuri instituționale și legislative în domeniul turismului

● Adoptarea Legii Turismului, care să prevadă: legislația cu privire la pregătirea profesională și învățământul de specialitate; legislația privind activitatea de autorizare și control; legislația privind facilitățile fiscale pentru investițiile în turism și politica tarifară; legislația privind parteneriatele public-private în domeniul promovării turistice pe plan extern

● Extinderea sistemului pentru colectarea și analiza regulată a statisticilor și studiilor de piață

● Dezvoltarea unei rețele de centre de informare turistică în principalele zone turistice

Măsuri fiscale pentru stimularea turismului românesc

● Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investiții noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.), precum și pentru parcuri tematice, de distracție și echitație

● Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investiții în turismul balnear

● Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condiția efectuării de investiții pentru îmbunătățirea structurii de cazare, alimentație publică, agrement, porturi turistice și parcuri de distracție

● Creșterea de 10 ori a taxelor și impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate și nefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate și lăsate în paragină, modernizarea și reprivatizarea lor

● Transformarea litoralului românesc în zonă cu statut special, cu limită teritorială de 10 km pe uscat și 10 km în largul mării. Acest statut se aplică și regimului fiscal pentru cazinouri și jocuri de noroc.

● Oferirea de facilități fiscale operatorilor din turism care obțin eticheta ecologică pentru pensiunile și capacitățile de cazare pe care le dețin

Turismul pe litoralul românesc

● Reglementarea juridică a situației plajelor printr-un nou act normativ. Plajele vor rămâne în proprietatea consiliilor locale și vor fi date hotelurilor în regim de comodat.

● Agenții economici vor fi obligați să întrețină plajele conform clasificărilor hotelurilor și prin respectarea standardelor de calitate aferente.

● Organizarea irigării spațiilor verzi din stațiuni, a iluminatului și rezolvarea problemei câinilor vagabonzi

● Reglementarea poluării fonice și amplasarea de bariere în larg pentru oprirea algelor

● Crearea unui număr cât mai mare de parcări pe litoral

● Introducerea în normele de clasificare a obligativității reabilitării exterioare a hotelurilor

● Extinderea sezonului estival, precum și obligativitatea, prin metode stimulative și mai puțin corective, a deschiderii tuturor unităților de la data de 1 mai până la 30 septembrie

● Reluarea proiectului Stațiunii Europa

Turismul la munte

● Continuarea programului "Superschi în Carpați", cu lărgirea și îmbunătățirea domeniului schiabil

● Continuarea programului "Domeniul schiabil Predeal-Azuga". Acordarea de facilități pentru investitorii care doresc să realizeze noi pârtii și realizarea de noi pârtii prin parteneriate stat-privat

● Agrement în zona montană prin "Aqua parcuri" (Baden halle) în stațiunile mari, piscine acoperite prin parteneriate comunitate locală - administrație centrală - investitor privat

● Valorificarea durabilă a capitalului natural unic în UE reprezentat de pădurile virgine împreună cu fauna, flora și peisajul aferent pentru turism "ECO"

Turismul balneo

● Un program național de refacere a infrastructurii stațiunilor de tratament

● Promovarea și reluarea relațiilor externe în legătură cu acest tip de turism

● Promovarea turismului medical

Agroturismul

● Valorificarea locală a tradițiilor, a atelierelor de meșteșugari, promovarea zonelor mai puțin cunoscute și a activităților specifice

● Rezolvarea problemei privind obținerea avizelor de funcționare în domeniul turistic rural. Trebuie făcută diferențierea dintre operatorii cu activități mici și cei cu activități mari, ca și între pensiunile turistice și cele agroturistice.

● Un program pentru valorizarea și conservarea satelor cu un deosebit caracter natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic

● Programul Tradeco - tradițional și ecologic

Turism tematic și de divertisment

● Reînvierea și identificarea unor festivaluri, carnavaluri, târguri și alte evenimente tradiționale, specifice diferitelor zone și regiuni din România

● Dezvoltarea unor parcuri tematice (acvatice, educative sau culturale) în parteneriat public-privat

Turismul cultural

● Cooperare instituțională între Ministerul Turismului, Ministerul Culturii și autoritățile locale pentru ameliorarea calității, diversificării și promovării ofertei turistice culturale

● Căi de acces moderne spre obiective. Interzicerea activităților și amenajărilor care afectează integritatea siturilor arheologice

Turismul în Delta Dunării

● Valorificarea potențialului "ecoturistic" al Deltei

● Dezvoltarea turismului în Deltă ca sursă de finanțare pentru programele de reconstrucție ecologică, prezervare a capitalului natural și subzistentă a populației locale

● Promovarea și diversificarea activității de vânătoare și pescuit

● Promovarea unui turism de cunoaștere, cu valențe științifice, profesionale pentru diferiți solicitanți (naturaliști ornitologi, ecologi, geografi etc.)

● Extinderea excursiilor - forma specifică de practicare a turismului în Deltă - cu hidrobuze, hoteluri plutitoare și pontoane-dormitor

● Promovarea unor forme de agrement sportiv și nautic localizat în zonele localităților Sulina, Sf. Gheorghe, Crișan, Murighiol și Jurilovca

● Promovarea turismului tematic, ca turismul apicol în zona Caraorman, turism hipic în Pădurea Letea

● Promovarea turismului ecologic în zone protejate ca Letea, Matita-Merhei, Fortuna

● Derularea tuturor programelor se va face în contextul protejării și conservării întregului ecosistem al Deltei Dunării.

● Drum expres care să lege județul Tulcea de Coridorul IX de transport care leagă orașele București de Kiev și Moscova prin Orașele Focșani-Galați-Brăila-Tulcea-Constanța de Autostrada A2 și conexiunea cu accesul și tranzitul rutier de mărfuri și persoane către sudul și nordul Europei

● Reabilitarea și modernizarea condițiilor de trafic naval maritim în Tulcea și Sulina, respectiv traficul fluvial de mărfuri și de călători pe Dunăre

● Reabilitarea și îmbunătățirea condițiilor de mediu în ecosistemul administrat de A.R.B.D.D. (proiecte de reconstrucție ecologică și renaturare a tuturor zonelor ce sunt necesare pentru biodiversitate, îmbunătățirea circulației apei în Delta Dunării) și pe litoralul Mării Negre

● Dezvoltarea sectorului de turism în Delta Dunării prin măsuri concrete de acțiune precum reabilitarea și realizarea unor trasee turistice în județul Tulcea și în Delta Dunării - brand național; reabilitarea și modernizarea falezelor localităților amplasate pe malul Dunării: Tulcea, Mahmudia, Sulina, pentru accesul navelor de agrement, croazieră și yachting; realizarea unei rețele de centre de informare turistică în județul Tulcea și în Delta Dunării; dezvoltarea sectorului privat de turism și mărirea numărului de locuri de cazare; realizarea unei piste olimpice de caiac canoe în județul Tulcea

IMM și mediu de afaceri

Facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă

● Scutirea (suportarea de la bugetul de stat), pentru o perioadă de un an, a contribuțiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puțin egală cu 2 ani a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani și a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani

● Program care să asigure consiliere, acces la internet și alte surse de informații referitoare la locurile de muncă disponibile la agențiile locale pentru ocuparea forței de muncă, în licee și universități. Accesarea acestor resurse să fie o condiție pentru plătirea indemnizației de șomaj și pentru terminarea studiilor. Remunerarea consilierilor/agenților sociali să fie bazată pe rata de angajare a celor consiliați.

● Stimularea mobilității tinerilor prin subvenții pentru chirie pentru cei care se mută în alt județ pentru primul loc de muncă

● Program de încurajare a tinerilor romi să între pe piața albă de muncă, care prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare și pregătire și la final consiliere pentru plasamentul pe piața muncii

● Program de dezvoltare a rețelei naționale de colectare, depozitare și prelucrare a produselor agricole, prin parteneriate public-private

Consolidarea instrumentelor de garantare și contragarantare pentru stimularea investițiilor în sectoarele strategice (inclusiv creditarea rurală)

● Capitalizarea Fondului de garantare și a Fondului de contragarantare. Extinderea sistemului de garanții pentru investiții în domeniile considerate strategice. Se vor putea stimula investițiile în energie, agricultură și industria alimentară, turism, IT, IMM, consolidarea polilor industriali de competitivitate s.a.

● Proiectul Prima casă va fi transformat în proiectul Noua casă, adresat doar pentru achiziționarea de locuințe noi.

Stimularea și dezvoltarea sectorului IMM. Consolidarea instrumentelorde garantare și contragarantare pentru stimularea sectorului IMM

● Promovarea și implementarea modificărilor legislative necesare recunoașterii contragaranțiilor ca instrumente diminuatoare de risc de credit, în mod similar contragaranțiilor acordate de instituții similare din Uniunea Europeană (Portugalia, Spania etc.)

● Operaționalizarea și susținerea de către Guvern a unor programe în concordanță cu noua generație de instrumente financiare inovatoare - platformele de capital propriu și platformele de datorie ale UE - respectiv Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri COSME; Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială; Europa creativă

● Înființarea unui fond de investiții cu capital de risc, prin participarea statului într-un parteneriat deschis și a unor bănci/instituții financiare interesate, care să permită sectoarelor generatoare de creștere să acceadă la surse alternative de finanțare, în condițiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-și asuma riscurile pe care le implică această categorie de clienți/activități

● Direcționarea strategiilor CEC Bank și EXIMBANK către sprijinirea absorbției fondurilor europene și a investițiilor și crearea unor parteneriate cu băncile (CEC, EXIMBANK etc.) în vederea acordării de credite cu dobândă redusă pentru cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv a unui parteneriat cu ARB din perspectiva identificării soluțiilor de asigurare a accesibilității creditelor pentru IMM din perspectiva criteriilor Basel III

● Reglementarea cadrului juridic necesar implementării de "business angels", ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, necotate

● Reglementarea instituției "Mediatorul de credite" pentru găsirea soluțiilor de creditare în cazul în care apar dificultăți în dialogul cu băncile și accesul la finanțare

● Direcționarea cu prioritate a sprijinului prin garanții și contragaranții către sectoarele economice cu valoare adăugată mare și a polilor de competitivitate

● Dezvoltarea sistemului de fonduri regionale de garantare și încurajarea sistemului de asociere (mutualist)

● Inițierea și implementarea de programe tip long life learning destinate sectorului privat

● Elaborarea unui cadru normativ specific pentru categoria IMM-urilor care activează în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării ori care inițiază proiecte în acest domeniu

● Instituirea unui mecanism unitar și corelat de alocare a fondurilor publice către sistemul de garantare-contragarantare în vederea eficientizării utilizării resursei publice, direcționării acesteia spre activitățile cu impact mai ridicat în ceea ce privește gradul de multiplicare și respectarea principiului că cheltuielile din bugetul de stat trebuie să aducă beneficii clare și vizibile pentru sectorul IMM.

MINORITĂȚI

Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-și păstra și dezvolta liber exprimarea identității etnice pentru toți cetățenii aparținând minorităților naționale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viața publică, în administrație și justiție, în sfera culturii, limbii, religiei, educației, vieții publice, în conformitate cu Constituția României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum și cu documentele europene și internaționale în materie. Vor fi stimulate efortul comun și dialogul cu minoritățile naționale în vederea îmbunătățirii actului decizional și afirmării identității etnice.

Principiul de bază în relațiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi și șanse de afirmare a identității. Politica față de minorități vizează păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice prin politici afirmative; combaterea discriminării și promovarea toleranței; promovarea valorilor diversității culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism, șovinism, antisemitism; îmbunătățirea situației romilor și continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populația romă și societate în ansamblu.

Multiculturalitatea reprezintă una dintre valorile fundamentale ale României. În acest sens Guvernul își propune să adopte o serie de politici care să contribuie la dezvoltarea cadrului legal și instituțional privind minoritățile naționale din România. Ne propunem să adoptăm Legea-cadru privind statutul minorităților naționale din România și să susținem înființarea instituțiilor care fac obiectul acestei legi.

În ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale, precum și programele de învățare a limbii și literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanții minorităților naționale din Parlamentul României, legislația subsecventă Legii educației naționale.

Guvernul va susține minoritățile naționale în scopul menținerii identității lingvistice, tradițiilor și culturii minorităților naționale. În acest sens, Guvernul va sprijini instituțiile culturale ale minorităților naționale, întreținerea patrimoniului cultural mobil și imobil al acestora și va accelera procesul de restituire al imobilelor cultelor și comunităților minorităților naționale.

Direcții de acțiune

● Crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului

● Se vor lua măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

● Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităților naționale din România.

● În ceea ce privește aspectele instituționale, Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzător Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN).

Continuarea și consolidarea protecției sectoriale a drepturilor minorităților naționale, în acord cu cerințele integrării României în Uniunea Europeană

● Aplicarea legii educației privind învățământul în limbile minorităților naționale

● Consolidarea cadrului instituțional necesar reprezentării proporționale și consultării politice a minorităților la nivel legislativ și executiv, atât la nivel național, cât și la nivel local

● Se va ține cont de tradițiile, cultura diferitelor zone ale țării la reorganizarea administrativă

● Finanțarea unor programe de dezvoltare culturală și interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât și la nivel național

● Asigurarea unor programe în limba maternă la radio și televiziune pentru toate minoritățile naționale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale și de comunicare în limba maternă la nivel național. În acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio și televiziune finanțate din buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei.

● Asigurarea condițiilor pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertății de conștiință și pluralismului religios

Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile

● Promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică și culturală la nivel național și local prin finanțarea unor activități pe bază de proiecte

● Orientarea resurselor financiare publice către finanțarea unor activități specifice pe bază de proiecte

● Promovarea diversității culturale în scopul eliminării prejudecăților și recunoașterii valorilor comune

● Sprijinirea și încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiționale

● Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât și corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate.

Aplicarea mult mai eficientă a strategiei naționale și reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite să asigure îmbunătățirea substanțială a situației romilor, cu un accent deosebit pe comunitățile de romi aflate într-o situație de sărăcie extremă

● Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naționale pentru romi la nivel local

● Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administrației publice și comunităților de romi

● Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor și locuințelor deținute de romi și implementarea unor programe de reabilitare a locuințelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrității

● Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piața muncii, promovarea de activități generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului școlar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educație civică, prevenirea infracționalității)

PRINCIPALELE IPOTEZE MACROECONOMICE

Proiecția principalilor indicatori macroeconomici

Surseă: CNP, FMI, 2012.

_________