LEGE Nr. 69 din 26 noiembrie 1991 *** Republicată

(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Comisia Naționala pentru Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, după cum urmează:

(2) Consiliul General al Municipiului București este compus dintr-un număr de 65 de consilieri.

(1) Calitatea de consilier este incompatibilă cu:

a) funcția de prefect și de subprefect;

b) calitatea de funcționar în aparatul propriu al consiliilor comunale, orășenești și județene respective și al prefecturilor, precum și de conducător al regiei autonome de interes local sau județean și al serviciului public de specialitate al consiliului local sau județean;

c) funcția de primar;

d) calitatea de deputat, senator, consilier al Președintelui României sau membru al Guvernului.

(2) Alte incompatibilități se pot stabili prin lege.

(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor în ședința de constituire se face de către prefect. La ședința de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau. La ședința va fi convocat și primarul, chiar dacă procedura de validare a acestuia nu a fost finalizată.

(2) Ședința este legal constituită, dacă participa cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, ședința se va tine, de drept, peste 3 zile, în aceleași condiții. Dacă nici la a doua convocare ședința nu se poate constitui legal, se va proceda la o noua convocare, peste alte 3 zile. La noua convocare, ședința va fi legal constituită, dacă se asigura prezenta majorității consilierilor aleși. În situația în care consiliul nu se poate constitui nici la ultima convocare, datorită absentei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor aleși, care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți cu supleanții de pe listele respective, și se vor organiza alegeri de completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerile locale. Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauza, la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.

(3) Absenta consilierilor de la ședința de constituire este motivată, dacă, din cauza bolii, aceștia sunt netransportabili sau dacă sunt plecați în străinătate în interes de serviciu.

(4) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

(1) Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3 - 7 consilieri.

(2) Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

(3) Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care:

a) constata existenta unor incompatibilități sau încălcarea condițiilor de eligibilitate;

b) alegerea consilierului s-a făcut prin frauda electorală, constatată de Biroul Electoral Central, sau prin orice alta încălcare a Legii privind alegerile locale.

(4) Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorității consilierilor prezenți la ședința. Persoana al carei mandat este supus validării sau invalidării nu participa la vot.

(5) Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puțin două treimi din numărul membrilor acestuia.

(6) Hotărârile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cei interesați, la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare sau de la comunicare, în cazul celor absenți de la ședința. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

(1) Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului următorul jurământ:

(2) Consilierii care refuza să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

(3) După depunerea jurământului, consilierul care a condus ședința de constituire declara consiliul legal constituit.

(1) Consiliul local are inițiativa și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice.

(2) Consiliul local are următoarele atribuții principale:

a) alege, din rândul consilierilor, pe viceprimar sau, după caz, pe viceprimari;

b) aproba statutul comunei sau al orașului și regulamentul de funcționare a consiliului, pe baza statutului și regulamentului - cadru orientative, elaborate de Guvern;

c) aproba studii, prognoze orientative și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului;

d) aproba, la propunerea primarului, organigrama, numărul de personal din aparatul propriu al consiliului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a acestuia. De asemenea, aproba organigramele și numărul de personal la regiile autonome și la serviciile publice de specialitate ale consiliului local;

e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, și executarea acestuia; aproba virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba împrumuturile și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

f) stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, pe timp limitat, în condițiile legii;

g) administrează domeniul public și privat al comunei ori al orașului și exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înființat;

h) înființează instituții și agenți economici de interes local; hotărăște asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau de servicii publice de interes local, precum și asupra participării, cu capital sau cu bunuri, la societăți comerciale pentru realizarea de lucrări și servicii de interes public local, în condițiile legii;

i) numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, pe conducătorii agenților economici și ai instituțiilor publice de interes local, care se afla sub autoritatea sa;

j) urmărește, controlează și analizează activitatea agenților economici și a instituțiilor publice, care se afla sub autoritatea sa;

k) instituie norme specifice pentru instituțiile publice și agenții economici de interes local, care se afla sub autoritatea sa, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege;

l) organizează servicii publice de gospodărire comunală, transport local, rețele edilitare și altele, în condiții de eficienta și operativitate, și asigura buna funcționare a acestora;

m) aproba, în condițiile legii, planurile de organizare și de dezvoltare urbanistica a localităților din componenta unităților administrativ-teritoriale, precum și de amenajare a teritoriului și măsurile necesare realizării acestora; aproba, potrivit competentelor legale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigura condițiile necesare realizării lor, la termen și în condiții de calitate;

n) asigura, în cadrul competentelor sale, condițiile necesare bunei funcționari a instituțiilor de învățământ, sanitare, de cultura, de tineret și sport, potrivit legii;

o) ia măsuri pentru crearea condițiilor necesare petrecerii timpului liber al cetățenilor și asigura desfășurarea activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

p) acționează pentru refacerea și protecția mediului înconjurător în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția și conservarea monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor și rezervațiilor naturale;

r) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistența socială;

s) asigura libertatea comerțului și a concurentei loiale și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii;

s) înființează și asigura funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

t) asigura apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor;

t) organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și asigura buna funcționare a acestora;

u) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei sau al orașului;

v) hotărăște, în condițiile legii, asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale sau județene pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public, precum și colaborarea cu agenți economici din țara sau din străinătate, în scopul realizării unor acțiuni sau lucrări de interes comun;

x) hotărăște stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare și înfrățire cu localități din străinătate;

y) sprijină activitatea cultelor religioase, în condițiile legii.

(3) Consiliul local exercita și alte atribuții stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al orașului.

(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organică, pe timp de război sau de catastrofa.

(2) Consiliul își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.

(3) Consiliul legal constituit alege prin vot deschis, cu majoritate simpla, pentru durata unei ședințe, un președinte.

(1) Consiliul local se întrunește în ședința ordinară, lunar, la convocarea primarului.

(2) El se poate întruni în ședința extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.

(3) Convocarea consiliului local se face cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare.

(4) În caz de forta majoră și de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orașului, convocarea consiliului local se poate face de îndată.

(5) Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării acesteia.

(6) Ordinea de zi se aduce la cunoștința locuitorilor comunei sau ai orașului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate. În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au pondere însemnată, ordinea de zi se aduce la cunoștința cetățenilor și în limba acestora.

(1) Ședințele consiliului local sunt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor în funcție.

(2) Prezenta consilierilor la ședințe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de funcționare a consiliului.

(3) În cazul în care consiliul nu se întrunește timp de 3 luni consecutiv sau nu a adoptat în 3 ședințe consecutive nici o hotărâre, precum și în situația în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, acesta se dizolva de drept.

(4) Dizolvarea de drept a consiliului se comunică de către primar prefectului, care, prin ordin, ia act de dizolvarea consiliului și propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

(5) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

(6) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai după expirarea termenului prevăzut la alin. (5) sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a respins acțiunea consilierilor, în termen de 30 de zile.

(1) Ședințele consiliului local sunt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

(2) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba oficială a statului.

(3) Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în ședința publică.

(1) Dezbaterile din ședințele consiliului se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele de ședința, de secretar și de cel puțin 3 consilieri.

(2) La începutul fiecărei ședințe, secretarul prezintă procesul-verbal al ședinței anterioare și îl supune aprobării consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conținutul procesului-verbal și sa ceara menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

(3) Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în ședința se depun într-un dosar special al ședinței respective, care va fi numerotat, semnat și sigilat de președintele de ședința, de secretar și de consilierii prevăzuți la alin. (1).

(1) În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcționare a consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărârea nu se adoptă și se reiau dezbaterile în ședința următoare.

(2) Hotărârile privind administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților și amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii, instituții publice sau agenți economici din țara și din străinătate se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

(3) Hotărârile privind bugetul local, precum și cele prin care se stabilesc impozite și taxe locale, se adoptă cu votul majorității consilierilor în funcție. Dacă bugetul nu poate fi adoptat după doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 5 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent, până la adoptarea noului buget.

(4) Consiliul poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.

(5) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de către consilieri sau de către primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun.

(1) Hotărârile consiliului local se semnează de către președintele de ședința, se contrasemnează de către secretar și se comunică primarului. În cazul în care președintele de ședința se afla în imposibilitatea de a semna sau refuza să semneze, hotărârea va fi semnată de către unul dintre consilierii prezenți.

(2) Hotărârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

(3) Aducerea la cunoștința publică a hotărârilor cu caracter normativ se face numai după expirarea termenului în care prefectul poate exercita calea de atac în fața instanței de contencios administrativ sau după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care acțiunea prefectului a fost respinsă.

(4) În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au o pondere însemnată, hotărârile se aduc la cunoștința cetățenilor și în limba acestora.

(1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soț, sotie, afin sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului.

(2) Hotărârile luate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) pot fi anulate, în condițiile legii.

(1) Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte și pentru hotărârile acestuia, pe care le-au votat. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfășurată în exercitarea mandatului.

(2) La cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat în procesul-verbal al ședinței.

(1) Consiliul local poate fi dizolvat, dacă a adoptat hotărâri repetate, care au fost anulate irevocabil de către instanța de judecată întrucât au contravenit intereselor generale ale statului sau au încălcat Constituția și legile tarii.

(2) Dizolvarea consiliului se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului, bazată pe hotărârile definitive ale instanței de judecată. Hotărârea și motivele care au stat la baza emiterii acesteia se aduc la cunoștința membrilor consiliului de către prefect, în termen de 5 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.

(3) Hotărârea de dizolvare poate fi atacată de către consilieri la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoștința potrivit alin. (2). În acest caz, procedura prealabilă prevăzută de lege nu se mai efectuează. Introducerea acțiunii suspenda executarea măsurii de dizolvare.

(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabilește de către Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care a fost respinsă acțiunea consilierilor.

(5) Până la constituirea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orașului.

(1) În exercitarea funcției, consilierii sunt în serviciul colectivității locale, fiind ocrotiți de lege.

(2) Numai la sesizarea motivată a instanței de judecată sau a Parchetului, prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din funcție a consilierului, în cazul în care acesta a fost trimis în judecata pentru săvârșirea, cu intenție, a unei fapte penale, precum și în situația în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, dacă s-a luat împotriva sa măsura arestării preventive.

(3) Suspendarea durează până la soluționarea definitivă a cauzei, în afară de cazul în care Parchetul sau instanța de judecată a solicitat ridicarea acestei măsuri mai înainte. Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului.

(4) Împotriva ordinului de suspendare consilierul se poate adresa instanței de judecată în condițiile Legii contenciosului administrativ, în termen de 10 zile de la luarea la cunoștința.

(1) La lucrările consiliului local pot participa, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean, reprezentanții acestora, parlamentarii, precum și persoanele invitate de consiliul local, a căror prezenta este considerată utila.

(2) Cetățenii satelor și ai cătunelor care nu au consilieri aleși în consiliile locale vor fi reprezentați la ședințe de către un delegat sătesc. Acesta este ales pe perioada unui mandat al consiliului local de către o adunare sătească, constituită din câte un reprezentant din fiecare familie, desfășurată în prezenta primarului sau a viceprimarului. La discutarea problemelor ce privesc satele respective, delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

(1) După constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate, în principalele domenii de activitate.

(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.

(3) Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar.

(4) Comisiile de specialitate avizează proiectele de hotărâri din domeniul lor de activitate.

(5) Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.

(6) Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de funcționare a consiliului local.

(1) Numirea secretarului se face de către prefect pe baza propunerilor consiliului local, la inițiativa primarului, pe bază de concurs sau de examen.

(2) Concursul sau examenul se organizează de către primar, potrivit legii, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al prefectului, al președintelui consiliului județean și al consiliului local respectiv. Ordinul de numire se emite în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

(3) Secretarul se bucura de stabilitate în funcție și se supune regulilor cuprinse în statutul funcționarului public.

(4) Eliberarea din funcție a secretarului se face de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la inițiativa primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor.

(5) Sancționarea disciplinară a secretarului se face de către prefect, la propunerea primarului sau a consiliului local, în condițiile legii.

(1) Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) participa la ședințele consiliului local;

b) asigura buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter juridic din cadrul aparatului propriu al consiliului local;

c) avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, asumându-și răspunderea pentru legalitatea acestora;

d) primește și distribuie corespondenta; urmărește realizarea răspunsului în termenul legal;

e) asigura efectuarea lucrărilor de secretariat;

f) asigura convocarea consiliului local;

g) pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

h) comunică și înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităților și persoanelor interesate, actele emise de către consiliul local sau de către primar;

i) asigura aducerea la cunoștința publică a hotărârilor și dispozițiilor de interes general;

j) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afară celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă;

k) legalizează semnături și confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepția celor care se eliberează de autoritățile publice centrale;

l) asigura funcționarea compartimentelor de stare civilă, autoritate tutelara și protecție socială;

m) tine legătură cu organizațiile de cult din unitatea administrativ-teritorială și face propuneri primarului sau consiliului local pentru soluționarea problemelor legate de buna lor funcționare.

(2) Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local sau de către primar.

(1) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din serviciile publice ale comunei și ale orașului se fac de către conducătorii acestora, în condițiile legii.

(2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul propriu al consiliului local se fac de către primar, în condițiile legii.

(3) Consiliul local poate recomanda, motivat, primarului, eliberarea din funcție a conducătorilor compartimentelor din aparatul propriu.

(1) Condițiile privind numirea, angajarea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție, drepturile și obligațiile personalului din serviciile publice ale comunei și ale orașului, precum și ale personalului din aparatul propriu al consiliului local, sunt stabilite prin lege și regulamente.

(2) Funcționarii din aparatul propriu al consiliului local se bucura de stabilitate în funcție și se supun prevederilor statutului funcționarilor publici.

(1) În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.

(2) Cetățenii aparținând minorităților naționale, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul acestora, se pot adresa oral sau în scris și în limba lor maternă.

(3) Cererile prezentate în scris vor fi însoțite de traducerea lor în limba română.

(4) În cazul în care reprezentantul autorității publice sau funcționarul acesteia nu cunoaște limba minorității respective, se va folosi un interpret.

(1) Consiliul județean este autoritate a administrației publice județene.

(2) Consiliul județean se compune din consilieri aleși în condițiile Legii privind alegerile locale.

(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice județene pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, și exercită, în acest sens, următoarele atribuții principale:

a) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean;

b) organizează și conduce serviciile publice județene și aproba regulamentele de funcționare a acestora;

c) acorda consiliilor locale și aparatului propriu al acestora, precum și serviciilor publice ale comunelor și orașelor, sprijin și asistența tehnica, juridică și de orice alta natura, la cererea acestora;

d) analizează propunerile făcute de comune și orașe, în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;

e) adopta programe și prognoze de dezvoltare economico-socială a județului și urmărește realizarea acestora;

f) adopta bugetul propriu al județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

g) stabilește orientările generale privind organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților, precum și amenajarea teritoriului;

h) administrează domeniul public și privat al județului;

i) asigura construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor de interes județean, precum și a drumurilor de legătură cu județele vecine;

j) alege dintre consilieri și eliberează din funcție, în condițiile prezentei legi, pe președinte, vicepreședinți și delegația permanenta;

k) adopta propriul regulament de funcționare;

l) aproba, în limitele normelor legale, organigrama și numărul de personal din aparatul propriu;

m) stabilește impozite și taxe județene, precum și taxe speciale pe timp limitat, în condițiile legii;

n) hotărăște, în condițiile legii, înființarea de instituții și agenți economici de interes județean, dobândirea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat și de servicii publice de interes județean, precum și participarea cu bunuri și capital la societățile comerciale, pentru realizarea de lucrări și servicii de interes județean;

o) numește și eliberează din funcție pe conducătorii agenților economici de sub autoritatea sa și ai instituțiilor publice de interes județean; urmărește și controlează activitatea lor, analizând trimestrial rapoarte ale acestora;

p) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societățile comerciale pe care le înființează;

r) înființează instituții social-culturale și sanitare și asigura buna lor funcționare;

s) asigura condiții pentru organizarea și desfășurarea activităților științifice, cultural-artistice, sportive și de tineret;

s) atribuie, în condițiile legii, la propunerea consiliilor locale, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes local;

t) hotărăște, în condițiile legii, asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale sau județene pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public, precum și colaborarea cu agenții economici din țara sau din străinătate, în scopul realizării unor acțiuni sau lucrări de interes comun.

(2) Consiliul județean îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege.

(1) Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofa.

(2) Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii, până la declararea ca legal constituit a noului consiliu ales.

(1) Consiliul județean se întrunește în ședințe ordinare, o dată la doua luni.

(2) Consiliul județean se poate întruni în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui acestuia, a cel puțin o treime din numărul membrilor săi sau a delegației permanente.

(3) Convocarea consiliului județean se face de către președintele acestuia, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare.

(4) Dispozițiile art. 24, art. 25 și art. 27 se aplică în mod corespunzător.

(5) Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data și locul desfășurării acesteia.

(1) Consiliul județean alege dintre membrii săi, pe durata mandatului, pe președinte și 2 vicepreședinți ai consiliului, 4 sau 6 consilieri, respectându-se, pe cat posibil, configurația politica a acestuia, care, împreună, constituie delegația permanenta.

(2) Președintele și vicepreședinții consiliului județean sunt și președinte și vicepreședinți ai delegației permanente.

(3) Președintele și vicepreședinții consiliului județean se aleg cu votul majorității consilierilor în funcție.

(4) Eliberarea din funcție a președintelui și a vicepreședinților se poate face de către consiliul județean, la propunerea a cel puțin o treime din numărul consilierilor, dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de lege pentru demiterea primarului și numai cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție.

(5) Pe timpul exercitării mandatului, contractul de muncă al președintelui și vicepreședinților consiliului județean la instituțiile publice, la regiile autonome și la societățile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda.

(1) Delegația permanenta a consiliului județean, constituită potrivit art. 67, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) întocmește proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului;

b) analizează proiectele de hotărâri care vor fi supuse consiliului spre dezbatere și adoptare și asigura fundamentarea acestora;

c) pregătește desfășurarea în bune condiții a lucrărilor ședințelor consiliului, asigurând întocmirea în mod corespunzător a tuturor documentelor supuse dezbaterii;

d) propune președintelui convocarea ședințelor extraordinare;

e) supune aprobării consiliului regulamentul de funcționare a acestuia;

f) stabilește măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului județean și analizează, periodic, stadiul îndeplinirii acestora.

(2) Delegația permanenta îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcționare a consiliului județean, elaborat și aprobat cu respectarea normelor legale.

(3) Modul de organizare și de funcționare a delegației permanente se stabilește prin regulamentul de funcționare a consiliului.

(4) Secretarul județului este și secretarul delegației permanente.

(1) Președintele consiliului județean este șeful administrației publice județene și răspunde de buna funcționare a compartimentelor de specialitate din aparatul propriu al consiliului județean, precum și a agenților economici de sub autoritatea consiliului.

(2) Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice și juridice din țara și din străinătate, precum și în justiție.

(3) Aparatul propriu al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia.

(1) Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) conduce ședințele consiliului județean și ale delegației permanente;

b) asigura executarea hotărârilor consiliului județean;

c) sprijină activitatea instituțiilor și a regiilor autonome de interes județean;

d) exercita atribuțiile care revin județului în calitate de persoana juridică;

e) exercita funcția de ordonator principal de credite;

f) întocmește proiectul bugetului propriu al județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului;

g) numește, sancționează și eliberează din funcție personalul din aparatul propriu al consiliului județean, în condițiile legii;

h) prezintă consiliului, anual sau ori de câte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea și activitatea administrației județului, precum și cu privire la starea economică și socială a județului.

(2) Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul județean.

(1) Fiecare județ și municipiul București au un secretar, salarizat din bugetul județului, respectiv al municipiului București. Secretarul este funcționar public și are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formațiune politica, sub sancțiunea eliberării din funcție.

(2) Numirea secretarului se face de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, la propunerea consiliului județean, din inițiativa președintelui acestuia, respectiv a primarului general al municipiului București.

(3) Numirea se face pe bază de examen sau de concurs organizat, potrivit legii, de către președintele consiliului județean, respectiv de către primarul general, în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare sau de concurs va face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Departamentului pentru Administrație Publică Locală.

(4) Emiterea dispoziției de numire se va face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.

(5) Eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului județului se fac de către Departamentul pentru Administrație Publică Locală, numai la propunerea consiliului județean, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, la inițiativa președintelui acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor.

(6) Secretarului județului îi sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi privitoare la secretarul comunei și al orașului.

(7) Secretarul județului și cel al municipiului București exercita atribuțiile care revin, potrivit legii, județului și municipiului București în domeniile stării civile, autorității tutelare și ocrotirii minorilor, coordonând compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliului județean sau, după caz, al Consiliului General al Municipiului București, în al căror obiect de activitate intra aceste atribuții.

(1) Dispozițiile prezentei legi privitoare la organizarea și funcționarea consiliilor locale, precum și cele cu privire la primar, cu excepția celor referitoare la atribuții, se aplică în mod corespunzător consiliului județean și președintelui acestuia.

(2) Dizolvarea de drept a consiliului județean, în cazul în care nu se întrunește timp de 6 luni consecutiv, precum și în situația în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul și nu se poate completa prin supleanți, se comunică prefectului și Guvernului de către secretarul județului. După efectuarea verificărilor necesare, Guvernul emite o hotărâre prin care ia act de dizolvarea consiliului județean.

(3) Prevederile art. 24 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

(4) Pe perioada în care consiliul județean este dizolvat sau nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente, aflate în competența președintelui acestuia, se rezolva de către un împuternicit numit de Guvern, având calitatea de funcționar public.

(1) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

(2) Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(3) Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

(1) Consiliile locale și cele județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la cumpărarea și vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.

(2) Vânzarea, concesionarea, închirierea și locația de gestiune se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

(3) Înstrăinarea bunurilor aparținând domeniului privat al comunelor, orașelor sau județelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunțările la drepturi sau recunoașterile de drepturi în favoarea terțelor persoane se fac pe bază de expertiza însușită de consiliu.

(1) Finanțele comunelor, orașelor și județelor se administrează în condițiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.

(2) Autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporțional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune în mod liber.

(1) Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozite și a transferurilor din bugetul de stat, stabilite anual prin legea bugetului de stat, se realizează de către consiliul județean împreună cu direcția generală judeteana a finanțelor publice și controlului financiar de stat, după consultarea primarilor și a reprezentanților consiliilor locale.

(2) Sumele repartizate unităților administrativ-teritoriale conform alin. (1) se folosesc potrivit destinației și eșalonării stabilite prin bugetul aprobat de consiliul local sau județean.

(1) Pentru funcționarea unor servicii publice locale sau județene, create în interesul locuitorilor, consiliile locale și județene stabilesc taxe speciale, potrivit legii.

(2) Cuantumul taxelor speciale se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.

(1) Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.

(2) Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau județean, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale și de aprobare de către locuitorii interesați, precum și modul de repartizare a acestora pe locuitor.

(3) Hotărârile luate de consiliile locale și județene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afișate, de îndată, la sediul acestora și vor fi aduse la cunoștința prin orice mijloc de publicitate.

(4) Împotriva acestor hotărâri orice persoană interesată poate face contestație, în termen de 15 zile de la afișarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărârea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

(1) În bugetele locale și cele județene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităților care se finanțează de la aceste bugete, în condițiile legii.

(2) Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanțare.

(1) Consiliile locale și cele județene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire și de rambursare.

(2) Hotărârile consiliilor privind contractarea împrumuturilor pe termen lung se supun aprobării locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective.

(3) Hotărârile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea și rambursarea acestora.

(1) Proiectul de buget, întocmit și publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima ședința, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării.

(2) Proiectul este însoțit de raportul primarului sau al președintelui consiliului județean, după caz, precum și de contestațiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului.

(3) Consiliul deliberează, pronunțându-se și asupra contestațiilor, adoptând proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.

(1) Guvernul numește câte un prefect, ca reprezentant al său, în fiecare județ și în municipiul București.

(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul București, prefectul este ajutat de 2 subprefecți.

(3) Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului.

(4) Pentru a fi numiți în funcție, prefectul și subprefectul trebuie să aibă studii superioare și vârsta de cel puțin 30 de ani.

(5) Pe toată durata îndeplinirii funcției de prefect și de subprefect, contractul de muncă al acestora la instituțiile publice sau la agenții economici cu capital majoritar de stat se suspenda.

(1) În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale și județene și a primarilor să se desfășoare conform legii.

(2) Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale, județene și primari, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.

(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură realizarea intereselor naționale, respectarea legilor și a ordinii publice;

b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităților publice locale și județene;

c) avizează numirea sau eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale;

d) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor, prin organele legal constituite;

e) răspunde, în condițiile stabilite prin lege, de pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au obligația sa informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanța pentru județ;

f) prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale și administrative a județului, inclusiv realizarea programului de guvernare.

(2) Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.

(1) În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autorităților administrației publice locale și județene, prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele acestora, precum și pe cele ale președintelui consiliului județean, cu excepția celor de gestiune curenta, dacă le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.

(2) Cu 10 zile înaintea introducerii acțiunii, prefectul va solicita autorităților administrației publice locale și județene, cu motivarea necesară, sa reanalizeze actul socotit ilegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia.

(3) Introducerea acțiunii de către prefect se face în termen de 30 de zile de la comunicarea actului, potrivit prevederilor art. 53 alin. (1) lit. h). Termenul de 30 de zile este termen de decădere. Acțiunea este scutită de taxa de timbru.

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condițiile legii.

(2) Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic și de specialitate sunt emise după consultarea organelor sau a serviciilor de specialitate și sunt contrasemnate de conducătorii acestora.

(1) Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structura și atribuții se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(2) Prefectul, subprefectul și aparatul propriu își desfășoară activitatea în prefectura. Prefectura și, după caz, consiliul județean și aparatul propriu al acestuia își au sediul în Palatul administrativ, proprietate publică de interes național, care este situat în municipiul reședința de județ.

(3) Persoanele din aparatul propriu al prefecturii și, respectiv, al consiliului județean se supun reglementărilor cuprinse în statutul funcționarilor publici.

(1) În fiecare județ și în municipiul București se organizează, pe lângă prefecturi, Comisia administrativă.

(2) Comisia administrativă este compusa din: prefect - ca președinte - , președintele consiliului județean sau, după caz, primarul general al municipiului București, primarul municipiului reședința de județ și conducătorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul județului și al municipiului București, precum și directorii sucursalelor regiilor autonome de interes național din județele respective.

(1) Comisia administrativă elaborează, anual, pe baza programului de guvernare, propriul program al județului sau al municipiului București, pe care îi comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, regiilor autonome de interes național și sucursalelor acestora din județul respectiv, precum și, spre informare, autorităților administrației publice locale și județene.

(2) Comisia administrativă sprijină serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul județului și al municipiului București, activitatea regiilor autonome de interes național sau a sucursalelor acestora cu activități pe teritoriul județului, precum și pe cele ale administrației publice județene.

(1) În activitatea sa, Comisia administrativă adopta, prin vot deschis, hotărâri care se semnează de către președinte și sunt obligatorii pentru serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate în județe și în municipiul București.

(2) Lucrările Comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.