LEGE nr. 163 din 24 iunie 2015

privind standardizarea națională

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I — Dispoziții generale ↑ Cuprins

Articolul 1

Prezenta lege stabilește cadrul legal pentru organizarea activității de standardizare națională, participarea României la standardizarea europeană și internațională și măsurile necesare în vederea aplicării dispozițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1.673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 316 din 14 noiembrie 2012, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012.

Articolul 2

(1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) standardizare - activitatea specifică desfășurată de un organism recunoscut, prin care sunt elaborate, aprobate, revizuite, modificate, adoptate și anulate standarde și alte documente de standardizare, destinate unei utilizări comune și repetate;

b) standardizare națională - standardizarea care se desfășoară la nivel național de către organismul național de standardizare recunoscut;

c) program de standardizare națională - programul anual de lucru al organismului național de standardizare, conținând lista cu temele care fac obiectul activității de standardizare;

d) standard național conflictual - standardul național având același domeniu de aplicare cu un standard european și care conține condiții în contradicție cu cele din standardul european;

e) conformitate cu un standard - îndeplinirea tuturor cerințelor dintr-un standard;

f) marcă de conformitate - marca protejată, aplicată sau emisă pe baza regulilor unui sistem de evaluare a conformității, indicând cu un grad suficient de încredere că produsul, procesul sau serviciul în cauză este conform cu cerințele din standardul național;

g) reglementare - documentul care conține reguli cu caracter obligatoriu și care este adoptat de către o autoritate a statului sau la nivel european;

h) comitet tehnic - structura de lucru care desfășoară activitatea de standardizare pe domenii specifice, fără personalitate juridică, înființată în cadrul unui organism de standardizare recunoscut și în care părțile interesate își desemnează reprezentanți;

i) parte interesată - persoana, grupul sau organizația, inclusiv autoritățile publice, care au un interes sau o preocupare în activitatea de standardizare.

(2) În sensul prezentei legi, termenii "standard", "standard internațional", "standard european", "standard armonizat", "document de standardizare europeană", "specificație tehnică", "proiect de standard", "produs", "serviciu", "organizație de standardizare europeană", "organism de standardizare internațional" și "organism național de standardizare" au semnificația prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012.

Articolul 3

Activitatea de standardizare națională este activitate de interes public general și contribuie la:

a) creșterea competitivității economiei naționale;

b) înlăturarea barierelor tehnice din calea comerțului;

c) buna aplicare a reglementărilor și a politicilor publice;

d) promovarea rezultatelor cercetării-dezvoltării și inovării;

e) protecția intereselor consumatorilor și a mediului;

f) utilizarea durabilă a resurselor;

g) reprezentarea intereselor naționale în activitatea de standardizare internațională și europeană.

Articolul 4

În standardizarea națională se aplică următoarele principii:

a) elaborarea și adoptarea standardelor române pe bază de consens al părților interesate;

b) transparența, coerența și disponibilitatea publică;

c) participarea tuturor părților interesate;

d) caracterul voluntar al aplicării standardelor române;

e) independența față de orice posibil interes predominant;

f) respectarea regulilor standardizării europene și internaționale;

g) corelarea standardelor române cu evoluția legislației;

h) reprezentarea intereselor naționale în activitatea de standardizare internațională și europeană.

Capitolul II — Standardele române ↑ Cuprins

Articolul 5

(1) Standardele române sunt standardele care se elaborează și se aprobă în cadrul standardizării naționale. Ele se identifică cu indicativul alcătuit din sigla SR, numărul standardului și anul publicării acestuia. Sigla SR semnifică "standard român" și se aplică numai pe standardele române. Atunci când standardele române adoptă standarde europene și/sau internaționale, sigla SR va fi urmată de combinația de litere care identifică standardele europene și/sau internaționale adoptate.

(2) Standardele române trebuie să conțină prevederi care să nu contravină legislației în vigoare.

(3) Standardele europene, standardele internaționale și alte documente de standardizare se adoptă la nivel național ca standarde române prin una dintre următoarele metode:

a) notă de confirmare;

b) filă de confirmare;

c) versiune română.

Articolul 6

(1) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar.

(2) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului și a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură.

Articolul 7

(1) Referirile la standarde în legislație trebuie să prevadă explicit că aplicarea acestora reprezintă modalitatea recomandată, fără a fi singura însă, pentru a demonstra conformitatea cu cerințele din actele normative respective.

(2) Reglementările cuprind numai referiri la standardele române elaborate și aprobate la nivel național, precum și la standarde române care adoptă la nivel național standarde europene, standarde internaționale sau alte documente de standardizare, conform art. 5 alin. (3).

(3) Pentru facilitarea utilizării standardelor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a) și b), acestea se publică în versiune română, în termen de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a reglementării, în condițiile prevăzute la art. 17.

Articolul 8

(1) Standardele române, standardele europene, standardele internaționale și documentele de standardizare europeană și internațională, inclusiv proiectele lor, sunt considerate documentații științifice în sensul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, și sunt protejate prin drepturi de autor.

(2) Reproducerea integrală sau parțială și difuzarea standardelor române, europene și internaționale și a documentelor de standardizare europeană și internațională se admit numai dacă există în prealabil acordul scris al organismului național de standardizare.

(3) Oricine declară conformitatea cu un standard român, printr-o marcă, declarație sau certificat, trebuie să facă dovada deținerii în mod legal a standardului respectiv în condițiile prezentei legi.

Capitolul III — Organismul național de standardizare ↑ Cuprins

Articolul 9

(1) Activitatea de standardizare națională se realizează de către Asociația de Standardizare din România - ASRO, denumită în continuare ASRO, care este organismul național de standardizare recunoscut prin hotărâre a Guvernului, notificat Comisiei Europene și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) ASRO este persoană juridică de drept privat, de interes public general, având statut juridic de asociație fără scop patrimonial, care aplică principiile standardizării naționale prevăzute la art. 4 și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 12 alin. (1).

(3) Statutul ASRO trebuie să respecte prevederile prezentei legi.

(4) Organul de conducere al ASRO este adunarea generală, care cuprinde toți membrii asociației și care este structurată în următoarele colegii:

a) Colegiul A - colegiul organismelor acreditate;

b) Colegiul B - colegiul beneficiarilor;

c) Colegiul C - colegiul consumatorilor;

d) Colegiul D - colegiul cercetării-dezvoltării și inovării;

e) Colegiul E - colegiul autorităților.

(5) Consiliul director al ASRO este structura organizatorică formată din membrii aleși ai ASRO, care asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale, și este condus de președintele ASRO.

(6) Membrii titulari ai consiliului director aleg din rândul lor vicepreședinții ASRO. Reprezentantul desemnat al Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului deține de drept și funcția de vicepreședinte al ASRO.

Articolul 10

(1) Prin derogare de la prevederile art. 15 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările ulterioare, Ministerul Educației și Cercetării Științifice pune la dispoziția ASRO, în folosință, pe bază de contract de închiriere, un spațiu cu destinația de sediu în municipiul București, str. Mendeleev nr. 21-25, sectorul 1.

(2) Contractul își produce efectele până când ASRO își poate desfășura activitatea într-un alt sediu.

Articolul 11

(1) ASRO reprezintă România, ca membru, în următoarele organizații de standardizare europene și internaționale:

a) CEN - Comitetul European de Standardizare;

b) CENELEC - Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică;

c) ETSI - Institutul European de Standardizare în Telecomunicații;

d) ISO - Organizația Internațională de Standardizare;

e) CEI - Comisia Electrotehnică Internațională.

(2) Sumele reprezentând cotizațiile aferente calității de membru în organizațiile de standardizare prevăzute la alin. (1) se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului.

Articolul 12

(1) ASRO are următoarele atribuții principale:

a) stabilirea metodologiei de standardizare națională, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.025/2012, ale prezentei legi și cu regulile standardizării europene și internaționale;

b) participarea la activitatea de standardizare europeană și internațională;

c) elaborarea, publicarea și implementarea anuală a programului de standardizare națională;

d) elaborarea, aprobarea și publicarea standardelor române;

e) examinarea, modificarea, revizuirea, reconfirmarea și anularea standardelor române;

f) adoptarea standardelor europene și internaționale ca standarde române;

g) adoptarea altor documente de standardizare ca standarde române;

h) înființarea și asigurarea cadrului necesar funcționării comitetelor tehnice naționale de standardizare;

i) asigurarea cadrului metodologic pentru participarea la standardizarea europeană și internațională a părților interesate;

j) îndeplinirea obligațiilor ce revin din reprezentarea României în organizațiile europene și internaționale de standardizare;

k) asigurarea informării publice prin publicarea și difuzarea standardelor române și a altor publicații relevante privind standardizarea națională;

l) comercializarea standardelor române;

m) comercializarea standardelor internaționale și a standardelor naționale ale altor țări, inclusiv operațiuni de import/export de standarde;

n) gestionarea fondului național documentar de standarde române, inclusiv specificații tehnice private;

o) elaborarea și publicarea lunară a Buletinului standardizării;

p) prestarea de servicii de consultanță, expertiză, instruire, transfer de cunoștințe, asistență tehnică și altele asemenea în domeniul standardizării;

q) acordarea dreptului de utilizare a mărcilor de conformitate cu standardele române, la cerere, pentru produsele și serviciile conforme cu standardele române, pe baza procedurilor proprii;

r) emiterea unui aviz consultativ, la solicitarea autorităților, în procesul de elaborare a actelor normative care au legătură cu standardele sau cu standardizarea;

s) îndeplinirea sarcinilor de raportare a activității prevăzute la art. 24 alin. (1) din Regulamentului (UE) nr. 1.025/2012;

ș) participarea la schimbul de informații privind standardele și activitatea de standardizare în cadrul sistemului european și internațional de standardizare, conform art. 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 și Legii nr. 133/1994 pentru ratificarea Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale de Comerț, a Acordului internațional privind carnea de bovină și a Acordului internațional privind produsele lactate, încheiate la Marrakech la 15 aprilie 1994;

t) participarea la cercetarea în standardizare, la programe și proiecte de cercetare cu finanțare națională, europeană și/sau internațională.

(2) ASRO are de drept exclusivitatea exercitării atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-l), n), o) și q)-ș).

(3) Activitatea de standardizare națională se desfășoară în baza metodologiei de standardizare națională prevăzute la alin. (1) lit. a) și publicată pe pagina de internet a ASRO.

(4) Pentru serviciile prestate prevăzute la alin. (1) lit. d)-h), l), m), p) și q), precum și pentru alte servicii, ASRO are dreptul de a stabili și de a încasa tarife.

(5) Tarifele stabilite de ASRO pentru serviciile prestate prevăzute la alin. (4) se avizează de Ministerul Finanțelor Publice.

Capitolul IV — Transparența și participarea în standardizare ↑ Cuprins

Articolul 13

(1) Programul de standardizare națională, prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c), se elaborează anual de către ASRO, conform art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012, și se avizează de către Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului.

(2) Programul de standardizare națională, în proiect, se supune consultării publice pentru o perioadă de 30 de zile, prin publicarea acestuia pe pagina de internet a ASRO. Programul de standardizare națională, în formă finală, se publică pe pagina de internet a ASRO.

(3) Orice parte interesată poate formula și depune la ASRO propuneri de elaborare, modificare, revizuire sau adoptare a unui standard român, cu respectarea metodologiei de standardizare națională.

Articolul 14

Programul de standardizare națională cuprinde standardele europene, standardele naționale, a căror elaborare sau revizuire se impune, și standardele internaționale sau alte documente de standardizare identificate ca fiind necesare în urma consultărilor autorităților publice și a altor părți interesate din mediul privat.

Articolul 15

(1) Standardele europene, standardele internaționale și alte documente de standardizare sunt aplicabile în România numai în forma standardelor române, care se adoptă la nivel național.

(2) Toate standardele europene trebuie adoptate ca standarde române, iar standardele naționale conflictuale se anulează.

(3) Standardele internaționale și alte documente de standardizare se adoptă ca standarde române, la cererea părților interesate.

Articolul 16

(1) Orice parte interesată din România poate să participe, prin intermediul ASRO, la standardizarea europeană și internațională, cu respectarea metodologiei de standardizare națională.

(2) ASRO formulează și transmite votul național la proiectele de standarde europene și internaționale sau la alte documente de standardizare aflate în anchetă publică, pe baza punctelor de vedere exprimate de părțile interesate.

Articolul 17

În vederea realizării programului de standardizare națională și pentru sprijinirea aplicării unor reglementări sau promovarea unor politici publice în propriile domenii de competență, autoritățile publice încheie contracte de prestări servicii cu ASRO, pentru adoptarea standardelor europene, ca standarde române, elaborarea, modificarea, sau revizuirea standardelor române ori adoptarea standardelor internaționale sau a altor documente de standardizare ca standarde naționale.

Capitolul V — Relațiile autorităților cu ASRO ↑ Cuprins

Articolul 18

(1) Autoritățile publice au obligația să consulte ASRO în procesul de elaborare a actelor normative care fac referire ori au legătură cu standardele sau standardizarea națională.

(2) Pentru asigurarea coerenței între reglementările și standardele naționale, autoritățile publice participă la activitatea de standardizare prin nominalizarea reprezentanților în comitetele tehnice de interes.

Articolul 19

În calitate de coordonator al infrastructurii calității și evaluării conformității, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului:

a) îndeplinește atribuțiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.025/2012 în relația cu ASRO, cu statele membre și cu Comisia Europeană;

b) asigură măsurile necesare în vederea corelării politicilor naționale cu politicile Uniunii Europene care cuprind aspecte privind standardizarea;

c) se asigură și ia măsuri, atunci când este cazul, ca ASRO, prin politicile, strategia și practicile sale, să răspundă cu competență, promptitudine și deschidere solicitărilor în legătură cu standardizarea;

d) avizează, în prealabil, orice modificare a statutului ASRO;

e) desemnează, prin ordin al ministrului economiei, comerțului și turismului, un reprezentant al său, care are calitatea de vicepreședinte al ASRO cu drept de veto în luarea deciziilor vizând politica națională în domeniul standardizării.

Capitolul VI — Finanțarea standardizării naționale ↑ Cuprins

Articolul 20

Sursele de finanțare a standardizării naționale sunt, în principal:

a) tarife percepute conform art. 12 alin. (4), pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii, inclusiv a contractelor finanțate pe baza art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015, cu modificările ulterioare, prin prevederea în bugetele ministerelor și ale autorităților publice a sumelor necesare pentru plata contractelor de prestări servicii încheiate cu ASRO;

b) alocarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului, în limita prevederilor bugetare aprobate anual cu această destinație, pe baza contractului-cadru de finanțare pentru activitățile de interes public, în domeniul standardizării, care este reînnoit anual.

Articolul 21

(1) Activitățile de interes public prevăzute la art. 20 lit. b) sunt cele aferente atribuțiilor ASRO, stabilite la art. 12 alin. (1) lit. b), j), n), o), r), s) și ș).

(2) ASRO organizează evidența contabilă distinctă pentru activitățile prevăzute la alin. (1).

Articolul 22

Pentru încurajarea și creșterea gradului de participare a experților români la standardizarea europeană și internațională în domenii de interes național, autoritățile publice interesate pot finanța costurile aferente acestor participări.

Capitolul VII — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins

Articolul 23

(1) Mărcile de conformitate cu standardele române prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege sunt proprietatea ASRO și sunt înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

(2) Mărcile de conformitate prevăzute la alin. (1) pot fi utilizate de către entitățile interesate, numai cu acordul ASRO.

Articolul 24

(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului elaborează și aprobă, prin ordin, contractul-cadru de finanțare a activităților de interes public în domeniul standardizării prevăzute la art. 21 alin. (1).

(2) Până la avizarea tarifelor de către Ministerul Finanțelor Publice, potrivit art. 12 alin. (5), ASRO va presta serviciile prevăzute la art. 12 alin. (4) la tarifele practicate la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Articolul 25

La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanța Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 355/2002, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA

PREȘEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

București, 24 iunie 2015.

Nr. 163.

Anexă

MĂRCI DE CONFORMITATE

cu standardele române

Mărcile de conformitate cu standardele române sunt următoarele: SR și SR-S.

Simbolurile mărcilor SR și SR-S sunt cele din figura de mai jos.

Simboluri

Marca SR este acordată produselor certificate în conformitate cu cerințele unui standard român.

Marca SR-S este acordată produselor certificate în conformitate cu cerințele unui standard român care prevede cerințe de securitate.

NOTĂ:

Dimensiunile mărcilor sunt următoarele:

- marca SR: 38 mm înălțime/37 mm lungime;

- marca SR-S: 38 mm înălțime/41 mm lungime.

Culoarea mărcii se alege de către titular, cu condiția ca marca să fie distinctă în context.

În cazul în care marca trebuie să fie mărită sau micșorată, este necesar să se respecte proporțiile prezentate în figura de mai sus. Dimensiunea pe verticală a mărcii nu trebuie să fie mai mică de 10 mm.

------