HOTĂRÂRE nr. 579 din 15 iulie 2015

Prevederile art. 2 sunt aplicabile și altor autorități publice definite conform art. 3 lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată, decât cele prevăzute în anexa nr. 2, care solicită Consiliului INIS să participe la realizarea INIS în România, prin propriile date spațiale și servicii de date spațiale.

Toate autoritățile publice care au accesat fonduri europene și/sau de la bugetul de stat pentru realizarea unor seturi de date spațiale și pentru dezvoltarea unor aplicații informatice invocând aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată, și/sau a prevederilor Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) au obligația de a pune gratuit în comun aceste seturi de date spațiale în cadrul INIS și de a conecta la geoportalul INIS toate aplicațiile informatice dezvoltate.

În vederea contribuirii la INIS cu seturile de date spațiale necesare realizării temelor prevăzute la art. 5-7, toate autoritățile publice care sunt furnizori de seturi de date spațiale au următoarele responsabilități:

În vederea contribuirii la INIS cu seturile de date spațiale necesare realizării temelor prevăzute la art. 5-7, toate autoritățile publice care sunt furnizori de servicii facilitate de rețea au următoarele responsabilități:

Autoritățile publice responsabile și participante care realizează temele de date spațiale I sunt următoarele:

1. Tema I.1 Sisteme de coordonate de referință:

2. Tema I.2 Sisteme de caroiaj geografic:

3. Tema I.3 Denumiri geografice:

4. Tema I.4 Unități administrativ-teritoriale:

5. Tema I.5 Adrese:

6. Tema I.6 Parcele cadastrale:

7. Tema I.7 Rețele de transport:

8. Tema I.8 Hidrografie:

9. Tema I.9 Arii protejate:

Autoritățile publice care dețin seturi de date spațiale pentru temele de date spațiale II sunt următoarele:

1. Tema II.1 Altitudine:

2. Tema II.2 Acoperirea terenurilor:

3. Tema II.3 Imagini ortorectificate:

4. Tema II.4 Geologie:

Autoritățile publice care dețin seturi de date spațiale pentru temele de date spațiale III sunt următoarele:

1. Tema III.1 Unități statistice:

2. Tema III.2 Clădiri:

3. Tema III.3 Soluri:

4. Tema III.4 Utilizarea terenului:

5. Tema III.5 Sănătatea și siguranța umană:

6. Tema III.6 Servicii de utilități publice și alte servicii publice:

7. Tema III.7 Instalații de monitorizare a mediului:

8. Tema III.8 Instalații de producție și industriale:

9. Tema III.9 Instalații agricole și pentru acvacultură:

10. Tema III.10 Repartizarea populației - demografie:

11. Tema III.11 Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare:

12. Tema III.12 Zone de risc natural:

13. Tema III.13 Condiții atmosferice:

14. Tema III.14 Caracteristici geografice meteorologice:

15. Tema III.15 Caracteristici geografice oceanografice:

16. Tema III.16 Regiuni maritime:

17. Tema III.17 Regiuni biogeografice:

18. Tema III.18 Habitate și biotopuri:

19. Tema III.19 Repartizarea speciilor:

20. Tema III.20 Resurse energetice:

21. Tema III.21 Resurse minerale:

Descrierile temelor prevăzute la art. 5-7 și responsabilitățile specifice ale autorităților publice în vederea realizării acestor teme sunt următoarele:

1. Tema I.1 Sisteme de coordonate de referință:

Tema "Sisteme de coordonate de referință" reprezintă o temă de referință. Datele incluse în această temă constituie sistemul de referință pentru conectarea sau indicarea informațiilor ce aparțin unui domeniu tematic specific, definit în prezentul articol și în art. 9 și 10. Sistemele de coordonate de referință sunt sistemele de referință unice în spațiu a informațiilor spațiale, alcătuite dintr-un set de coordonate rectangulare (x, y, z) și/sau latitudine, longitudine și altitudine, bazate pe un datum geodezic orizontal și un datum geodezic vertical.

Pentru realizarea seturilor de date spațiale prevăzute la art. 5-7 se utilizează cel puțin unul din sistemele de referință de coordonate tridimensionale, bidimensionale sau de coordonate compuse.

Pentru sistemele tridimensionale și bidimensionale de coordonate de referință și pentru componenta orizontală a sistemului de coordonate de referință compus, care se utilizează pentru punerea la dispoziție a seturilor de date spațiale disponibile, datumul este dat de Sistemul de Referință Terestru European 1989 (ETRS89) în zonele din domeniul geografic al acestui sistem.

Pentru calcularea latitudinii, longitudinii și înălțimii elipsoidale și pentru calcularea coordonatelor plane folosind o proiecție cartografică (proiecție azimutală echivalentă Lambert, proiecție conică conformă Lambert și pentru proiecție transversală Mercator) se utilizează parametrii elipsoidului GRS80. Pentru componenta verticală terestră se utilizează Sistemul European de Referință Vertical (EVRS) pentru exprimarea în funcție de gravitație a altitudinilor localizate în domeniul acestuia de aplicare geografică. Alte sisteme verticale de referință corelate cu câmpul gravitațional terestru se utilizează pentru exprimarea în funcție de gravitație a altitudinilor aflate în zonele care sunt în afara domeniului de aplicare geografică a EVRS. În cazul componentei verticale în atmosferă liberă se utilizează presiunea barometrică, convertită în înălțime, în conformitate cu ISO 2533:1975 (atmosfera-standard internațională) sau alte sisteme de referință lineare ori parametrice. În cazul în care se utilizează alte sisteme de referință parametrice, acestea trebuie să fie descrise într-o trimitere accesibilă utilizându-se standardul EN ISO 19111-2:2012. În cazul componentei verticale în zonele marine în care există o amplitudine semnificativă a mareelor (ape de maree), se utilizează ca suprafață de referință cea mai mică maree astronomică (LAT). În cazul componentei verticale în zonele marine fără o amplitudine semnificativă a mareelor, în largul oceanelor și, efectiv, în ape cu o adâncime mai mare de 200 de metri, se utilizează ca suprafață de referință nivelul mediu al mării (MSL) sau un nivel de referință bine definit apropiat de MSL.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Sisteme de coordonate de referință" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Sisteme de coordonate de referință constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE;

- să pună la dispoziția tuturor autorităților publice care contribuie la realizarea infrastructurii de date spațiale în România parametrii sistemelor de referință.

2. Tema I.2 Sisteme de caroiaj geografic:

Tema "Sisteme de caroiaj geografic" reprezintă o temă de referință, constituind cadrul spațial în vederea realizării celorlalte teme prevăzute la art. 5-7. Sistemele de caroiaj geografic sunt caroiaje multirezoluție armonizate, având puncte de origine comune, cu localizarea și mărimea standard a celulelor.

În cadrul infrastructurii naționale pentru informații spațiale se utilizează caroiajul cu celule de suprafață egală, care se bazează pe sistemul de referință de coordonate ETRS89 prin proiecție azimutală echivalentă Lambert - LAEA (x = 0, y = 0) și este desemnat ca Grid ETRS89-LAEA, fiind ierarhizat cu rezoluții de 1 m, 10 m, 100 m, 1.000 m, 10.000 m, 100.000 m și orientare sud-nord, vest-est.

Pentru identificarea și referențierea unei celule de caroiaj în cadrul ETRS89-LAEA se utilizează codul celulei alcătuit din dimensiunea celulei și coordonatele colțului stâng inferior al celulei.

În cazul caroiajului geografic cu împărțire pe zone trebuie să se aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Sisteme de caroiaj geografic" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Sisteme de caroiaj geografic constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

3. Tema I.3 Denumiri geografice:

Tema "Denumiri geografice" reprezintă o temă de referință, constituind cadrul spațial în vederea realizării unor alte teme prevăzute la art. 5-7. De asemenea, această temă este interconectată cu alte teme specifice, cum ar fi: "Unități administrative", "Adrese", "Hidrologie", "Rețele de transport", "Arii protejate".

Denumirile geografice sunt utilizate pe scară largă atunci când este necesar să se facă referire la diverse obiecte naturale sau realizate de om care se află în mediul înconjurător sau atunci când se caută informații cu ajutorul serviciilor de navigație tip web (inclusiv cele aferente geoportalurilor), cu referire la informațiile tematice dintr-o locație (geocodare) sau vizualizarea informațiilor geografice pe hărți.

Utilizarea corectă a denumirilor geografice este un aspect principal al comunicării informatice; prin urmare, statutul (oficial, istoric etc.), proprietățile lingvistice (limba, ortografia, eventual transliterare etc.) sunt de prim-interes pentru mulți utilizatori, inclusiv pentru agențiile de presă, editorii de hartă, analiștii de date spațiale, autorități etc.

La stabilirea și/sau utilizarea unor denumiri geografice în cadrul temei "Denumiri geografice" este necesar să se țină seama și de recomandările Organizației Națiunilor Unite cu privire la utilizarea exonimelor și endonimelor, fiind necesară stabilirea unei comisii naționale pentru denumirile geografice pe acest domeniu tematic.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Denumiri geografice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Denumiri geografice constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

4. Tema I.4 Unități administrativ-teritoriale:

Tema "Unități administrativ-teritoriale" reprezintă o temă de referință, constituind cadrul spațial în vederea realizării unor alte teme prevăzute la art. 5-7.

Tema "Unitățile administrativ-teritoriale" reprezintă informații generale cu privire la localizare, fiind utilizate în special pentru:

- căutarea sau filtrarea altor date spațiale pe baza unui nume sau cod;

- informații tematice de legătură sau publicarea acestora într-un mod rapid și comparabil;

- indicarea de autorități competente, de exemplu, în caz de dezastre, pentru protecția mediului etc.

Tema "Unități administrativ-teritoriale" este structurată în următoarele pachete:

- Unități administrative, care trebuie să conțină următoarele tipuri de obiecte spațiale: limită administrativă și unitate administrativă;

- Unități maritime, care trebuie să conțină următoarele tipuri de obiecte spațiale: linie de bază, frontieră maritimă și zonă maritimă.

De asemenea, tema "Unități administrativ-teritoriale" poate oferi cadrul pentru o analiză bazată pe limita de coerență a obiectelor spațiale (clasificare similară, de potrivire geometrică), ținându-se seama de necesitatea ca informațiile care provin din diferite seturi de date spațiale aferente temelor din prezenta anexă să fie comparabile din perspectiva prevederilor de la art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Unități administrativ-teritoriale" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Unități administrativ-teritoriale constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

5. Tema I.5 Adrese:

Tema "Adrese" este definită ca fiind localizarea proprietăților, bazată pe identificatori de adresă, de obicei numele străzii, numărul imobilului și codul poștal. Adresele pot servi mai multor scopuri generice, cum ar fi: locație, identificare, jurisdicție, sortare și comandă, sau de răspuns la situații de urgență. Cele mai frecvente tipuri recunoscute de obiecte spațiale care au adrese sunt clădirile (inclusiv apartamentele din clădirile rezidențiale).

Conceptul general al temei "Adrese" este că o adresă are o "localizare" un număr de adresă, care permite unui utilizator să o distingă de alte adrese vecine, și o poziție geografică care permite localizarea spațială, inclusiv prin coordonate geografice, a adresei respective. Totuși, pentru o identificare clară a unei adrese într-un context mai larg, este necesar ca această adresă să fie asociată cu un număr de componente ale adresei, care definesc clar poziția adresei într-o anumită zonă geografică reprezentată printr-un punct spațial. Fiecare astfel de componentă a adresei reprezintă un identificator spațial, ca de exemplu: numele unui drum sau al unei străzi, cod poștal, comună, municipalitate, regiune, țară.

Atunci când se realizează această temă se ține seama de faptul că aceasta trebuie să relaționeze cu alte teme de date spațiale și anume: "Parcele cadastrale", "Unități administrative", "Denumiri geografice", "Rețele de transport" și "Clădiri".

De asemenea, la realizarea acestei teme trebuie să se pornească de la utilizarea unui nomenclator stradal care să aibă un format utilizat unitar la nivelul național.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Adrese" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Adrese constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

6. Tema I.6 Parcele cadastrale:

În vederea realizării acestei teme este necesar să se ia în considerare aspectele geometrice ale parcelelor așa cum sunt prezentate în sistemul național de cadastru.

Scopul acestei teme este de a identifica informațiile generale ale parcelelor cadastrale, inclusiv prin trimiterea la registrul național, ca un atribut aferent.

De asemenea, în vederea acoperirii integrale a teritoriului României cu seturile de date spațiale aferente temei "Parcele cadastrale", este necesar ca obiectele spațiale ale acestei teme să fie prezentate ca zone unice de suprafață a terenurilor și/sau a apelor de pe teritoriul național și să se refere la următoarele: unitatea funciară de bază, parcelele cadastrale, zonarea cadastrală și limitele parcelelor cadastrale.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Parcele cadastrale" elaborat în cadrul Grupul de lucru tematic INSPIRE Parcele cadastrale constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

7. Tema I.7 Rețele de transport:

Pentru realizarea acestei teme este necesar să fie integrate toate rețelele de transport rutier, feroviar, naval, aerian și pe cablu, inclusiv elementele comune de transport, de pe teritoriul național al României.

Datele aferente acestei teme trebuie să conțină caracteristicile topografice ale rețelelor de transport, iar elementele care formează rețelele de transport, precum și conexiunile dintre diferitele tipuri de rețele de transport să fie stabilite (cum ar fi nodurile multimodale), astfel încât să poată fi îndeplinite cerințele pentru sistemele de transport inteligente, cum ar fi, de exemplu, serviciile bazate pe localizare.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Rețele de transport" elaborat în cadrul Grupul de lucru tematic INSPIRE Rețele de transport constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

8. Tema I.8 Hidrografie:

Această temă facilitează interoperabilitatea informațiilor hidrografice între statele membre ale UE, iar în acest context sunt implicate informațiile cu privire la descrierea mărilor, râurilor, lacurilor și a altor tipuri de ape împreună cu caracteristicile acestora.

Datele spațiale aferente acestei teme se referă atât la aspectele de tematică, cât și la aspectele geografice. Din punct de vedere geografic trebuie luate în considerare toate corpurile de apă interioare. De asemenea, apele de coastă fac obiectul acestei teme, în limitele în care sunt definite în legislația națională care asigură transpunerea și implementarea Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.

Apele marine care nu fac obiectul prevederilor legislației naționale care asigură transpunerea și implementarea Directivei 2000/60/CE fac obiectul următoarelor teme: "Regiuni maritime" și "Caracteristici geografice oceanografice".

Informațiile cu privire la traseele navigabile aferente transportului naval și la adâncimea corpurilor de apă nu fac obiectul acestei teme, ci al temei "Rețele de transporturi", respectiv al temei "Altitudine".

De asemenea, informațiile aferente apelor subterane care fac parte din această temă sunt numai pentru râurile subterane care fac parte din rețeaua hidrografică, restul apelor subterane făcând obiectul temei "Geologie".

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Hidrografie" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Hidrografie constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

9. Tema I.9 Arii protejate:

Această temă este în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi: "Distribuția speciilor", "Habitate și biotopuri", "Regiuni bio-geografice", "Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare".

Tema "Arii protejate" se referă la acele situri amplasate în medii terestre, acvatice și/sau maritime și care sunt în administrare publică sau privată. Aceste situri pot include porțiuni din localități sau localități care au stabilite obiective de protejare a unor astfel de situri, cum ar fi: conservarea naturii, protejarea și gestionarea diversității biologice și a resurselor naturale și protejarea unor obiecte făcute de om, inclusiv clădiri, situri arheologice istorice și preistorice, alte obiective culturale sau situri cu valoare specifică geologică, hidrologică sau geomorfologică. Ariile protejate pot asigura protejarea uneia sau mai multor obiective dintre cele enumerate anterior, putând fi astfel diferențiate după obiectivul pentru care se asigură protecția, după destinația acestora și după tipul de gestionare a acestora.

Legislația Uniunii Europene sau cea internațională care definește, gestionează sau reglementează într-un fel sau altul siturile protejate incluse în tema "Arii protejate" este:

- Directiva Habitate (Directiva 92/43/EEC);

- Directiva Păsări (Directiva 79/409/EC);

- Directiva Cadru a Apei (Directiva 2000/60/EEC);

- Natura 2000;

- Convenția Patrimoniului Mondial UNESCO;

- Convenția Ramsar;

- Programul UNESCO "Omul și Biosfera";

- Politicile Uniunii Europene și cele internaționale cu privire la politicile sectoriale cum ar fi: conservarea naturii, pădurii și a pescuitului.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Arii protejate" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Arii protejate constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

Descrierile temelor prevăzute la art. 6 și responsabilitățile specifice ale autorităților publice în vederea realizării acestor teme sunt următoarele:

1. Tema II.1 Altitudine:

Tema "Altitudine" se referă la modele digitale altimetrice în vederea descrierii suprafețelor terestre și marine, a liniilor de coastă în funcție de altitudinea referențiată la o anumită origine.

Scopul principal al unui model digital altimetric este de a oferi o proprietate altitudinii referențiate la o anumită origine (referință verticală sau datum). Această proprietate poate fi înălțimea, atunci când valoarea măsurată este în aceeași direcție cu câmpul gravitațional al Pământului, sau adâncimea, atunci când valoarea măsurată este în direcție opusă câmpului gravitațional al Pământului.

Modelele digitale altimetrice integrate pentru suprafețele terestre și marine pot fi furnizate folosind fie înălțimea, fie adâncimea referențiată față de o referință verticală cunoscută.

Tema "Altitudine" trebuie structurată în următoarele pachete:

- Altitudine - Tipuri de bază;

- Altitudine - Acoperire în caroiaj;

- Altitudine - Elemente vectoriale;

- Altitudine - Rețea triunghiulară neregulată.

Seturile de date spațiale care descriu morfologia altitudinii terenului trebuie puse la dispoziție cel puțin prin utilizarea tipurilor de obiecte spațiale incluse în pachetul Altitudine - Acoperire în caroiaj.

Seturile de date spațiale care descriu morfologia batimetriei trebuie puse la dispoziție cel puțin prin utilizarea tipurilor de obiecte spațiale incluse fie în pachetul Altitudine - Acoperire în caroiaj, fie în pachetul Altitudine - Elemente vectoriale.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Altitudine" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Altitudine constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE, iar pentru reprezentarea liniilor de coastă să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru Regiuni marine" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Regiuni marine constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

2. Tema II.2 Acoperirea terenurilor:

Tema "Acoperirea terenurilor" se referă la structurarea datelor aferente acoperirii fizice și biologice a suprafeței terestre, inclusiv suprafețele artificiale, zonele agricole, pădurile, zonele (semi)naturale, zonele umede și corpurile de apă.

Această temă poate fi descrisă prin mai multe modele conceptuale, cum ar fi: model de bază pentru date tip vector, model de bază pentru date tip raster și un model extins care poate lua în considerare parametrii extinși de clasificare a terenurilor, cum ar fi, de exemplu, salinitatea solului.

Prin urmare, tema "Acoperirea terenurilor" se structurează în următoarele pachete:

- Nomenclatorul de acoperire a terenului;

- Vectorul de acoperire a terenului;

- Raster de acoperire a terenului.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Acoperirea terenurilor" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Acoperirea terenurilor constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

3. Tema II.3 Imagini ortorectificate:

Înregistrări fotogrammetrice obținute prin intermediul platformelor aeriene și satelitare, precum și înregistrări de tip LIDAR sau RADAR reprezintă mijloace importante pentru documentarea suprafeței Pământului și a stării mediului. Totuși, aceste imagini au distorsiuni geometrice și prezintă diferențe la cotele de suprafață a Pământului. Ortorectificarea reprezintă procesul de eliminare a acestor distorsiuni obținându-se imagini ortorectificate.

Tema "Imagini ortorectificate" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Acoperire de ortoimagini;

- Element de mozaic;

- Element unic de mozaic;

- Element agregat de mozaic.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Imagini ortorectificate" elaborat de Grupul de lucru tematic INSPIRE Imagini ortorectificate format din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

4. Tema II.4 Geologie:

Tema "Geologie" acoperă caracterizarea geologică în funcție de structură și compoziție și include roca de bază, straturile acvifere și geomorfologia.

Aceasta temă poate fi văzută ca o "temă de date de referință", deoarece oferă informații pentru mai multe alte teme, cum ar fi: "Resurse minerale", "Zonele de risc natural", "Solul", "Resursele de energie", având o relație specifică cu una dintre cele mai importante resurse naturale de apă prin corpurile de apă subterane conținute în acvifere.

Datele geologice sunt utilizate în diverse domenii care necesită cunoștințe cu privire la mediul de suprafață și subacvatic, a mediului geologic din subteran: detectarea de geopericole, asigurarea eliminării în siguranță a deșeurilor, inclusiv cele nucleare, captarea și stocarea carbonului, asigurarea construcției în condiții de siguranță a clădirilor, furnizarea de informații pentru planificarea de mediu, furnizarea de informații pentru explorarea resurselor naturale, vulnerabilitate de contaminare în subteran, furnizarea de indicatori pentru schimbările climatice, furnizarea de materiale de construcții și minerale.

Pentru apele subterane și acvifere avem următoarele utilizări: de captare a apei, de identificare a resurselor de apă subterană (disponibilitatea de apă), de asigurare a fluxului de bază pentru râuri, aferente zonelor umede, de protejare a ecosistemelor care depind de apele subterane, calitatea apelor subterane și de evaluare a cantității acesteia și de management transfrontalier a apelor subterane.

Tema "Geologie" trebuie structurată în următoarele pachete:

- Geologie;

- Geofizică;

- Hidrogeologie.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Geologie" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Geologie constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

Descrierile temelor prevăzute la art. 7 și responsabilitățile specifice ale autorităților publice în vederea realizării acestor teme sunt următoarele:

1. Tema III.1 Unități statistice:

Tema "Unități statistice" se referă la identificarea de unități pentru diseminarea sau utilizarea informațiilor statistice.

Există mai multe tipuri diferite de unități statistice: unități de recensământ, zone de management din sfera protecției mediului, unități de raportare, colegii electorale, precum și circumscripții școlare aferente unităților de învățământ. Este necesar să se ofere reprezentări stabile și identificabile ale unităților statistice, astfel încât să se poată utiliza identificatori pentru a atașa informații statistice acestora. Acest lucru este deosebit de important în cazul în care responsabilitățile pentru datele spațiale și datele statistice sunt partajate între diferite instituții, cum ar fi, de exemplu, o agenție de cartografiere și birourile de statistică, deoarece corelarea datelor statistice cu obiectele spațiale nu reprezintă doar o realizare a unor legături între două baze de date, ci reprezintă și îmbunătățirea interacțiunii dintre datele statistice și formatele de date spațiale aferente sistemelor de informații geografice.

Tema "Unități statistice" trebuie structurată în următoarele pachete:

- Baza unităților statistice;

- Vector al unităților statistice;

- Caroiaj al unităților statistice.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Unități statistice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Unități statistice constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

2. Tema III.2 Clădiri:

Clădirile reprezintă un element-cheie al studiilor de evaluare a calității mediului. Pe de o parte acestea reprezintă locurile unde oamenii își desfășoară mare parte din activitățile curente, fiind necesar ca aceste clădiri să asigure o calitate bună a habitatului uman și să îi protejeze de anumite riscuri cum ar fi inundațiile, cutremurele, incendiile sau de anumiți factori de poluare cum ar fi zgomotul, poluarea aerului sau să fie necesar ca acestea în sine să beneficieze de o anumită protecție datorită interesului arhitectonic și cultural pe care îl au. Pe de altă parte, clădirile și locatarii acestora sunt consumatori de resurse naturale, cum ar fi materiale de construcții sau terenurile pe care sunt amplasate acestea, ceea ce înseamnă că trebuie să se promoveze construirea unor clădiri care să asigure o dezvoltare urbană durabilă și un control al dezvoltării teritoriale.

Din perspectiva procesului aferent raportărilor care se fac la Comisia Europeană ca urmare a prevederilor legislației naționale care asigură transpunerea și implementarea unor directive și regulamente promovate de Comisia Europeană și Parlamentul European cum ar fi: Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și pentru un aer mai curat în Europa, Directiva 2012/27/CE privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE și Regulamentul (CE) nr. 763/2008 privind recensământul populației și al locuințelor sau chiar Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații, este necesar ca tema "Clădiri" să fie realizată astfel încât să sprijine acest proces de raportare în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Tema "Clădiri" trebuie structurată în următoarele pachete:

- Baza clădirilor;

- Clădiri în 2D;

- Clădiri în 3D.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Clădiri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Clădiri constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

3. Tema III.3 Soluri:

Realizarea temei "Soluri" trebuie corelată în mod direct cu Strategia tematică cu privire la soluri a Uniunii Europene, precum și, în mod indirect, cu aplicarea legislației naționale care

asigură transpunerea și implementarea următoarelor directive ale Uniunii Europene:

- Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri;

- Directiva 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole;

- Directiva 86/278/CEE privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

Domeniul de aplicare pentru tema "Soluri" se referă la următoarele:

- stocuri de sol;

- cartografierea solului.

Tema "Soluri" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Profil de sol derivat;

- Profil de sol observat;

- Element de profil;

- Unitate de sol;

- Obiect derivat de sol;

- Orizont de sol;

- Strat de sol;

- Parcelă de sol;

- Profil de sol;

- Sit de sol;

- Acoperire pentru categoria de sol;

- Acoperire descriptivă pentru categoria de sol.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Soluri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Soluri constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

4. Tema III.4 Utilizarea terenului:

Tema "Utilizarea terenului" este definită ca fiind teritoriul caracterizat în funcție de planificarea prezentă și viitoare sau ținând cont de obiectivul socio-economic al acestuia.

Corpurile de apă interioare, precum și apele de coastă sunt luate în considerare ca fiind conectate cu părți ale unor terenuri, iar planificarea utilizării mării și a utilizării fundului mării se ia în considerare în cadrul acestei teme.

Tema "Utilizarea terenului" este împărțită în două pachete:

- Utilizarea actuală a terenului, care conține următoarele tipuri de obiecte spațiale: Setul de date privind utilizarea existentă a terenului și Obiectul utilizării existente a terenului;

- Planificarea viitoare a utilizării terenului, care conține următoarele tipuri de obiecte spațiale: Documentație oficială, Plan spațial, Reglementare suplimentară și Element de zonare.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Utilizarea terenului" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Utilizarea terenului constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

5. Tema III.5 Sănătatea și siguranța umană:

Tema "Sănătatea și siguranța umană" conține date privind markeri biologici și de sănătate a populației care nu au caracteristici spațiale proprii, fiind necesar ca aceste date să fie atașate de datele spațiale specifice temei "Unități statistice". Temele deosebit de importante în relație cu tema "Sănătatea și siguranța umană" sunt:

- Tema "Unitățile statistice" prin reutilizarea obiectelor spațiale din cadrul acestei teme;

- Tema "Servicii de utilități publice și alte servicii publice" prin utilizarea obiectelor spațiale din cadrul acestei teme în vederea reprezentării informațiilor cu privire la serviciile de asistență medicală și de sănătate publică.

De asemenea, alte teme care conțin obiecte spațiale relevante utile în realizarea temei "Sănătatea și siguranța umană" sunt:

- Tema "Repartizarea populației" - demografie poate furniza informații importante, care pot fi folosite pentru evidențierea unor condiții de sănătate;

- Tema "Instalații agricole și pentru acvacultură";

- Tema "Instalații de producție industrială";

- Tema "Zone de risc natural";

- Tema "Soluri";

- Tema "Condiții atmosferice" și tema "Caracteristice geografice meteorologice, pentru analizarea posibilelor legături cu calitatea mediului".

Tema "Sănătatea și siguranța umană" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Date statistice privind sănătatea;

- Markeri biologici;

- Boală;

- Statistica stării generale de sănătate;

- Statistica serviciilor de sănătate;

- Valoarea măsurată a factorului de mediu determinant al stării de sănătate;

- Date statistice referitoare la factorii de mediu determinanți ai stării de sănătate.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Sănătate și siguranță umană" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Sănătate și siguranță umană constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

6. Tema III.6 Servicii de utilități publice și alte servicii publice:

Tema "Servicii de utilități publice și alte servicii publice" acoperă diferite tipuri de astfel de servicii, cum ar fi: diferite tipuri de rețele de energie, diferite unități de management al mediului, servicii publice în domenii diferite de activitate.

Tema "Servicii de utilități publice și alte servicii" este împărțită în trei subdomenii:

- Subdomeniul rețele de utilitate publică, ce conține următoarele: Elemente ale rețelei de utilitate publică comună; Rețea de electricitate; Rețea petrol, gaze, substanțe chimice; Rețea de canalizare; Rețea de energie termică; Rețea de alimentare cu apă;

- Subdomeniul Unități de gestionare a mediului;

- Subdomeniul Servicii administrative și sociale publice.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să țină seamă de aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Servicii de utilități publice și alte servicii publice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Servicii de utilități publice și alte servicii publice constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

7. Tema III.7 Instalații de monitorizare a mediului:

Tema "Instalații de monitorizare a mediului" pune accentul pe instalațiile de monitorizare a mediului ca un element de legătură între diverse teme de date spațiale și măsurătorile cu privire la aspecte specifice ale mediului, cum ar fi calitatea aerului, calitatea apei, condițiile atmosferice.

Tema "Instalații de monitorizare a mediului" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Caracteristică de monitorizare abstractă;

- Obiect de monitorizare abstractă;

- Activitatea de monitorizare a mediului;

- Instalație de monitorizare a mediului;

- Rețea de monitorizare a mediului;

- Program de monitorizare a mediului;

- Capacitate de observare;

- Perioadă de activitate operațională.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Instalații de monitorizare a mediului" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalații de monitorizare a mediului, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

8. Tema III. 8 Instalații de producție și industriale:

Această temă se referă la toate tipurile de instalații de producție și industriale.

Tema "Instalații de producție și industriale" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi:

- "Clădiri";

- "Adrese";

- "Unități administrative";

- "Parcele cadastrale";

- "Instalații agricole și pentru acvacultură";

- "Servicii de utilități publice și alte servicii publice".

Tema "Instalații de producție și industriale" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Unitate de producție;

- Instalație de producție;

- Parte a instalației de producție;

- Amplasament de producție;

- Zonă de producție;

- Clădire unde se desfășoară producția.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Instalații de producție și industriale" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalații de producție și industriale, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

9. Tema III. 9 Instalații agricole și pentru acvacultură:

Realizarea temei "Instalații agricole și pentru acvacultură" este necesară pentru a sprijini formularea unor politici printr-o mai bună raportare și management al acestora cu inițiativele paneuropene, cum ar fi gestionarea deșeurilor, gestionarea apei, a mișcărilor de animale, a controlului epidemiologic sau al trasabilității produselor alimentare.

Tema "Instalații agricole și pentru acvacultură" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Exploatație;

- Amplasament.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Instalații agricole și pentru acvacultură" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalații agricole și pentru acvacultură, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

10. Tema III. 10 Repartizarea populației - demografie:

Tema "Repartizarea populației - demografie" reprezintă o provocare prin prisma îmbunătățirii interacțiunii dintre informațiile statistice și obiectele spațiale prin intermediul unor sisteme de informații geografice.

Tema "Repartizarea populației - demografie" se structurează după un tip de obiect de date spațiale, și anume Distribuție statistică.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Repartizarea populației - demografie" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Repartizarea populației - demografie constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

11. Tema III. 11 Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare:

Există câteva limite în domeniul de aplicare al acestei teme date de cerințele legislative specifice pentru atingerea obiectivelor de mediu legate de oricare domenii de protecția mediului, de exemplu: aer, apă, sol, plante și animale, resurse naturale și utilizarea terenurilor.

Astfel, această temă include, dar nu se limitează la obiectivele stabilite prin:

- Protejarea și îmbunătățirea calității mediului (include reducerea nivelului de poluare);

- Protejarea și conservarea resurselor de mediu și naturale;

- Protejarea și controlul riscului de pericole naturale și provocate de om;

- Protejarea plantelor, animalelor și a sănătății umane;

- Dezvoltarea controlului și amenajării teritoriului.

Tema "Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare" se structurează după un tip de obiect de date spațiale, și anume Zonă de gestionare, de restricție sau de reglementare.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Zone de administrare/ restricție/reglementare și unități de raportare" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Zone de administrare/ restricție/reglementare și unități de raportare, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

12. Tema III. 12 Zone de risc natural:

Această temă se referă la orice zonă identificabilă ca având un potențial de risc natural.

Tema "Zone de risc natural" abordează următoarele tipuri diferite de risc:

- Inundații (calculul impactului inundațiilor, de raportare și a pericolelor/riscului de inundații);

- Scenariul de gestionare a riscurilor (de exemplu, dintr-o perspectivă națională);

- Alunecări de teren (cartografierea pericolelor, de evaluare a vulnerabilității și evaluare a riscului);

- Incendiile forestiere (pericol, vulnerabilitate și de cartografiere a riscului);

- Cutremure (pericol, vulnerabilitate și de cartografiere a riscului);

- Valuri și furtuni extreme produse în mediul marin (pericol, vulnerabilitate și de cartografiere a riscului).

Tema "Zone de risc natural" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Element expus abstract;

- Zonă de hazard abstractă;

- Eveniment abstract observat;

- Zonă de risc abstractă;

- Acoperirea elementului expus;

- Element expus;

- Zonă de hazard;

- Acoperire de hazard;

- Acoperirea evenimentului observat;

- Eveniment observat;

- Acoperire de risc;

- Zonă de risc.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Zone de risc natural" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Zone de risc natural, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

13. Tema III. 13 Condiții atmosferice:

Abordarea realizării temei "Condiții atmosferice" se face în strânsă legătură cu realizarea temei "Caracteristici geografice meteorologice".

Tema "Condiții atmosferice" se structurează împreună cu tema "Caracteristici geografice meteorologice" după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Condiții atmosferice și caracteristici geografice meteorologice;

- Observații specializate;

- Procese;

- Proprietăți observabile.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru temele Condiții atmosferice și Caracteristici geografice meteorologice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Condiții atmosferice și Caracteristici geografice meteorologice, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

14. Tema III. 14 Caracteristici geografice meteorologice:

Abordarea realizării temei "Caracteristici geografice meteorologice" se va face în strânsă legătură cu realizarea temei Condiții atmosferice.

Tema "Caracteristici geografice meteorologice" se structurează împreună cu tema "Condiții atmosferice".

15. Tema III. 15 Caracteristici geografice oceanografice:

Tema "Caracteristici geografice oceanografice" se află în strânsă legătură cu tema "Regiuni maritime", deoarece caracteristicile geografice oceanografice sunt folosite de obicei pentru a descrie aspecte fizice sau proprietăți chimice ale unei regiunii marine.

De asemenea, tema "Caracteristici geografice oceanografice" are legătură și cu alte teme, cum ar fi:

- "Instalații de monitorizare a mediului";

- "Caracteristici geografice meteorologice" și "Condiții atmosferice".

Tema "Caracteristici geografice oceanografice" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Caracteristici geografice oceanografice;

- Observații specializate;

- Procese;

- Proprietăți observabile;

- Trimiteri la observații.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Caracteristici geografice oceanografice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Caracteristici geografice oceanografice, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

16. Tema III. 16 Regiuni maritime:

Tema "Regiuni maritime" se află în strânsă legătură cu tema "Caracteristici geografice oceanografice".

De asemenea, tema "Regiuni maritime" are legătură și cu alte teme, cum ar fi:

- "Hidrologie";

- "Altitudine";

- "Denumiri geografice";

- "Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare".

Tema "Regiuni maritime" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Zonă marină;

- Mare;

- Zonă de circulație marină;

- Zonă inter-maree;

- Linie de țărm;

- Segment de țărm;

- Linie de coastă;

- Contur marin;

- Strat marin;

- Zonă a fundului mării;

- Zonă a suprafeței mării.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Regiuni maritime" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Regiuni maritime, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

17. Tema III. 17 Regiuni biogeografice:

Documentul director cel mai important în ceea ce privește regiunile biogeografice este legislația națională care asigură transpunerea și implementarea Directivei Habitate (92/43/CEE).

Tema "Regiuni biogeografice" se structurează după un tip de obiect de date spațiale, și anume regiunile biogeografice.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Regiuni biogeografice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Regiuni biogeografice, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

18. Tema III. 18 Habitate și biotopuri:

Tema "Habitate și biotopuri" acoperă un domeniu important din cadrul protecției mediului, și anume biodiversitatea.

Tema "Habitate și biotopuri" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi:

- "Regiuni biogeografice";

- "Repartizarea speciilor";

- "Utilizarea terenului";

- "Zone de administrare/restricție/reglementare și unități de raportare";

- "Instalații de monitorizare a mediului".

Tema "Habitate și biotopuri" se structurează după un tip de obiect de date spațiale, și anume Habitate.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Habitate și biotopuri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Habitate și biotopuri, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

19. Tema III. 19 Repartizarea speciilor:

Tema "Repartizarea speciilor" acoperă un domeniu important din cadrul protecției mediului, și anume protecția plantelor și animalelor.

Tema "Repartizarea speciilor" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi:

- "Situri protejate";

- "Habitate și biotopuri";

- "Regiuni biogeografice";

- "Instalații de monitorizare a mediului".

Tema "Repartizarea speciilor" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Set de date referitoare la distribuția speciilor;

- Unitate de distribuție a speciilor.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Repartizarea speciilor" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Repartizarea speciilor, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

20. Tema III. 20 Resurse energetice

Scopul principal al temei "Resurse energetice" este de a permite identificarea de locații geografice pentru fiecare tip de resursă de energie, furnizarea de informații cu privire la amploarea acestora, distribuția și volumul acestora (acolo unde este posibil și relevant) și, de asemenea, furnizarea de legături relevante către alte domenii conexe. Tema "Resurse energetice" acoperă resursele energetice istorice, actuale și viitoare, precum și întregul ciclu de viață al acestora, indiferent de viabilitatea lor în ceea ce privește aspectele economice, sociale și tehnologice. Se iau în considerare resursele care sunt epuizate din cauza exploatării în trecut și resursele care nu sunt viabile în prezent, dar pot deveni în viitor. Informații despre locație și potențialul de resurse energetice au un impact semnificativ asupra mediului.

Pentru tema "Resurse energetice" se aplică următoarele definiții:

● resursă de energie (energy resource) înseamnă o concentrație sau o ocurență a unei surse de energie care ar fi putut fi, este sau poate fi prezentă în viitor;

● combustibili fosili (fossil fuels) înseamnă o formă de energie primară neregenerabilă formată prin procese naturale, cum ar fi descompunerea anaerobă a organismelor moarte îngropate, care conține procentaje ridicate de carbon; printre aceștia se numără cărbunele, țițeiul și gazele naturale;

● energie primară (primary energy) înseamnă energie care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau de transformare;

● energie neregenerabilă (non-renewable energy) înseamnă resurse naturale care, datorită formării pe termen lung, nu pot fi produse, cultivate, generate sau utilizate la o scară care să poată susține consumul acesteia;

● energie din surse regenerabile (energy from renewable sources) înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, hidroelectrică, biomasă, gaze de fermentare a deșeurilor, gaze provenite din stațiile de epurare a apelor uzate și din biogaze;

● deșeuri ca resurse energetice (waste as energy resources) înseamnă un combustibil care poate consta din mai multe materiale diferite provenite din deșeuri combustibile industriale, instituționale, spitalicești și deșeuri de uz casnic, cum ar fi materialele plastice, cauciucul, deșeurile de uleiuri fosile și alte substanțe similare.

Tema "Resurse energetice" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Baza resurselor energetice;

- Resurse energetice - mod vector;

- Acoperirea resurselor energetice.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Resurse energetice" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Resurse energetice, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

21. Tema III. 21 Resurse minerale:

La nivelul Uniunii Europene există următoarele reglementări/ politici care se iau în considerare la realizarea temei:

- Inițiativa Uniunii Europene privind materiile prime;

- Managementul deșeurilor din industriile extractive.

Următoarele informații legate de locația resurselor minerale, precum și unele atribute-cheie, cum ar fi tipul de roci sau mineralele exploatate, pot avea un impact semnificativ asupra mediului:

- tipul de exploatare;

- geometria depozitului;

- tipul de minereu.

Tema "Resurse minerale" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale:

- Resurse terestre și marine;

- Ocurență minerală;

- Substanță;

- Activitate de prospectare;

- Caracteristică a mineritului;

- Ocurența caracteristicii mineritului;

- Mină;

- Activitate minieră;

- Foraj.

- să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

- să ia în considerare aspectele tehnice relevante din ghidul "Specificații INSPIRE pentru tema Resurse minerale" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Resurse minerale, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE.

În tabelul nr. 1 sunt prezentate autoritățile publice care participă la instituirea INIS, în calitate de furnizor de date spațiale și/sau furnizor de servicii facilitate de rețea.

În figura nr. 1 este prezentată schema relațiilor dintre regulamentele Uniunii Europene prevăzute în anexa nr. 7 și ghidurile tehnice prevăzute în prezenta anexă.

Tabel nr. 1:

Fig. nr. 1: Schema relațiilor dintre regulamentele și deciziile Uniunii Europene prevăzute în anexa nr. 7 și ghidurile tehnice prevăzute în anexa nr. 2

Interoperabilitatea în cadrul Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România (INIS) reprezintă modalitatea prin care se pot combina seturi de date spațiale și pot interacționa serviciile de date spațiale din surse diferite din România.

Autoritățile publice care au calitatea de furnizori de date spațiale și/sau furnizori de servicii pentru temele prevăzute în anexa nr. 2 au următoarele obligații:

În afara autorităților publice prevăzute în anexa nr. 2, alte autorități publice definite conform art. 3 lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată, care solicită Consiliului INIS să participe la instituirea INIS, prin conectarea propriilor seturi de date spațiale și serviciilor aferente acestora, au aceleași obligații precum cele prevăzute la art. 2.

În vederea instituirii Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România (INIS), autoritățile publice care au calitatea de furnizor de servicii prevăzute în tabelul nr. 1 din anexa nr. 2 au obligația ca până la data de 21 octombrie 2015 să realizeze propriile aplicații informatice, astfel încât prin conectarea acestora la geoportalul INIS să fie operațională o rețea informatică de seturi de date spațiale și servicii facilitate de rețea structurată pe temele prevăzute în anexa nr. 2.

Serviciile de căutare, vizualizare, descărcare, transformare și apelare asigurate de aplicațiile informatice ale autorităților publice care contribuie la instituirea INIS trebuie să fie în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 3 din anexa nr. 7.

Serviciile de căutare, vizualizare, descărcare, transformare și apelare se asigură de asemenea obligatoriu prin geoportalul INIS respectând regulamentele Uniunii Europene prevăzute la art. 3 din anexa nr. 7.

În vederea realizării serviciilor facilitate de rețea, autoritățile publice care au calitatea de furnizori de servicii iau în considerare aspectele tehnice relevante din ghidurile tehnice pentru realizarea serviciilor facilitate de rețea elaborate în cadrul grupurilor de lucru constituite din reprezentanți ai statelor membre ale Uniunii Europene.

În vederea furnizării de rețele de comunicații electronice pentru conectarea la geoportalul INIS a aplicațiilor informatice aferente autorităților publice care au calitatea de furnizor de servicii, Serviciul de Telecomunicații Speciale are următoarele responsabilități:

Schema aplicațiilor informatice ce asigură accesul la serviciile facilitate de rețea aferente INIS este prezentată în fig. nr. 2.

Fig. nr. 2: Schema aplicațiilor informatice care asigură accesul la serviciile facilitate de rețea aferente Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România (INIS)

Schema arhitecturii INIS este prezentată în fig. nr. 3

Fig. nr. 3: Schema arhitecturii Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România (INIS)

Autoritățile publice responsabile și participante sunt obligate să pună în comun, în mod gratuit, seturile de date spațiale pe care le dețin și/sau pe care le creează, în vederea realizării fiecărei teme de date spațiale de care sunt responsabile, respectiv la care participă pentru realizarea acesteia.

Accesul instituțiilor și organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene la seturile și serviciile de date spațiale se realizează prin geoportalul INIS, cu respectarea Regulamentului prevăzut la art. 4 din anexa nr. 7.

Autoritățile publice care au calitatea de furnizor de date spațiale pot solicita autorităților publice care dezvoltă servicii de comerț electronic conform art. 4 limitarea accesului public la serviciul de comerț electronic potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.

Fiecare autoritate publică care are calitatea de furnizor de servicii pentru comercializarea serviciilor de vizualizare, descărcare și apelare pentru care se percep tarife, dezvoltă și întreține un serviciu de comerț electronic în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.

Sumele de bani aferente tarifelor percepute pentru comercializarea serviciilor de vizualizare se utilizează conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.

Tarifele pentru accesul la seturile de date spațiale prin serviciile facilitate de rețea cu acces comercial se stabilesc prin ordin sau decizie, după caz, al/a autorităților responsabile și participante la realizarea temelor.

Seturile de date spațiale pe care autoritățile publice care au calitatea de furnizor de date spațiale le produc și pe care le dețin în condițiile art. 2 lit. b) din prezenta hotărâre pot fi utilizate în alte scopuri decât cele de realizare a temelor numai cu acordul acestora.

În figura nr. 4 este prezentată schema privind tipul de acces la seturile de date spațiale prin serviciile facilitate de rețea aferente.

Fig. 4: Schema privind tipul de acces la seturile de date spațiale prin serviciile facilitate de rețea aferente

Serviciile facilitate de rețea care se realizează în INIS sunt următoarele:

Serviciile facilitate de rețea pot avea acces diferit atunci când sunt accesate de către utilizatori, și anume:

Accesul public cu titlu gratuit al unui serviciu facilitat de rețea permite publicului accesul gratuit la datele spațiale pe care le oferă respectivul serviciu fără ca acestea să fie utilizate în scopuri comerciale.

Accesul comercial al unui serviciu facilitat de rețea permite publicului accesul contra cost la datele spațiale pe care le oferă respectivul serviciu.

Accesul restricționat al unui serviciu facilitat de rețea nu permite publicului accesul la toate datele spațiale sau la anumite date spațiale pe care le oferă respectivul serviciu.

Accesul pentru situații de urgență al unui serviciu facilitat de rețea permite accesul gratuit și fără restricții autorităților publice din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională la datele spațiale și metadatele pe care le oferă respectivul serviciu.

În cadrul autorităților publice se pot constitui structuri tehnice fără personalitate juridică, în scopul facilitării realizării seturilor de date spațiale pentru fiecare temă prevăzută în anexele nr. 1-3 la Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.

Atribuțiile principale ale structurilor tehnice prevăzute la art. 1 sunt următoarele:

1. stabilesc seturile de date spațiale necesare pentru realizarea temei de care răspund;

2. stabilesc seturile de date spațiale din cadrul unor alte teme care sunt necesare în vederea realizării temei de care răspund;

3. se asigură că seturile de date spațiale necesare pentru realizarea temei sunt conforme cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7;

4. se asigură că realizarea temei se face cu respectarea prevederilor de la art. 2 din anexa nr. 3;

5. monitorizează activitatea de realizare a temei de care răspund și realizează în acest sens rapoarte de monitorizare semestriale;

6. transmit rapoartele de monitorizare prevăzute la alin. (5) către grupul Coordonare constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 493/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, cu modificările ulterioare;

7. alte atribuții specifice fiecărei teme, stabilite în condițiile legii.

Se constituie Comisia tehnică pentru denumiri geografice în România, structură tehnică, denumită în continuare CTDGR, fără personalitate juridică, alcătuită din următorii membri:

1. Ministerul Apărării Naționale prin Direcția topografică militară;

2. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

3. Ministerul Afacerilor Externe;

4. Ministerul Afacerilor Interne;

5. Ministerul Culturii;

6. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

7. Ministerul Educației și Cercetării Științifice;

8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

9. Academia Română prin Institutul de Geografie;

10. Institutul Național de Statistică.

Membrii CTDGR își desemnează reprezentanții în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Președinția și secretariatul CTDGR sunt asigurate de către Ministerul Apărării Naționale prin Direcția topografică militară, care are și calitatea de punct de contact național pentru denumirile geografice în relația cu Organizația Națiunilor Unite.

Vicepreședinția CTDGR este asigurată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Academia Română prin Institutul de Geografie.

CTDGR are următoarele atribuții principale:

Propunerile de reglementări, propunerile de acordare și schimbare a denumirilor geografice pe teritoriul național, listele și rapoartele prevăzute la art. 8 lit. a), c), d) și e) se adoptă, prin decizia Consiliului INIS, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se elaborează și se adoptă, prin decizia Consiliului INIS, regulamentul de organizare și funcționare al CTDGR.

Metadate

Interoperabilitatea seturilor de date spațiale și a serviciilor

Servicii facilitate de rețea

Schimbul de date și servicii