RO | EN

Anexa nr. 6

NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ

*) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.

A. VALORI TIPICE Șl IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI

Filieră de producție a biocombustibililor

Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică

Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

67%

59%

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

77%

73%

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

73%

68%

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

79%

76%

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

58%

47%

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept

71 %

64%

combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

48%

40%

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

55%

48%

etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

40%

28%

etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

69%

68%

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

47%

38%

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

53%

46%

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

37%

24%

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*))

67%

etanol din trestie de zahăr

70%

partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

52%

47%

biomotorină din floarea soarelui

57%

52%

biomotorină din semințe de soia

55%

50%

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

32%

19%

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

51 %

45%

biomotorină din ulei de gătit uzat

88%

84%

biomotorină din grăsime animală topită (**)

84%

78%

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

51 %

47%

ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat

58%

54%

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

55%

51 %

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)

34%

22%

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

53%

49%

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

87%

83%

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)

83%

77%

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

59%

57%

ulei vegetal pur din floarea soarelui

65%

64%

ulei vegetal pur din semințe de soia

63%

61 %

ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

40%

30%

ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

59%

57%

ulei pur din ulei de gătit uzat

98%

(*) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.

(**) Se aplică mimai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (^1), în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ȘI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016, DACĂ ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI

Filieră de producție a biocombustibililor

Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică

Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită

etanol din paie de grâu

85%

83%

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

85%

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

82%

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

85%

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

82%

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

86%

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

83%

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

86%

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

83%

motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

89%

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

89%

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

89%

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

89%

partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

C. METODOLOGIE

1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:

(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare:

E = e(ec) + el + ep +e(td) + e(u) – e(sca) – e(ccs) -e(ccr),

unde

emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului;

e(ec)

emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;

emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului;

emisii provenite din prelucrare;

e(td)

emisii provenite din transport și distribuție;

e(u)

emisii provenite de la combustibilul utilizat;

e(sca)

reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol;

e(ccs)

reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și

e(ccr)

reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.

Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare;

(b) emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează:

(i) pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:

EC(h) = E/eta(h)

(ii) pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:

EC(el) = E/eta(el)

unde

EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.

E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.

eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic.

eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic.

(iii) pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:

(iv) pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:

unde:

EC(h,el) = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final.

E = totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală.

eta(el) = randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.

eta(h) = randamentul termic, definit ca rezultat a! împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.

C(el) = fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (C(el) = 1).

C(h) = randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).

Randamentul ciclului Carnot, C(h) pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:

C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)

unde

T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.

T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C)

Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ci, poate fi definit după cum urmează:

C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546

În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:

(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

(b) „energie termică utilă" înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;

(c) „cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.

2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează:

(a) emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.

(b) (emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.

În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la pct. 1 lit. (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire (^2).

În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime e(ec) sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează (^3):

unde

Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:

3. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:

(a) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor:

REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t)

unde

emisiile totale provenite de la biocombustibil; și

EF(t)

emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport

(b) reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide:

REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el),

unde

ECB(h c,el) = emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și

ECF(h c,el) = emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.

4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

CO2

N2O

298

CH4

5. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, e(ec), includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele prevăzute la art. 31 alin. (4) sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

6. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 1 lit. (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (^4).

7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, ei, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

e(l) = (CSR - CSA) x 3,664 x 1/20 x 1/P -e(B) (^5)

unde

e(l)

emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. „Terenuri cultivate” (^6) și „terenuri cu cultură perenă” (^7) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor;

CSR

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;

CSA

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe 0 perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;

productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafață per an); și

e(B)

bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 8.

8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:

(a) nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și

(b) este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.

Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).

9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat.

10. Decizia 2010/335/UE a Comisiei (^13), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor 1PCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră — volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol.

11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.

La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de ta această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.

Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.

12. Emisiile provenite din transport și distribuție, e(td), includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.

13. Emisiile combustibilului utilizat, e(u), se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili și biolichide.

Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul e(u) pentru biolichide.

14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, e(ccs), care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cu modificările și completările ulterioare.

15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, e(ccr), este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.

16. În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C(h) calculat după cum urmează:

C(h) = (T(h) - T(0))/T(h)

unde

T(h) = temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la pct. de furnizare.

T(0) = temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C)

Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), C(h), poate fi definit după cum urmează:

C(h) = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546

În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită Ia intrarea anuală de energie.

În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:

(a) „cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

(b) „energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;

17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 16.

18. Pentru calculul prevăzut la pct. 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e(ec) + el + e(sca) + acele fracții ale ep, e(td), e(ccs) și e(ccr) care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.

În cazul biocombustibUilor și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ.

Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.

În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 16 este rafinăria.

19. În cazul biocombustibililor, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94g CO2eq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g COieq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 3, omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ.

D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDEValori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din solValori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” - numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „e(ec) ”)Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexăValori implicite detaliate doar pentru extracția de ulei (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”)Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C dinprezenta anexăValori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)", conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului.Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică

(g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită

(g CO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

9,6

etanol din porumb

25,5

etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb

27,0

etanol din trestie de zahăr

17,1

partea de ETBE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

32,0

biomotorină din floarea soarelui

26,1

biomotorină din semințe de soia

21,2

biomotorină din ulei de palmier

26,2

biomotorină din ulei de gătit uzat

biomotorină din grăsime animală topită (**)

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

33,4

ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat

26,9

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

22,1

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat

27,4

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

33,4

ulei vegetal pur din floarea soarelui

27,2

ulei vegetal pur din semințe de soia

22,2

ulei vegetal pur din ulei de palmier

27,1

ulei pur din ulei de gătit uzat

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr

4,9

etanol din porumb

13,7

etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb

14,1

etanol din trestie de zahăr

2,1

partea de ETBE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

17,6

biomotorină din floarea soarelui

12,2

biomotorină din semințe de soia

13,4

biomotorină din ulei de palmier

16,5

biomotorină din ulei de gătit uzat

biomotorină din grăsime animală topită (**)

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

18,0

ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat

12,5

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

13,7

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat

16,9

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

17,6

ulei vegetal pur din floarea soarelui

12,2

ulei vegetal pur din semințe de soia

13,4

ulei vegetal pur din ulei de palmier

16,5

ulei pur din ulei de gătit uzat

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră — valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră — valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

18,8

26,3

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

9,7

13,6

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

13,2

18,5

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

7,6

10,6

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

27,4

38,3

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

15,7

22,0

etanol din ponimb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

20,8

29,1

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

14,8

20,8

etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

28,6

40,1

etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

1,8

2,6

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

21,0

29,3

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

15,1

21,1

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

30,3

42,5

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1))

1,5

2,2

etanol din trestie de zahăr

1,3

1,8

partea de ETBE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

11,7

16,3

biomotorină din floarea soarelui

11,8

16,5

biomotorină din semințe de soia

12,1

16,9

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

30,4

42,6

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

13,2

18,5

biomotorină din ulei de gătit uzat

9,3

13,0

biomotorină din grăsime animală topită (*2)

13,6

19,1

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

10,7

15,0

ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat

10,5

14,7

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

10,9

15,2

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)

27,8

38,9

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

9,7

13,6

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

10,2

14,3

idei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2)

14,5

20,3

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

3,7

5,2

ulei vegetal pur din floarea soarelui

3,8

5,4

ulei vegetal pur din semințe de soia

4,2

5,9

ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

22,6

31,7

ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

4,7

6,5

ulei pur din ulei de gătit uzat

0,6

0,8

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

biomotorină din semințe de rapiță

3,0

4,2

biomotorină din floarea soarelui

2,9

4,0

biomotorină din semințe de soia

3,2

4,4

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

20,9

29,2

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

3,7

5,1

biomotorină din ulei de gătit uzat

biomotorină din grăsime animală topită (**)

4,3

6,1

ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat

3,1

4,4

ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat

3,0

4,1

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

3,3

4,6

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)

21,9

30,7

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

3,8

5,4

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)

4,3

6,0

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

3,1

4,4

ulei vegetal pur din floarea soarelui

3,0

4,2

ulei vegetal pur din semințe de soia

3,4

4,7

ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

21,8

30,5

ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

3,8

5,3

ulei pur din ulei de gătit uzat

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

2,3

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

2,3

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,3

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,3

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,3

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,3

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,2

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

2,2

etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,2

etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,2

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

2,2

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,2

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,2

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*3))

2,2

etanol din trestie de zahăr

9,7

partea de ETBE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

1,8

biomotorină din floarea soarelui

2,1

biomotorină din semințe de soia

8,9

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

6,9

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

6,9

biomotorină din ulei de gătit uzat

1,9

biomotorină din grăsime animală topită (*4)

1,7

ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat

1,7

ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat

2,0

ulei vegeta! din semințe de soia, hidrotratat

9,2

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)

7,0

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

7,0

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

1,7

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*4)

1,5

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

1,4

ulei vegeta! pur din floarea soarelui

1,7

ulei vegetal pur din semințe de soia

8,8

ulei vegeta! pur din ulei de palmier (bazin de efiuenți deschis)

6,7

ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

6,7

ulei pur din ulei de gătit uzat

1,4

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

1,6

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

1,6

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

1,6

etanol din porumb (gaz natura! utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

1,6

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

1.6

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*5))

1,6

etanol din trestie de zahăr

6,0

partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol

Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol

Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

1,3

biomotorină din floarea soarelui

1,3

biomotorină din semințe de soia

1,3

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

1,3

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

1,3

biomotorină din ulei de gătit uzat

1,3

biomotorină din grăsime animală topită (*6)

1,3

ulei vegeta! din semințe de răpită, hidrotratat

1,2

ulei vegeta! din floarea soarelui, hidrotratat

1,2

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

1,2

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)

1,2

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

1,2

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

1,2

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*6)

1,2

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

0,8

ulei vegetal pur din floarea soarelui

0,8

ulei vegetal pur din semințe de soia

0,8

ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

0,8

ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

0,8

ulei pur din ulei de gătit uzat

0,8

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii tipice de gaze cu efect de seră - valoare tipică

(g CO2eq/MJ)

Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită

(g CO2eq/MJ)

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

30,7

38,2

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

21,6

25,5

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

25,1

30,4

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

19,5

22,5

etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

39,3

50,2

etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

27,6

33,9

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

48,5

56,8

etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

42,5

48,5

etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

56,3

67,8

etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

29,5

30,3

etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale)

50,2

58,5

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

44,3

50,3

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

59,5

71,7

etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*7))

30,7

31,4

etanol din trestie de zahăr

28,1

28,6

partea de ETBE din surse regenerabile

Egală cu cea din Jiliera utilizată pentru producția etanolului

partea de TAEE din surse regenerabile

Egală cu cea din fdiera utilizată pentru producția etanolului

biomotorină din semințe de rapiță

45,5

50,1

biomotorină din floarea soarelui

40,0

44,7

biomotorină din semințe de soia

42,2

47,0

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

63,5

75,7

biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

46,3

51,6

biomotorină din ulei de gătit uzat

11,2

14,9

biomotorină din grăsime animală topită (*8)

15,3

20,8

ulei vegeta! din semințe de rapiță, hidrotratat

45,8

50,1

ulei vegetal din floarea soarelui, h idrotratat

39,4

43,6

ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat

42,2

46,5

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis)

62,2

73,3

ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

44,1

48,0

ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat

11,9

16,0

ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*8)

16,0

21,8

ulei vegetal pur din semințe de rapiță

38,5

40,0

ulei vegetal pur din floarea soarelui

32,7

34,3

ulei vegetal pur din semințe de soia

35,2

36,9

ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis)

56,3

65,4

ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)

38,4

57,2

ulei pur din ulei de gătit uzat

2,0

2,2

E. ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE, INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016Valori implicite detaliate pentru cultivare: „e(ec)” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deșeurilor lemnoase sau a deșeurilor lemnoase din păduri cultivate)Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „e(ec)”)Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexăValori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „e(td)” conform definiției din partea C din prezenta anexăValori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja induse în tabelul „emisii din transport și distribuție e(td)”, conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime.Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

1,8

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

3,3

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

8,2

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

8,2

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

12,4

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

3,1

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

7,6

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

3,1

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

7,6

motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,5

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,5

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,5

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,5

partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită

(g CO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

4,4

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

4,4

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

4,1

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

4,1

motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leș iei negre integrată în fabrici de celuloză

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică

(g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită

(g CO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

4,8

6,8

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

0,1

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

0,1

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

0,1

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

0,1

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

motorină Fischer-Tropsch din gazijicarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică

(g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

7,1

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

10,3

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

8,4

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

10,3

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

8,4

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

10,4

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

8,6

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

10,4

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

8,6

motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

7,7

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

7,9

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

7,7

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

7,9

partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

1,6

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

1,2

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

1,2

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

1,2

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

1,2

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

2,0

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

2,0

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

2,0

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

2,0

motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,0

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,0

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,0

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

2,0

partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică

(g CO2eq/MJ)

Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)

etanol din paie de grâu

13,7

15,7

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

13,7

motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

16,7

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

13,7

benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

16,7

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

13,5

dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

16,2

metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare

13,5

metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare

16,2

motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

10,2

benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

10,4

dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

10,2

metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză

10,4

partea de MTBE din surse regenerabile

Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului

(^1) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300. ¡4.11.2009. p. 1).

(^2) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcităj prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.

(^3) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eet descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.

(^4) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. In acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.

(^5) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.

(^6) „Terenuri cultivate ” astfel cum sunt definite de IPCC.

(^7) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.

(^8) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151. 17.6.2010. p. 19).

(^9) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JOI. 156. 19.6.2018. p. 1).

(^10) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140. 5.6.2009. p. 114).

(**) Se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(*1) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.

(*2) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animată clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria I și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(*3) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.

(*4) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(*5) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.

(*6) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(*7) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.

(*8) Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

(la 06-12-2022, Anexa nr. 6 a fost modificată de Punctul 3, Articolul 35, Capitolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 163 din 29 noiembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1165 din 06 decembrie 2022 )

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.

Anexa nr. 6

Cookie-uri