Capitolul IV — Funcționarea și atribuțiile Consiliului

(1) În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor și procurorilor aleși ca membri ai Consiliului și, respectiv, alegerea reprezentanților societății civile în Consiliu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii Consiliului în ședința de constituire.

(2) În ședința de constituire prezidată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt aleși președintele și vicepreședintele Consiliului.

(1) Consiliul funcționează ca organ cu activitate permanentă.

(2) Membrii Consiliului desfășoară activitate permanentă și nenormată și nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepția membrilor de drept.

(3) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcții.

(1) Plenul are următoarele atribuții:

(2) Plenul exercită orice alte atribuții prevăzute de lege și de regulamente.

(1) Lucrările Plenului se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreședinte. În lipsa președintelui și a vicepreședintelui, Plenul alege un președinte de ședință dintre judecători sau procurori, cu votul majorității celor prezenți.

(2) Președintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.

(3) Reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului.

(4) Reprezentanții asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările Plenului, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situația în care participă la ședință, reprezentanții asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt obligați să respecte regulile de desfășurare în bune condiții a acesteia. Reprezentanții asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor nu participă la deliberări și la ședințele Plenului care nu sunt publice.

(5) Hotărârile Plenului se iau cu votul majorității membrilor prezenți care nu s-au abținut.

(6) Președintele, vicepreședintele sau, după caz, președintele de ședință semnează hotărârile și celelalte acte emise de Plen.

(1) În caz de paritate de voturi, dezbaterile și procedura de vot se reiau în aceeași zi, dacă este posibil.

(2) În cazul în care după reluarea procedurii de vot nu se poate adopta o hotărâre, punctul va fi înscris pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Plenului, cu respectarea termenului de soluționare prevăzut de lege, dacă este cazul.

(1) Declarațiile de abținere a unor membri se înregistrează înaintea dezbaterii punctului de pe ordinea de zi în legătură cu care se formulează cererea de abținere.

(2) Abținerea unora dintre membri semnifică neparticiparea acestora la vot, neputând fi echivalată cu un vot pozitiv sau negativ.

(1) În cazul votării unor candidaturi, numărul maxim de voturi favorabile ce poate fi exprimat de fiecare membru va fi cel mult egal cu numărul locurilor pentru care se candidează.

(2) Buletinele de vot care conțin un număr mai mare de voturi favorabile decât numărul locurilor pentru care se candidează sunt declarate nule.

(3) Dacă numărul candidaturilor care au întrunit votul majorității membrilor prezenți este mai mare decât numărul locurilor pentru care se candidează, departajarea candidaților se face, în limita locurilor pentru care se candidează, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.

(4) În situația prevăzută la alin. (3), dacă mai multe candidaturi au obținut același număr de voturi cu ultima candidatură care se încadrează în limita locurilor pentru care se candidează, procedura de votare se reia în cadrul aceleiași ședințe pentru candidaturile cu același număr de voturi. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

(1) Consiliul se întrunește în Plen ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor Plenului.

(2) Ordinea de zi a lucrărilor Plenului se aprobă de către Plen, la propunerea președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui Consiliului.

(3) Proiectul ordinii de zi și proiectele de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Plenului se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile art. 31 alin. (2) teza a doua se aplică în mod corespunzător. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparență se aplică în mod corespunzător.

(4) Lucrările Plenului Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul hotărăște, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice.

(5) În vederea asigurării transparenței, ședințele Plenului se desfășoară în condiții de publicitate, astfel:

(6) Hotărârile Plenului se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(7) Hotărârile Plenului se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se publică în termen de 10 zile de la redactare.

(8) Hotărârile adoptate în Plen se redactează, de regulă, de persoane din cadrul compartimentului care a întocmit lucrarea ce a stat la baza hotărârii, în termen de 30 de zile de la pronunțare; hotărârile pot fi repartizate spre redactare și compartimentului care asigură activitatea de secretariat a Consiliului. Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(9) Erorile sau omisiunile materiale vădite cuprinse în hotărârile Plenului sau în ordinea de zi soluționată pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere, din dispoziția președintelui de ședință, pe baza procesului-verbal întocmit de Serviciul sinteze și pregătirea lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(1) În vederea asigurării transparenței decizionale în procedura de elaborare a proiectelor de hotărâri prevăzute la art. 22 alin. (5) lit. b), Consiliul publică un anunț referitor la acest demers pe pagina proprie de internet, într-o secțiune specială, afișează anunțul la sediul Consiliului într-un spațiu accesibil publicului și dispune transmiterea acestuia către mass-media centrală, în condițiile prevăzute de lege.

(2) Prin decizie a președintelui Consiliului se desemnează o persoană din cadrul aparatului propriu, responsabilă pentru relația cu societatea civilă. Aceasta primește propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de hotărâre propus și le consemnează într-un registru, menționând data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

(3) În cazurile prevăzute de lege, persoana desemnată potrivit alin. (2) întreprinde măsurile necesare pentru organizarea și desfășurarea întâlnirilor în care se dezbat public proiectele de hotărâri.

(4) Dispozițiile art. 7 din Legea nr. 52/2003, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(1) Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze și pregătirea lucrărilor ședințelor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Lucrările Plenului se înregistrează și se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) și semnat de secretarul general, secretarul general adjunct sau înlocuitorul acestora.

(1) Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Contestația se depune la Consiliu. Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (1) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.

(3) Contestația și hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (1) este definitivă.

(1) În exercitarea atribuției prevăzute la art. 16 alin. (1) pct. 25, Plenul soluționează contestațiile formulate de inspectorii judiciari împotriva calificativelor acordate de comisia de evaluare a activității profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

(2) În soluționarea contestației, Plenul poate cere inspectorului-șef orice informații pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.

(3) În urma soluționării contestației, Plenul poate hotărî menținerea aceluiași calificativ sau acordarea unui calificativ superior.

(4) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată inspectorului judiciar.

(5) Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea.

(6) Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

(1) Cererile/Sesizările prevăzute la art. 16 alin. (1) pct. 1 formulate de un judecător sau procuror ori de o altă persoană fizică interesată sunt analizate mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, va dispune:

(2) Dispozițiile art. 40 alin. (3)-(5), (7), (9) și (10) se aplică în mod corespunzător.

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Plenului, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru.

(2) Comisiile au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru Plen.

(3) Numărul, denumirea, componența nominală, domeniul de activitate și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului.

(1) Comisiile sunt formate din membri ai Consiliului.

(2) La stabilirea componenței nominale a comisiilor se ține cont de statutul membrilor Consiliului și de atribuțiile pe care le exercită, în scopul asigurării echilibrului funcțional.

(1) Comisiile de lucru au, în principal, următoarele atribuții:

(2) În situația în care în cadrul comisiilor există puncte de vedere divergente și nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. În acest caz, pe ordinea de zi a ședinței Plenului vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre cu privire la respectivele puncte de pe ordinea de zi, cu menționarea opiniei majoritare și a opiniei/opiniilor minoritare exprimate în comisii, după caz.

(1) Plenul Consiliului stabilește anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.

(2) Un membru al Consiliului poate coordona o singură comisie.

(3) Coordonatorul comisiei îndeplinește următoarele atribuții:

(4) Coordonatorul îndeplinește orice alte atribuții necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității comisiei.

(5) În absența coordonatorului, lucrările comisiei sunt conduse de unul dintre membrii acesteia, desemnat de membrii prezenți.

(1) În cadrul comisiilor se pot constitui, prin hotărâre a membrilor acestora, grupuri de lucru pentru realizarea unor obiective.

(2) Comisia este informată periodic în legătură cu activitățile desfășurate, potrivit alin. (1), formulând propuneri către Plenul Consiliului.

(1) Ședințele comisiilor sunt, de regulă, nepublice. Membrii comisiei pot decide cazurile în care ședința este publică.

(2) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută.

(1) Comisiile examinează documentele primare, notele întocmite de către compartimentele de specialitate, studiile de drept comparat realizate la solicitarea lor, precum și orice alte documente relevante.

(2) Membrii aflați în imposibilitate de a participa la lucrările comisiei pot transmite opiniile lor asupra problemelor supuse dezbaterii, în termen util, coordonatorului comisiei.

(3) Persoanele invitate la lucrările comisiilor pot să își exprime, în orice modalitate, opinia asupra problemelor supuse dezbaterii.

(1) Secția pentru judecători are următoarele atribuții:

(2) Secția pentru judecători îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

(1) Secția pentru judecători are dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Secția pentru judecători apără reputația profesională a judecătorilor.

(2) Judecătorul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Consiliului dispune înaintarea cererii astfel formulate Inspecției Judiciare, în vederea efectuării de verificări sau, dacă acest lucru nu este necesar, Secției pentru judecători, în vederea soluționării sale. În cazul în care este evident că aspectele invocate în cuprinsul cererii nu vizează activitatea profesională a judecătorului, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care o înaintează președintelui Consiliului, pentru a aprecia asupra clasării.

(2^1) Cererea de apărare a imparțialității sau a reputației profesionale a unui judecător poate fi formulată doar de judecătorul vizat. Cererea cu acest obiect formulată de o altă persoană se clasează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(2^2) Cererea de apărare a independenței unui judecător formulată de o altă persoană decât judecătorul vizat este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, va dispune:

(3) Înaintarea cererilor/sesizărilor de apărare a independenței, imparțialității sau a reputației profesionale a judecătorilor către Inspecția Judiciară, în vederea efectuării de verificări, se poate dispune de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători sau de președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) În urma efectuării verificărilor, Inspecția Judiciară întocmește un raport, care, înainte de a fi prezentat Secției pentru judecători, se comunică judecătorului vizat, pentru a lua cunoștință de material și, eventual, pentru a formula obiecții.

(5) Judecătorul în legătură cu care se efectuează verificările este invitat să participe la ședința Secției pentru judecători în cadrul căreia se discută raportul întocmit de Inspecția Judiciară.

(6) În situațiile în care este afectată independența, imparțialitatea sau reputația profesională a unui judecător, Secția pentru judecători dispune măsurile care se impun și asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

(7) La solicitarea judecătorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afișat la instituția unde acesta își desfășoară activitatea și/sau publicat pe site-ul acestei instituții.

(8) În cazul în care judecătorul renunță la cererea formulată potrivit alin. (2), lucrarea este soluționată pe cale administrativă de președintele Secției pentru judecători, care ia act de renunțare și dispune închiderea lucrării.

(9) În cazul în care se formulează cereri repetitive, respectiv în cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale a unui judecător fac obiectul unei alte cereri/sesizări, președintele Consiliului dispune conexarea acestora. Dacă cererea/sesizarea anterioară a fost deja soluționată, lucrarea este analizată mai întâi în comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care va dispune înaintarea acesteia președintelui Consiliului pentru a aprecia asupra clasării.

(10) În cazul în care aspectele invocate în cuprinsul unor cereri/sesizări de apărare a independenței, imparțialității sau reputației profesionale a unui judecător fac obiectul unor proceduri disciplinare sau al unei cauze penale în care a fost dispusă continuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, soluționarea cererii/sesizării poate fi amânată până la definitivarea cauzei disciplinare sau penale.

(1) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală sau, după caz, de către președintele instanței, Secția pentru judecători o trimite Inspecției Judiciare pentru efectuarea verificărilor.

(2) În urma verificărilor efectuate la instanță, Inspecția Judiciară întocmește un raport pe care îl prezintă Secției pentru judecători.

(3) După primirea raportului, președintele Secției pentru judecători fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcție de conducere și comunicarea raportului, în vederea luării la cunoștință și, eventual, pentru a formula obiecții.

(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.

(5) La termenul fixat, Secția pentru judecători dezbate raportul și eventualele obiecții formulate de judecătorul cu funcție de conducere. Dacă apreciază necesar, secția poate decide completarea raportului Inspecției Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.

(6) În situația în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale, Secția pentru judecători dispune revocarea judecătorului din funcția de conducere.

(7) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) și c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcția resurse umane și organizare, cu citarea judecătorului cu funcție de conducere.

(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată judecătorului revocat din funcția de conducere.

(9) Hotărârea Secției pentru judecători poate fi atacată la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.

(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcția de conducere, Secția pentru judecători poate dispune suspendarea judecătorului din funcția de conducere.

(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcția de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

(1) Secția pentru judecători a Consiliului numește, promovează și eliberează din funcție magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile legii.

(2) Secția pentru judecători adoptă Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și Regulamentul privind promovarea în funcția de prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(1) Secția pentru judecători soluționează contestațiile formulate de judecători împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activității profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

(2) În urma soluționării contestației, secția poate hotărî menținerea aceluiași calificativ sau acordarea unui calificativ superior.

(3) Hotărârea se comunică judecătorului care a formulat contestația, în termen de 5 zile de la redactare.

(4) Hotărârea secției poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curții de apel este definitivă.

(5) Hotărârea definitivă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

(1) Judecătorii și magistrații-asistenți pot fi percheziționați, reținuți, arestați la domiciliu sau arestați preventiv numai cu încuviințarea Secției pentru judecători.

(2) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și magistrații-asistenți pot fi reținuți și supuși percheziției, potrivit legii, Consiliul fiind informat de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția.

(3) Secția pentru judecători se pronunță de îndată după primirea sesizării.

(1) Lucrările Secției pentru judecători sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acesteia și sunt prezidate de președintele secției. În lipsa acestuia, ședința este prezidată de unul dintre membrii secției, ales cu votul majorității celor prezenți.

(2) La lucrările Secției pentru judecători participă președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ministrul justiției.

(3) Dispozițiile art. 17 alin. (4)-(6), art. 18, 19, 20 și 21 se aplică în mod corespunzător și în cazul lucrărilor Secției pentru judecători.

(1) Secția pentru judecători se întrunește ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui sau a majorității membrilor secției.

(2) Ordinea de zi a lucrărilor Secției pentru judecători se aprobă de către aceasta, la propunerea președintelui secției.

(3) Publicarea proiectului ordinii de zi și a proiectelor de hotărâri cu caracter normativ ce se supun votului Secției pentru judecători se realizează în condițiile art. 22 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistrați-asistenți.

(4) Lucrările Secției pentru judecători sunt, de regulă, publice. Secția hotărăște, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice. Ședințele secției în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistrați-asistenți nu sunt publice. Dispozițiile art. 22 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(5) Dispozițiile art. 23 referitoare la transparența decizională se aplică în mod corespunzător și în cazul hotărârilor Secției pentru judecători cu caracter normativ.

(6) În situațiile în care Secția pentru judecători îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, precum și la soluționarea cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători ori magistrați-asistenți, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ministrul justiției nu au drept de vot.

(7) Hotărârile Secției pentru judecători prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, prin care s-a dispus suspendarea ori s-a respins cererea de suspendare din funcție a judecătorului cercetat disciplinar ori, după caz, hotărârile prin care se dispune cu privire la suspendarea din funcție sau interzicerea provizorie a exercitării unor atribuții în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se redactează de Biroul grefa secțiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunțare.

(8) Hotărârile Secției pentru judecători prin care au fost soluționate cererile de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu se redactează de Biroul grefa secțiilor în ziua în care au fost adoptate.

(9) Dispozițiile art. 22 alin. (6)-(9) și ale art. 24 se aplică în mod corespunzător.

(1) Hotărârile prin care Secția pentru judecători soluționează cererile prevăzute la art. 49 primesc numere separate, ce vor conține și indicativul Np, și vor cuprinde, în principal, următoarele elemente:

(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) se tehnoredactează de îndată de Biroul grefa secțiilor și se comunică organului care a formulat cererea. Aceste hotărâri nu se publică.

(1) Registrul prevăzut la art. 49 și dosarele având ca obiect cereri de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu al judecătorilor și magistraților-asistenți se arhivează de Biroul grefa secțiilor.

(2) Dosarul de încuviințare și anexele acestuia nu pot fi consultate și copiate. De asemenea, informațiile în legătură cu documentele conținute de acestea nu pot fi comunicate.

(3) Parchetul va comunica de îndată Consiliului că a fost efectuată percheziția sau, după caz, că a fost luată măsura reținerii.

(4) După judecarea propunerii de arestare preventivă sau a celei privind arestul la domiciliu, președintele completului de judecată comunică de îndată Consiliului soluția adoptată.

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Secției pentru judecători, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secție.

(2) Numărul, denumirea, componența nominală, domeniul de activitate și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secției pentru judecători.

(1) Comisiile sunt formate din membri ai Secției pentru judecători. La lucrările comisiilor pot participa și membrii aleși ai Consiliului, reprezentanți ai societății civile.

(2) Dispozițiile art. 28 alin. (2), art. 29 și 30 se aplică în mod corespunzător.

(1) Secția pentru judecători stabilește anual coordonatorul fiecărei comisii, la propunerea membrilor acesteia.

(2) Dispozițiile art. 33 alin. (2)-(5) și ale art. 34-38 se aplică în mod corespunzător.

(1) Consiliul îndeplinește, prin Secția de judecători, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Secția pentru judecători are rolul de instanță disciplinară și pentru magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(1) După primirea sesizării în vederea soluționării acțiunii disciplinare, președintele Secției pentru judecători fixează termenul de judecată și dispune citarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, acțiunea disciplinară, precum și a Inspecției Judiciare.

(2) Primul termen de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației judecătorul cercetat disciplinar să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea.

(3) Acțiunea disciplinară este susținută în fața secțiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o și, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acțiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef.

(4) Judecătorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului cercetat la judecarea acțiunii nu împiedică desfășurarea în continuare a judecății.

(1) În cursul judecării acțiunii disciplinare, părțile au dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe.

(2) În zilele stabilite pentru judecată, Biroul grefa secțiilor pune la dispoziția părților dosarul cauzei, pentru studiu, cu cel puțin 30 de minute înainte de începerea ședinței.

(3) Secția pentru judecători va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluționării acțiunii disciplinare, care vor fi puse în discuția părților.

(1) Pe durata procedurii disciplinare, Secția pentru judecători, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare până la pronunțarea hotărârii de către secția corespunzătoare.

(2) Președintele secției dispune citarea Inspecției Judiciare și, dacă nu este prezent, a judecătorului vizat, căruia i se comunică, în copie, propunerea inspectorului judiciar de suspendare din funcție. În cazul suspendării din oficiu, dacă judecătorul vizat nu este prezent, președintele secției dispune citarea acestuia cu mențiunea că urmează a fi pusă în discuție suspendarea din funcție.

(3) Cererea se soluționează de urgență. Dispozițiile art. 58 alin. (1), (3) și (4) și ale art. 59 se aplică în mod corespunzător.

(1) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii față de care se exercită acțiunea disciplinară nu participă la lucrările Secției pentru judecători în care se judecă această acțiune.

(2) Membrii secției Consiliului deliberează în secret asupra acțiunii disciplinare.

(3) Secția Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de judecător și cu circumstanțele personale ale acestuia.

(4) Secția pentru judecători soluționează acțiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

(5) Dispozițiile alin. (4) se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.

(6) Hotărârea se semnează de judecătorul care a prezidat lucrările Secției pentru judecători, precum și de membrii secției care au participat la soluționarea acțiunii disciplinare.

(1) Hotărârile Secției pentru judecători prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează de către Biroul grefa secțiilor, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunțare, și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului vizat, precum și Inspecției Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului, prin intermediul Biroului grefa secțiilor.

(2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară.

(3) Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.

(4) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la președintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia și transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) Recursul suspendă executarea hotărârii secției de aplicare a sancțiunii disciplinare.

(6) Hotărârea prin care se soluționează recursul prevăzut la alin. (2) este definitivă.

(7) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător, hotărârea definitivă se transmite Președintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

(8) În perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de excludere din magistratură și data eliberării din funcție, judecătorul este suspendat din funcție.

(1) Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Biroului grefa secțiilor, judecătorului, precum și Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP.

(2) Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-d^1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se comunică, după caz, și președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau președintelui curții de apel în a cărei circumscripție funcționează instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul sancționat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuțiilor ce le revin.

(3) În cazul aplicării sancțiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică și președintelui curții de apel în a cărei circumscripție funcționează instanța la care s-a dispus mutarea disciplinară a judecătorului sancționat.

(4) În cazul aplicării sancțiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică și președintelui curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care urmează să funcționeze judecătorul sancționat.

(5) Pentru evidența activității secției în materie disciplinară se întocmesc și se păstrează:

(1) Sesizările privind încălcarea de către judecători a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor înregistrate la Consiliu se transmit de președintele sau vicepreședintele Consiliului Inspecției Judiciare, în termen de 5 zile de la înregistrare, în vederea realizării de verificări.

(2) În cursul verificării, judecătorul în cauză are dreptul de a fi ascultat și de a formula apărările pe care le consideră necesare.

(3) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport, care se înaintează Secției pentru judecători.

(4) Secția soluționează și sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător, că exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

(5) După primirea raportului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, a sesizării prevăzute la alin. (4), președintele Secției pentru judecători fixează de îndată termenul pentru soluționarea sesizării.

(6) La termenul stabilit, dacă se constată că nu există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, secția dispune, prin hotărâre, respingerea sesizării.

(7) Dacă se constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de conduită, secția acordă un alt termen pentru soluționare și dispune încunoștințarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, actul de sesizare și raportul întocmit de Inspecția Judiciară.

(8) Încunoștințarea judecătorului se face cu cel puțin 15 zile înaintea termenului stabilit conform alin. (7).

(9) Judecătorul are dreptul de a fi ascultat și poate fi asistat sau reprezentat de un avocat, judecător sau procuror.

(10) Judecătorul ori, după caz, avocatul acestuia are dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și poate solicita administrarea de probe în apărare.

(11) Secția pentru judecători poate dispune, din oficiu, administrarea oricăror probe necesare soluționării sesizării.

(1) Membrii Secției pentru judecători deliberează în secret asupra sesizării. Dacă sesizarea este întemeiată, secția constată, prin hotărâre, încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

(2) Dacă sesizarea nu este întemeiată, secția o respinge prin hotărâre.

(3) Constatarea încălcării normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor poate fi făcută numai dacă secția a fost sesizată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii acesteia.

(4) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunțare, de către Biroul grefa secțiilor, și se comunică de îndată judecătorului și Inspecției Judiciare.

(5) Hotărârea Secției pentru judecători poate fi atacată la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.

(6) După ce hotărârea secției a rămas definitivă, Biroul grefa secțiilor îi comunică, în scris, persoanei care a formulat sesizarea cu privire la conduita judecătorului modul în care a fost soluționată sesizarea.

(7) Hotărârea secției prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, rămasă definitivă, se depune la dosarul profesional al judecătorului.

(1) Secția pentru procurori are următoarele atribuții:

(2) Secția pentru procurori îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.

(3) Dispozițiile art. 40, 41, 43 și 44 se aplică în mod corespunzător. În acest caz, atribuțiile prevăzute la art. 40 pentru președintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt exercitate de vicepreședintele Consiliului.

(1) Lucrările Secției pentru procurori sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acesteia și sunt prezidate de președintele secției. În lipsa acestuia, ședința este prezidată de unul dintre membrii secției, ales cu votul majorității celor prezenți.

(2) La lucrările Secției pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției.

(3) Dispozițiile art. 17 alin. (4)-(6), art. 18, 19, 20, 21 și ale art. 46-51 se aplică în mod corespunzător și în cazul lucrărilor Secției pentru procurori.

(1) Pentru exercitarea atribuțiilor Secției pentru procurori, în cadrul Consiliului se organizează comisii de lucru. Acestea au rol de structuri pregătitoare de specialitate pentru secție.

(2) Numărul, denumirea, componența nominală, domeniul de activitate și atribuțiile comisiilor se stabilesc prin hotărâre a Secției pentru procurori.

(1) Comisiile sunt formate din membri ai Secției pentru procurori. La lucrările comisiilor pot participa și membrii aleși ai Consiliului, reprezentanți ai societății civile.

(2) Dispozițiile art. 28 alin. (2), art. 29, 30, 54 și ale art. 55 se aplică în mod corespunzător și în cazul comisiilor de lucru constituite de Secția pentru procurori.

(1) Consiliul îndeplinește, prin Secția pentru procurori, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor pentru faptele prevăzute la art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Dispozițiile art. 56-62 se aplică în mod corespunzător și în cazul activității Secției pentru procurori în materia răspunderii disciplinare.

(1) Hotărârile rămase definitive se comunică, prin grija Biroului grefa secțiilor, procurorului, precum și Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii. Hotărârile definitive anonimizate se publică în aplicația EMAP.

(2) Hotărârile prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-d^1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se comunică, după caz, și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție funcționează parchetul la care își desfășoară activitatea procurorul sancționat, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, potrivit atribuțiilor ce le revin.

(3) Hotărârile definitive prin care s-a dispus aplicarea vreuneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, față de procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau în cadrul Direcției Naționale Anticorupție se comunică procurorului șef al direcției corespunzătoare, pentru a dispune în conformitate cu dispozițiile art. 79^1 alin. (9) și, respectiv, art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În cazul aplicării sancțiunii mutării disciplinare, hotărârea definitivă se comunică și procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție funcționează parchetul la care s-a dispus mutarea disciplinară a procurorului sancționat.

(5) În cazul aplicării sancțiunii retrogradării în grad profesional, hotărârea definitivă se comunică și procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție se află parchetul la care urmează să funcționeze procurorul sancționat.

(6) Dispozițiile art. 63 alin. (5) se aplică în mod corespunzător și pentru evidența activității Secției pentru procurori în materie disciplinară.