LEGE nr. 68 din 15 iulie 1992 - (*actualizată*)

(1) Deputații și senatorii se aleg in circumscripții electorale pe baza de scrutin de lista și de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentării proporționale.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.

(4) Numărul deputaților și al senatorilor ce vor fi aleși se determina prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) și (3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fara ca numărul deputaților sa fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.

(5) Numărul locuitorilor care se ia in calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 iulie al anului precedent, publicat in Anuarul statistic al României. In situația in care, cu cel putin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensamint general al populației, numărul locuitorilor care se ia in calcul este cel rezultat in urma recensamintului, publicat de Comisia Nationala pentru Statistica.

(6) Numerotarea circumscripțiilor electorale și numărul de deputați și de senatori ce urmeaza sa fie aleși in fiecare circumscripție electorala sunt prevăzute in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta lege.

(1) Organizațiile cetățenilor apartinind unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, impreuna, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituție, la un mandat de deputat, daca au obținut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat.

(2) Organizațiile cetățenilor apartinind minorităților naționale care participa la alegeri sint echivalente juridic, in ce privește operațiunile electorale, cu partidele politice.

(3) Beneficiază de prevederile alin. (1) și organizațiile cetățenilor apartinind minorităților naționale care au participat la alegeri pe lista comuna a acestor organizații; in acest caz, daca nici un candidat de pe lista comuna nu a fost ales, se va atribui pentru toate organizațiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1).

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplica organizației cetățenilor apartinind minorităților naționale care a participat la alegeri pe lista comuna cu un partid sau alta formațiune politica ori atit pe liste comune, potrivit alin. (3), cit și pe liste exclusiv proprii.

(5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acorda peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.

(1) Candidaturile pentru Camera Deputaților și Senat se propun pe liste separate de candidați numai de partide politice, alianțe ale acestora și alte formațiuni politice, constituite potrivit legii, precum și de alianțe electorale constituite in condițiile prezentei legi.

(2) Numărul de candidați de pe fiecare lista poate fi mai mare decit numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pina la un sfert din aceste mandate; fracțiunile se întregesc la cifra 1.

(3) In aceeași circumscripție electorala un partid, formațiune politica ori alianta a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, doar o singura lista de candidați. Alianțele de partide si de formațiuni politice se pot face numai la nivel național. Partidele si formațiunile politice din alianțele politice pot participa la alegeri numai pe listele alianței.

(4) Listele de candidați trebuie sa cuprindă, dupa caz, si apartenenta politica a candidaților.

(5) Candidatul independent poate participa la alegeri individual si daca este susținut de cel putin 0,5% din numărul total al alegătorilor înscriși in listele permanente ale localităților situate in circumscripția electorala in care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partide, formațiuni politice ori alianțe ale acestora si nici liste de candidați independenți.

(6) O persoana poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator si numai intr-o singura circumscripție electorala.

(7) Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atit pe liste, cit si ca independent, sint nule.

(8) Organizațiile cetățenilor apartinand minorităților naționale pot opta sa depună, prin derogare de la prevederile alin. (3), (6) si (7), aceeași lista de candidați pentru Camera Deputaților in mai multe circumscripții electorale.

(1) Partidele politice si alianțele politice se pot asocia intre ele numai la nivel național, pe baza de protocol, constituind o alianta electorala, in scopul participării la alegerea Camerei Deputaților si a Senatului.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central in termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunta in sedinta publica asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, in termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

(4) Hotărârea Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestata de orice persoana fizica sau juridica interesata la Curtea Suprema de Justiție in termen de 24 de ore de la pronunțare.

(5) Hotărârea Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestata de aceasta la Curtea Suprema de Justiție in termen de 24 de ore de la pronunțare.

(6) Curtea Suprema de Justiție se pronunta asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) si (5) in termen de 24 de ore, prin hotarare irevocabila.

(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțe politice se aplica in mod corespunzător si alianțelor electorale.

(1) Data alegerilor se stabilește si se aduce la cunostinta publica de catre Guvern cu cel putin 45 de zile înainte de ziua votării si pana la împlinirea a 5 zile de la data la care începe sa curgă termenul prevăzut la art. 60 alin. (2) din Constituție.

(2) Alegerile au loc intr-o singura zi, care poate fi numai duminica.

(3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegător se stabilește si se aduce la cunostinta publica de Guvern, o data cu data alegerilor.

(4) Aducerea la cunostinta publica se face prin Monitorul Oficial al României si prin presa.

(1) Secțiile de votare se organizează in localități, dupa cum urmeaza:

a) in localitățile cu populație de peste 2.000 locuitori, cite o secție de votare la 1.000-2.000 locuitori;

b) in comunele cu populație sub 2.000 locuitori, o singura secție de votare.

(2) Se pot organiza secții de votare si in satele sau grupele de sate cu populație pina la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km fata de sediul secției de votare din resedinta comunei.

(1) Pe linga unități militare, precum si pe linga spitale, maternități, sanatorii, case de invalizi si cămine de batrini, avind cel putin 50 alegători, se pot organiza secții de votare separate.

(2) Se pot organiza secții de votare si in stațiile de cale ferata, in autogări, in porturi si aeroporturi, pentru alegătorii care, in ziua alegerilor, se afla in timpul efectuării unei călătorii.

(3) Pentru studenții de la cursurile de zi si pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază in localitatea in care urmeaza studiile se organizează cite o secție de votare pe linga căminele de studenți sau de elevi, pentru 500-2.000 alegători.

(4) La secțiile de votare organizate pe linga unitatile militare voteaza numai militarii acestor unități, iar la cele pentru studenți si elevi, numai studenții si elevii din unitatile de invatamint arondate.

(1) Pe linga misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României se organizează cite o secție de votare pentru alegătorii membri ai acestor reprezentante si familiile lor, precum si pentru cetățenii români din tara sau străinătate aflați in tarile respective in ziua alegerilor. Aceste secții de votare aparțin de circumscripția electorala a municipiului București.

(2) Pe navele sub pavilion roman, aflate in navigație in ziua alegerilor, se vor organiza secții de votare, acestea facind parte din circumscripția electorala a locului unde este inregistrata nava.

(1) Delimitarea secțiilor de votare se stabilește de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor si se comunica prefectului. In termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor primarii vor comunica prefectului ultimele modificări privind delimitarea secțiilor de votare.

(2) Prefecții sunt obligați sa faca numerotarea tuturor secțiilor de votare de pe raza județului si sa comunice serviciului județean de evidenta a populației numerotarea, precum si delimitarea fiecărei secții de votare.

(3) Toate secțiile de votare dintr-o circumscripție electorala se numerotează, indiferent de localități, începând cu localitatea de resedinta a județului si continuând cu cele din municipii, celelalte orase si apoi din comune, in ordinea alfabetica a acestora; in municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevazuta de lege.

(4) Primarii si secretarii comunelor, orașelor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor vor asigura toate datele, informațiile si sprijinul necesar pentru îndeplinirea de catre prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (2).

(1) In scopul asigurării condițiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum si a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale, se înființează Autoritatea Electorala Permanenta. Pentru organizarea si desfășurarea fiecărei campanii electorale si a fiecărui scrutin se organizează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție electorala si birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2) Organismele electorale prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații nu pot fi președinte sau vicepreședinți ai Autorității Electorale Permanente si nici membri ai birourilor electorale.

(3) In îndeplinirea atribuțiilor ce revin organismelor electorale, membrii acestora exercita o funcție ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta si impartiala a funcției de membru al organismelor electorale este obligatorie. Nerespectarea obligației atrage răspunderea juridica.

(1) Autoritatea Electorala Permanenta este o instituție administrativa autonoma, cu competenta generala, care asigura, la nivel național, aplicarea unitara, in intervalul dintre doua perioade electorale, a dispozițiilor legale privitoare la organizarea si desfășurarea alegerilor, urmărește si sprijină dotarea cu logistica necesara acestora, precum si realizarea operațiunilor specifice, in intervalul dintre doua perioade electorale.

(2) In înțelesul prezentei legi, perioada electorala este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor si se încheie o data cu comunicarea oficiala a rezultatului scrutinului. Perioada electorala cuprinde campania electorala, desfășurarea efectiva a votării, centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor in Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electorala Permanenta este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit prin hotarare comuna a Senatului si a Camerei Deputaților dintre personalitățile cu pregătire si experienta in domeniul juridic sau administrativ.

(4) Președintele este ajutat de 2 vicepreședinți, cu rang de subsecretar de stat, unul numit de Președintele României, iar celălalt de primul-ministru.

(5) Președintele si vicepreședinții nu pot fi membri ai unui partid politic.

(6) Mandatul președintelui si mandatele vicepreședinților Autorității Electorale Permanente sunt de cate 8 ani si pot fi reînnoite.

(7) Președintele si vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de catre autoritățile care i-au numit.

(8) Cheltuielile curente si de capital ale Autorității Electorale Permanente se asigura de la bugetul de stat.

(1) Autoritatea Electorala Permanenta are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea si funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia si structura organizatorica se stabilesc prin regulamentul de organizare si funcționare, aprobat prin hotarare a Guvernului.

(3) Autoritatea Electorala Permanenta poate avea filiale de lucru in fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înființarea filialelor de lucru, numărul de posturi, atribuțiile si raporturile acestora cu Autoritatea Electorala Permanenta se stabilesc prin regulamentul de organizare si funcționare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente se stabilește prin lege.

(1) Autoritatea Electorala Permanenta exercita următoarele atribuții in intervalul dintre doua perioade electorale:

a) elaboreaza propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor si urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmărește modul de identificare a localurilor secțiilor de votare si a sediilor birourilor electorale;

c) urmărește si asigura realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne si cabine tipizate, stampile, tusiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot si altele asemenea;

d) urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare;

e) elaboreaza sisteme de protecție a secțiilor de votare, a buletinelor de vot si a celorlalte documente specifice procesului electoral;

f) monitorizează si controlează modul de întocmire, actualizare si păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum si modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege;

g) urmărește întocmirea si eliberarea cărților de alegător, in concordanta cu listele electorale;

h) urmărește si controlează modul de asigurare a concordantei dintre conținutul listelor electorale permanente păstrate la consiliile locale si exemplarul existent la judecătorii;

i) asigura, in limita competentelor sale, aplicarea unitara a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaboreaza studii si propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le da publicității si le prezinta autorităților publice, partidelor politice, precum si organizațiilor neguvernamentale interesate;

k) publica, in maximum 3 luni de la încheierea, dupa caz, a alegerilor parlamentare, prezidențiale sau locale, o Carte Alba care va cuprinde o analiza a alegerilor, vizând participarea la scrutin, modul de desfășurare a alegerilor, abaterile constatate si rezultatul alegerilor;

l) elaboreaza programe de informare si instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc si asupra respectării deontologiei electorale si asigura popularizarea acestora;

m) elaboreaza programe specifice de instruire pentru secretarii unităților administrativ-teritoriale, urmărește si organizează desfășurarea acestor programe;

n) elaboreaza programe si stabilește reguli unitare privind exercitarea votului de catre persoanele nestiutoare de carte sau cu handicap si asigura popularizarea acestora;

o) elaboreaza proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin legea bugetului de stat;

p) întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistica, care va participa la centralizarea, prelucrarea datelor si constatarea rezultatelor alegerilor;

q) organizează si asigura baza materială pentru sistemul informațional la nivel național, in vederea stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizează licitații in vederea selecționării programelor de calculator ce vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaboreaza si supune Guvernului spre aprobare calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

s) elaboreaza si supune Guvernului spre aprobare proiectele de hotărâri specifice bunei organizări si desfășurări a alegerilor;

t) elaboreaza propuneri de îmbunătățire si perfecționare a sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre însușire si exercitare a dreptului de initiativa legislativa;

t) prezinta Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale; bugetul va fi aprobat in termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunostinta publica a zilei alegerilor;

u) certifica spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecționate in urma licitației organizate potrivit prevederilor legale in vigoare si le pune la dispoziție partidelor înscrise in competiția electorala, la cererea acestora.

(2) Autoritatea Electorala Permanenta îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curții Supreme de Justiție, președintele Autorității Electorale Permanente si 15 reprezentanți ai partidelor politice si alianțelor acestora, care participa la alegeri.

(2) Desemnarea celor 7 judecători se face in sedinta publica, in termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti, de președintele Curții Supreme de Justiție, dintre toti judecătorii in exercițiu ai Curții. Rezultatul tragerii la sorti se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de președinte si consultantul sef ai Curții Supreme de Justiție, ce constituie actul de investire. Data ședinței se aduce la cunostinta publica prin presa, de președintele Curții Supreme de Justiție, cu cel putin 48 de ore înainte.

(3) In termen de 24 de ore de la investire, judecătorii desemnați aleg, din rindul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central. In aceasta organizare, Biroul Electoral Central va îndeplini toate atribuțiile ce-i revin potrivit prezentei legi, urmind sa fie completat cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice si alianțelor acestora.

(4) In termen de 2 zile de la data pina la care se pot depune candidaturile, partidele, formațiunile politice si alianțele acestora care participa la alegeri vor comunica, in scris, Biroului Electoral Central, numărul listelor de candidați din toate circumscripțiile electorale, precum si prenumele si numele reprezentanților. Comunicările transmise dupa acest termen nu se mai iau in considerare.

(5) Desemnarea reprezentanților partidelor, formațiunilor politice sau alianțelor acestora in Biroul Electoral Central se face in ordinea descrescătoare a ponderii numărului listelor de candidați comunicate de fiecare partid, formațiune politica sau alianta a acestora, potrivit alin. (4), in numărul circumscripțiilor electorale din intreaga tara. Un partid, formațiune politica sau alianta a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentanți.

(6) Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid, formațiune politica sau alianta a acestora in Biroul Electoral Central se stabilesc in ordinea mentionata in comunicarea prevazuta la alin. (4).

(7) In cazul in care mai multe partide, formațiuni politice sau alianțe ale acestora au depus același numar de liste, desemnarea reprezentanților acestora se va face, prin tragere la sorti, de președintele Biroului Electoral Central, in prezenta persoanelor delegate de partidele, formațiunile politice sau alianțele in cauza.

(8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice si ai alianțelor acestora se face, in 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, asistat de 3 judecători, in prezenta persoanelor delegate de partidele, formațiunile politice si alianțele acestora care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri in Biroul Electoral Central.

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) vegheaza la actualizarea listelor electorale permanente, urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al tarii si asigura interpretarea lor uniforma;

b) rezolva intimpinarile referitoare la propria sa activitate si contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale de circumscripție;

c) primește de la birourile electorale de circumscripție procesele-verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidați si constata daca exista partide, formațiuni politice sau alianțe ale acestora care nu au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 65 alin. (2); comunica birourilor electorale de circumscripție si da publicității, in termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formațiunile politice sau alianțele acestora care se afla in aceasta situație;

d) verifica si înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe intreaga tara voturile neutilizate pentru fiecare partid, formațiune politica sau alianta a acestora care îndeplinește condiția prevazuta la lit. c) si asigura repartizarea centralizata si desfășurarea pe circumscripții electorale a mandatelor ce li se cuvin;

e) atesta atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor apartinind minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute de art. 4 si elibereaza certificatul doveditor al deputatului desemnat pe aceasta baza;

f) anuleaza alegerile dintr-o circumscripție electorala in cazul in care votarea si stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura sa modifice atribuirea mandatelor si dispune repetarea scrutinului;

g) îndeplinește orice alte obligații ce ii revin potrivit prezentei legi.

(2) In cazul in care, pentru soluționarea unei contestații, sint necesare verificări de fapt, acestea se efectueaza in prezenta unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face in ziua alegerilor.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorala se poate face numai de partidele, formațiunile politice, alianțele acestora sau candidații independenți care au participat la alegeri, in termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisa numai daca cel ce a sesizat nu este implicat in producerea fraudei. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzător. Soluționarea cererii de catre Biroul Electoral Central se face pina la data publicării rezultatului alegerilor in Monitorul Oficial al României.

(4) Hotaririle Biroului Electoral Central se aduc la cunostinta in sedinta publica.

(1) Biroul electoral de circumscripție se constituie din 3 judecători si din cel mult 8 reprezentanți ai partidelor, formațiunilor politice sau alianțelor acestora ce participa la alegeri in circumscripția electorala in care functioneaza biroul electoral.

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face in sedinta publica, in termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de catre președintele tribunalului, prin tragere la sorti, dintre judecătorii in exercițiu ai tribunalului județean sau ai Tribunalului municipiului București. Data ședinței se aduce la cunostinta publica, prin presa, de președintele tribunalului, cu cel putin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorti se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de investire. In termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție. Biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce ii revin potrivit prezentei legi, urmind a fi completat cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau alianțelor acestora care participa la alegeri.

(3) In termen de 2 zile de la data pina la care se pot depune candidaturile, partidele, formațiunile politice si alianțele acestora vor comunica, in scris, birourilor electorale de circumscripție, numărul candidaturilor de pe listele de candidați depuse in circumscripția electorala respectiva, precum si prenumele si numele reprezentanților. Comunicările transmise dupa acest termen nu se mai iau in considerare.

(4) Desemnarea reprezentanților partidelor, formațiunilor politice si ai alianțelor acestora in biroul electoral de circumscripție se face in ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidați, comunicat de fiecare partid, formațiune politica sau alianta a acestora, potrivit alin. (3), in numărul total al candidaților din comunicările primite. Un partid, formațiune politica sau alianta a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți.

(5) Completarea biroului electoral cu reprezentanții partidelor, formațiunilor politice sau alianțelor acestora se face potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) si (8), care se aplica in mod corespunzător. In cazul in care mai multe partide, formațiuni politice sau alianțe ale acestora au depus același numar de candidați, desemnarea reprezentanților se va face prin tragere la sorti, de catre președintele biroului electoral de circumscripție, in prezenta delegațiilor partidelor, formațiunilor politice sau alianțelor in cauza.

(1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri in circumscripția electorala in care functioneaza, vegheaza la organizarea, din timp, a secțiilor de votare;

b) înregistrează candidaturile depuse si constata raminerea definitiva a acestora;

c) fac publicațiile si afisarile prevăzute de lege cu privire la listele de candidați si candidaturile independente;

d) rezolva întâmpinările referitoare la propria lor activitate si contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, dupa caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripției electorale in care functioneaza;

e) distribuie, impreuna cu primarii, birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, stampila de control si ștampilele cu mențiunea «Votat». Biroul electoral de circumscripție al municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale;

f) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare si comunica Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidați. Biroul electoral de circumscripție al municipiului București totalizează rezultatul alegerilor transmis de la oficiile electorale si comunica Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidați;

g) pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formațiunile politice sau alianțele acestora care nu întrunesc pragul electoral prevăzut la art. 65 alin. (2) constata rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorala si elibereaza deputaților sau, dupa caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii;

h) inainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum si întâmpinările, contestațiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, iar in municipiul București de la oficiile electorale;

i) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit legii.

(2) Hotaririle biroului electoral se aduc la cunostinta in sedinta publica.

(1) Oficiile electorale sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia si din cel mult 7 membri, reprezentanți ai partidelor sau alianțelor politice care participa la alegeri in circumscripția electorala in care functioneaza.

(2) Președintele si locțiitorul sunt magistrați, desemnați de președintele Tribunalului București cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecătorii in exercițiu ai tribunalului. Prevederile art. 28 alin. (6), (7), (8), (9), (10) si (11) se aplica in mod corespunzător.

a) primesc buletinele de vot, stampila de control si stampila cu mențiunea «Votat» de la biroul electoral de circumscripție al municipiului București si distribuie aceste materiale, impreuna cu primarii, birourilor electorale ale secțiilor de votare;

b) totalizează rezultatul alegerilor de la secțiile de votare si comunica biroului electoral de circumscripție al municipiului București procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidați;

c) rezolva întâmpinările referitoare la propria lor activitate si contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;

d) inainteaza biroului electoral de circumscripție procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum si întâmpinările, contestațiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare.

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sint alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia si cel mult 7 membri.

(2) Președintele si locțiitorul sint, de regula, magistrați sau alti juriști, care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica, desemnați de președintele tribunalului județean sau al municipiului București, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorti de pe o lista intocmita de prefecți si comunicata de aceștia președintelui tribunalului cu cel putin 5 zile înaintea tragerii la sorti.

(3) In cazul in care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completata cu alte persoane care au o reputație nestirbita si care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politica.

(4) Lista propusa de prefect va cuprinde un numar de persoane mai mare cu 10% decit cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziția președintelui tribunalului; lista va conține: prenumele, numele, adresele, telefoanele si semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.

(5) Gruparea in lista a persoanelor, in vederea tragerii la sorti, se va face avindu-se in vedere necesitatea ca locuințele lor sa fie cit mai aproape de sediul biroului electoral al secției de votare.

(6) Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.

(7) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare provin din cite un reprezentant al partidelor, formațiunilor politice si alianțelor acestora care participa la alegeri, in ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși in circumscripția electorala respectiva.

(8) In acest scop, președintele biroului electoral de circumscripție va comunica președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, in termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid, formațiune politica si alianta a acestora. De asemenea, partidele, formațiunile politice si alianțele acestora sint obligate sa comunice, fiecare, președintelui biroului electoral al secției de votare, in același termen, prenumele si numele reprezentantului lor.

(9) Daca doua sau mai multe partide, formațiuni politice ori alianțe ale acestora au același numar de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral al secției de votare, in limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor, formațiunilor politice si alianțelor acestora, aflate, potrivit alin. (7), intr-o situație mai favorabila; daca prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toti reprezentanții sa fie incluși in componenta biroului electoral, președintele acestuia va proceda la tragerea la sorti, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplica in mod corespunzător.

(10) In cazul in care partidele, formațiunile politice sau alianțele acestora nu si-au desemnat reprezentanții sau numărul reprezentanților este insuficient, completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele tribunalului de pe lista prevazuta la alin. (4), prin tragere la sorti.

(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, dupa caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinzind modul de stabilire a reprezentanților, constituie actul de atestare a calității acestora de membri in biroul electoral al secției de votare; întocmirea procesului-verbal se face in termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu participarea partidelor, formațiunilor politice si alianțelor acestora interesate, daca si-au trimis, in acest scop, cite un delegat.

a) primesc copia de pe listele comunicate, potrivit art. 13 alin. (2), si cărțile de alegător neridicate, potrivit art. 16 alin. (3), iar de la birourile electorale de circumscripție, buletinele de vot pentru alegătorii care urmeaza sa voteze la secția de votare, stampila de control si ștampilele cu mențiunea «Votat». In municipiul București buletinele de vot, stampila de control si ștampilele cu mențiunea «Votat» le primesc de la oficiile electorale;

b) conduc operațiunile de votare, iau toate masurile de ordine in localul secției de votare si in jurul acestuia;

c) numara voturile si consemneaza rezultatele votării;

d) rezolva intimpinarile referitoare la propria lor activitate;

e) inainteaza birourilor electorale de circumscripție sau, dupa caz, oficiilor electorale procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, impreuna cu contestațiile depuse si cu materialele la care acestea se refera;

f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei in a carei raza teritoriala isi au sediul, buletinele de vot întrebuințate si necontestate, precum si cele anulate, ștampilele si celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secțiile de votare constituite pe linga unitatile militare se transmit, sub paza militara, acestor unități si se pastreaza de comandantul unității.

(1) Partidele si alianțele politice care participa la alegeri, precum si candidații independenți pot contesta modul de formare si componenta birourilor si oficiilor electorale in cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dupa caz, de completare a acestor birouri si oficii electorale.

(2) Contestațiile se solutioneaza de biroul electoral de circumscripție, daca privesc biroul electoral al secției de votare, de Biroul Electoral Central, daca privesc biroul electoral de circumscripție sau de Curtea Suprema de Justiție, daca privesc Biroul Electoral Central, in termen de cel mult doua zile de la înregistrare. Hotărârea data este definitiva. In municipiul București contestațiile se solutioneaza de oficiul electoral, daca privesc biroul electoral al secției de votare si de biroul electoral de circumscripție, daca privesc oficiile electorale.

(1) Propunerile de candidați se fac pe circumscripții electorale si se depun la birourile electorale de circumscripție, cel mai tirziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile de candidați se fac in scris, in 4 exemplare, de catre partidele sau formațiunile politice care participa la alegeri, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar in cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

(3) Lista susținătorilor trebuie sa cuprindă data alegerilor, prenumele si numele candidatului, prenumele si numele, data nașterii, adresa, seria, numărul actului de identitate si semnatura susținătorilor, precum si persoana care a întocmit lista.

(4) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

(5) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot.

(6) Un susținător poate sprijini numai cite un singur candidat pentru Camera Deputaților si pentru Senat.

(7) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(8) Propunerile de candidați prevăzute la alin. (2) trebuie sa cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul si data nașterii, ocupația, profesia candidatului si vor fi însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat.

(9) Declarația de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenta politica, profesia si ocupația candidatului, consimtamintul expres al acestuia de a candida, precum si precizarea ca întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese.

(2) De asemenea, prefecții si subprefecții nu pot candida in circumscripțiile electorale constituite in unitatile administrativ-teritoriale in care isi exercita funcțiile dupa data începerii oficiale a campaniei electorale.

(3) Președintele României, in cazul in care este ales senator sau deputat, este obligat, pina la data validării, sa opteze intre calitatea de parlamentar sau de președinte.

(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoana sa poată candida si înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții.

(2) Doua exemplare ale propunerii de candidatura se pastreaza la biroul electoral de circumscripție, un altul se înregistrează la tribunalul in a carui raza teritoriala este circumscripția electorala, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunătorului.

(1) Pina la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetățenii, partidele si celelalte formațiuni politice pot contesta candidaturile.

(2) In acest scop, in termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afiseaza de biroul electoral de circumscripție, la sediul sau.

(3) Contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se solutioneaza de tribunalul in a carui raza teritoriala este circumscripția electorala, in cel mult 2 zile de la primirea contestației. Hotarirea nu se comunica.

(4) Impotriva hotaririi date in contestație se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanta ierarhic superioara. Recursul se solutioneaza in termen de 2 zile de la înregistrare.

(5) Contestațiile vor cuprinde prenumele si numele, adresa si calitatea contestatorului, prenumele si numele candidatului, expunerea temeiurilor contestației, data si semnatura contestatorului si indicarea, daca este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte.

(6) Contestația si cererea de recurs se depun la instanta competenta, sub sancțiunea nulității.

(7) Dupa expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), (3) si (4), birourile electorale de circumscripție constata, pe baza de proces-verbal, raminerea definitiva a candidaturilor, afiseaza, la sediul lor, candidaturile definitive si dispun imprimarea buletinelor de vot.

(1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripție, tinind seama de numărul listelor de candidați si al candidaților independenți si de spațiul necesar pentru imprimarea lor.

(2) Hirtia pentru buletinului de vot va fi de culoare alba si suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat.

(3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, in numar suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, in afara de ultima pagina, care va ramine alba, pentru stampila de control; paginile se numerotează.

(4) Buletinele de vot se capseaza.

(5) Patrulaterele se vor imprima paralel intre ele, cite doua coloane pe aceeași pagina.

(6) In unghiul din partea stinga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formațiunii politice sau alianței acestora care participa la alegeri ori, dupa caz, mențiunea "Candidat independent", iar in unghiul din partea dreapta de sus, semnul electoral.

(7) In patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați in ordinea rezultata din tragerea la sorti, efectuata de catre biroul electoral de circumscripție; candidații se identifica pe lista prin prenume si nume si, dupa caz, prin apartenenta politica.

(8) Pentru fiecare candidat independent se imprima un patrulater distinct, in partea finala a buletinului, in ordinea înregistrării propunerilor.

(1) Semnele electorale se stabilesc de catre fiecare partid, formațiune politica ori alianta a acestora sau candidat independent si se comunica Biroului Electoral Central in 3 zile de la constituirea acestuia.

(2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de de alte partide, formațiuni politice, alianțe ale acestora sau de candidați independenți decit cu consimtamintul celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianta initiala.

(3) In cazul in care același semn electoral este solicitat de mai multe partide, formațiuni politice ori alianțe ale acestora sau de candidați independenți, atribuirea se va face in beneficiul partidului, formațiunii politice, alianței acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar in caz de concomitenta a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorității, prin tragere la sorti, de președintele Biroului Electoral Central, in termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunostinta publica a semnelor electorale a doua zi dupa expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, dupa caz, dupa rămânerea definitiva si irevocabila a hotărârii judecătorești.

(1) Pentru intreaga circumscripție electorala, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime si aceleași caractere si cu aceeași cerneala, in atitea exemplare citi alegători sint in circumscripție, cu un supliment de 10%.

(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate cu cel putin 3 zile înainte de data alegerilor.

(1) Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel putin o zi înainte de data alegerilor. In municipiul București președintele biroului electoral de circumscripție distribuie, cu cel putin doua zile înainte de data alegerilor, buletinele de vot președinților oficiilor electorale, care le vor preda președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel putin o zi înainte de data alegerilor. Predarea si distribuirea buletinelor se fac in pachete sigilate de cate 100 de bucăți, pe baza de proces-verbal.

(2) Cate doua exemplare din buletinele de vot, vizate si anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afisa in preziua alegerilor la sediul judecătoriilor, precum si la sediul fiecărei secții de votare.

(1) Campania electorala începe la data aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor si se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării.

(2) In campania electorala, candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale si cetățenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.

(3) Mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comerciala prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala in scop de propaganda electorala.

(5) Este interzisa organizarea acțiunilor de campanie electorala in unitatile militare.

(1) Accesul la serviciile publice de radio si de televiziune, in cadrul campaniei electorale, este garantat, in condițiile prezentului articol.

(2) Partidele, formațiunile politice si candidații independenți reprezentate in Parlament au acces la serviciile publice de radio si televiziune, subvenționat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formațiunilor politice si al candidaților independenți vor avea acces la serviciile respective pe baza de contracte încheiate intre instituțiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române si mandatarii financiari care ii reprezinta, practicindu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie.

(3) Partidele si formațiunile politice care participa la alegeri sint obligate sa solicite, in 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio si televiziune, acordarea timpilor de antena. Solicitările peste acest termen nu se iau in considerare.

(4) Orarul pentru campania electorala si repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentara speciala, impreuna cu reprezentanți ai serviciilor publice de radio si televiziune, in cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea in vedere ca timpii de antena pentru partidele si formațiunile politice reprezentate in Parlament, in condițiile alin. (2), sa fie de 2 ori mai mare decit pentru celelalte partide si formațiuni politice si sa corespunda ponderii parlamentare.

(5) Dupa încheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar si o noua repartizare a timpilor de antena, proportionala cu numărul listelor de candidați depuse in intreaga tara. Partidele, formațiunile politice sau alianțele acestora, care nu au depus liste de candidați in cel putin 10 circumscripții electorale, pierd dreptul la timpi de antena la posturile centrale de radio si televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripție.

(6) Candidații independenți isi pot exercita dreptul la timpi de antena o singura data, intre 5 minute si o ora, in mod egal, in funcție de orarul stabilit si de numărul lor.

(7) Nu se includ in dreptul la timpi de antena interviurile, reportajele si alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetățenilor.

(1) Primarii sint obligați ca, in termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale, sa stabilească locuri speciale pentru afișaj electoral, tinind seama de numărul partidelor, formațiunilor politice si alianțelor acestora care declara ca vor depune liste de candidați si al persoanelor care declara ca vor candida la alegeri ca independenți.

(2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afișaj sa fie situate in piete, pe străzi si in alte locuri publice frecventate de cetățeni, fara stinjenirea circulației pe drumurile publice si a celorlalte activități din localitățile respective. In prealabil, primarii sint obligați sa asigure înlăturarea oricăror afișe, înscrisuri si însemne ramase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisa numai pentru partidele, formațiunile politice sau alianțelor acestora ce participa la alegeri si pentru candidații independenți.

(4) Este interzisa utilizarea de catre un partid, formațiune politica, alianta a acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral astfel incit sa împiedice folosirea acestora de catre un alt partid, formațiune politica, alianta a acestora ori candidat independent.

(5) In alte locuri decit cele stabilite potrivit alin. (1), afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupa caz, al deținătorilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid, formațiune politica, alianta a acestora ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.

(7) Un afis electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latura si 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorala, 400 mm o latura si 250 mm cealaltă latura.

(8) Sint interzise afișele electorale care combina culorile astfel incit sa evoce drapelul României sau al altui stat.

(9) Politia este obligata sa asigure integritatea panourilor si a afișelor electorale.

(1) Birourile electorale de circumscripție vegheaza la corecta desfășurare a campaniei electorale in circumscripția in care functioneaza, solutionind plingerile ce le sint adresate cu privire la împiedicarea unui partid, formațiune politica, alianta a acestora ori candidat independent de a-si desfasura campania electorala in condițiile prevăzute de lege si cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Daca biroul electoral de circumscripție considera, cu ocazia soluționării plingerii, ca este necesara luarea unor masuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Impotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central; soluția data asupra contestației este definitiva.

(4) Soluționarea plingerilor si a contestațiilor se face in termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotaririle date se publica in presa si se afiseaza, in mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

(1) Fiecare secție de votare trebuie sa posede un numar suficient de cabine, urne si stampile de votare proporțional cu numărul alegătorilor de pe listele comunicate de primari.

(2) Cabinele si urnele trebuie așezate in aceeași încăpere in care se afla biroul președintelui. Cabinele, urnele, ștampilele si celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se vor asigura de catre primarii comunelor, orașelor, municipiilor si ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, impreuna cu prefecții.

(3) Ștampilele si celelalte materiale necesare birourilor electorale ale secțiilor de votare se predau pe baza de proces-verbal de catre primari, impreuna cu președinții birourilor electorale de circumscripție sau, dupa caz, ai oficiilor electorale, președinților secțiilor de votare cu cel putin o zi înainte de data alegerilor. Dupa preluarea buletinelor de vot si a stampilelor președintele secției de votare asigura păstrarea acestora in deplina siguranta.

(4) Formularele si celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe baza de borderou de predare-primire, cuprinzind felul si numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(5) Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie sa fie prezent la sediul secției de votare in ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia, de indata, masurile necesare pentru a asigura ordinea si corectitudinea operațiunilor de votare.

(6) Președintele va dispune fixarea posturilor de paza in jurul localului de vot.

(1) In ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, in prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot si a stampilelor, dupa care închide si sigileaza urnele, aplicând stampila de control a secției de votare.

(2) Președintele este obligat sa asigure aplicarea stampilei de control si pe buletinele de vot.

(1) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia masurile necesare pentru ca alegerile sa decurga in bune condiții.

(2) Puterile lui, in aceasta privinta, se întind si in afara localului de votare, in curtea acestuia, in intrările in curte, in jurul localului de vot, precum si pe străzi si piete publice pina la o distanta de 500 m.

(3) In afara de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați si de delegații acreditați, nici o alta persoana nu poate staționa in locurile publice din zona de votare sau in localul de vot mai mult decit timpul necesar pentru votare.

(4) Acreditarea delegaților pentru presa, cinematografia, posturile de radio si de televiziune române se face de catre Biroul Electoral Central, iar pentru presa, cinematografia, posturile de radio si de televiziune străine, precum si pentru reprezentanții unor organizații internaționale, de catre Biroul Electoral Central, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Încălcarea condițiilor de acreditare atrage de drept încetarea acreditării.

(5) Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai daca prezinta actul de acreditare. Ei nu pot interveni in nici un mod in organizarea si desfășurarea alegerilor, avind numai dreptul de a sesiza președintele biroului electoral in cazul constatării unei neregularități. Orice act de propaganda pentru sau impotriva unui partid, formațiune politica, alianta a acestora ori candidat sau încercarea de a influenta operațiunea alegătorului, ca si încălcarea in orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de catre biroul electoral care a constatat abaterea, iar in ziua votării, îndepărtarea imediata a persoanei respective din secția de votare.

(6) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecți, impreuna cu Ministerul Administrației si Internelor.

(7) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale si persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorala.

(1) Alegătorii pot vota la secția de votare unde isi au domiciliul sau la secțiile de votare organizate potrivit art. 19 si 20. Alegătorii care voteaza la secțiile organizate potrivit art. 19 si 20 se înscriu in liste electorale speciale.

(2) Alegătorii care, in ziua votării, se afla intr-o alta localitate decit aceea in care sint înscriși in listele electorale, pot sa-si exercite dreptul de vot pe baza cartii de alegător la orice secție de votare, urmind a fi înscriși intr-o lista electorala speciala de catre biroul electoral al secției de votare.

(3) Prevederile alin. (2) se aplica si cetățenilor români cu domiciliul in străinătate care, in ziua votării, se afla in tara, pe baza pașaportului.

(1) Accesul alegătorilor in sala de vot are loc in serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegător si actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, dupa verificarea înscrierii in lista electorala sau, dupa caz, înscrierea in lista electorala speciala prevazuta la art. 53, ii va încredința buletinele de vot si stampila pentru votare, pe baza semnăturii in lista electorala. Daca un alegător se prezinta cu duplicatul cartii de alegător, biroul electoral al secției de votare va mentiona aceasta in lista electorala.

(2) Alegătorii care ridica, potrivit art. 16 alin. (3), cartea de alegător de la secția de votare vor semna de primire in procesul-verbal întocmit la predarea de catre primari a cărților de alegător neridicate.

(3) Daca alegătorul, din motive constatate de catre președintele biroului secției de votare, nu poate semna in lista electorala, se va face mențiunea in lista, cu confirmarea, pe baza de semnatura, a unui membru al biroului electoral.

(4) Alegătorii vor vota separat in cabine închise, aplicind stampila care poarta mențiunea "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidați sau prenumele si numele candidatului independent pe care il voteaza.

(5) Stampila cu mențiunea "Votat" trebuie astfel dimensionata incit sa fie mai mica decit patrulaterul.

(6) Dupa ce au votat, alegătorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta stampila de control sa ramina in afara, si le vor introduce in urna, avind grija sa nu se deschida.

(7) Îndoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(8) In cazul in care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului se anuleaza si se va da numai o singura data un nou buletin, facindu-se mențiunea corespunzătoare in procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(9) Stampila incredintata pentru votare se restituie președintelui, dupa care acesta o va aplica pe cartea de alegător in locul corespunzător numărului de scrutin, menționând si data.

(10) Președintele poate lua masuri ca staționarea unui alegător in cabina de votare sa nu se prelungeasca nejustificat.

(1) Candidații si oricare alegător au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezinta la vot. In acest caz, identitatea se stabilește de președinte prin orice mijloace legale.

(2) In cazul in care contestația este intemeiata, președintele va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul intr-un proces-verbal si va sesiza aceasta situație autorităților polițienești.

(1) Președintele biroului electoral al secției poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(2) Suspendarea nu poate depăși o ora si va fi anuntata prin afișare la usa localului de vot cu cel putin o ora înainte. Durata totala a suspendărilor nu poate depăși 2 ore.

(3) In timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral vor ramine sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toti in același timp.

(4) Persoanele care, in baza art. 51 alin. (3), asista la votare nu pot fi obligate sa paraseasca sala de votare in acest timp.

(1) Prezenta oricărei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa.

(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate sa voteze singur, are dreptul sa cheme in cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rindul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.

(1) In cazul anulării alegerilor intr-o circumscripție electorala, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum si in cazul in care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri parțiale.

(2) Nu se vor organiza alegeri daca vacanta unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit in ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei Deputaților si Senatului, prevăzut de art. 60 alin. (1) din Constituție.

(1) Daca alegerile parțiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripție electorala, acestea se desfasoara pe baza acelorași candidaturi, birouri electorale, oficii electorale si la aceleași secții de votare, in a 3-a duminica dupa anularea alegerilor inițiale.

(2) Candidații vinovați de frauda nu mai participa in noul scrutin.

(3) Alegerile parțiale organizate in caz de vacanta a unui mandat de deputat sau de senator au loc in condițiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, in cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de catre președintele Camerei Deputaților sau, dupa caz, de catre președintele Senatului, cu privire la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 70.

(4) In cazul in care alegerile parțiale prevăzute la alin. (3) se organizează intr-o singura circumscripție electorala, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuțiile acestuia urmind a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripție.

(5) La alegerile parțiale participa numai alegătorii de pe listele electorale permanente ale localităților din cadrul circumscripției electorale unde se organizează alegerile.

a) înscrierea, cu buna-stiinta, a unui alegător in mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea in listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați si a candidaților independenți sau la folosirea semnelor electorale;

b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisa a celui interesat, a cartii de alegător sau neîntocmirea cartii de alegător in termenele stabilite;

c) neluarea, de catre organizatori, a masurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum si distribuirea si consumarea de băuturi alcoolice in timpul acestor adunări;

d) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau in orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propaganda electorala tipărite;

e) afișarea mijloacelor de propaganda electorala in alte locuri decit cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;

f) acceptarea de catre un cetățean a înscrierii sale in mai multe liste de candidați;

g) neaducerea la cunostinta publica, de catre membrii birourilor electorale de circumscripție, a propunerilor de candidaturi;

h) refuzul de a permite accesul in localul de vot al candidaților sau al persoanelor acreditate sa asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;

i) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii in localul de vot si in împrejurimi;

j) refuzul nejustificat de a înscrie pe alegător in lista speciala sau de a inmina buletinul de vot si stampila de votare alegătorului care a semnat in lista electorala, inminarea buletinului de vot unui alegător care nu prezinta cartea de alegător si actul de identitate ori care refuza sa semneze pentru primirea acestora in lista electorala in care este înscris;

k) întocmirea, de birourile electorale ale secțiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

l) continuarea propagandei electorale, inclusiv in presa, la posturile de radio sau de televiziune, dupa încheierea campaniei electorale, precum si sfătuirea, in ziua votării, a alegătorilor, in presa, la posturile de radio sau de televiziune, precum si la sediul secțiilor de votare sau in locurile prevăzute la art. 51 alin. (2), sa voteze sau sa nu voteze un anumit partid, o anumita formațiune politica, alianta politica sau un candidat independent;

m) abrogata;

n) purtarea, pe durata votării, de catre membrii birourilor secțiilor de votare sau de catre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propaganda electorala;

o) încălcarea, de catre membrii birourilor electorale, a obligației de a participa la activitatea acestor birouri.

(1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 72 se face prin proces-verbal întocmit de catre:

a) ofițerii si subofițerii de politie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l) si m);

b) primarii si împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d), e) si m);

c) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. f), k), l), n) si o).

(2) In cazul contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n) si o) agentul constatator va stabili in procesul-verbal si amenda aplicata.

(3) Contravențiilor prevăzute la alineatul precedent le sint aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968*), cu exceptia art. 26.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 72 lit. a), b), c), i), si j) se va înainta judecătoriei in a carei raza teritoriala a fost savirsita contravenția, care va aplica sancțiunea, tinind seama de dispozițiile Legii nr. 61/1991.

(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) In cazul in care, prin fapta prevazuta in alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății care necesita pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din următoarele consecințe: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul ori punerea in primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa la infracțiunea prevazuta la alin. (1) si (2) se pedepsește.

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al secției de votare ori de alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumita lista de candidați sau candidat independent, precum si primirea acestora de catre alegător, in același scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savirsita de un observator intern, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

(3) Pedeapsa prevazuta la alin. (1) se aplica si persoanei care voteaza fara a avea drept de vot ori alegătorului care voteaza a doua oara sau de mai multe ori in ziua alegerilor. Tentativa se pedepsește.

(1) Utilizarea unei carti de alegător nule sau a unei carti de alegător ori buletin de vot false, introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine decit cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infracțiune mai grava.

(2) Tentativa se pedepsește.

(1) Introducerea in uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereaza înregistrarea rezultatelor obținute in secțiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor in afara prevederilor legii, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeași pedeapsa se sanctioneaza introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național.

(3) Tentativa infracțiunilor prevăzute la alin. (1) si (2) se pedepsește.

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suporta de la bugetul de stat.

(2) Sediul si dotarea Biroului Electoral Central se asigura de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de catre prefecți si de președinții consiliilor județene, respectiv de primarul general al municipiului București, iar ale oficiilor electorale, precum si ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de catre primar, impreuna cu prefecții.

(3) Orice acte făcute in exercitarea drepturilor electorale prevăzute in prezenta lege sint scutite de taxa de timbru.

(1) Guvernul României va asigura, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cit functioneaza birourile electorale, membrii acestora, statisticienii si personalul tehnic auxiliar, încadrați cu contract de munca, se considera detașați.

(1) Judecarea de catre instanțe a intimpinarilor, contestațiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Impotriva hotaririlor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu exista cale de atac.

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua cind încep sa curgă, pina in ziua cind se împlinesc, chiar daca acestea nu sint zile lucrătoare.

(2) Pe intreaga perioada a alegerilor, birourile electorale si instanțele judecătorești vor asigura permanenta activității necesare in vederea exercitării, de catre cetățeni, a drepturilor electorale.

(1) Persoanele condamnate prin hotarire judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale nu participa la vot si nu vor fi avute in vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

(2) Pentru persoanele deținute in baza unui mandat de arestare preventiva sau aflate in executarea unei sancțiuni contravenționale privative de libertate se aplica, in mod corespunzător, dispozițiile art. 59 privind urna speciala.

(1) Prefecții verifica corecta îndeplinire, de catre primari, a obligațiilor ce le revin potrivit prezentei legi si, in cazul constatării unor fraude electorale, sesizează organele in drept.

(2) De asemenea, in cazul in care prefecții constata ca in listele electorale un alegător nu a fost înscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, sau ca birourile electorale de circumscripție, oficiile electorale ori birourile electorale ale secțiilor de votare nu s-au constituit legal, vor formula întâmpinări si contestații, ce se solutioneaza in conformitate cu prevederile prezentei legi.

(1) Prin act de identitate, in sensul prezentei legi, se intelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, adeverinta care tine loc de buletin de identitate ori pașaportul diplomatic, de serviciu, consular sau simplu, iar in cazul militarilor in termen si al elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

(2) Pașaportul simplu poate fi folosit pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați in străinătate sau de cetățenii români domiciliați in străinătate. Cetățenii români cu domiciliul in România care voteaza in străinătate in baza pașaportului simplu vor completa o declarație pe propria răspundere ca nu si-au exercitat sau nu isi vor exercita dreptul la vot in aceeași zi pe baza altui act de identitate, astfel cum este definit la alin. (1), sau pe baza cartii de alegător.

(1) Pentru alegerile din anul 2000 Ministerul de Interne va asigura întocmirea si eliberarea cărților de alegător, in condițiile prezentei legi. Pentru cetățenii cu drept de vot, posesori ai buletinului de identitate, cărțile de alegător se vor elibera concomitent cu cărțile de identitate, in condițiile legii.

(2) Pana la finalizarea procesului de eliberare a cărților de identitate, potrivit legii, pentru cetățenii cu drept de vot care nu dețin carte de identitate, respectiv carte de alegător, dupa votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplica stampila cu mențiunea «Votat» si data.

(1) Distribuirea cărților de alegător pentru alegerile din anul 2000 se face dupa cum urmeaza:

a) pentru persoanele care au domiciliul in localitățile urbane cărțile de alegător pot fi ridicate inclusiv in ziua alegerilor de la ghișeele formațiunilor de evidenta informatizata a persoanei;

b) pentru persoanele care au domiciliul in localitățile rurale cărțile de alegător pot fi ridicate pana la data de 19 noiembrie 2000 inclusiv de la ghișeele formațiunilor de evidenta informatizata a persoanei la care este arondata localitatea, iar începând cu data de 20 noiembrie 2000, inclusiv in ziua votării, de la posturile de politie din localitatea de domiciliu a alegătorului.

(2) Cărțile de alegător neridicate de la posturile comunale de politie se restituie formațiunilor de evidenta informatizata a persoanei in termen de 5 zile de la data încheierii votării.

(1) Biroul Electoral Central poate acredita ca observatori interni numai persoanele anume împuternicite de o organizație neguvernamentala care are ca unic scop apărarea drepturilor omului, constituita legal pana la data deschiderii campaniei electorale.

(2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formațiuni politice. Acreditarea se face pentru o singura secție de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secție de votare numai un observator intern, pe baza declarației scrise a acestuia de a respecta întocmai condițiile acreditării. Declarația se da pe proprie răspundere si constituie act public, cu toate consecințele prevăzute de lege. Condițiile acreditării se trec in actul de acreditare; daca sint mai multi împuterniciți pentru aceeași secție, acreditarea se face prin tragere la sorti.

(3) Organizațiile neguvernamentale prevăzute la alin. (1) le sint aplicabile, in mod corespunzător, prevederile art. 45 alin. (3) si art. 51 alin. (5).

(4) Procesele-verbale predate la Biroul Electoral Central, registrele acestuia, precum si toate documentele si materialele de la Biroul Electoral Central, rezultate in urma procesului electoral pentru alegerea Camerei Deputaților si a Senatului, se pastreaza, in conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, in arhiva Curții Supreme de Justiție, separat de celelalte documente ale instanței.

(1) Buletinele de vot întrebuințate sau neîntrebuințate, procesele-verbale si ștampilele necesare in vederea votării, primite de instanțele judecătorești de la birourile electorale de circumscripție sau de la birourile electorale ale secțiilor de votare, vor fi păstrate in arhiva, separat de celelalte documente ale instanței, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor in Monitorul Oficial al României.

(2) Dupa împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) instanțele, cu sprijinul prefecților, vor preda, in vederea topirii, agenților economici specializați buletinele de vot si celelalte materiale utilizate in procesul votării.