pentru alegerea Președintelui României
(actualizată până la data de 26 septembrie 2003*)
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 — Dispoziții generale ↑ Cuprins
(1) Președintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.
(2) Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Președintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) și (3) din Constituție.
(1) În unitățile administrativ-teritoriale, operațiunile electorale pentru alegerea Președintelui României se fac în circumscripțiile electorale și secțiile de votare, sub conducerea birourilor electorale prevăzute de lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe baza acelorași liste de alegători.
(2) Curtea Constituțională, potrivit art. 144 lit. d) din Constituție, veghează la respectarea, în întreaga țara, a prevederilor prezentei legi și confirma rezultatele sufragiului.
(1) La alegerile pentru Președintele României se pot prezenta candidați propuși de partide și formațiuni politice sau candidați independenți. Partidele și formațiunile politice pot propune, fie separat, fie împreună, numai cîte un singur candidat.
(2) Candidaturile propuse de partide, formațiuni politice sau alianțe politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 300.000 de alegători. Un alegător poate susține un singur candidat.
(1) Data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștința publica de către Guvern cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua votării și până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului Președintelui în funcție sau, după caz, de la data la care începe sa curgă termenul prevăzut la art. 96 alin. (2) din Constituție.
(2) Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.
Capitolul 2 — Organizarea și desfășurarea alegerilor ↑ Cuprins
Secțiunea 1 — Atribuțiile birourilor electorale
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
a) veghează la actualizarea listelor electorale, urmărește respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegerea Președintelui României pe întreg teritoriul tarii și asigura aplicarea lor uniforma;
b) constata respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea candidaturilor și înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții;
c) comunica birourilor electorale de circumscripție candidaturile înregistrate și le face cunoscute prin presa;
d) rezolva intimpinarile la propria activitate și contestațiile trimise de birourile electorale de circumscripție; soluțiile date sînt definitive;
e) centralizează rezultatele alegerilor, constata candidatul ales și prezintă Curții Constituționale documentația necesară validării mandatului de Președinte al României;
f) îndeplinește orice alte obligații ce ii revin potrivit prezentei legi.
Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a) fac publicațiile și afișările de lege, în termen de 5 zile de la primirea comunicării privind candidaturile înregistrate la Biroul Electoral Central;
b) rezolva intimpinarile referitoare la propria activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;
c) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampile de control și ștampile cu mențiunea "Votat";
d) centralizează rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală și înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzînd aceste rezultate, precum și intimpinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare;
e) îndeplinesc orice alte obligații prevăzute de lege în sarcina lor.
Birourile electorale ale secțiilor de votare îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuțiile ce le revin, potrivit legii, pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
Birourile electorale lucrează și iau hotărîri cu votul majorității membrilor prezenți.
Secțiunea a 2-a — Candidaturile
(1) Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
(2) Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:
a) sînt semnate de conducerea partidului sau a formațiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea ca îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida;
c) sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, precum și de lista sau listele susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 300.000 de alegători.
(3) Lista susținătorilor este un act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susținătorilor trebuie sa cuprindă data alegerilor, prenumele și numele candidatului, precum și prenumele și numele, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate și semnăturile alegătorilor care susțin candidatura. În lista se vor menționa, de asemenea, numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată sa depună o declarație pe propria răspundere prin care sa ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor.
(4) Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar original și 3 copii, din care originalul și o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înregistrează la Curtea Constituțională, iar al patrulea, certificat de președintele Biroului Electoral Central, se restituie depunătorului.
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 35 din Constituție pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Președinte al României.
(1) Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publica, prin presa, și afișează, la sediul sau, propunerile de candidați pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.
(2) Pînă la 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formațiunile politice sau cetățenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestația se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluționare, Curții Constituționale.
(3) Curtea Constituțională soluționează contestația în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluția este definitiva și se publica în Monitorul Oficial al României.
(4) A doua zi după expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, prevăzut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale de circumscripție candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse.
Secțiunea a 3-a — Buletinele de vot
(1) Buletinele de vot se vor tipari potrivit modelului prevăzut în anexa.
(2) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de Biroul Electoral Central, ținînd seama de numărul candidaților și de spațiul necesar pentru imprimarea lor, și se transmit birourilor electorale de circumscripție o data cu comunicarea candidaturilor.
(3) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripție prin intermediul prefecților, cu respectarea prevederilor legale referitoare la imprimarea buletinelor de vot pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, care se aplica în mod corespunzător. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate cu cel puțin 3 zile înainte de data alegerilor.
(1) Semnele electorale se declara la Biroul Electoral Central o data cu depunerea candidaturii.
(2) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul alegerilor pentru cele doua Camere. Dacă alegerile pentru Președintele României au loc la o data diferita, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite în cadrul ultimelor alegeri pentru Camera Deputaților și Senat. În cazul partidelor sau formațiunilor politice care nu au participat la aceste alegeri, precum și în cazul alianțelor politice, se aplica prevederile Legii pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, referitoare la semne și denumiri.
Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, referitoare la ștampilele secțiilor de votare și la predarea, distribuirea și afișarea buletinelor de vot sau eliberarea unor buletine vizate și anulate, se aplica și pentru alegerile privind Președintele României.
Secțiunea a 4-a — Campania electorală și desfășurarea alegerilor
(1) Campania electorală și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României se fac potrivit dispozițiilor legale privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu excepțiile prevăzute în prezenta secțiune.
(2) Președintele în funcție poate participa la campania electorală a partidului sau formațiunii politice care l-a propus sau ii susține candidatura, potrivit art. 9.
(1) Pentru candidații la alegerea Președintelui României, accesul la serviciile publice la radio și televiziune este egal și gratuit.
(2) Orarul pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal și gratuit al candidaților la serviciile publice de radio și televiziune se fac, după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanții serviciilor publice de radio și televiziune și cu participarea candidaților.
(3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, se vor avea în vedere și orarul și repartizarea timpilor de antena pentru campania electorală privind alegerea celor doua Camere.
Impotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție la plingerile ce ii sînt adresate cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-si desfășura campania electorală, contestațiile se soluționează de Curtea Constituțională, în termen de 3 zile de la sesizare.
(1) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operațiunilor electorale pentru alegerea deputaților și senatorilor pot asista și la efectuarea celor pentru alegerea Președintelui României.
(2) În cazul în care alegerile pentru Președintele României au loc la o data diferita, acreditarea pentru a asista la operațiunile electorale a delegaților presei, cinematografiei, radioului și televiziunii, române sau străine, ori a observatorilor externi, care solicita aceasta, se face de Biroul Electoral Central.
(3) În situația prevăzută la alin. (2), partidele și formațiunile politice care au propus candidați vor putea desemna cîte un singur delegat, pentru fiecare secție de votare și birou electoral de circumscripție, care sa asiste la efectuarea operațiunilor electorale. Desemnarea se face prin comunicarea prenumelui, numelui și domiciliului reprezentantului, sub semnătura conducerii partidului sau formațiunii politice. Dacă mai multe partide sau formațiuni politice au propus același candidat, ele pot desemna numai un reprezentant comun.
(1) Alegătorul va vota aplicînd ștampila înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele și numele candidatului pe care îl votează.
(2) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputaților și Senat, ștampila se aplica pe cartea de alegător pe un singur număr de scrutin.
(3) Dacă alegerile pentru Președintele României au loc la o data diferita de cele pentru Camera Deputaților și Senat, ștampila se aplica pe cartea de alegător la numărul de scrutin adus la cunoștința publica de Guvern o data cu data votării.
(4) La al doilea tur de scrutin, ștampila se aplica la numărul de scrutin care urmează.
Capitolul 3 — Stabilirea rezultatului alegerilor ↑ Cuprins
(1) Operațiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votării la secțiile de votare, contestațiile și intimpinarile cu privire la operațiunile de votare și de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
(2) Rezultatul votării la secția de votare se consemnează într-un tabel.
(3) Candidații la alegerile pentru Parlament din partea partidelor sau formațiunilor politice ce au propus și candidați pentru alegerea Președintelui României au dreptul sa întocmească și ei un tabel. Dacă alegerile pentru cele doua Camere și pentru Președintele României nu au loc concomitent, acest drept revine delegaților partidelor sau formațiunilor politice ce au propus candidații în alegerile pentru Președintele României.
(4) Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele și numele candidaților și voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat.
(1) După deschiderea urnelor și numărarea voturilor președintele biroului secției de votare încheie un proces-verbal în 3 exemplare, care va cuprinde:
a) numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente;
b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr în funcție de alegătorii de pe lista permanenta și de pe cea specială;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat;
f) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor și contestațiilor și a modului lor de soluționare, precum și a contestațiilor înaintate spre soluționare biroului electoral de circumscripție.
(2) Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului. Un exemplar al procesului-verbal se afișează, la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secției de votare.
(3) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care au semnat procesul-verbal li se eliberează, la cerere, o copie certificată de către toți cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.
(4) Lipsa semnăturii unor membri ai biroului secției de votare nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.
(5) Procesele-verbale, împreună cu toate contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției de votare, precum și cu buletinele de vot nule și cele contestate, vor alcătui un dosar care, sigilat și ștampilat, se va înainta biroului electoral de circumscripție, de președintele biroului electoral al secției de votare și membrii biroului, cu paza militară, în cel mult 24 de ore.
(6) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripție va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a carei raza teritorială este circumscripția electorală; candidații sau partidele și formațiunile politice care i-au propus vor putea obține copii legalizate de pe acest exemplar.
(1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și intimpinarilor primite, biroul electoral de circumscripție încheie un proces-verbal, care va cuprinde:
a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală potrivit listelor electorale permanente;
b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui număr de pe listele permanente și de pe cele speciale;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat în cadrul circumscripției electorale;
f) expunerea, pe scurt, a intimpinarilor, contestațiilor și hotărîrilor luate de biroul electoral de circumscripție.
(2) Prevederile art. 21 alin. (2) și (4) se aplica în mod corespunzător.
(3) Procesul-verbal, împreună cu intimpinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formind un dosar, încheiat, sigilat și semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu paza militară, la Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secțiilor de votare.
(1) Biroul Electoral Central rezolva intimpinarile și contestațiile depuse, deciziile date fiind definitive, după care încheie un proces-verbal cuprinzînd:
a) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale ale localităților unde își au domiciliul alegătorii;
b) numărul total al alegătorilor ce s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor nule;
d) numărul total al voturilor valabil exprimate, pe întreaga țara, pentru fiecare candidat și constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 81 din Constituție; în situația în care aceste condiții nu sînt întrunite, prenumele și numele candidaților ce vor participa la al doilea tur de scrutin;
e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a) - d), care se aplica în mod corespunzător, prenumele și numele candidatului a cărui alegere a fost constatată;
f) modul de soluționare a contestațiilor și intimpinarilor primite.
(2) Prevederile art. 21 alin. (2) și (4) se aplica în mod corespunzător.
(3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, împreună cu dosarele birourilor electorale de circumscripție, primite potrivit art. 22 alin. (3), se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituțională, în termen de 24 de ore de la înregistrarea ultimului dosar.
(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formațiunile politice și candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei.
(4) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face pînă la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publica a rezultatului alegerilor.
(1) Curtea Constituțională publica rezultatul alegerilor în presa și în Monitorul Oficial al României pentru fiecare tur de scrutin și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.
(2) Actul de validare se întocmește în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurămîntului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituție, iar al treilea se inmineaza candidatului ales.
(1) Al doilea tur de scrutin are loc în condițiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituție, la 2 saptamini de la primul tur de scrutin, în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur.
(2) În al doilea tur de scrutin participa primii doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi, valabil exprimate pe întreaga țara la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea Constituțională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunoștința publica a prenumelui și numelui celor doi candidați care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin și a zilei votării stabilite potrivit alin. (1).
(3) Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data cînd s-a adus la cunoștința publica ziua votării.
(4) În termen de 2 zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfășurarea acesteia la serviciile publice de radio și televiziune și repartizarea timpilor de antena, potrivit art. 16, care se aplica în mod corespunzător.
(5) Persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operațiunilor electorale la primul tur de scrutin sînt de drept acreditate sa asiste la efectuarea acestor operațiuni și la al doilea tur de scrutin.
Capitolul 4 — Dispoziții tranzitorii și finale ↑ Cuprins
Sancțiunile contravenționale și pedepsele, prevăzute de lege pentru încălcarea dispozițiilor legale privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, se aplica și în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor legale corespunzătoare privind alegerea Președintelui României.
(1) Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru, alianțele electorale, oficiile electorale, sprijinirea de către Guvern a activității birourilor electorale și oficiilor electorale, păstrarea materialelor utilizate în procesul electoral, precum și la judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor și a oricăror alte cereri se aplica și în ceea ce privește alegerile pentru Președintele României.
(1) Alegerile pentru Președintele României din anul 1992 vor avea loc o data cu cele pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
(2) Pentru alegerile de la alin. (1) pot fi acreditați sa asiste la operațiunile electorale și observatori interni, în condițiile prevăzute de Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.
Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României se abroga.
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comuna din 8 iunie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
Anexă
BULETIN DE VOT PENTRU ALEGEREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI *) Circumscripția electorală nr. .............. *) Se trece data alegerilor
---------------------------------- --------------------------------- | 1) 2) | | | | 3) | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | ---------------------------------- --------------------------------- ---------------------------------- --------------------------------- | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | ----------------------------------- --------------------------------- ----------------------------------- --------------------------------- | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | ----------------------------------- ---------------------------------
1) Se trece denumirea completa a partidului, formațiunii politice sau mențiunea "Candidat independent".
2) Se trece semnul electoral; între denumirea partidului, formațiunii politice sau mențiunea "Candidat independent" și semnul electoral sa se păstreze distanta de 3 litere.
3) Se trec prenumele și numele candidatului.
Se imprima atitea patrulatere citi candidați sînt, în ordinea depunerii candidaturilor.
Hirtia pentru buletinele de vot va fi de culoare alba și suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămîne alba pentru ștampila de control.
Toate numele, prenumele și cuvintele ce se înscriu în interiorul patrulaterului se vor tipari cu litera corp 10 verzal drepte.
Paginile buletinului de vot, inclusiv ultima pagina care va rămîne alba, vor fi numerotate.
Pe teritoriul unei circumscripții electorale se va folosi tus, pentru ștampile, de aceeași culoare.
Semnul electoral se va imprima într-un spațiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm.