Transmiterea și ipotecarea proprietății agricole rurale, provenită dela Stat și prin Stat, se vor face potrivit dispozițiunilor legii de fața, înțelegandu-se prin aceasta proprietate:
a) Pământul dobîndit prin legea rurală din 1864;
b) Pământul vândut de Stat - în loturi mici pînă la 10 ha în Dobrogea și pînă la 5 ha în restul tarii - în virtutea legii din 7 Aprilie 1889 pentru înstrăinarea bunurilor Statului, cu modificările ei ulterioare, inclusiv cele aduse prin legea din 3 Mai 1916; a legii din 3 Aprilie 1882 pentru regularea proprietății imobiliare în Dobrogea, cu modificările ei ulterioare, inclusiv cele aduse prin legea publicată în Monitorul Oficial Nr. 9 din 10 Aprilie 1910; și a legii din 18 Martie 1912 pentru trecerea în proprietatea Statului a bunurilor de mana moarta;
c) Pământul dobîndit prin legea din 2 Aprilie 1903, pentru acordarea de pamanturi luptătorilor din războiul dela 1877-78;
d) Pământul dobîndit prin legea din 9 Ianuarie 1888, pentru improprietarirea în Dobrogea a subofițerilor cu 12 ani neintrerupti în serviciu și prin legile din 5 Martie 1906 și 21 Aprilie 1913, pentru reangajarea gradelor inferioare în armata;
e) Loturile în întindere de pînă la 5 ha, dobândite prin cumpărare dela Casa Rurală;
f) Pământul dobîndit pe baza legilor de reforma agrară pentru Basarabia, pentru Vechiul Regat, pentru Transilvania, Banat, Crisana și Maramures și pentru Bucovina.
Proprietatea agricolă rurală arătată la art. precedent va putea vândută sau donata numai cu respectarea următoarelor dispozițiuni:
1. Vânzarea sau donatiunea să fie autorizata în prealabil de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.
2. Cumpărătorul sau donatorul să fie cetățean român (bărbat sau femee) și sa întrunească una din următoarele condițiuni:
a) Sa fie trecut pe tabloul de improprietarire, întocmit pe baza legilor de reforma agrară și sa nu-și fi pierdut acest drept;
b) Sa fie absolvent al unei scoale de agricultura, silvicultura, ori medicina veterinara, de orice grad sau specializare;
c) Sa fie satean cultivator de pămînt, înțelegandu-se prin aceasta locuitorul care are drept singura îndeletnicire agricultura și-și cultiva el însuși pământul. Fiii minori ai satenilor din această categorie sînt considerați ca îndeplinesc aceasta condițiune. Sînt asimilați cu satenii cultivatori de pămînt: preotii, invatatorii și funcționarii eclesiastici, domiciliați în comunele rurale; micii meseriasi domiciliați în comunele rurale și avînd ca ocupație principala agricultura, precum și muncitorii manuali de pămînt, cu domiciliul în comunele suburbane sau urbane, înțelegandu-se prin muncitori manuali de pămînt cel ce poseda pămînt, îl munceste personal și are ca singura lui ocupație agricultura sau crescatoria de animale.
3. Dobanditorul sa nu stapaneasca la data cumpărării, împreună cu terenul achiziționat, mai mult de 50 de hectare pămînt cultivabil de familie. Se considera cuprinși în familie, în înțelesul acestei legi, sotii și copiii minori necăsătoriți.
Achizitionarile intrecand suprafața de 25 ha, făcute sub imperiul legii din 20 August 1929, pentru circulația pământurilor dobândite prin legile de improprietarire, se ratifica de plin drept, sub condițiunea de a nu se întrece astfel suprafața de 50 hectare prevăzută la alineatul precedent și ca dobanditorul sa îndeplinească condițiunea prevăzută la punctul 2 de mai sus.
4. Sa nu-și fi exercitat Statul - prin Ministerul Agriculturii și Domeniilor - dreptul sau de preemțiune, în termen de 60 zile dela notificarea ce-i va fi adresată de către cel ce voește sa vândă sau sa doneze.
5. Proprietatea agricolă rurală ce se vinde sau se doneaza să fie complet achitată la Stat sau Casa Rurală, iar vânzătorul sau donatorul ei sa fi fost pus definitiv în posesiune. Acestea trebuiesc să fie dovedite prin titlul de improprietarire, sau prin certificatul perceptiei și al primăriei respective, ori al Casei Rurale.
Autorizarea cerută la punctul 1 de mai sus va fi data de Ministerul Agriculturii și Domeniilor direct, sau prin serviciul agricol județean respectiv.
Ministerul va refuza autorizația sa, cînd nu sînt îndeplinite condițiunile legii de fața.
Dovada îndeplinirii condițiunilor prevăzute pentru categoriile de sub punctul 2 de mai sus, se va face astfel: pentru cei dela litera a, prin certificate eliberate de primăria comunei respective sau de serviciul agricol județean; pentru cei dela litera b, prin diplome sau certificate de Stat, emanate dela autoritățile în drept; pentru cei dela litera c, magistratul care autentifica actul sau care ordonă transcrierea în cartea funduara, va constata dacă ei îndeplinesc condițiunea cerută de legea de fața, ținînd seama de certificatele eliberate de autoritățile unde ei domiciliază. Toată aceasta procedura este gratuita.
Dreptul de preemptiune de care poate uza Statul, conform dispozițiunii de sub punctul 4, va fi exercitat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, potrivit procedurii fixată prin art. 81 din regulamentul promulgat cu Inaltul Decret Regal Nr. 3.387 din 1922, care a căpătat putere de lege pe baza legii privitoare la înstrăinarea loturilor dobândite prin improprietarire, publicată în Monitorul Oficial Nr. 58 din 13 Martie 1925.
Ministerul Agriculturii și Domeniilor nu-și va exercita dreptul de preemțiune dacă cumpărătorul sau donatarul este vecin cu proprietatea pe care voește sa o dobândească și îndeplinește condițiunile legii de fața.
Transmisiunile pe cale de succesiune, pe cale de donatiune către moștenitor, precum și pe cale de inzestrare prin acte dotale - oricare ar fi regimul matrimonial - sînt permise, chiar dacă cei capatuiti sau inzestrati astfel nu intră în niciuna din categoriile de sub punctul 2 de mai sus, sub condițiunea însă ca donatarul sau inzestratii să fie cetățeni români.
Orice dobîndire, fie sub forma de cumpărare, fie sub forma de donatiune, precum și orice mutațiuni efectuate în condițiunile din titlul de fața al prezentei legi, cum și orice sarcini constituite asupra proprietății agricole rurale, vor trebui:
a) Intabulate și notate în registrele de cărți funduare - acolo unde acestea exista - la cererea părții interesate, a Ministerului public sau a Ministerului de Agricultura și Domenii, fie direct, fie prin serviciile agricole județene, cu mențiunea ca suprafața respectiva este proprietate agricolă rurală;
b) Transcrise în registrul de transcripțiuni ce se tine la grefa tribunalului locului bunului de către grefierul tribunalului, făcându-se mențiunea ca suprafața respectiva este proprietate agricolă rurală.
Calea de atac prevăzută de dreptul comun, în contra intabulării și notarii în cartea funduara, este deschisă nu numai părților interesate, ci și Ministerului public și Ministerului de Agricultura și Domenii.
Contestația se face, pentru părțile interesate, în 15 zile libere, dela data notarii, iar pentru Ministerul public și Ministerul Agriculturii și Domeniilor în 15 zile libere, dela data comunicării.
Apelul se face în 5 zile libere dela pronunțare, cînd părțile au fost de fața și dela comunicare pentru părțile lipsa; iar recursul în 5 zile libere dela pronunțarea instanței de apel.
Toată procedura și judecata e gratuita și urgenta.
În scopul de a întemeia, desvolta sau largi orice fel de industrii; a executa lucrări de irigatie, indiguire, sau drenaj; a face pepiniere de pomi, de arbori forestieri, ori de vite sau plantatiuni de pomi roditori, ori de vita altoita; a deschide drumuri particulare, ori canale de scurgere; a construi - în jurul statiilor de cale ferată, sau a porturilor - magazii, antrepozite, curățitorii de cereale, pivnite, ori crame de vinificație; precum și pentru a întemeia ingrasatorii rationale de vite ori crescatorii sistematice de păsări, se pot instraina prin vindere, către cetățenii români și cooperativele de producție, fără restrictiunile prevăzute la art. 2, orice proprietate agricolă rurală, pînă la cel mult 5 ha, cu condițiunea ca terenul cumpărat să fie întrebuințat exclusiv într'unul din scopurile de mai sus.
Deosebit de condițiunea prevăzută la alineatul precedent, dobanditorii terenurilor destinate pentru întemeierea sau lărgirea industriilor care nu sînt agricole, trebuie să investească - pe terenul respectiv - un minimum de lei 100.000 de hectar; iar dobanditorii terenurilor destinate: pentru întemeierea sau lărgirea industriilor agricole, pentru construirea de magazii, antrepozite, curatatorii de cereale, pivnite ori crame de vinificație, sau pentru ingrasatorii rationale de vite, ori întemeierea de crescatorii sistematice de păsări, trebuie să investească pe terenul respectiv un minimum de 50.000 lei de hectar.
Intabularea actului respectiv în cartea funduara sau transcrierea lui în registrul prevăzut de art. 4, precum și înscrierea în registrul de inscriptiuni sau în foaia de sarcini a cărților funduare, se va face cu mențiunea acestei obligații.
Neîndeplinirea condițiilor și obligațiilor de mai sus - în termen de cinci ani dela data luării inscriptiunii - atrage după sine anularea actului de vânzare, fostul proprietar avînd dreptul sa restitue cumpărătorului prețul prevăzut în act, fără nicio despăgubire pentru lucrările lui de investiție și sa reintre apoi în posesiunea terenului respectiv.
Nulitatea se poate cere de Ministerul public, de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, sau de fostul proprietar.
Dobanditorii terenurilor, intrand sub prevederile acestui articol pot cere tribunalului să constate ca și-au îndeplinit obligațiunile impuse, sa ordone apoi radierea inscripției facuta pe baza alineatului 3 de mai sus și să facă mențiune pe actul de cumpărare ca imobilul a ieșit din categoria proprietății agricole rurale, prevăzută de legea de fața. Tribunalul va judeca cererea de urgenta, în Camera de Consiliu, citând și Statul prin Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pentru ca aceasta să-și poată face obiectiunile sale.
Proprietățile agricole rurale, pînă la cel mult 10 ha, plantate - după normele ce se vor fixa prin regulamentul legii de fața - cu vii sau cu pomi fructiferi; cele ocupate cu pepiniere de pomi sau de vite; cele împădurite; cele folosite permanent cu grădini de zarzavat, de flori sau de plante horticole; cele pe care se afla lucrări de irigatie, indiguire sau drenaj; cele pe care s'au făcut de către proprietarii lor investitiunile prevăzute la art. 5; locurile de casa pînă la cel mult 1 ha, cum și proprietățile agricole rurale intrate în perimetrul municipiilor, comunelor urbane, comunelor suburbane, sau stațiunilor turistice ori climatice pot fi înstrăinate către cetățenii români, fără îndeplinirea condițiunilor prevăzute la art. 2.
Statul, județele, municipiile, comunale urbane sau rurale, Camerele de agricultura și institutiunile de Stat autonome, pot cumpara orice întindere de proprietate agricolă rurală de orice fel, fără restrictiunea prevăzută la art. 2.
Comunele vor putea cumpara pînă la 1 ha terenuri din proprietatea agricolă rurală de mai sus, pentru locuri de construcție de biserici sau case parohiale.
Proprietățile agricole rurale pot fi ipotecate numai la Creditul Funciar Rural, la societățile de credit agricol autorizate de lege să facă asemenea operațiuni, precum și la casele de credit ale agricultorilor din județ și la unitățile cooperative de credit de orice grad, și autorizate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor să facă asemenea operațiuni.
Aceste instituțiuni pot cumpara la licitație publică proprietățile agricole rurale asupra cărora au ipoteca, cu obligațiunea însă de a le vinde în 3 ani dela adjudecare, în conformitate cu dispozițiunile de mai sus ale legii de fața.
Dacă în termen de maximum trei ani institutiunea cumparatoare nu-și îndeplinește aceasta obligațiune, fostul proprietar, sau oricare dintre indreptatitii prevăzuți la art. 2 de mai sus, are dreptul să depună - la instanța judecătorească prin care s'a făcut urmărirea - prețul cu care s'a adjudecat pământul și să între de drept în posesiunea proprietății vândute.
Instanța judecătorească va hotărî în camera de consiliu, cu citarea creditorului și - admițând cererea - va ordonă transcrierea încheierii sale în registrul de transcripțiuni, cum și radierea mențiunilor anterioare sau intabularea dreptului de proprietate în favoarea fostului urmărit.
Proprietățile agricole rurale pentru care s'a îndeplinit obligațiunea de investiție prevăzută la art. 5, precum și cele prevăzute la art. 6, se pot ipoteca și vinde fără nicio restricțiune.
Constatarea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 5 și 6 se va face potrivit dispozițiilor din alin. ultim al art. 5.
Proprietățile agricole rurale nu se pot divide prin vânzare, nici pe cale de succesiune, decât pînă la întinderea minima de 2 ha, care este declarata indivizibilă în puterea prezentei legi.
În calculul acestei suprafețe nu intra locurile de casa.
În aceasta materie, pentru înlăturarea divizibilitatii proprietății, se vor aplica în întreg Regatul principiile cuprinse în dispozițiunile art. 127-art. 134 inclusiv din legea pentru reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, publicată în Monitorul Oficial Nr. 82 din 17 Iulie 1921, întrucât ele nu sînt contrarii dispozițiunilor prezentei legi.
Proprietățile cu aceasta întindere, sau cele mai mici decât aceasta întindere, nu pot fi înstrăinate decât în întinderea lor totală.
Se exceptează dela interzicerea diviziunii prin succesiune a loturilor sub 2 ha cazurile în care porțiunea sub 2 ha dobandita prin succesiune, împreună cu pământul propriu al succesorilor sau al sotiilor lor, împlinesc un lot de cel puțin 2 ha.
Cînd prin lichidarea succesiunilor, s'ar ajunge la loturi sub 2 ha, Statul va fi sesizat pentru exercitarea dreptului de preemțiune, în condițiunile art. 2, punctul 4. În cazul exercitării acestui drept, vor fi preferați - la transmiterea acestor bunuri, în loturi de 2 ha - succesorii respectivi, după modalitățile de amănunt ce se vor prevedea prin regulamentul legii de fața.
În caz de vânzare a proprietății agricole, la preț și în condițiuni egale, oricare dintre vecinii acestor proprietăți are drept de intaietate la cumparatoare, alegerea între vecini urmând a o avea proprietarul terenului ce se înstrăinează. În acest scop vânzătorul este obligat sa anunțe pe vecin, prin mijlocirea primăriei locale.
În cazul cînd cel puțin 66% din numărul proprietarilor cu câte mai puțin de zece hectare proprietate necomasata într'un singur trup și stapanind laolalta cel puțin 51% din întinderea totală a acestei categorii de proprietăți, hotărăsc să-și comaseze proprietățile lor, hotărîrea aceasta e obligatorie pentru toți proprietarii de această categorie, din tarlaua sau din comuna respectiva, precum și pentru oricare alți proprietari care s'ar alătură ulterior la aceasta hotărîre.
Hotărîrea este valabilă și în cazul cînd numărul proprietarilor e de cel puțin 51%, iar proprietatea lor de cel puțin 66% .
Hotărîrea de comasare trebuie luată în prezenta judecătorului de ocol, care se va transporta în comuna, la cererea și pe cheltuiala locuitorilor interesați.
În contra hotărîrii exista dreptul de apel la tribunal - în 30 zile dela încheierea judecătorului de ocol - care va statua definitiv, judecand de urgenta și cu precădere.
Procedura și toate actele în legătură cu hotărîrea de comasare și cu executarea ei în fapt sînt scutite de timbru.
După ce hotărîrea de comasare a rămas definitivă, organele tehnice ale Directiunii Cadastrului și Comasarilor din Ministerul Agriculturii și Domeniilor vor face lucrările de aplicare pe teren ale comasarii și reparcelarii, lucrări care vor trebui să fie aprobate de Ministerul Agriculturii și Domeniilor cu avizul Consiliului Tehnic Agronomic.
Atribuirea noilor loturi se va face prin hotărîrea judecătorului de ocol respectiv, cu aceeași procedura și aceleași cai de atac, prevăzute în acest articol.
Orice înstrăinări făcute fără respectarea dispozițiunilor din acest titlu al legii de fața, orice sarcini sau ipoteci de orice natura, constituite în afară de prevederile acestei legi, precum și orice acte juridice ca: arendarea pe termen mai mare de 10 ani; procura cu drepturi de administrație sau dispoziție, procurare de fonduri și dare în plata, asociație cu delegație de administrație, constituire de privilegii ori drepturi reale sau orice alte convențiuni, ori acte care - sub forma deghizată - ascund vînzarea, sînt nule de plin drept.
Nulitatea lor este de ordine publică și se poate cere de orice parte interesată, precum și de Ministerul public, sau de Ministerul Agriculturii și Domeniilor.
Acțiunea în nulitate se prescrie în termen de 10 ani dela data actului respectiv.
Nulitatea de mai sus nu este opozabilă societăților de credit agricol, cu condițiunea însă ca formalitățile prevăzute de art. 9 al legii pentru organizarea Creditului Funciar Rural sa fi fost observate.
Schimbul terenurilor intrand în categoria proprietăților agricole rurale prevăzute în legea de fața, este ingaduit - în condițiunile art. 2 - atît între ele cat și cu alte terenuri de aceeași întindere sau valoare. În acest din urmă caz pământul primit în schimb de improprietarit își dobândește calitatea de proprietate agricolă rurală.
Gospodăria agricolă, adică locul pe care se afla casa de locuit, magazia, grajdul și toate dependintele gospodărești, împreună cu curtea și cu gradina inconjuratoare, pînă la suprafața maxima de un hectar, nu se poate ipoteca nici urmări decât pentru dările către Stat, județ și comuna și numai dacă urmăritul nu are alta avere mobila sau imobilă urmaribila.