ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000

Codul de procedură civilă se modifica și se completează după cum urmează:

1. Litera a) a punctului 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

"a) procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de până la 10 miliarde lei inclusiv, precum și procesele și cererile în aceasta materie al căror obiect este neevaluabil în bani;"

2. Litera b) a punctului 1 al articolului 2 va avea următorul cuprins:

"b) procesele și cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei;"

3. După litera b) a punctului 1 al articolului 2 se introduce litera b^1) cu următorul cuprins:

"b^1) conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe;"

4. Punctul 1 al articolului 3 va avea următorul cuprins:

"1. în prima instanța, procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 10 miliarde lei, precum și procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților administrației publice centrale;"

5. Punctul 3 al articolului 3 va avea următorul cuprins:

"3. ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în prima instanța de tribunale în procesele și cererile în materie comercială, precum și în alte cauze prevăzute de lege;"

6. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

"Art. 16. - Cererile în materia reorganizării judiciare și a falimentului sunt de competența exclusiva a tribunalului în circumscripția căruia se afla sediul principal al debitorului."

7. După articolul 18 se introduce articolul 18^1 cu următorul cuprins:

"Art. 18^1. - Instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competența sa judece chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect."

8. Alineatul 5 al articolului 22 va avea următorul cuprins:

"Instanța competența sa judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părților. Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare."

9. Punctul 6 al articolului 27 va avea următorul cuprins:

"6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;"

10. Alineatul 3 al articolului 30 va avea următorul cuprins:

"Recuzarea tuturor membrilor unei secții a Curții Supreme de Justiție se judeca de o alta secție a Curții Supreme de Justiție."

11. Alineatul 2 al articolului 32 va avea următorul cuprins:

"Dacă recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii."

12. Articolul 35 se abroga.

13. Alineatul 2 al articolului 38 va avea următorul cuprins:

"Strămutarea pentru siguranța publică se poate cere numai de către procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție."

14. După alineatul 4 al articolului 40 se introduce un alineat, care devine alineatul 5, cu următorul cuprins:

"Aceasta instanța va fi instiintata de îndată despre admiterea cererii de strămutare. În cazul în care instanța a săvârșit acte de procedura sau a procedat între timp la judecarea pricinii, actele de procedura îndeplinite ulterior strămutării și hotărârea pronunțată sunt desființate de drept prin efectul admiterii cererii de strămutare."

15. Alineatul 5 al articolului 40, devenit alineatul 6, se abroga.

16. Alineatul 2 al articolului 43 va avea următorul cuprins:

"Actele de procedura îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte."

17. Alineatul 1 al articolului 44 va avea următorul cuprins:

"În caz de urgenta, dacă persoana fizica lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant și cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată sa stea în judecata, nu are reprezentant legal."

18. După alineatul 1 al articolului 44 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:

"Dispozițiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă."

19. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

"Art. 45. - Ministerul Public poate porni acțiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale disparutilor, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.

În cazul în care procurorul a pornit acțiunea, titularul dreptului la care se referă acțiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispozițiile prevăzute în art. 246, 247 și 271-273, iar în cazul în care procurorul și-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecații.

Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, dacă apreciază ca este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor.

În cazurile anume prevăzute de lege, participarea și punerea concluziilor de către procuror sunt obligatorii.

Procurorul poate, în condițiile legii, sa exercite căile de atac împotriva oricăror hotărâri, iar în cazurile prevăzute de alin. 1 poate să ceara punerea în executare a hotărârilor pronunțate în favoarea persoanelor prevăzute la acel alineat."

20. După articolul 45 se introduce articolul 45^1 cu următorul cuprins:

"Art. 45^1. - Actele procesuale de dispoziție reglementate de art. 246, 247 și 271-273 sau de alte dispoziții legale, făcute în orice proces de reprezentanții persoanelor prevăzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, dacă instanța apreciază ca ele nu sunt în interesul acelor persoane."

21. Articolul 73 se abroga.

22. Alineatul 1 al articolului 75 va avea următorul cuprins:

"Asistența judiciară cuprinde:

1. acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în condițiile legii;

2. apărarea și asistența gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocaților."

23. Alineatul 1 al articolului 81 va avea următorul cuprins:

"Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea asistenței judiciare vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale, și vor fi urmărite potrivit legii. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligația de plată a acestor sume, constituie titlu executoriu și se va comunică din oficiu organelor fiscale, prin îngrijirea grefierului."

24. Alineatul 1 al articolului 82 va avea următorul cuprins:

"Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie facuta în scris și sa cuprindă arătarea instanței, numele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor și ale reprezentantului, obiectul cererii și semnatura."

25. Alineatul 2 al articolului 82 va avea următorul cuprins:

"În cazul în care, din orice motive, cererea nu poate fi semnată, judecătorul va stabili mai întâi identitatea părții și îi va citi acesteia conținutul cererii. Despre toate acestea judecătorul va face mențiune pe cerere."

26. Alineatele 3 și 4 ale articolului 82 se abroga.

27. Alineatul 3 al articolului 83 va avea următorul cuprins:

"Reprezentantul legal va alătură copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale."

28. Alineatul 4 al articolului 83 se abroga.

29. Articolul 86 va avea următorul cuprins:

"Art. 86. - Comunicarea cererilor și a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se afla cel căruia i se comunică actul.

Instanța solicitată, când i se cere sa îndeplinească procedura de comunicare pentru alta instanța, este obligată sa ia de îndată măsurile necesare, potrivit legii, și sa trimită instanței solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii.

În cazul în care comunicarea potrivit alin. 1 nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia."

30. Punctul 2 al articolului 87 va avea următorul cuprins:

"2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanții lor, la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, după caz, al reprezentantei."

31. Punctul 4 al articolului 87 se abroga.

32. Punctul 5 al articolului 87 va avea următorul cuprins:

"5. cei supuși procedurii reorganizării judiciare și a falimentului prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar;"

33. Alineatul 1 al punctului 8 al articolului 87 va avea următorul cuprins:

"8. în cazul în care prin tratate sau convenții internaționale la care este parte România sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla în străinătate, având domiciliul sau reședința cunoscută, printr-o citație scrisă trimisa cu scrisoare recomandată cu dovada de primire. Dispozițiile art. 114^1 alin. 4 sunt aplicabile."

34. La alineatul 1 al articolului 88, după punctul 5 se introduce punctul 5^1 cu următorul cuprins:

"5^1. alte mențiuni prevăzute de lege;"

35. Articolul 91 va avea următorul cuprins:

"Art. 91. - Înmânarea citațiilor și a tuturor actelor de procedura, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 și 7, precum și în cele prevăzute de art. 90 alin. 3, 4, 5 și 6 sau atunci când actul urmează să fie înmânat unui avocat ori notar public, se poate face funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondentei, care își va arata în clar numele și prenumele, precum și calitatea, iar apoi va semna dovada."

36. După articolul 92 se introduce articolul 92^1 cu următorul cuprins:

"Art. 92^1. - Comunicarea citației și a altor acte de procedura nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice, precum și al asociațiilor sau societăților care, potrivit legii, pot sta în judecata, cu excepția cazurilor în care se refuza primirea sau dacă se constata, la doua termene consecutive, lipsa oricărei persoane la sediul acestora."

37. Alineatul 4 al articolului 95 va avea următorul cuprins:

"Dacă pârâtul se înfățișează și dovedește ca a fost citat prin publicitate cu rea-credința, toate actele de procedura ce au urmat încuviințării acestei citări vor fi anulate, reclamantul putând fi sancționat cu amendă și obligat la despăgubiri, potrivit legii."

38. Articolul 99 se abroga.

39. După capitolul IV din titlul II al Cărții I se introduce capitolul IV^1, intitulat "Amenzi judiciare și despăgubiri", cu următorul cuprins:

"CAPITOLUL IV^1

Amenzi judiciare și despăgubiri

Art. 108^1. - Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului capitol, va sanctiona următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:

2. cu amendă judiciară de la 300.000 lei la 5.000.000 lei:

Amenda nu se va aplica persoanelor la care se referă pct. 2 al alin. 1, dacă motive temeinice le-au împiedicat sa aducă la îndeplinire obligațiile ce le revin.

Art. 108^2. - Nerespectarea de către oricare dintre părți sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanța pentru asigurarea ordinii și solemnitatii ședinței de judecată se sancționează cu amendă de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.

Nerespectarea de către orice persoană a dispozițiilor privind desfășurarea normală a executării silite se sancționează de către președintele instanței de executare, la cererea executorului, cu amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei.

O dată cu aplicarea sancțiunii se va stabili în ce consta abaterea săvârșită.

Art. 108^3. - Cel care, cu intenție sau din culpa, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea părții interesate va putea fi obligat de către instanța de judecată ori, după caz, de către președintele instanței de executare, la plata unei despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.

Art. 108^4. - Amenda și despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.

Art. 108^5. - Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amenda sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, data în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

40. La articolul 109 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:

"În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecata."

41. Punctele 1 și 2 ale articolului 112 vor avea următorul cuprins:

"1. numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arata și domiciliul ales în România, unde urmează sa i se facă toate comunicările privind procesul;

2. numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional;"

42. Articolul 114 va avea următorul cuprins:

"Art. 114. - La primirea cererii de chemare în judecata președintele sau judecătorul care îl înlocuiește va verifica dacă aceasta întrunește cerințele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere sa completeze sau sa modifice cererea și să depună, potrivit art. 113, copii certificate de pe toate înscrisurile pe care își întemeiază cererea.

Reclamantul va completa cererea de îndată. Atunci când completarea nu este posibila, cererea se va inregistra și i se va acorda reclamantului un termen scurt. În cazul în care cererea a fost primită prin posta, reclamantului i se vor comunică în scris lipsurile ei, cu mențiunea ca, până la termenul acordat, urmează să facă completările sau modificările necesare.

Acordarea termenului potrivit alin. 2 se face, în toate cazurile, cu mențiunea ca neîndeplinirea în acest termen a obligațiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecații potrivit art. 155^1.

În procesele în care, în condițiile art. 47, sunt mai mulți reclamanți sau pârâți, președintele instanței, ținând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfășurarea normală a activității de judecată, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar și îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulți mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozițiile art. 68 și 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovada mandatului va fi depusa de către reclamant în condițiile prevăzute de alin. 2, iar de către pârât, o dată cu întâmpinarea."

43. După articolul 114 se introduce articolul 114^1 cu următorul cuprins:

"Art. 114^1. - Președintele, de îndată ce constata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, fixează termenul de judecată pe care, sub semnatura, îl da în cunoștința reclamantului prezent sau reprezentantului acestuia. Celelalte părți vor fi citate potrivit legii.

Președintele va dispune în același timp să se comunice pârâtului, o dată cu citația, copii de pe cerere și de pe înscrisuri, punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata.

Termenul de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației pârâtul să aibă la dispoziție cel puțin 30 de zile pentru a-și pregati apărarea, iar în procesele urgente, cel puțin 5 zile.

Dacă pârâtul locuiește în străinătate, președintele va putea fixa un termen mai îndelungat. Prin citație pârâtul va fi informat ca are obligația de a-și alege domiciliul în România, unde urmează sa i se facă toate comunicările privind procesul. În cazul în care pârâtul nu se conformează acestei obligații, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la posta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menționate actele ce se expediază, ținând loc de dovada de îndeplinire a procedurii.

Sub rezerva dezbaterii la prima zi de înfățișare, președintele, cu ocazia fixării termenului prevăzut la alin. 1, dacă s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, precum și orice alte măsuri pentru administrarea probelor.

De asemenea, în condițiile legii, președintele va putea incuviinta, prin încheiere executorie, măsuri asiguratorii, precum și măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situații de fapt."

44. Articolul 118 va avea următorul cuprins:

"Art. 118. - Întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.

Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afară celor de ordine publică.

În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, președintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfățișare, sa arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele sale de apărare despre care se va face vorbire în încheierea de ședința; instanța va acorda, la cerere, un termen pentru pregătirea apărării și depunerea întâmpinării."

45. După alineatul 6 al articolului 122 se introduce un alineat, care devine alineatul 7, cu următorul cuprins:

"Dacă în cursul ședinței se săvârșește o faptă penală, se aplică dispozițiile din Codul de procedură penală."

46. Articolul 129 va avea următorul cuprins:

"Art. 129. - Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, sa urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația sa îndeplinească actele de procedura în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările.

Judecătorul, în tot cursul procesului, conduce desfășurarea acestuia, veghează la respectarea dispozițiilor legale și are puterea de a fixa termenele și de a ordonă măsurile necesare judecării cererii. De asemenea, el are îndatorirea să facă respectate și să respecte el însuși principiul contradictorialității și celelalte principii ale procesului civil.

În cazul în care părțile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat sau de mandatarii prevăzuți la art. 68 alin. 5, judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin în proces.

Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invoca în susținerea pretențiilor și apararilor lor, judecătorul este în drept să le ceara acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și sa pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare.

Judecătorii au îndatorirea sa stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevărului în cauza, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordonă administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecații."

47. Articolul 130 va avea următorul cuprins:

"Art. 130. - Judecătorii sau părțile pot pune întrebări martorilor sau experților numai prin mijlocirea președintelui, care poate însă incuviinta ca aceștia sa pună întrebările direct."

48. Articolul 131 va avea următorul cuprins:

"Art. 131. - În fața primei instanțe judecătorii au datoria de a incerca împăcarea părților. În acest scop ei pot solicita înfățișarea personală a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate.

Dacă părțile se împacă, judecătorul va constata condițiile împăcării în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispozițiile art. 273 sunt aplicabile."

49. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 138 va avea următorul cuprins:

"4. când dovada nu a fost cerută în condițiile legii, din pricina neștiinței sau lipsei de pregătire a părții, care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat."

50. După alineatul 1 al articolului 138 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:

"În cazurile prevăzute la pct. 2 și 4, partea adversa are dreptul la contraproba numai asupra aceluiași aspect."

51. Articolul 153 va avea următorul cuprins:

"Art. 153. - Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștința, precum și partea care a fost prezenta la o înfățișare, ea însăși sau prin mandatar, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citata în tot cursul judecării la acea instanța, prezumandu-se ca ea cunoaște termenele ulterioare.

Aceasta dispoziție nu se aplică:

1. în cazul redeschiderii judecații după ce a fost suspendată;

2. în cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;

3. în cazul când procesul se repune pe rol;

4. în cazul militarilor în termen și al detinutilor.

Termenul luat în cunoștința sau pentru care au fost trimise citațiile nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice și cu citarea părților. Citarea acestora se face în termen scurt, în camera de consiliu. Soluționarea cererii de preschimbare a termenului este de competența președintelui instanței, a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului care îl înlocuiește. În cursul judecării procesului cererea de preschimbare a termenului se soluționează de către completul de judecată."

52. Articolul 154 se abroga.

53. După articolul 155 se introduce articolul 155^1 cu următorul cuprins:

"Art. 155^1. - Când constata ca desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecata sau în cursul judecații, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate. Dispozițiile art. 108^3 sunt aplicabile.

La cererea părții, judecata va fi reluată dacă obligațiile la care se referă alin. 1 au fost îndeplinite și, potrivit legii, aceasta poate continua."

54. Alineatul 3 al articolului 158 va avea următorul cuprins:

"Dacă instanța se declara necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Dosarul va fi trimis instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competentei a devenit irevocabilă."

55. Alineatul 1 al articolului 169 va avea următorul cuprins:

"Administrarea probelor se face în fața instanței de judecată, dacă legea nu dispune altfel."

56. Articolul 175 va avea următorul cuprins:

"Art. 175. - Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau a altei persoane, instanța va dispune aducerea lui în termenul fixat în acest scop. Cel care deține înscrisul este îndreptățit sa refuze aducerea acestuia în cazurile prevăzute de art. 173.

Înfățișarea și aducerea înscrisului se fac pe cheltuiala părții care a cerut dovada; suma de plată va fi stabilită prin încheiere irevocabilă."

57. Articolul 185 se abroga.

58. Alineatul 1 al articolului 188 va avea următorul cuprins:

"Împotriva martorului care lipsește la prima citare instanța poate emite mandat de aducere."

59. La articolul 189 se introduce un alineat, care devine alineatul 2, cu următorul cuprins:

"Părțile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori și persoanele prevăzute la alin. 1 pct. 1 și 2."

60. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 191 va avea următorul cuprins:

"3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune ei înșiși sau ar expune pe vreuna dintre persoanele arătate în art. 189 la pct. 1 și 2 la o pedeapsă penală sau la disprețul public."

61. Articolul 194 se abroga.

62. Alineatul 2 al articolului 200 va avea următorul cuprins:

"Încheierea instanței este executorie."

63. Articolul 201 va avea următorul cuprins:

"Art. 201. - Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța considera necesar sa cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau trei experți, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunțe și termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanța să aibă loc conform dispozițiilor art. 209.

Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

În domeniile strict specializate, în care nu exista experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat în camera de consiliu sau în ședința publică, părțile fiind îndreptățite sa pună și ele întrebări.

Dispozițiile referitoare la expertiza, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. 2 și 3.

La efectuarea expertizei în condițiile alin. 2 pot participa și experți desemnați de părți, dacă prin lege nu se dispune altfel."

64. Articolul 202 va avea următorul cuprins:

"Art. 202. - Dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanța, prin tragere la sorți, în ședința publică, de pe lista întocmită de biroul local de expertiza.

Încheierea de numire va stabili și plata experților."

65. Articolul 203 se abroga.

66. Alineatul 3 al articolului 205 se abroga.

67. Se reintroduce articolul 206 cu următorul cuprins:

"Art. 206. - Expertul, precum și cei solicitati să-și exprime punctul de vedere potrivit art. 201 alin. 3 vor depune următorul jurământ: «Jur ca imi voi îndeplini cu cinste și nepartinire însărcinarea încredințată de instanța de judecată. Asa să-mi ajute Dumnezeu!». Dispozițiile art. 193 alin. 2-7 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Pentru depunerea jurământului ei vor fi chemați în camera de consiliu, îndată după numire, fără citarea părților. Instanța va constata depunerea jurământului prin încheiere."

68. Alineatele 2 și 3 ale articolului 209 se abroga.

69. Articolul 211 va avea următorul cuprins:

"Art. 211. - Experții sunt datori să se înfățișeze înaintea instanței spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie."

70. Articolul 220 va avea următorul cuprins:

"Art. 220. - Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele încheiate și faptele săvârșite de el în aceasta calitate."

71. Alineatul 1 al articolului 238 va avea următorul cuprins:

"Încheierea instanței este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor."

72. Alineatul 1 al articolului 239 va avea următorul cuprins:

"Orice persoană care are interes să constate de urgenta o anumită stare de fapt care ar putea sa înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor va putea cere instanței în circumscripția căreia urmează să se facă constatarea sa delege un executor judecătoresc din aceeași circumscripție să constate la fața locului aceasta stare de fapt".

73. La capitolul III al titlului III din Cartea a II-a, după articolul 241 se introduce secțiunea a III-a^1, intitulata "Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocați", cu următorul cuprins:

"SECȚIUNEA a III-a^1

Cercetarea procesului în cazul administrării probelor de către avocați

Art. 241^1. - Dispozițiile prezentei secțiuni sunt aplicabile numai în cazul litigiilor patrimoniale, afară de acelea ce privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacție.

Art. 241^2. - La prima zi de înfățișare părțile pot conveni ca avocații care le asista și le reprezintă sa administreze probele în cauza, potrivit dispozițiilor prezentei secțiuni.

Consimțământul pentru administrarea probelor, prevăzut la alin. 1, se va da de către părți, personal sau prin mandatar cu împuternicire specială, în fața instanței, luându-se act despre aceasta în încheiere, sau prin înscris întocmit în fața avocatului, care este obligat sa certifice consimțământul și semnatura părții pe care o asista sau o reprezintă. Dacă sunt mai multe părți asistate de același avocat, consimțământul se va da de fiecare dintre ele separat.

Totodată, fiecare parte este obligată sa declare ca pentru procedura din prezenta secțiune își alege domiciliul la avocatul care o reprezintă.

Consimțământul dat potrivit alin. 2 nu poate fi revocat de către una dintre părți.

Art. 241^3. - În cazul reprezentării părților în condițiile art. 241^2, ședințele de judecată se pot desfășura în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocaților, fiind admise și părțile ori, când este cazul, mandatarii lor.

Art. 241^4. - După constatarea valabilității consimțământului dat conform art. 241^2 instanța:

1. va rezolva excepțiile ce se invoca ori pe care le poate ridica din oficiu;

2. va hotărî asupra cererilor de intervenție formulate de părți sau de terțe persoane, în condițiile legii;

3. va examina fiecare pretentie și apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecata, a întâmpinării și a explicatiilor avocaților;

4. va constata care din pretenții sunt recunoscute și care sunt contestate;

5. la cerere, va dispune, în condițiile legii, măsuri asiguratorii, măsuri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situații de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 114^1 alin. 6;

6. va lua act de renunțarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacția părților;

7. va incuviinta probele solicitate de părți, pe care le găsește concludente, precum și pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea procesului; dispozițiile art. 168 sunt aplicabile;

8. va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de înfățișare.

Când, potrivit legii, cererile arătate la alin. 1 pot fi formulate și ulterior primei zile de înfățișare, instanța poate acorda în acest scop un termen scurt dat în cunoștința părților reprezentate prin avocat.

Dispozițiile art. 131 și ale art. 138, cu excepția celor de la pct. 4 al acestui din urma articol, sunt aplicabile.

Partea care lipsește nejustificat la termenul de încuviințare a dovezilor va fi decăzută din dreptul de a mai propune și administra orice dovada, cu excepția celei cu înscrisuri, dar va putea participa la administrarea dovezilor de către cealaltă parte și va putea combate aceste dovezi.

Art. 241^5. - Pentru administrarea probelor de către avocați instanța va stabili un termen de până la 6 luni, ținând seama de volumul și complexitatea acestora.

Termenul prevăzut la alin. 1 va putea fi prelungit dacă în cursul administrării probelor:

1. se invoca o excepție sau un incident procedural asupra căruia, potrivit legii, instanța trebuie să se pronunțe; în acest caz, termenul se prelungește cu timpul necesar soluționării excepției sau incidentului;

2. a încetat, din orice cauza, contractul de asistența juridică dintre una din părți și avocatul sau; în acest caz, termenul se prelungește cu cel mult o luna pentru angajarea altui avocat;

3. una dintre părți a decedat; în acest caz, termenul se prelungește cu timpul în care procesul este suspendat potrivit art. 243 alin. 1 pct. 1 sau cu termenul acordat părții interesate pentru introducerea în proces a moștenitorilor;

4. în orice alte cazuri în care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungește cu perioada suspendării, dispozițiile art. 242 alin. 1 pct. 2 nefiind însă aplicabile.

Art. 241^6. - În cel mult 15 zile de la încuviințarea probelor avocații părților vor prezenta instanței programul de administrare a acestora, purtând semnatura avocaților, în care se vor arata locul și data administrării fiecărei probe. Programul se încuviințează de instanța, în camera de consiliu, și este obligatoriu pentru părți și avocații lor.

În procesele prevăzute la art. 45 alin. 3 și 4 programul încuviințat potrivit alin. 1 va fi comunicat de îndată procurorului, în condițiile art. 241^17.

Probele pot fi administrate în cabinetul unuia dintre avocați sau în orice alt loc convenit, dacă natura probei impune aceasta. Părțile, prin avocați, sunt obligate să-și comunice înscrisurile și orice alte acte, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în mod direct, sub luare de semnatura.

Nerespectarea nejustificată a programului prevăzut la alin. 1 atrage decăderea părții din dreptul de a mai administra proba respectiva.

Dispozițiile art. 170 sunt aplicabile.

Art. 241^7. - Dacă în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invoca o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanța care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere data în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată. Încheierea poate fi atacată numai o dată cu fondul procesului.

Art. 241^8. - În cazul în care se dispune înfățișarea unui înscris deținut de o autoritate sau de o altă persoană, instanța, potrivit dispozițiilor art. 175, va dispune solicitarea înscrisului și, îndată ce acesta este depus la instanța, comunicarea lui în copie fiecărui avocat.

Art. 241^9. - Dacă una dintre părți nu recunoaște scrisul sau semnatura dintr-un înscris, avocatul părții interesate, potrivit art. 241^7, va solicita instanței sa procedeze la verificarea de scripte.

Art. 241^10. - Martorii vor fi ascultați, la locul și data prevăzute în programul încuviințat de instanța, de către avocații părților, în condițiile art. 192 și 196, care se aplică în mod corespunzător. Ascultarea martorilor se face fără prestare de jurământ, punându-li-se însă în vedere ca, dacă nu vor spune adevărul, savarsesc infracțiunea de mărturie mincinoasă. Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă.

Martorii arătați la art. 195 vor fi ascultați numai de către instanța.

Art. 241^11. - Mărturia se va consemna întocmai de către o persoană convenită de părți și se va semna, pe fiecare pagina și la sfârșitul ei, de către avocații părților, de cel ce a consemnat-o și de martor, după ce acesta a luat cunoștința de cuprinsul consemnarii.

Orice adăugiri, ștersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviințate prin semnatura celor arătați la alin. 1, sub sancțiunea de a nu fi luate în seama.

Dacă mărturia a fost stenodactilografiata, aceasta va fi transcrisă. Atât stenograma, cat și transcrierea ei vor fi semnate potrivit alin. 1 și depuse la dosar.

Art. 241^12. - Părțile pot conveni ca declarațiile martorilor să fie consemnate și autentificate de un notar public. Dispozițiile art. 241^10 sunt aplicabile.

Art. 241^13. - În cazul în care este încuviințată o expertiza, în programul administrării probelor părțile vor trece numele expertului pe care îl vor alege prin învoiala lor, precum și numele consilierilor fiecăreia dintre ele.

Dacă părțile nu se învoiesc asupra alegerii expertului, ele vor cere instanței sa procedeze la desemnarea acestuia, potrivit art. 202.

Expertul este obligat să efectueze expertiza și sa o predea avocaților părților, sub semnatura de primire, cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul fixat de instanța potrivit art. 241^5. De asemenea, el are îndatorirea sa dea explicații avocaților și părților, iar după fixarea termenului de judecată, să se conformeze dispozițiilor art. 211 și următoarele.

Art. 241^14. - Dacă s-a dispus o cercetare la fața locului, aceasta se va face de către instanța potrivit dispozițiilor art. 215-217. Procesul-verbal prevăzut la art. 216 alin. 2 va fi întocmit în atâtea exemplare câte părți sunt și va fi înmânat avocaților acestora în cel mult 5 zile de la efectuarea cercetării.

Art. 241^15. - Când s-a încuviințat chemarea la interogatoriu, instanța va cita părțile, la termenul stabilit, în camera de consiliu. Copii de pe interogatoriul astfel luat, precum și de pe cel dispus și primit potrivit art. 222 alin. 1 vor fi înmânate de îndată avocaților părților.

Art. 241^16. - Instanța, în condițiile art. 241^7, va hotărî asupra cererii de înlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora.

De asemenea, în condițiile arătate la alin. 1, instanța se va pronunța cu privire la cererea de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare și care nu puteau fi prevăzute pentru a fi solicitate potrivit art. 241^4 alin. 1 pct. 7.

Art. 241^17. - După administrarea tuturor probelor încuviințate de instanța reclamantul, prin avocatul sau, va redacta concluziile scrise privind susținerea pretențiilor sale, pe care le va trimite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau le va inmana în mod direct, sub luare de semnatura, celorlalte părți din proces și, când este cazul, Ministerului Public.

După primirea concluziilor scrise ale reclamantului fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta propriile concluzii scrise pe care le va comunică, potrivit alin. 1, reclamantului, celorlalte părți, precum și, când este cazul, Ministerului Public.

Art. 241^18. - Avocații părților vor alcătui pentru fiecare parte câte un dosar și unul pentru instanța, în care vor depune câte un exemplar al tuturor înscrisurilor prin care, potrivit legii, se constata administrarea fiecărei probe.

Dosarele prevăzute la alin. 1 vor fi numerotate, șnuruite și vor purta semnatura avocaților părților pe fiecare pagina.

Art. 241^19. - La expirarea termenului stabilit de instanța potrivit art. 241^5 avocații părților vor prezenta împreună instanței dosarul cauzei întocmit potrivit art. 241^18.

Primind dosarul, instanța va fixa termenul de judecată dat în cunoștința părților, care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termen, instanța poate proceda la judecarea în fond a procesului, acordând părților cuvântul pentru a pune concluzii prin avocat.

Art. 241^20. - La termenul prevăzut de art. 241^19 alin. 2, dacă socotește necesar, instanța va dispune, prin încheiere motivată, să fie administrate nemijlocit în fața sa toate sau numai unele dintre probele administrate de avocați. În acest caz, pentru administrarea probelor instanța va stabili termene scurte, în continuare, date în cunoștința părților.

Pentru prezentarea în fața instanței martorii vor fi citați, de asemenea, în termen scurt, cauzele fiind considerate urgente. Dispozițiile art. 89 alin. 1 și ale art. 188 alin. 2 sunt aplicabile.

Art. 241^21. - Dispozițiile secțiunii a III-a a acestui capitol sunt aplicabile dacă în prezenta secțiune nu se prevede altfel.

La cererea avocatului sau a părții interesate instanța poate lua măsura amenzii și obligării la plata de despăgubiri, în cazurile și condițiile prevăzute de dispozițiile art. 108^1-108^4.

Art. 241^22. - Dispozițiile prezentei secțiuni sunt aplicabile în mod corespunzător și consilierilor juridici care, potrivit legii, reprezintă partea."

74. Punctul 2 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:

"2. prin interdicție sau punere sub curatela a unei părți până la numirea tutorelui sau curatorului;"

75. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:

"4. prin încetarea funcției tutorelui sau curatorului;"

76. Punctul 5 al alineatului 1 al articolului 243 va avea următorul cuprins:

"5. prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile."

77. După articolul 244 se introduce articolul 244^1 cu următorul cuprins:

"Art. 244^1. - Asupra suspendării judecării procesului instanța, în toate cazurile, se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.

Recursul se poate declara cat timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."

78. Punctul 2 al articolului 245 va avea următorul cuprins:

"2. prin cererea de redeschidere, facuta cu arătarea moștenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar sau, după caz, a părții interesate, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute de art. 243."

79. Articolul 249 va avea următorul cuprins:

"Art. 249. - Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedura făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifica un interes."

80. Alineatul 1 al articolului 250 va avea următorul cuprins:

"Cursul perimării este suspendat cat timp dăinuiește suspendarea judecării, pronunțată de instanța în cazurile prevăzute de art. 244, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de staruinta a părților în judecata."

81. Articolul 252 va avea următorul cuprins:

"Art. 252. - Perimarea se constata din oficiu sau la cererea părții interesate. Președintele instanței va cita de urgenta părțile și va dispune ca grefa sa întocmească o dare de seama asupra actelor de procedura în legătură cu perimarea.

Perimarea poate fi invocată și pe cale de excepție, în camera de consiliu sau în ședința publică."

82. Articolul 253 va avea următorul cuprins:

"Art. 253. - Dacă instanța constata ca perimarea nu a operat, pronunța o încheiere, care poate fi atacată o dată cu fondul procesului.

Hotărârea care constata perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare."

83. Alineatul 1 al articolului 258 va avea următorul cuprins:

"După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arata, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate."

84. Alineatul 2 al articolului 260 va avea următorul cuprins:

"Judecătorul care a luat parte la judecata este îndreptățit să se pronunțe, chiar dacă nu mai face parte din alcătuirea instanței, afară de cazul când i-a încetat calitatea de magistrat sau este suspendat din funcție. În acest caz procesul se repune pe rol, cu citarea părților, pentru ca acestea sa pună din nou concluzii în fața instanței legal constituite."

85. Alineatul 3 al articolului 261 va avea următorul cuprins:

"Hotărârea se va comunică părților, în copie, în cazul în care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face în termen de 7 zile de la pronunțarea hotărârii."

86. Alineatul 2 al articolului 272 se abroga.

87. Punctul 1 al articolului 278 va avea următorul cuprins:

"1. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor;"

88. Punctul 3 al articolului 278 va avea următorul cuprins:

"3. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;"

89. După punctul 3 al articolului 278 se introduce punctul 3^1 cu următorul cuprins:

"3^1. despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrității corporale ori sănătății, dacă despăgubirile s-au acordat sub forma de prestații bănești periodice;"

90. Alineatele 3, 4 și 5 ale articolului 280 vor avea următorul cuprins:

"Cererea de suspendare se va judeca de instanța de apel. Dispozițiile art. 403 alin. 3 sunt aplicabile.

Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu dare de cauțiune, al carei cuantum îl va fixa instanța.

Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviințată vremelnic, prin ordonanța președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. 4."

91. Secțiunea a VI-a a capitolului IV din titlul III al Cărții a II-a se va intitula "Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii" și va avea următorul cuprins:

"SECȚIUNEA a VI-a

Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii

Art. 281. - Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Instanța se pronunța prin încheiere data în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește ca este necesar sa dea anumite lămuriri.

În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.

Art. 281^1. - În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea sa lamureasca dispozitivul sau sa înlăture dispozițiile potrivnice. Cererea poate fi formulată în termenul prevăzut de lege pentru declararea, după caz, a apelului sau recursului împotriva acelei hotărâri.

Instanța va rezolva cererea de urgenta, prin încheiere data în camera de consiliu, cu citarea părților.

Încheierea se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cat și în dosarul de hotărâri al instanței.

Art. 281^2. - Dacă prin hotărârea data instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.

Cererea se soluționează de urgenta, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 281^1 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducatorilor, interpreților sau aparatorilor, cu privire la drepturile lor.

Art. 281^3. - Încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și 281^1, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281^2 sunt supuse acelorași cai de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea.

Părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii."

92. Titlul IV "Căile ordinare de atac" din Cartea a II-a se va intitula "Apelul".

93. Secțiunea I "Termenul și formele apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul I "Termenul și formele apelului" din titlul IV.

94. După articolul 282 se introduce articolul 282^1 cu următorul cuprins:

"Art. 282^1. - Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în prima instanța în cererile introduse pe cale principala privind pensii de întreținere, obligații de plată a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei inclusiv, acțiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel."

95. După alineatul 4 al articolului 284 se introduce alineatul 5 cu următorul cuprins:

"Apelul declarat în termen suspenda executarea hotărârii de prima instanța, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege."

96. Alineatele 1 și 2 ale articolului 289 vor avea următorul cuprins:

"Președintele instanței de apel, îndată ce primește dosarul, va fixa termen de înfățișare, potrivit dispozițiilor art. 114^1, și va dispune citarea părților.

Totodată, președintele va dispune să se comunice intimatului, o dată cu citația, o copie de pe cererea și de pe motivele de apel, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate și care nu au fost înfățișate la prima instanța, punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare cu cel puțin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecata."

97. Articolul 291 va avea următorul cuprins:

"Art. 291. - În cazul când intimatul nu a primit, în termenul prevăzut de art. 114^1, comunicarea motivelor de apel și a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de înfățișare, un termen înăuntrul căruia să depună la dosar întâmpinare.

Dacă intimatul lipsește la prima zi de înfățișare și instanța constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amânarea cauzei și efectuarea comunicării, iar dacă motivele nu au fost comunicate în termen, instanța va dispune amânarea cauzei, cu îndeplinirea cerințelor art. 114^1 alin. 3."

98. Articolul 292 va avea următorul cuprins:

"Art. 292. - Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât de cele invocate la prima instanța sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate incuviinta și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

În cazul în care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanța."

99. Se reintroduce articolul 293 cu următorul cuprins:

"Art. 293. - Intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa adere la apelul făcut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie, care să tinda la schimbarea hotărârii primei instanțe. Cererea se poate face până la prima zi de înfățișare.

Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, aderarea la apel prevăzută la alin. 1 rămâne fără efecte. Cu toate acestea, dacă aderarea s-a făcut înăuntrul termenului de apel, ea se considera apel principal."

100. După articolul 293 se introduce articolul 293^1 cu următorul cuprins:

"Art. 293^1. - În caz de coparticipare procesuala, precum și atunci când la prima instanța au intervenit terțe persoane în proces, intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, sa declare apel împotriva altui intimați sau unei persoane care a figurat în prima instanța și care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urma ar fi de natura sa producă consecințe asupra situației sale juridice în proces. Dispozițiile art. 293 se aplică în mod corespunzător."

101. Secțiunea a II-a "Judecarea apelului" din capitolul I al titlului IV devine capitolul II "Judecarea apelului" din titlul IV.

102. Articolul 295 va avea următorul cuprins:

"Art. 295. - Instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanța. Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu.

Instanța va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanța, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292, dacă considera ca sunt necesare pentru soluționarea cauzei."

103. Articolul 296 va avea următorul cuprins:

"Art. 296. - Instanța de apel poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată. Apelantului nu i se poate însă crea în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată, afară de cazul în care sunt aplicabile dispozițiile art. 293 sau 293^1."

104. Articolul 297 va avea următorul cuprins:

"Art. 297. - În cazul în care prima instanța s-a declarat necompetentă ori a respins sau a anulat cererea de chemare în judecata fără a intră în cercetarea fondului și instanța de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelata, va evoca fondul și va judeca procesul, pronunțând o hotărâre definitivă.

Dacă prima instanța s-a declarat competența și instanța de apel stabilește ca a fost necompetentă, anuland hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent, afară de cazul când constata propria sa competența. În acest caz, precum și atunci când exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanța a judecat în fond, instanța de apel, anuland în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va retine procesul spre judecare."

105. Articolul 298 va avea următorul cuprins:

"Art. 298. - Dispozițiile de procedura privind judecata în prima instanța se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu."

106. Capitolul II "Recursul" al titlului IV "Căile ordinare de atac" din Cartea a II-a va deveni capitolul I "Recursul" al titlului V "Căile extraordinare de atac" din Cartea a II-a.

107. Alineatul 3 al articolului 300 va avea următorul cuprins:

"Suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cauțiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părților în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul. Dispozițiile art. 403 alin. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător."

108. Alineatul 4 al articolului 300 se abroga.

109. Alineatul 5 al articolului 300 va avea următorul cuprins:

"Pentru motive temeinice instanța poate reveni asupra suspendării acordate, dispozițiile alin. 3 aplicându-se în mod corespunzător. Cauțiunea se eliberează recurentului de îndată, dacă intimatul declara în mod expres că nu urmărește obligarea recurentului la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate în urma exercitării recursului."

110. Partea introductivă a articolului 304 va avea următorul cuprins:

"Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere:"

111. Punctul 6 al articolului 304 va avea următorul cuprins:

"6. dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut."

112. Punctul 11 al articolului 304 se abroga.

113. Alineatul 2 al articolului 308 va avea următorul cuprins:

"Intimatul este obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată."

114. Alineatul 3 al articolului 308 va avea următorul cuprins:

"După fixarea termenului de judecată președintele completului va întocmi un raport asupra recursului sau va desemna un alt membru al completului în acest scop. La Curtea Suprema de Justiție raportul poate fi întocmit și de un magistrat-asistent."

115. Alineatul 4 al articolului 308 va avea următorul cuprins:

"Raportorul va verifica dacă recursul îndeplinește cerințele de forma, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute de art. 304 și va arata poziția jurisprudenței și a doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea data prin hotărârea atacată."

116. Articolul 312 va avea următorul cuprins:

"Art. 312. - Instanța poate admite recursul, îl poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.

În caz de admitere a recursului, hotărârea atacată poate fi modificată sau casată, în tot sau în parte.

Modificarea hotărârii atacate se pronunța pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 și 10, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea atacată, pentru a se asigura o judecata unitară.

În caz de casare, curțile de apel și tribunalele vor rejudeca pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situație în care se pronunța o singura decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.

Cu toate acestea, în cazul în care instanța a carei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intră în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citata atât la administrarea probelor, cat și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad.

În caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila.

Dacă instanța de recurs constata ca ea însăși era competența să soluționeze pricina în prima instanța sau în apel, va casa hotărârea recurată și va soluționa cauza potrivit competentei sale."

117. Alineatul 1 al articolului 315 va avea următorul cuprins:

"În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului."

118. La articolul 315, după alineatul 3 se introduce un alineat, care devine alineatul 4, cu următorul cuprins:

"La judecarea recursului, precum și la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanța de recurs, dispozițiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzător."

119. Capitolul I "Contestația în anulare" din titlul V "Căile extraordinare de atac" al Cărții a II-a devine capitolul I^1 "Contestația în anulare" al titlului V al Cărții a II-a.

120. Partea introductivă a alineatului 1 al articolului 317 va avea următorul cuprins:

"Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:"

121. Alineatul 2 al articolului 318 se abroga.

122. Alineatul 2 al articolului 320 va avea următorul cuprins:

"Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată."

123. Punctul 4 al articolului 322 va avea următorul cuprins:

"4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricina sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecații. În cazul în care, în ambele situații, constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanța de revizuire se va pronunța mai întâi, pe cale incidentala, asupra existenței sau inexistentei infracțiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat și cel invinuit de săvârșirea infracțiunii;"

124. Punctul 5 al articolului 322 va avea următorul cuprins:

"5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere;"

125. Punctul 3 al alineatului 1 al articolului 324 va avea următorul cuprins:

"3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoștința de hotărârea instanței penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoștința de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;"

126. Punctul 4 al alineatului 1 al articolului 324 va avea următorul cuprins:

"4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invoca ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoștința de hotărârea desfiintata sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a carei revizuire se cere;"

127. Articolul 325 va avea următorul cuprins:

"Art. 325. - Instanța poate suspenda executarea hotărârii a carei revizuire se cere, sub condiția dării unei cauțiuni. Dispozițiile art. 403 alin. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător."

128. Alineatul 2 al articolului 326 va avea următorul cuprins:

"Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată."

129. După alineatul 2 al articolului 326 se introduce un alineat, care devine alineatul 3, cu următorul cuprins:

"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază."

130. Articolul 329 va avea următorul cuprins:

"Art. 329. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, sa ceara Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunța de Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Soluțiile se pronunța în interesul legii și nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate."

131. Articolul 330 va avea următorul cuprins:

"Art. 330. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Suprema de Justiție, hotărârile judecătorești irevocabile pentru următoarele motive:

1. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;

2. când s-a produs o încălcare esențială a legii, ce a determinat o soluționare gresita a cauzei pe fond, printr-o hotărâre rămasă irevocabilă, în urma epuizarii căilor de atac prevăzute de lege;

3. când s-au săvârșit infracțiuni de către judecători în legătură cu hotărârea pronunțată;

4. când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale și faptul ca partea, potrivit legii române, poate obține o reparatie, cel puțin parțială, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanța română."

132. Articolul 330^1 va avea următorul cuprins:

"Art. 330^1. - În cazurile prevăzute de art. 330 alin. 1 pct. 1 și 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.

Pentru motivul prevăzut la art. 330 alin. 1 pct. 3, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În cazul prevăzut de art. 330 alin. 1 pct. 4, recursul în anulare se poate declara în termen de 6 luni de la data comunicării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului către statul român."

133. Articolul 330^2 va avea următorul cuprins:

"Art. 330^2. - După introducerea recursului în anulare, la cererea părții interesate, instanța poate să dispună suspendarea executării hotărârii atacate. Cauțiunea este obligatorie și va fi stabilită de către instanța. Dispozițiile art. 403 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Cererea de suspendare se poate soluționa și înainte de primul termen de judecată, în camera de consiliu, cu citarea părților și concluziile procurorului."

134. Alineatul 2 al articolului 330^3 va avea următorul cuprins:

"Judecata recursului în anulare se face de urgenta și cu precădere, cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs și pune concluzii."

135. Alineatul 3 al articolului 339 va avea următorul cuprins:

"Apelul împotriva încheierii date de președintele judecătoriei se judeca de tribunal, iar apelul împotriva încheierii date de președintele tribunalului sau al curții de apel se judeca de completul instanței respective."

136. Alineatul 3 al articolului 365 va avea următorul cuprins:

"Instanța judecătorească va putea suspenda executarea hotărârii arbitrale atacate cu acțiune în anulare numai după depunerea unei cauțiuni fixate de ea. Dispozițiile art. 403 alin. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător."

137. La capitolul I din Cartea a V-a se introduce secțiunea I, intitulata "Scopul și obiectul executării silite", cu următorul cuprins:

"SECȚIUNEA I

Scopul și obiectul executării silite

Art. 371^1. - Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

În cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă legea nu prevede altfel.

Executarea silită are loc până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum și a cheltuielilor de executare.

Art. 371^2. - Pot fi executate silit obligațiile al căror obiect consta în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori altei lucrări sau în luarea unei alte măsuri admise de lege.

În cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate dobânzi, penalități sau alte sume, fără sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii.

Art. 371^3. - Veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmaribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.

Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Art. 371^4. - Creditorul și debitorul pot conveni, în tot cursul executării silite, ca aceasta să se efectueze numai asupra veniturilor bănești ale debitorului.

De asemenea, ei pot stabili ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă, în tot sau în parte, prin buna învoiala.

Art. 371^5. - Executarea silită încetează dacă:

Art. 371^6. - În cazurile prevăzute de art. 371^5 lit. b) se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, dacă se indica bunuri ce pot fi urmărite potrivit legii.

Reluarea executării silite poate fi cerută și asupra aceluiași bun, dacă acesta este un imobil. În acest caz, atât timp cat potrivit legii, poate avea loc reluarea executării silite, nu se va putea dispune radierea somației înscrise potrivit dispozițiilor art. 497 alin. 2.

Art. 371^7. - Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată sa avanseze cheltuielile necesare în acest scop.

Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avanseaza de către creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.

Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.

Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu.

Art. 371^8. - Depunerea sau consemnarea oricărei sume în scopul participării la desfășurarea, potrivit legii, a executării silite, cum sunt sumele cu titlu de cauțiune ori de preț al bunurilor supuse vânzării, se face numai la Casa de Economii și Consemnațiuni, la dispoziția instanței de executare sau a executorului judecătoresc."

138. Secțiunea I din capitolul I al Cărții a V-a devine secțiunea I^1 și se va intitula:

"SECȚIUNEA I^1

Sesizarea organului de executare. Titlul executoriu"

139. Articolul 372 va avea următorul cuprins:

"Art. 372. - Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu."

140. Articolul 373 va avea următorul cuprins:

"Art. 373. - Hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se executa de executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care se afla acestea. Dacă bunurile urmaribile se afla în circumscripțiile mai multor judecătorii, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă acestea.

Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afară cazurilor în care legea dispune altfel."

141. După articolul 373 se introduc articolele 373^1, 373^2, 373^3 și 373^4 cu următorul cuprins:

"Art. 373^1. - Cererea de executare silită se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu dispune altfel. Executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va inainta, în copie, cererea creditorului urmăritor și titlul executoriu.

Instanța încuviințează executarea silită prin încheiere data în camera de consiliu, fără citarea părților.

După încuviințarea cererii instanța va alcătui un dosar privind executarea, la care executorul judecătoresc este obligat să depună câte un exemplar al fiecărui act de executare, în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

Art. 373^2. - În cazurile prevăzute de lege, precum și atunci când executorul judecătoresc considera necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să-i acorde concursul la îndeplinirea efectivă a executării silite.

La cererea instanței de executare sau a executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori dețin bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au datoria sa dea informațiile necesare pentru efectuarea executării.

De asemenea, la cererea instanței de executare sau a executorului judecătoresc instituțiile, băncile și orice alte persoane sunt obligate să-i comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare realizării executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a părții interesate instanța de executare poate lua măsurile prevăzute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) și de art. 108^3.

Instanța de executare și executorul judecătoresc sunt obligați să asigure secretul informațiilor primite, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 373^3. - Încheierea prin care președintele instanței judecătorești respinge cererea de investire cu formula executorie a hotărârii judecătorești sau a altui înscris, în cazurile prevăzute de lege, poate fi atacată cu recurs de către creditor. Termenul de recurs este de 5 zile și curge de la pronunțare, pentru creditorul prezent, și de la comunicare, pentru cel lipsa.

Dacă se refuza emiterea titlului executoriu de către alte organe competente potrivit legii și dacă legea specială nu prevede altfel, creditorul poate face plângere la judecătoria în circumscripția căreia se afla organul care trebuia sa emita titlul executoriu, în termen de 15 zile de la data când a luat cunoștința de refuz.

Art. 373^4. - Când privitor la aceleași bunuri se efectuează mai multe executări silite, instanța de executare în circumscripția căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, va putea să le reunească, dispunând să se facă o singura executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă executările sunt în același stadiu, de către executorul judecătoresc care a început cel dintâi executarea, chiar dacă ele au fost pornite de organe de executare diferite, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

Instanța se va pronunța prin încheiere și asupra cheltuielilor de executare.

Desistarea, după conexare, a oricăruia dintre creditorii urmăritori nu va putea sa împiedice continuarea executării de la actul de executare cel mai înaintat."

142. Alineatul 1 al articolului 374 va avea următorul cuprins:

"Nici o hotărâre judecătorească nu se va putea executa dacă nu este investită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu și de alte hotărâri prevăzute de lege, care se executa fără formula executorie."

143. Alineatul 1 al articolului 377 va avea următorul cuprins:

"Sunt hotărâri definitive:

1. hotărârile date în prima instanța, potrivit legii, fără drept de apel;

2. hotărârile date în prima instanța care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacă judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsă sau anulată;

3. hotărârile date în apel;

4. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel."

144. Alineatul 1 al articolului 379 va avea următorul cuprins:

"Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanta certa, lichidă și exigibilă."

145. După articolul 379 se introduce articolul 379^1 cu următorul cuprins:

"Art. 379^1. - În cazul în care s-a desființat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desființate de drept. Dispozițiile art. 404^1-404^3 sunt aplicabile."

146. Articolul 380 se abroga.

147. După articolul 384 se introduce articolul 384^1 cu următorul cuprins:

"Art. 384^1. - În vederea executării unei hotărâri judecătorești, executorul judecătoresc poate intră în încăperile ce reprezintă domiciliul, reședința sau sediul unei persoane, precum și în orice alte locuri, cu consimțământul acesteia, iar în caz de refuz, cu forta publică.

În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești, la cererea executorului judecătoresc, instanța de executare va autoriza, prin hotărâre, intrarea în locurile menționate la alin. 1. Instanța se pronunța de urgenta în camera de consiliu, fără citarea părților, prin hotărâre irevocabilă și executorie."

148. Alineatul 1 al articolului 385 va avea următorul cuprins:

"Nici o executare nu se va putea face înainte de ora 6,00 și după ora 20,00."

149. Articolul 386 va avea următorul cuprins:

"Art. 386. - Executarea silită nu se va putea face la alte ore decât cele menționate și nici în zilele nelucrătoare stabilite potrivit legii, afară de cazurile urgente în care executarea poate fi încuviințată de președintele instanței de executare."

150. Articolul 387 va avea următorul cuprins:

"Art. 387. - În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunică debitorului o somație care va cuprinde următoarele:

1. denumirea și sediul organului de executare;

2. data emiterii somației și numărul dosarului de executare;

3. numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului;

4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită;

5. termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu și arătarea consecințelor nerespectării acesteia;

6. semnatura și ștampila organului de executare. Dacă în termenul arătat în somație debitorul nu-și executa de bunăvoie obligația, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită."

151. Articolul 388 va avea următorul cuprins:

"Art. 388. - Pentru toate actele de executare pe care le efectuează, executorul judecătoresc este obligat sa încheie procese-verbale care vor cuprinde următoarele mențiuni:

1. denumirea și sediul organului de executare;

2. numele și calitatea celui care încheie procesul-verbal;

3. data întocmirii procesului-verbal și numărul dosarului de executare;

4. titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;

5. numele și domiciliul ori, după caz, denumirea și sediul debitorului și creditorului urmăritor;

6. locul, data și ora efectuării actului de executare;

7. măsurile luate de executor sau constatările acestuia;

8. consemnarea explicatiilor și obiectiunilor participanților la executare;

9. alte mențiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor;

10. menționarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau împiedicarea de a semna procesul-verbal;

11. menționarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum și a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta;

12. semnatura executorului, precum și, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asista la efectuarea actului de executare;

13. ștampila executorului judecătoresc.

Mențiunile de la pct. 2, 3, 4, 5, 7, 12 și 13 sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

152. Articolul 390 va avea următorul cuprins:

"Art. 390. - Dispozițiile art. 387 și 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație.

De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somația, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382."

153. Articolul 391 va avea următorul cuprins:

"Art. 391. - Încălcarea dispozițiilor art. 384, 385, 387 și 389 atrage anularea executării."

154. Secțiunea a IV-a "Pentru primirea cauțiunii" din capitolul I al Cărții a V-a se va intitula:

"SECȚIUNEA a IV-a

Despre cauțiuni"

155. Articolul 394 va avea următorul cuprins:

"Art. 394. - Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului și instanța va hotărî de urgenta."

156. Secțiunea a VI-a din capitolul I al Cărții a V-a va avea următorul cuprins:

"SECȚIUNEA a VI-a

Contestația la executare

Art. 399. - Împotriva executării silite insesi, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuza sa îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.

Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanța judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o alta cale de atac.

Art. 400. - Contestația se introduce la instanța de executare.

Contestația privind lămurirea intelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se executa. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.

Art. 400^1. - Împărțirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.

Art. 401. - Contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când:

Contestația prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.

Neintroducerea contestației în termenul prevăzut de alin. 2 nu-l împiedica pe cel de-al treilea să-și realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii.

Art. 402. - Contestația la executare se judeca cu procedura prevăzută pentru judecata în prima instanța, care se aplică în mod corespunzător. Părțile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestației se face de urgenta și cu precădere.

Hotărârea pronunțată cu privire la contestație se da fără drept de apel, cu excepția hotărârii pronunțate în temeiul art. 400^1 și al art. 401 alin. 2.

Hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași cai de atac ca și hotărârea ce se executa.

Art. 403. - Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competența poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanța, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Dacă bunurile urmărite sunt supuse stricăciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea prețului.

Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 și 2 instanța, în toate cazurile, se pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.

În cazuri urgente, președintele instanței poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonanța președințială, până la soluționarea de către instanța a cererii de suspendare prevăzute de prezentul articol.

Art. 404. - Dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, anulează actul de executare contestat sau dispune îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării insesi, anularea ori lămurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.

În cazul respingerii contestației, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credința, el va fi obligat și la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 7.000.000 lei."

157. După secțiunea a VI-a din capitolul I al Cărții a V-a se introduce secțiunea a VI-a^1, intitulata "Întoarcerea executării", cu următorul cuprins:

"SECȚIUNEA a VI-a^1

Întoarcerea executării

Art. 404^1. - În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.

Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.

În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când își găsește aplicare art. 449.

Art. 404^2. - În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.

Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudeca fondul.

Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.

Art. 404^3. - Dacă titlul executoriu emis de un alt organ decât o instanța judecătorească a fost desființat de acel organ sau de un alt organ din afară sistemului instanțelor judecătorești, iar modalitatea restabilirii situației anterioare executării nu este prevăzută de lege ori, deși este prevăzută, nu s-a luat această măsură, ea se va putea obține pe calea unei cereri introduse la instanța prevăzută de art. 404^2 alin. 3."

158. După secțiunea a VI-a^1 din capitolul I al Cărții a V-a se introduce secțiunea a VI-a^2, intitulata "Prescripția dreptului de a cere executarea silită", cu următorul cuprins:

"SECȚIUNEA a VI-a^2

Prescripția dreptului de a cere executarea silită

Art. 405. - Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani.

Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.

Prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.

Art. 405^1. - Cursul prescripției se suspenda:

Prescripția nu se suspenda pe timpul cat executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.

Art. 405^2. - Cursul prescripției se întrerupe:

După întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.

Prescripția nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.

Art. 405^3. - După împlinirea termenului de prescripție creditorul poate cere repunerea în acest termen, numai dacă a fost împiedicat sa ceara executarea datorită unor motive temeinice.

Cererea de repunere în termen se introduce la instanța de executare competența, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării."

159. Capitolul II din Cartea a V-a se va intitula "Urmărirea silită asupra bunurilor mobile".

160. Secțiunea I din capitolul II al Cărții a V-a se va intitula "Bunurile mobile care nu se pot urmări".

161. Articolul 406 va avea următorul cuprins:

"Art. 406. - Nu pot fi supuse executării silite:

162. Articolul 407 va avea următorul cuprins:

"Art. 407. - Bunurile care servesc la exercitarea ocupației debitorului nu pot fi supuse executării silite decât numai în lipsa de alte bunuri urmaribile și numai pentru obligații de întreținere, chirii, arenzi sau alte creanțe privilegiate asupra mobilelor.

Dacă debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri exista un drept de gaj sau privilegiu pentru garantarea creanței."

163. Articolul 408 se abroga.

164. Articolul 409 va avea următorul cuprins:

"Art. 409. - Salariile și alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmărite:

Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.

Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.

Urmărirea drepturilor menționate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora. Sumele reținute potrivit alin. 1-4 se eliberează sau se distribuie potrivit art. 562 și următoarele.

Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii."

165. Articolul 410 va avea următorul cuprins:

"Art. 410. - Este nulă orice urmărire sau cesiune facuta cu încălcarea dispozițiilor prezentei secțiuni."

166. Secțiunea a II-a din capitolul II al Cărții a V-a se va intitula "Urmărirea bunurilor mobile".

167. Articolul 411 va avea următorul cuprins:

"Art. 411. - Dacă în termen de o zi de la primirea somației debitorul nu plătește suma datorată, executorul judecătoresc de pe lângă instanța de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar dacă acestea sunt deținute de un terț.

În cazul în care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, președintele instanței de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părților, ca o dată cu înmânarea somației să se aplice și sechestrul.

Executorul judecătoresc este obligat sa identifice și sa evalueze cu acordul părților bunurile sechestrate, iar în caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulație. O copie de pe raportul de expertiza se comunică și debitorului.

Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesară o noua sechestrare, executorul judecătoresc fiind însă obligat sa verifice dacă bunurile respective se găsesc la locul aplicării sechestrului și dacă nu au fost substituite sau degradate, precum și sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele găsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanței."

168. Punctul 5 al articolului 416 va avea următorul cuprins:

"5. descrierea bunurilor sechestrate și indicarea valorii fiecăruia, după aprecierea executorului judecătoresc, dacă aceasta este cu putinta;"

169. Articolul 417 va avea următorul cuprins:

"Art. 417. - Procesul-verbal de sechestru se va semna de executorul judecătoresc și de toate persoanele care au fost de fața la sechestrare. Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să semneze, executorul judecătoresc va menționa aceasta împrejurare.

Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se lasă debitorului sau la domiciliul acestuia, precum și, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mențiunea de primire a bunurilor în păstrare."

170. Articolul 418 va avea următorul cuprins:

"Art. 418. - Din momentul sechestrării bunurilor debitorul nu mai poate dispune de ele pe timpul cat durează executarea, sub sancțiunea unei amenzi de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune. Dispozițiile art. 108^3-108^5 sunt aplicabile."

171. Articolul 419 va avea următorul cuprins:

"Art. 419. - Bunurile sechestrate se lasă, cu acordul creditorului, în custodia debitorului; în acest caz, debitorul poate folosi bunurile sechestrate, dacă, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuințare.

Dacă exista pericolul ca debitorul sa înstrăineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul judecătoresc va proceda la sigilarea sau la ridicarea lor de la debitor.

Dacă debitorul refuza sa primească în custodie bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum și în cazul ridicării bunurilor, executorul judecătoresc da în păstrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precădere dintre persoanele desemnate de creditor.

Sumele în lei sau în valută, titlurile de valoare, obiectele din metale prețioase, pietrele prețioase, obiectele de arta, colectiile de valoare și altele asemenea se ridica și se depun, cel târziu a doua zi, la unități specializate. Cel care primește bunurile în custodie semnează procesul-verbal de sechestru.

În toate cazurile, executorul judecătoresc păstrează dovada depunerii."

172. Articolul 420 va avea următorul cuprins:

"Art. 420. - Obiectele sechestrate se vor putea stramuta cu încuviințarea executorului judecătoresc din locul unde se afla, pe cheltuiala părții interesate."

173. Articolul 421 va avea următorul cuprins:

"Art. 421. - În cazul în care custode este o altă persoană decât debitorul, acesta va avea dreptul la o remunerație ce se va fixa de executorul judecătoresc, ținând seama de activitatea depusa. Remunerația și cheltuielile custodelui vor putea fi plătite cu anticipatie de către creditorul urmăritor care le va prelua cu precădere din prețul bunurilor urmărite."

174. Articolele 423 și 424 se abroga.

175. Articolul 425 va avea următorul cuprins:

"Art. 425. - Dacă bunul ce se sechestreaza se afla în proprietate comuna sau asupra lui exista un drept de gaj ori privilegiu constituit în favoarea unei alte persoane, executorul judecătoresc, luând cunoștința despre acest drept, va înștiința acea persoana despre aplicarea sechestrului și o va cita la termenele fixate pentru vânzarea bunului respectiv."

176. Articolul 427 se abroga.

177. Articolul 428 va avea următorul cuprins:

"Art. 428. - Debitorul sau o altă persoană interesată va putea solicita încetarea sau suspendarea urmăririi, numai dacă depune valoarea ce i se cere sau, după caz, valoarea bunului reclamat, la Casa de Economii și Consemnațiuni, la dispoziția organului de executare.

Totodată, persoanele arătate la alin. 1 vor fi obligate sa inmaneze executorului judecătoresc pe lângă recipisa de consemnare și o copie de pe cererea de suspendare sau de încetare a executării silite, depusa la instanța competența. Până la soluționarea cererii de către instanța urmărirea se va opri în tot sau în parte.

Asupra cererii de încetare sau suspendare a executării silite instanța de executare se va pronunța prin încheiere, potrivit dispozițiilor privitoare la ordonanța președințială.

În orice alt caz, urmărirea va continua, dispozițiile art. 399 și următoarele fiind însă aplicabile."

178. Articolele 429 și 430 se abroga.

179. Secțiunea a III-a din capitolul II al Cărții a V-a se va intitula "Vânzarea bunurilor mobile urmărite".

180. Articolul 431 va avea următorul cuprins:

"Art. 431. - Executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare la licitație publică, vânzare directa și prin alte modalități admise de lege.

Executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate să-i încuviințeze debitorului sa procedeze el însuși la valorificarea bunurilor sechestrate. În acest caz, debitorul este obligat sa-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite, indicând, după caz, numele sau denumirea și adresa potențialului cumpărător, precum și termenul în care acesta din urma se angajează sa consemneze prețul propus."

181. După articolul 431 se introduce articolul 431^1 cu următorul cuprins:

"Art. 431^1. - Dacă valorificarea bunurilor urmează să se facă prin vânzare la licitație publică, executorul judecătoresc, în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 431 alin. 2, va fixa data, ora și locul licitației."

182. Articolul 432 va avea următorul cuprins:

"Art. 432. - Vânzarea la licitație se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau, dacă exista motive temeinice, în alt loc."

183. Articolul 433 va avea următorul cuprins:

"Art. 433. - Executorul judecătoresc îl va înștiința pe debitor despre data, ora și locul vânzării la licitație."

184. Articolul 434 va avea următorul cuprins:

"Art. 434. - Vânzarea nu se va putea face în mai puțin de doua săptămâni, nici în mai mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 431 alin. 2."

185. Articolul 436 va avea următorul cuprins:

"Art. 436. - De asemenea, dacă bunurile sunt supuse pieirii sau stricăciunii, executorul judecătoresc va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul de vânzare."

186. Articolul 437 va avea următorul cuprins:

"Art. 437. - Cu cel puțin 3 zile înainte de ținerea licitației executorul judecătoresc va întocmi și va afișa publicația de vânzare la locul licitației, la sediul organului de executare, al primăriei de la locul vânzării bunurilor și al instanței de executare, iar atunci când apreciază ca este necesar, vânzarea la licitație va fi anunțată și într-un ziar de larga circulație.

În cazul nerespectării dispozițiilor prevăzute la alin. 1, la cererea părții interesate, instanța de executare poate lua împotriva executorului judecătoresc măsurile prevăzute la art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. g) și de art. 108^3."

187. Articolul 438 va avea următorul cuprins:

"Art. 438. - Dacă, din cauza unei contestații sau a unei învoieli între părți, data, locul sau ora vânzării a fost schimbată de către autoritatea competentă, se vor face alte publicații și anunțuri, potrivit art. 437."

188. Articolul 439 va avea următorul cuprins:

"Art. 439. - Publicațiile și anunțurile de vânzare vor cuprinde data, ora și locul licitației, enumerarea bunurilor ce vor fi oferite spre vânzare, cu indicarea pentru fiecare a prețului de începere a licitației, care este prețul prevăzut în procesul-verbal de sechestru sau, după caz, cel stabilit prin expertiza.

Costul acestor publicații și anunțuri se va avansa de către creditor în contul bunurilor urmărite."

189. După articolul 439 se introduce articolul 439^1 cu următorul cuprins:

"Art. 439^1. - Poate participa la licitație orice persoană care, cel mai târziu până la începerea vânzării la licitație publică, a consemnat la Casa de Economii și Consemnațiuni, la dispoziția executorului judecătoresc, cel puțin 10% din prețul de începere a licitației pentru bunurile pe care intenționează să le cumpere."

190. Articolul 442 va avea următorul cuprins:

"Art. 442. - Vânzarea la licitație se va face în mod public de către executorul judecătoresc, care va oferi spre vânzare fiecare bun în parte sau mai multe bunuri împreună, în funcție de natura și destinația lor."

191. Articolul 443 va avea următorul cuprins:

"Art. 443. - Prețul de la care începe licitația este cel prevăzut în publicații sau anunțuri, potrivit art. 439 alin. 1. Bunul se adjudeca celui care, după trei strigări succesive, făcute la intervale de timp care să permită optiuni și supralicitari, oferă prețul cel mai mare, chiar și atunci când, în lipsa de alți concurenți, acesta a fost singurul ofertant.

Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. În toate cazurile, la preț egal va fi preferat cel care are un drept de preemțiune asupra bunului urmărit."

192. Articolul 444 va avea următorul cuprins:

"Art. 444. - După adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preț, în numerar ori cu ordin de plată sau orice alt instrument legal de plată; la cererea sa, încuviințată de executorul judecătoresc, prețul se va putea depune în cel mult 5 zile.

Dacă prețul nu se va depune potrivit alin. 1, se va relua licitația sau, după caz, o alta modalitate de valorificare a bunului, iar primul adjudecatar este răspunzător atât de scăderea prețului obținut la a doua vânzare, cat și de cheltuielile făcute pentru aceasta; sumele se vor stabili de către executorul judecătoresc prin proces-verbal cu putere de titlu executoriu și se vor retine cu precădere din suma depusa conform art. 439^1.

Executorul judecătoresc va consemna de îndată sumele de bani încasate, păstrând dovada consemnarii. Despre aceasta el va face mențiune și în procesul-verbal de licitație."

193. Articolul 445 va avea următorul cuprins:

"Art. 445. - Creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 75% din prețul de începere a licitației.

În cazul în care adjudecatar este însuși creditorul urmăritor, iar la urmărire nu participa alți creditori sau aceștia se afla într-un rang de preferinta inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul prețului creanta sa, în tot sau în parte."

194. Articolul 446 va avea următorul cuprins:

"Art. 446. - Licitația se va închide de îndată ce din sumele obținute se pot acoperi creanțele ce se urmăresc, precum și toate cheltuielile de executare.

Executorul judecătoresc va declara închisă licitația și în cazul în care, în timpul acesteia, survine vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 371^5 sau, după caz, de art. 428."

195. Articolul 447 va avea următorul cuprins:

"Art. 447. - După închiderea licitației executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum și de adjudecatar. Executorul judecătoresc va elibera, sub semnatura sa, fiecărui adjudecatar în parte o dovadă care va cuprinde data și locul licitației, numele adjudecatarului, indicarea bunului adjudecat și, după caz, a prețului plătit sau care urmează să fie plătit.

Dovada eliberata fiecărui adjudecatar constituie titlu de proprietate asupra bunurilor vândute; în cazul titlurilor de credit nominative, adjudecatarul va putea obține transferul acestora pe numele sau, în temeiul unei copii legalizate de pe acest proces-verbal.

În toate cazurile, predarea bunului se va face după achitarea integrală a prețului; până la predare adjudecatarul suporta riscul pieirii bunului adjudecat."

196. Articolul 448 va avea următorul cuprins:

"Art. 448. - În cazul în care bunul sechestrat nu s-a putut vinde în condițiile prezentei secțiuni, orice creditor care, potrivit legii, putea cere executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului îl poate prelua în contul creanței sale la prețul prevăzut de art. 443 alin. 1. Dacă acest preț este mai mare decât valoarea creanței, creditorul poate prelua bunul numai dacă depune, în condițiile art. 444 alin. 1, suma de bani ce reprezintă diferența dintre preț și valoarea creanței.

Dacă mai mulți creditori vor sa preia bunul în condițiile alin. 1, acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferinta stabilite de art. 563 și 564.

Bunurile sechestrate, care nu au putut fi valorificate în condițiile prezentei secțiuni, rămân indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului. În cursul acestui termen executorul poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri. Dacă nici după expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, ele se restituie debitorului."

197. Articolul 449 va avea următorul cuprins:

"Art. 449. - În cazul vânzărilor făcute în condițiile prezentei secțiuni nu este admisibilă nici o cerere de desființare a vânzării împotriva terțului adjudecatar care a plătit prețul, în afară de cazul în care a existat frauda din partea acestuia.

Când adjudecatar a fost creditorul, vânzarea va putea fi desfiintata, dacă exista temei de nulitate."

198. Articolele 450 și 451 se abroga.

199. Secțiunea a V-a "Urmărirea și poprirea bunurilor mișcătoare ale datornicului care sunt în mana celor de-al treilea" din capitolul II al Cărții a V-a se va intitula "Poprirea" și va avea următorul cuprins:

"SECȚIUNEA a V-a

Poprirea

Art. 452. - Sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Art. 453. - Poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

Pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înființarea popririi se dispune de instanța de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.

Art. 454. - Poprirea se înființează fără somație, prin adresa însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, instiintandu-se totodată și debitorul despre măsura luată.

În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terț poprit, interdicția de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datorează ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se executa silit.

În cazul în care poprirea a fost înființată ca măsura asiguratorie și nu a fost desfiintata până la obținerea titlului executoriu, se va comunică terțului poprit copie certificată de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 456.

Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va inceta dacă debitorul consemnează, cu afectatiune specială, întreaga valoare a creanței la dispoziția creditorului urmăritor. Debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va înștiința de îndată pe terțul poprit.

Art. 455. - În cazurile prevăzute de art. 453 alin. 2 poprirea rămâne în fiinta și atunci când debitorul își schimba locul de muncă la o alta unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se afla noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit.

Dacă debitorul părăsește unitatea fără ca aceasta sa cunoască noul loc de muncă, ea îl va incunostinta pe creditor despre aceasta împrejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului creditorul îl va aduce la cunoștința unității de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1.

Art. 456. - În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenta acestora, terțul poprit este obligat:

Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătați la lit. a) și b) din același alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte.

Art. 457. - În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înființează potrivit art. 453.

La data sesizării băncii, sumele existente, precum și cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanței. Din momentul indisponibilizarii și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu terțul poprit nu va face nici o alta plata sau alta operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozițiile alin. 2 sunt aplicabile și în cazurile în care poprirea se înființează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile ce se afla în păstrare la unități specializate.

Art. 458. - Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai după împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

Creditorilor care nu locuiesc sau nu-și au sediul în localitatea unde funcționează executorul, acesta le va trimite sumele plătite de terțul poprit pe cheltuiala debitorului.

Art. 459. - În cazul în care sunt înființate mai multe popriri și sumele cuvenite creditorilor depășesc suma urmaribila din veniturile debitorului, terțul poprit, în termenul prevăzut de art. 458 alin. 1, va retine și va consemna suma urmaribila și va depune dovada consemnarii la executorul judecătoresc. Distribuirea se va face potrivit dispozițiilor art. 562-571.

Art. 460. - Dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia sa consemneze sau sa plătească suma urmaribila, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă ca terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit sa plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi. Terțul poprit, care, cu rea-credința, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 2.000.000 lei și 10.000.000 lei.

Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadenta, cat și pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producandu-și efectele numai la data când sumele devin scadente.

După validarea popririi terțul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456. În caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare care constituie titlu executoriu.

Art. 461. - Dacă poprirea a fost înființată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozițiilor secțiunii III din prezentul capitol, ținând seama și de reglementările speciale referitoare la aceste bunuri, precum și la eliberarea sau distribuirea sumelor obținute potrivit art. 562-571."

200. Articolele 461 1 și 462 se abroga.

201. Capitolul III din Cartea a V-a se va intitula "Urmărirea silită a fructelor neculese și recoltelor prinse de rădăcini" și va cuprinde articolele 463, 464, 465, 466, 469 și 470.

202. Articolul 463 va avea următorul cuprins:

"Art. 463. - Fructele neculese și recoltele prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 și următoarele."

203. Articolul 466 va avea următorul cuprins:

"Art. 466. - Dispozițiile art. 415-419, 421 și 422 se aplică în mod corespunzător."

204. Articolele 467 și 468 se abroga.

205. Articolul 469 va avea următorul cuprins:

"Art. 469. - Executorul judecătoresc va hotărî, după caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese."

206. Articolul 470 va avea următorul cuprins:

"Art. 470. - Dispozițiile art. 437 și următoarele, precum și ale art. 562-571 se aplică în mod corespunzător."

207. Articolele 471-487 se abroga.

208. Capitolul IV al Cărții a V-a se va intitula "Urmărirea silită asupra bunurilor imobile" și va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL IV

Urmărirea silită asupra bunurilor imobile

I. Bunuri imobile care pot fi urmărite

Art. 488. - Sunt supuse urmăririi silite imobiliare bunurile imobile.

Pot forma obiectul urmăririi silite imobiliare și dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum și dreptul de superficie.

Dreptul de servitute poate fi urmărit silit numai o dată cu fondul dominant căruia îi profita.

Art. 489. - Urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor. Se pot urmări în mod separat construcțiile ce formează o proprietate distinctă de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum și orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile.

Art. 490. - Urmărirea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii imobilului, prevăzute de Codul civil.

Bunurile accesorii nu pot fi urmărite decât o dată cu imobilul.

Art. 491. - Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicție nu poate fi urmărit silit înaintea urmăririi mobilelor sale.

Dispozițiile alin. 1 nu împiedica executarea silită asupra unui imobil aflat în proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdicție și a unei persoane cu capacitate deplina de exercițiu, dacă obligația prevăzută în titlul executoriu este comuna.

Art. 492. - Creditorul ipotecar poate urmări în același timp și imobilele neipotecate ale debitorului sau.

În cazul în care se urmărește un imobil ipotecat înstrăinat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecară, poate să ceara instanței de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeași obligație, aflate în posesiunea debitorului principal. Până la soluționarea cererii urmărirea imobilului ipotecat este suspendată.

Contestația prin care dobanditorul se opune la scoaterea la vânzare se va putea face numai în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii biroului de carte funciară prin care s-a dispus notarea în cartea funciară a somației de începere a urmăririi silite.

Art. 493. - Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi imparteala acestora.

Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar sa ceara imparteala.

Art. 494. - Imobilele urmărite silit se valorifica prin vânzare la licitație publică, vânzare directa și prin alte modalități admise de lege. Dispozițiile art. 431 sunt aplicabile.

Art. 495. - În cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitație publică se va îndeplini pentru fiecare bun în parte.

Art. 496. - În vederea identificarii imobilului urmărit, executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta și va încheia un proces-verbal de situație. Procesul-verbal va cuprinde, pe lângă datele prevăzute la art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 și 14, și descrierea cat mai amănunțită a imobilului urmărit.

Art. 497. - După întocmirea procesului-verbal de situație executorul va soma pe debitor ca, dacă nu va plati, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal. Somația de plată ce va fi comunicată debitorului va cuprinde pe lângă cele arătate de art. 387 și datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situație, precum și mențiunea ca s-a luat măsura înscrierii în cartea funciară.

Executorul va lua măsuri ca somația prevăzută la alin. 1 să fie înscrisă în cartea funciară.

Când se urmăresc mai multe imobile, înscrise la același sau la birouri de carte funciară diferite, pentru o creanta garantată cu ipoteca colectivă, somația se va inainta biroului de carte funciară la care este înscrisă ipoteca principala, care, după ce a săvârșit notările prevăzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciară secundară.

Din momentul notarii somației în cartea funciară orice act de înstrăinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit este inopozabil, afară de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanțelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare.

Art. 498. - Închirierile sau arendările, precum și cesiunile de venituri făcute de debitor sau deținător după data înscrierii somației arătate la art. 497 alin. 1 nu vor fi opozabile creditorului urmăritor sau adjudecatarului.

Închirierile sau arendările anterioare înscrierii somației sunt opozabile, în condițiile legii, atât creditorilor urmăritori, cat și adjudecatarului.

Chiriile sau arenzile plătite debitorului urmărit înainte de scadenta nu pot fi opuse creditorilor urmăritori sau adjudecatarului decât dacă sunt constatate prin act scris cu data certa.

Art. 499. - După primirea somației debitorul poate cere instanței de executare, în termen de 10 zile de la comunicare, să-i încuviințeze ca plata integrală a datoriei, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare, să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni.

Instanța sesizată potrivit alin. 1 va cita părțile în camera de consiliu și se va pronunța de îndată prin încheiere irevocabilă. În caz de admitere a cererii debitorului, instanța va dispune suspendarea urmăririi silite imobiliare.

Pentru motive temeinice creditorul poate solicita instanței reluarea urmăririi înainte de expirarea termenului de 6 luni, dispozițiile alin. 2 fiind aplicabile în mod corespunzător.

Art. 500. - Dacă în termen de 15 zile de la primirea somației debitorul nu plătește datoria, executorul judecătoresc va începe procedura de vânzare.

Executorul va stabili de îndată prețul imobilului, iar în cazul în care considera necesar va cere părerea unui expert. Dispozițiile art. 411 alin. 3 sunt aplicabile.

Totodată, executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înștiințați despre executare și vor fi citați la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.

Separat de prețul imobilului se va determina prin expertiza și valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitație sau servitute, dacă aceste drepturi au fost intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci; în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară se va avea în vedere valoarea acestor drepturi menționată în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă, ea se va stabili, când este cazul, prin expertiza.

Art. 501. - După emiterea somației și în tot cursul executării silite executorul judecătoresc poate numi un administrator-sechestru dacă această măsură este necesară în vederea unei mai bune administrări a imobilului urmărit, precum încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare și apărarea în litigiile privitoare la acest bun. De asemenea, la cererea creditorului, executorul va numi un administrator-sechestru.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o altă persoană fizica ori persoana juridică.

Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate și va depune recipisa la executor.

Când administrator-sechestru este numita o altă persoană decât debitorul, executorul îi va fixa drept remunerație o sumă, ținând seama de activitatea depusa, stabilind totodată și modalitatea de plată.

Art. 502. - În cazul neîndeplinirii obligațiilor stabilite în sarcina sa, administratorul-sechestru, la cererea oricărei persoane interesate, poate fi revocat de către executorul judecătoresc.

De asemenea, la cerere, administratorul-sechestru poate fi obligat la despăgubiri de către instanța de executare.

Art. 503. - Dacă debitorul nu are alt mijloc de existenta decât veniturile imobilului urmărit, la cererea acestuia, executorul judecătoresc, prin proces-verbal, poate să-i fixeze o cota de cel mult 20% din aceste venituri pentru traiul lui și al familiei sale.

Împotriva măsurii luate de către executorul judecătoresc cei interesați se pot adresa instanței de executare. Instanța va cita părțile în termen scurt, în camera de consiliu, și va hotărî prin încheiere irevocabilă.

Art. 504. - În termen de 5 zile de la stabilirea prețului imobilului executorul va întocmi și va afișa publicația de vânzare a acestuia, care va cuprinde următoarele mențiuni:

1. denumirea și sediul organului de executare;

2. numărul dosarului de executare;

3. numele și calitatea executorului;

4. numele și domiciliul ori, după caz, denumirea și sediul debitorului și creditorului;

5. titlul executoriu în temeiul căruia se face urmărirea imobiliară;

6. identificarea imobilului și descrierea lui sumară;

7. prețul la care a fost evaluat imobilul;

8. mențiunea, dacă va fi cazul, ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitație sau servitute, intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, și ca, în cazul în care aceste creanțe nu ar fi acoperite la prima licitație, se va proceda, în aceeași zi, la o noua licitație pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi. Prețul de la care vor începe aceste licitații va fi cel prevăzut de art. 509 alin. 3 și 4;

9. data, ora și locul vânzării la licitație;

10. invitația pentru toți cei care pretind vreun drept asupra imobilului sa-l anunțe executorului înainte de data stabilită pentru vânzare;

11. invitația către toți cei care vor sa cumpere imobilul să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat în acest scop și, până la acel termen, să prezinte oferte de cumpărare;

12. mențiunea ca ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o cauțiune reprezentând 10% din prețul la care a fost evaluat imobilul;

13. data afișării publicației de vânzare;

14. semnatura și ștampila executorului judecătoresc.

Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 30 de zile și nici mai lung de 60 de zile de la afișarea publicației de vânzare la locul unde va avea loc licitația.

Publicația de vânzare se va afișa la sediul organului de executare și al instanței de executare, la locul unde se afla imobilul urmărit, la sediul primăriei în a carei raza teritorială este situat imobilul, precum și la locul unde se desfășoară licitația, dacă acesta este altul decât locul unde este situat imobilul.

Executorul judecătoresc, la cererea celui interesat, va anunta vânzarea la licitație și într-un ziar de larga circulație.

Debitorul va fi înștiințat despre data, ora și locul vânzării.

Dispozițiile art. 439 alin. 2 sunt aplicabile.

Art. 505. - În cazul în care se urmărește imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicție, o copie de pe publicația de vânzare a imobilului se depune și la parchetul de pe lângă instanța de executare.

Art. 506. - Persoanele care vor sa cumpere imobilul la licitație sunt obligate să depună la Casa de Economii și Consemnațiuni, la dispoziția executorului judecătoresc, până la termenul stabilit pentru vânzare, o cauțiune reprezentând 10% din prețul la care a fost evaluat imobilul. Dovada consemnarii va fi atașată ofertei de cumpărare.

Nu au obligația de a depune cauțiunea prevăzută la alin. 1 creditorii care au creanțe în rang util, potrivit ordinii de preferinta prevăzute de art. 563 și 564.

De asemenea, sunt dispensate de cauțiunea prevăzută la alin. 1 persoanele care, împreună cu debitorul, dețin imobilul urmărit în proprietate comuna pe cote-părți.

Art. 507. - Vânzarea se face la sediul organului de executare sau al instanței de executare ori la locul unde este situat imobilul sau în orice alt loc, dacă se considera ca este mai potrivit pentru buna valorificare a acestuia. În comune vânzarea se poate efectua și la sediul primăriei în raza căreia este situat imobilul.

Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin alte persoane.

Art. 508. - Vânzarea la licitație se face în mod public și se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.

Dacă mai multe corpuri de proprietate sunt grevate cu aceeași ipoteca sau dacă corpul de proprietate este compus din mai multe parcele, executorul judecătoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmăritor, ca vânzarea să se facă în același timp pentru mai multe corpuri de proprietate sau separat pentru fiecare parcela în parte.

În cazul când corpurile de proprietate sau parcelele se vand separat, ordinea vânzării lor va fi arătată de debitor, iar în lipsa unei asemenea mențiuni, va fi stabilită de executor.

Art. 509. - Licitația începe prin citirea de către executor a publicației de vânzare și a ofertelor primite până la acea data.

Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigări succesive, la intervale de timp care să permită optiuni și supralicitari, pornind de la prețul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preț.

Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitație sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la prețul cel mai mare oferit sau, în lipsa, de la cel fixat în publicație, scăzut cu valoarea acestor drepturi socotită potrivit art. 500 alin. 4.

Dacă din cauza existenței drepturilor arătate la alin. 3 nu s-a putut obține un preț suficient pentru acoperirea creanțelor ipotecare înscrise anterior, socotite după datele din cartea funciară, executorul judecătoresc va relua în aceeași zi licitația pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigările vor începe de la prețul menționat în publicația de vânzare, fără scăderea arătată în alin. 3.

În cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicație în condițiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singura persoana care oferă prețul de la care începe licitația.

Art. 510. - Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitație, a oferit prețul de vânzare potrivit dispozițiilor art. 509. La preț egal va fi preferat cel care are un drept de preemțiune asupra bunului urmărit.

În toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienți nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preț mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.

Art. 511. - Executorul va întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul fiecărei licitații. În procesul-verbal vor fi menționați toți cei care au participat la licitație, sumele oferite de fiecare participant, precum și adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor și de adjudecatar.

Art. 512. - Adjudecatarul imobilului va depune prețul la dispoziția executorului judecătoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ținându-se seama de cauțiunea depusa în contul prețului.

Când adjudecatar este un creditor, el poate depune creanta sa în contul prețului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferența de preț. Dacă exista alți creditori care au un drept de preferinta în condițiile art. 563 și 564, el va depune până la concurenta prețului de adjudecare și suma necesară pentru plata creanțelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferența de preț.

Art. 513. - Dacă adjudecatarul nu depune prețul în termenul prevăzut de art. 512 alin. 1, imobilul se va scoate din nou în vânzare în contul acestuia, el fiind obligat sa plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație și eventuala diferența de preț. Adjudecatarul va putea sa achite la termenul de licitație prețul oferit inițial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitație.

Dacă la noul termen de licitație imobilul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plătească toate cheltuielile prilejuite de urmărirea imobilului.

Suma datorată potrivit alin. 1 și 2 de fostul adjudecatar se stabilește de executor prin procesul-verbal de licitație, care constituie titlu executoriu. Aceasta suma se va retine cu precădere din cauțiunea depusa.

Art. 514. - După adjudecarea imobilului către unul dintre participanții la licitație, executorul, la cerere, va dispune restituirea cautiunilor depuse de ceilalți participanți, procedând, când este cazul, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. 3.

Art. 515. - La cererea adjudecatarului, executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, poate stabili plata prețului în rate, numărul acestora, cuantumul și data scadentei lor, precum și suma care se plătește de îndată drept avans.

Art. 516. - După plata integrală a prețului sau a avansului prevăzut de art. 515, dacă imobilul a fost vândut cu plata în rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitație, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde următoarele mențiuni:

1. denumirea și sediul organului de executare;

2. numele și calitatea executorului;

3. numărul și data procesului-verbal de licitație;

4. numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului și adjudecatarului;

5. prețul la care s-a vândut și modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata în rate;

6. mențiunea, dacă este cazul, ca imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitație sau servitute, ori, după caz, liber de aceste drepturi, în condițiile prevăzute de art. 509 alin. 3 și 4;

7. datele de identificare a imobilului;

8. mențiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate și ca poate fi înscris în cartea funciară;

9. mențiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpărătorului care nu plătește diferența de preț, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata prețului în rate;

10. semnatura și ștampila executorului, precum și semnatura adjudecatarului.

Art. 517. - Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda dobânditorului spre a-i servi ca titlu de proprietate și pentru a fi înscris în cartea funciară.

În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata prețului în rate, executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciară pentru a înscrie în cartea funciară interdicția de înstrăinare și grevare a imobilului până la plata integrală a prețului și a dobânzii corespunzătoare.

Executorul va preda, totodată, un exemplar al actului de adjudecare creditorului urmăritor, care îi va servi ca titlu executoriu împotriva cumpărătorului, dacă acesta nu plătește diferența de preț.

Art. 518. - Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, după caz, un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la această dată adjudecatarul are dreptul la fructe și venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a prețului și suporta toate sarcinile imobilului.

Prin intabulare adjudecatarul dobândește dreptul de a dispune de imobilul vândut, potrivit regulilor de carte funciară.

De la data intabulării imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanta, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut. Dacă prețul de adjudecare se plătește în rate, sarcinile se sting la plata ultimei rate.

Ipotecile și celelalte sarcini reale se vor radia din oficiu, afară de cele pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menținute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condițiile prevăzute de art. 509 alin. 4, toate notările făcute cu urmărirea silită, precum și interdicția de înstrăinare sau de grevare, dacă exista.

Dacă imobilul a fost cumpărat cu plata prețului în rate, cumpărătorul nu îl va putea instraina sau greva, fără încuviințarea creditorilor urmăritori, înainte de plată integrală a prețului.

Art. 519. - Locațiunea și celelalte acte juridice privitoare la imobil rămân în fiinta sau, după caz, încetează, potrivit legii.

Plățile făcute înainte de scadenta de către locatar sau alte persoane interesate sunt supuse dispozițiilor art. 498 alin. 3.

Art. 520. - Orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară. Aceasta prescripție curge și împotriva disparutilor, minorilor și persoanelor puse sub interdicție.

Art. 521. - În cazul în care cererea de evicțiune este introdusă înainte de imparteala prețului de adjudecare, instanța de executare, la solicitarea adjudecatarului, va putea sa suspende, cu sau fără cauțiune, imparteala prețului până la judecarea definitivă a cererii de evicțiune.

Art. 522. - Dacă a fost evins total sau parțial, adjudecatarul îl poate acționa pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit.

În măsura în care nu se poate indestula de la debitor, adjudecatarul îi poate acționa pe creditorii care au încasat prețul de adjudecare, în limita sumei încasate de aceștia.

Art. 523. - În tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altă persoană interesată poate obține desființarea măsurilor asiguratorii sau de executare, consemnand la dispoziția creditorului urmăritor întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare.

Dispozițiile art. 428 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care cererea este admisă, instanța, cu acordul debitorului, va dispune și eliberarea sumei în mâinile creditorului."

209. Articolele 524-561 se abroga.

210. Capitolul V din Cartea a V-a se va intitula "Eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executarea silită" și va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL V

Eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executarea silită

Art. 562. - Suma de bani realizată prin executarea silită se eliberează creditorului urmăritor până la acoperirea integrală a drepturilor sale, iar suma rămasă disponibilă se preda debitorului.

Art. 563. - În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinta, dacă legea nu prevede altfel:

În cazul creanțelor care au aceeași ordine de preferinta, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporțional cu creanta fiecăruia.

Art. 564. - Dacă exista creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, în condițiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art. 563 alin. 1 lit. a).

Art. 565. - Dobânzile și penalitățile sau alte asemenea accesorii ale creanței principale vor urma ordinea de preferinta a acestei creanțe.

Art. 566. - În cazul în care unul dintre titlurile depuse de creditorii urmăritori conține obligația debitorului de a plati o sumă de bani în mod periodic, iar bunurile rămase în patrimoniul debitorului după efectuarea executării sau veniturile sale nu asigura plata în viitor a ratelor datorate, executorul judecătoresc sau partea interesată va sesiza instanța în circumscripția căreia se face executarea.

Instanța va stabili suma globală cu care creditorul va participa la distribuirea sumei realizate prin urmărire. Încheierea se da cu citarea părților și este supusă numai recursului.

Dacă debitorul a decedat și se constată că, în raport cu numărul moștenitorilor, locul unde aceștia se găsesc, modul în care s-a făcut imparteala moștenirii sau cu alte asemenea împrejurări, plata în rate a creanțelor este greu de realizat, instanța poate, la cererea creditorului, sa procedeze potrivit alin. 1, stabilind suma totală ce se cuvine creditorului, precum și suma pe care o va plati fiecare moștenitor în parte.

Art. 567. - Creanțele condiționale sau afectate de un termen suspensiv se vor plati potrivit ordinii de preferinta prevăzute de art. 563.

Dacă condiția este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenită decât dacă acesta va da o cauțiune sau va constitui o ipoteca în favoarea celor care ar trebui să se folosească de această sumă în cazul îndeplinirii condiției.

Dacă condiția este suspensivă, suma cuvenită creditorului va fi distribuita creditorilor care vin după acesta, dacă aceștia vor da o cauțiune sau vor constitui o ipoteca pentru a garanta restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiției.

În cazul în care creditorii prevăzuți la alin. 2 și 3 nu dau o cauțiune sau nu constituie o ipoteca, suma se va consemna la Casa de Economii și Consemnațiuni până la îndeplinirea condiției rezolutorii sau suspensive.

Art. 568. - Dacă creanta este afectată de un termen suspensiv, aceasta se va plati chiar dacă termenul nu s-a împlinit. Când o astfel de creanta este fără dobânda, plata înainte de termen nu se va face decât dacă se scade dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. Dacă însă creditorul nu este de acord să se facă scăderea, partea să se va consemna la Casa de Economii și Consemnațiuni, pentru a fi eliberata la împlinirea termenului.

Art. 569. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se poate face numai după trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când executorul va proceda, după caz, la eliberarea sau distribuirea acesteia, cu citarea părților și a creditorilor care și-au depus titlurile.

În cazul valorificării bunurilor grevate de un drept de gaj ori ipoteca sau de alte drepturi reale dobândite după înscrierea vreunei garanții reale asupra acestor bunuri, despre care a luat cunoștința în condițiile art. 425 ori art. 500 alin. 3, executorul este obligat sa încunoștințeze din oficiu pe creditorii în favoarea cărora au fost constituite aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea prețului.

În acest caz, titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitație și servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuți în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă, cu valoarea determinata potrivit art. 500 alin. 4, care poate fi contestată în condițiile art. 570 alin. 2.

Art. 570. - Despre eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, executorul va întocmi de îndată un proces-verbal, care se va semna de persoanele interesate care sunt prezente.

Cel nemulțumit de modul stabilit pentru eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare poate cere executorului sa consemneze obiecțiile sale în procesul-verbal, care poate fi contestat în termen de 3 zile. Contestația suspenda de drept eliberarea sau, după caz, distribuirea. Judecata ei se face de urgenta și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților.

Art. 571. - După întocmirea procesului-verbal prevăzut de art. 570 alin. 1 nici un creditor nu mai este în drept sa ceara a participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită."

211. Capitolul VI din Cartea a V-a se va intitula "Predarea silită a bunurilor și executarea silită a altor obligații de a face sau de a nu face" și va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL VI

Predarea silită a bunurilor și executarea silită a altor obligații de a face sau de a nu face

Art. 572. - În cazul în care obligația debitorului prevăzută în titlul executoriu consta în predarea unui bun ori a folosinței acestuia, în desființarea unei construcții, plantații sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunăvoie obligația sa în termenul prevăzut în somație, executorul sau, după caz, creditorul, în raport cu împrejurările cauzei și natura obligației ce se executa, va proceda fie la executarea silită, fie va sesiza instanța de executare în vederea aplicării unei amenzi civile.

Art. 573. - Dacă creditorul justifica o nevoie urgenta sau exista pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, președintele instanței de executare va putea dispune, prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părților, ca executarea silită a obligațiilor prevăzute la art. 572 să se facă de îndată, fără somație.

Art. 574. - Dacă în titlul executoriu nu s-a stabilit ce suma urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului în cazul imposibilității predării acestuia, instanța de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre data cu citarea părților.

Hotărârea este executorie și este supusă recursului. Suspendarea executării acestei hotărâri nu se va putea obține decât cu consemnarea sumei stabilite. Dispozițiile art. 428 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Pe baza cererii prevăzute la alin. 1 instanța va putea înființa măsuri asiguratorii.

Art. 575. - Dacă partea obligată sa predea un bun mobil, determinat prin calitate și cantitate, nu-și îndeplinește obligația în termen de o zi de la primirea somației, predarea lui se va face prin executare silită.

Art. 576. - În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 575, executorul judecătoresc va ridica bunul urmărit de la debitor sau de la persoana la care se afla, punându-l pe creditor în drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu.

Art. 577. - Executorul judecătoresc va încheia, în condițiile art. 388, un proces-verbal despre îndeplinirea executării, stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul. Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privinta cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.

Art. 578. - Dacă partea obligată sa părăsească ori sa predea un imobil nu-și îndeplinește aceasta obligație în termen de 5 zile de la primirea somației, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptățit.

Art. 579. - În vederea executării silite a obligației prevăzute la art. 578, executorul judecătoresc va soma pe debitor sa părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forței publice, punând pe creditor în drepturile sale.

Art. 580. - Dacă executarea privește un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării și pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri în păstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.

Art. 580^1. - Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secțiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, dispozițiile art. 577 fiind aplicabile.

Art. 580^2. - Dacă debitorul refuza sa îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părților, sa o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.

Art. 580^3. - Dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părților, sa plătească, în favoarea statului, o amenda civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese. Dispozițiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 580^4. - Dispozițiile prevăzute în secțiunea de fața sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul când titlul executoriu cuprinde o obligație de a nu face.

Creditorul va putea cere instanței de executare să fie autorizat, prin încheiere irevocabilă, data cu citarea părților, sa desfiinteze el însuși sau prin alte persoane, dacă este cazul, pe socoteala debitorului, lucrările făcute de acesta împotriva obligației de a nu face.

Art. 580^5. - În cazurile prevăzute de art. 580^2 și 580^4, dacă debitorul se opune la executarea obligației de către creditor, acesta va putea obține, prin intermediul executorului judecătoresc, concursul organelor de poliție, jandarmerie sau al altor agenți ai forței publice, după caz."

212. Cartea a VI-a se va intitula "Proceduri speciale"

213. Alineatul 3 al articolului 581 va avea următorul cuprins:

"Ordonanța va putea fi data și fără citarea părților și chiar atunci când exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta și cu precădere. Pronunțarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare".

214. Articolul 582 va avea următorul cuprins:

"Art. 582. - Ordonanța este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Instanța de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauțiuni al carei cuantum se va stabili de către aceasta.

Recursul se judeca de urgenta și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronunțării și redactarea ordonanței sunt aplicabile.

Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație."

215. Alineatul 3 al articolului 584 va avea următorul cuprins:

"Dacă hotărârea nu se poate reface pe calea arătată la alin. 1 și 2, se va trece la refacerea ei de către instanța de apel, potrivit dispozițiilor art. 583."

216. Alineatul 4 al articolului 584 va avea următorul cuprins:

"Dacă dosarul, inclusiv hotărârea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanța de apel va judeca din nou pricina în fond. Pentru judecata din nou a cauzei, părțile sunt obligate să facă dovada ca între ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii și ca acesta a fost soluționat prin hotărâre judecătorească. Dovada se va face cu orice înscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instanței judecătorești sau ale altor autorități."

217. Articolul 585 va avea următorul cuprins:

"Art. 585. - "Instanța care a pronunțat hotărârea disparuta va proceda în toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozițiilor art. 583 și 584.

Dacă în cursul judecații a fost gasita hotărârea disparuta, cererea va fi respinsă.

De asemenea, dacă ulterior judecații hotărârea disparuta a fost gasita, hotărârea refăcută potrivit dispozițiilor arătate la alin. 1 va fi anulată de către instanța care a pronunțat-o."

218. Capitolul IV din Cartea a VI-a se va intitula "Măsurile asiguratorii" și va avea următorul cuprins:

"CAPITOLUL IV

Măsurile asiguratorii

Art. 591. - Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanta este constatată prin act scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește ca a intentat acțiune. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanța.

Același drept îl are și creditorul a cărui creanta nu este constatată în scris, dacă dovedește ca a intentat acțiune și depune, o dată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamata.

Instanța poate incuviinta sechestrul asigurator chiar dacă creanta nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micșorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori să-și risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de alin. 1 și să depună o cauțiune al carei cuantum va fi fixat de către instanța.

Art. 592. - Cererea de sechestru asigurator se adresează instanței care judeca procesul.

Instanța va decide de urgenta, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauțiunii și termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusa aceasta. Încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților.

Dispozițiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronunțarea și redactarea hotărârii se aplică atât la soluționarea cererii, cat și la judecarea recursului.

Nedepunerea cauțiunii în termenul fixat de instanța atrage desființarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părților.

Art. 593. - Măsura sechestrului asigurator se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.

În cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai în măsura necesară realizării creanței.

Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.

Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestație.

Art. 594. - Dacă debitorul va da, în toate cazurile, garanție îndestulătoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se soluționează în camera de consiliu, de urgenta și cu citarea în termen scurt a părților, prin încheiere supusă numai recursului în termen de 5 zile de la pronunțare. Recursul se judeca de urgenta și cu precădere. Dispozițiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Art. 595. - În cazul în care cererea principala, în temeiul căreia a fost încuviințată măsura asiguratorie, a fost anulată, respinsă sau perimata prin hotărâre irevocabilă, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanța care a încuviințat-o. Asupra cererii instanța se pronunța prin încheiere irevocabilă, data fără citarea părților. Dispozițiile art. 593 se aplică în mod corespunzător.

Art. 596. - Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obținut titlul executoriu.

Art. 597. - Poprirea asiguratorie se poate înființa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condițiile stabilite de art. 591.

Dispozițiile art. 592-595 se aplică în mod corespunzător.

Art. 598. - Ori de câte ori exista un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comuna, instanța competența pentru judecarea cererii principale va putea sa încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

Art. 599. - Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces:

1. asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa;

2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;

3. asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanția creditorului, când acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori când are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori să se teama de sustrageri sau deteriorări.

În aceste cazuri, competența este instanța în circumscripția căreia se afla bunul.

Art. 600. - Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea părților. În caz de admitere, instanța va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cauțiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit art. 593 alin. 3. Încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare. Dispozițiile art. 592 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Paza bunului sechestrat va fi încredințată persoanei desemnate de părți de comun acord, iar în caz de neînțelegere, unei persoane desemnate de instanța, care va putea fi chiar deținătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmează a fi pus sub sechestru și-l va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat și instanței care a încuviințat măsura.

Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare și administrare, va incasa orice venituri și sume datorate și va putea plati datorii cu caracter curent, precum și cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta în judecata în numele părților litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilă a instanței care l-a numit.

Dacă administrator-sechestru a fost numita o altă persoană decât deținătorul, instanța va fixa, pentru activitatea depusa, o sumă drept remunerație, stabilind totodată și modalitățile de plată.

Art. 601. - În cazuri urgente, președintele instanței va putea numi, prin încheiere irevocabilă data fără citarea părților, un administrator provizoriu până la soluționarea cererii de sechestru judiciar."

219. Alineatul 1 al articolului 612 va avea următorul cuprins:

"Cererea de divorț va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecata, numele copiilor minori născuți din căsătorie sau care se bucura de situația legală a copiilor născuți din căsătorie."

220. Alineatul 6 al articolului 612 va avea următorul cuprins:

"Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divorț."

221. Articolele 643-673 se abroga.

222. După capitolul VII din Cartea a VI-a se introduce capitolul VII^1, intitulat "Procedura împărțelii judiciare", cu următorul cuprins:

"CAPITOLUL VII^1

Procedura împărțelii judiciare

Art. 673^1. - Judecarea oricărei cereri de imparteala privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevăzută în capitolul de fața, în afară cazurilor în care legea stabilește o alta procedura.

Art. 673^2. - Reclamantul este obligat sa arate în cerere persoanele între care urmează a avea loc imparteala, titlul pe baza căruia se cere imparteala, toate bunurile supuse împărțelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum și persoana care le deține sau le administrează.

Art. 673^3. - La prima zi de înfățișare, dacă părțile sunt prezente, instanța le va cere declarații cu privire la fiecare dintre bunurile supuse împărțelii și va lua act, când este cazul, de recunoașterile și acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla și valoarea acestora.

Art. 673^4. - În tot cursul procesului instanța va stărui ca părțile sa împartă bunurile prin buna învoiala.

Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit învoielii lor. Imparteala se poate face prin buna învoiala și dacă printre cei interesați se afla minori sau persoane puse sub interdicție, însă numai cu încuviințarea prealabilă a autorității tutelare, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.

În cazul în care înțelegerea privește împărțirea numai a anumitor bunuri, instanța va lua act de aceasta învoiala și va pronunța o hotărâre parțială, continuand procesul pentru celelalte bunuri.

Dispozițiile art. 271-273 sunt aplicabile.

Art. 673^5. - Dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comostenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.

Instanța va face imparteala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se intregesc printr-o sumă de bani.

Art. 673^6. - Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. 673^5 alin. 1, întocmind în mod corespunzător minuta prevăzută de art. 258. Prin aceeași încheiere instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

Raportul de expertiza va arata evaluarea și criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacă bunurile pot fi comod partajabile în natura și în ce mod anume, propunand loturile ce urmează să fie atribuite.

Art. 673^7. - În cazul în care, după pronunțarea încheierii prevăzute de art. 673^6 alin. 1, dar mai înainte de pronunțarea hotărârii de imparteala, se constată că exista și alți coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărțelii, fără ca, privitor la acești coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța va putea da o noua încheiere, care va cuprinde, după caz, și coproprietarii sau bunurile omise. În aceleași condiții instanța poate, cu consimțământul tuturor coproprietarilor, sa scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărțit.

Art. 673^8. - Încheierile prevăzute la art. 673^6 alin. 1 și art. 673^7 pot fi atacate cu apel mai înainte de pronunțarea hotărârii, dacă apelul privește stabilirea calității de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii. Dacă aceste încheieri nu au fost atacate în ceea ce privește stabilirea calității de coproprietar, cotaparte cuvenită fiecăruia ori masa bunurilor supuse împărțelii, ele nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Art. 673^9. - La formarea și atribuirea loturilor instanța va tine seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparteala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Art. 673^10. - În cazul în care imparteala în natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scădere importanța a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod pagubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari, instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 673^9. Prin încheiere ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezintă cotele-părți cuvenite celorlalți coproprietari.

Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui bunul.

În cazul în care coproprietarul nu depune în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.

La cererea unuia dintre coproprietari instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să-i atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.

Art. 673^11. - În cazul în care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin buna învoiala ori de către executorul judecătoresc.

Dacă s-a dispus ca vânzarea bunului să se facă de părți prin buna învoiala, instanța va stabili și termenul în care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La împlinirea termenului părțile vor prezenta instanței dovada vânzării.

În cazul în care vânzarea prin buna învoiala nu se realizează în termenul prevăzut de alin. 2, instanța, prin încheiere, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.

Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului o dată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Art. 673^12. - După rămânerea irevocabilă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către executorul judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitație publică.

Executorul va fixa termenul de licitație, care nu va putea depăși 30 de zile pentru bunurile mobile și 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, și va înștiința coproprietarii despre data, ora și locul vânzării.

Pentru termenul de licitație a bunurilor mobile executorul va întocmi și va afișa publicația de vânzare cu cel puțin 5 zile înainte de acel termen.

În cazul vânzării unui bun imobil, executorul va întocmi și va afișa publicația de vânzare cu cel puțin 30 de zile înainte de termenul de licitație.

Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preț oferit de participanții la licitație.

Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispozițiile capitolelor II, III și IV din Cartea a V-a privind vânzarea la licitație a bunurilor mobile și imobile.

Art. 673^13. - La cererea uneia dintre părți instanța poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 673^11.

Art. 673^14. - În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanța se va pronunța prin hotărâre.

Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalți, precum și cele rezultate din vânzare vor fi împărțite de instanța potrivit dreptului fiecărui coproprietar.

În cazul în care imparteala nu se poate realiza în nici una dintre modalitățile prevăzute de lege, instanța va hotărî închiderea dosarului."

223. Articolele 692-697 se abroga.

224. În Cartea a VI-a, după articolul 720 se introduce capitolul XIV, intitulat "Dispoziții privind soluționarea litigiilor în materie comercială", cu următorul cuprins:

"CAPITOLUL XIV

Dispoziții privind soluționarea litigiilor în materie comercială

Art. 720^1. - În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecata, reclamantul va incerca soluționarea litigiului prin conciliere directa cu cealaltă parte.

În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnatura de primire.

Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecata.

Art. 720^2. - În procesele și cererile în materie comercială părțile sau reprezentanții lor pot fi asistați de experți ori de alți specialiști.

Art. 720^3. - Cererea de chemare în judecata va cuprinde:

La cererea de chemare în judecata se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul își întemeiază pretențiile, menționându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în condițiile prevăzute de art. 720^1 alin. 2.

Art. 720^4. - La primirea cererii de chemare în judecata potrivit art. 114, când este cazul, reclamantului i se va pune în vedere să depună orice act invocat în susținerea cererii, care nu a fost comunicat pârâtului la convocarea pentru conciliere.

Pârâtul va fi citat cu mențiunea ca este obligat să depună întâmpinare la dosarul cauzei cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată, iar în procesele urgente, cu cel puțin 3 zile. Întâmpinarea va avea cuprinsul prevăzut de art. 115, menționându-se și datele arătate la art. 720^3 alin. 1 lit. a) și b).

Judecătorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare și comunicare dispuse pentru fiecare termen și, când este cazul, vor lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum și pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înștiințarea părților pentru înfățișarea la termen.

Încheierea privind luarea măsurilor prevăzute de art. 114^1 alin. 6, în cazul proceselor și cererilor în materie comercială, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă a fost data cu citarea părților, și de la comunicare, dacă a fost data fără citarea lor.

Art. 720^5. - Dacă pârâtul are pretenții împotriva reclamantului derivând din același raport juridic, el poate face cerere reconvențională. În cazul litigiilor prevăzute de art. 720^1 nu este necesară o alta încercare de conciliere.

Cererea reconvențională trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecata și va fi introdusă în cadrul termenului prevăzut pentru depunerea întâmpinării.

În cazul în care pârâtul a introdus cerere reconvențională, reclamantul va depune întâmpinare până la prima zi de înfățișare. La cererea părții interesate, instanța, ținând seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea întâmpinării, precum și pentru studierea acesteia de către pârât.

Art. 720^6. - Procesele și cererile în materie comercială se judeca cu precădere. Instanța este datoare să asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor și obligațiilor procesuale ale părților, precum și desfășurarea cu celeritate a procesului.

Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar și asupra fondului, poate continua în ședința publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoștința părților. La aceste termene instanța poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezintă, îndatoriri în ceea ce privește prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relații scrise, răspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea și concursul la efectuarea în termen a expertizelor, precum și orice alte demersuri necesare soluționării cauzei.

Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.

Art. 720^7. - În cursul judecații asupra fondului procesului, instanța va stărui pentru soluționarea lui, în tot sau în parte, prin înțelegerea părților. Înțelegerea se constata prin hotărâre irevocabilă și executorie.

Art. 720^8. - Hotărârile date în prima instanța privind procesele și cererile în materie comercială sunt executorii și sunt supuse numai recursului.

Art. 720^9. - Pentru hotărârea judecătorească data în materie comercială, care se aduce la îndeplinire prin executare silită, hotărârea redactată potrivit art. 261 alin. 1 și 2, purtând mențiunea ca este irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalități.

Art. 720^10. - Litigiile privind desfășurarea activității în scopul privatizării prin înstrăinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societăților comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum și litigiile privind drepturile și obligațiile contractate în cadrul acestei activități se soluționează de către instanțele care au competența de judecată a proceselor și cererilor în materie comercială, potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile în aceasta materie."

225. Articolul 725 va avea următorul cuprins:

"Art. 725. - Dispozițiile legii noi de procedura se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executarilor silite începute sub acea lege.

Procesele în curs de judecată la data schimbării competentei instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe. În caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competența sunt pe deplin aplicabile.

Hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate.

Actul de procedura îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus dispozițiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi menținut, chiar dacă potrivit legii noi ar fi valabil."

226. Articolul 727 va avea următorul cuprins:

"Art. 727. - Ori de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispoziții abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, când este cazul, la dispozițiile corespunzătoare care le înlocuiesc."

227. Articolul 733 va avea următorul cuprins:

"Art. 733. - Amenzile aplicate în temeiul prevederilor codului de fața se executa de către executorii judecătorești, potrivit dispozițiilor legale privind executarea silită a creanțelor bugetare."

Amenzile prevăzute în Codul de procedură civilă, precum și limitele valorice de stabilire a competentei materiale a instanțelor judecătorești în cazurile prevăzute de lege vor putea fi actualizate prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

Următorii termeni din Codul de procedură civilă se înlocuiesc astfel:

- "ajutor de primar" cu "viceprimar";

- "casa de depuneri" cu "Casa de Economii și Consemnațiuni";

- "datornic" cu "debitor";

- "despărțenie" cu "divorț";

- "execuțiune", "execuție" cu "executare";

- "faptele de căpetenie" cu "faptele esențiale";

- "interogatorul" cu "interogatoriul";

- "mișcător" cu "mobil";

- "mort" cu "defunct";

- "nemișcător" cu "imobil";

- "nevârstnic" cu "minor";

- "notarul comunei" cu "secretarul primăriei";

- "pecete" cu "sigiliu";

- "pensie alimentara" cu "pensie de întreținere";

- "sorocite" cu "fixate";

- "tălmaci" cu "interpret";

- "vârstnic" cu "major".

Termenii "consiliu judiciar" și "jurământul" - ca mijloc de proba - se elimina din tot cuprinsul Codului de procedura civilă.

În vederea republicarii, Ministerul Justiției este autorizat sa înlocuiască sau sa elimine, după caz, și alți termeni sau expresii, pentru actualizarea redactarii textelor în conformitate cu terminologia consacrată de dispozițiile legale în vigoare și pentru corelarea cu normele privind ortografia limbii române.

Prescripțiile care au început să curgă înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pentru a căror împlinire ar trebui sa treacă mai mult de 3 ani, se vor împlini după trecerea unui termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

În cazul imobilelor neînscrise în cartea funciară, până la deschiderea cărților funciare în condițiile prevăzute de Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, formalitățile de publicitate privind urmărirea silită imobiliară și luarea măsurilor asiguratorii se fac cu aceleași efecte juridice în vechile documente de publicitate imobiliară.

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopției, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 87/1998, se modifica și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (5) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

"(5) Cererile privitoare la nulitatea sau la desfacerea adopției sunt supuse acelorași reguli de competența ca și cele pentru încuviințarea acesteia."

2. La articolul 22, după alineatul (5) se introduce alineatul (6) cu următorul cuprins:

"(6) Hotărârile date în cauzele având ca obiect nulitatea și desfacerea adopției nu sunt supuse apelului."

Articolele 58, 59, 60 și 61 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, se modifica și vor avea următorul cuprins:

"Art. 58. - Dacă unitatea apreciază ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanței încetarea grevei.

Art. 59. - Tribunalul fixează termen pentru soluționarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, și dispune citarea părților.

Art. 60. - (1) Tribunalul examinează cererea prin care se solicita încetarea grevei și pronunța de urgenta o hotărâre prin care, după caz:

Art. 61. - (1) Tribunalul și Curtea de apel soluționează cererea sau, după caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluționarea conflictelor de muncă.

Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abroga:

- art. 1126, 1127 și 1824-1836 din Codul civil;

- Legea LX/1881 privitoare la executarea silită imobiliară, cu modificările ulterioare;

- Decretul-lege nr. 603/1943 pentru simplificarea procedurii impartelilor judiciare;

- art. 889-909 din Codul comercial;

- art. 72 alin. 1 și 2 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, cu modificările și completările ulterioare;

- orice alte dispoziții contrare.

Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la 3 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, inclusiv cele din prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.

Ministerul Justiției este singurul autorizat sa editeze și sa publice, în volum, după textul publicat în Monitorul Oficial al României, editia oficială a Codului de procedura civilă.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemnează:

---------------

Ministru de stat,

ministrul justiției,

Valeriu Stoica

-----