Capitolul III — Organizarea și funcționarea zonelor metropolitane

Pe această pagină

Articolul 9

(1) Organizarea și funcționarea zonelor metropolitane se realizează potrivit prezentei legi, a prevederilor art. 91 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și a statutului fiecărei zone metropolitane.

(2) Unitatea administrativ-teritorială membră a zonei metropolitane, care a aprobat mandatarea exercitării unor atribuții de către zona metropolitană conform art. 7 alin. (2), poate revoca mandatul, cu privire la o atribuție sau mai multe, prin hotărâre a autorității deliberative, conform următoarei proceduri:

a) Autoritatea executivă notifică adunarea generală a zonei metropolitane cu privire la intenția de retragere a mandatului, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de supunerea spre adoptare a hotărârii consiliului local. Notificarea cuprinde motivele și argumentele ce susțin intenția de retragere a mandatului;

b) Consiliul director al zonei metropolitane are dreptul să prezinte contraargumente cu privire la intenția prevăzută la lit. a) în termen de maximum 10 zile calendaristice de la primirea notificării de către adunarea generală și să participe la ședința consiliului local în care se dezbate proiectul de revocare a mandatului. Președintele de ședință a consiliului local are obligația să ofere consiliului director al zonei metropolitane posibilitatea să prezinte contraargumentele în prealabil supunerii la vot a hotărârii consiliului local.

c) În cazul în care prin retragerea mandatului pentru exercitarea unor atribuții se generează prejudicii zonei metropolitane, în proiectul de hotărâre a consiliului local trebuie inserate prevederi privind cuantumul acestora și termenele de achitare către zona metropolitană, după caz, comunicate de consiliul director al zonei metropolitane.

(3) În situația prevăzută la alin. (2), unitatea administrativ-teritorială își păstrează calitatea de membru al zonei metropolitane.

(4) Unitățile administrativ-teritoriale care hotărăsc să mandateze zona metropolitană să exercite unele atribuții aflate în competența lor în condițiile art. 7 alin. (2), dar care adoptă hotărâri contrare angajamentelor asumate la nivelul organelor de conducere ale acesteia, suportă din bugetele locale:

a) prejudiciul adus zonei metropolitane evaluat de către consiliul director;

b) contravaloarea investițiilor realizate de zona metropolitană pe teritoriul acestora, în situația în care, din culpa unității administrativ-teritoriale respective, acestea nu pot fi realizate în condițiile stabilite la nivelul organelor de conducere ale acesteia.

(5) Modul de calcul și cuantumul sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (4) se aprobă prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

(6) Unitățile administrativ-teritoriale care hotărăsc să mandateze zona metropolitană să exercite unele atribuții aflate în competența lor în condițiile art. 7 alin. (2) se pot retrage din asociație înainte de data finalizării proiectelor sau contractelor încheiate de aceasta în numele și pe seama lor, notificând adunarea generală cu privire la intenția de retragere din asociație, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de adoptarea hotărârilor consiliilor locale prin care aprobă retragerea din zona metropolitană și numai după plata despăgubirilor prevăzute în respectivele proiecte sau contracte sau, după caz, în condițiile stabilite în statutul zonei metropolitane.

(7) Bunurile rezultate în urma unor investiții realizate în cadrul zonei metropolitane aparțin proprietății publice sau private, după caz, a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației și se înregistrează în inventarul acestora, în condițiile art. 289, respectiv art. 357 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

(8) Bunurile prevăzute la alin. (7) care răspund unui interes public aparțin proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, după cum urmează:

a) bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, pe care o și deservesc, aparțin domeniului public al acesteia;

b) pentru bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, care deservesc alte unități administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției;

c) pentru bunurile situate exclusiv pe raza unei singure unități administrativ-teritoriale, care deservesc și alte unități administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției;

d) pentru bunurile situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale și/sau care deservesc mai multe unități administrativ-teritoriale, apartenența acestora se stabilește de către adunarea generală a asociației înainte de demararea investiției.

(9) Bunurile prevăzute la alin. (7), care nu răspund unui interes public, aparțin proprietății private a unităților administrativ-teritoriale membre ale zonei metropolitane sau, după caz, proprietății zonei metropolitane. Apartenența acestor bunuri se decide prin statut sau prin hotărârea adunării generale, după caz.

(10) În statutele zonelor metropolitane se reglementează în mod expres situațiile prevăzute la alin. (8) lit. b)-d) și alin. (9).

(11) În vederea îndeplinirii obiectivelor și desfășurării activității, zonele metropolitane dobândesc în proprietate bunuri, cu excepția bunurilor care, prin natura sau destinația lor, sunt bunuri proprietate publică, precum și a bunurilor care, potrivit statutului sau a hotărârii adunării generale, aparțin proprietății private a unităților administrativ-teritoriale componente ale zonelor metropolitane.

Articolul 10

(1) Obiectivele proprii ale zonelor metropolitane se subscriu scopului și obiectivelor dezvoltării metropolitane în România, conform prezentei legi, și sunt expres prevăzute în statutul asociației.

(2) Zonele metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:

a) asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile;

b) dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane;

c) îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

d) dezvoltarea infrastructurii educaționale și de sănătate;

e) modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice;

f) furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local;

g) dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană;

h) dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice;

i) dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale;

j) gestionarea domeniului locuirii și abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate, inclusiv a așezărilor informale;

k) diminuarea dezechilibrelor socioeconomice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane;

l) alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană prevăzute la art. 3.

(3) Zona metropolitană poate îndeplini unul sau mai multe dintre obiectivele prevăzute la alin. (2).

Articolul 12

(1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a zonelor metropolitane de către primari, în condițiile art. 132 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare. Încetarea mandatului de primar atrage încetarea calității de reprezentare în adunarea generală a zonei metropolitane.

(2) Atribuțiile adunării generale sunt stabilite prin statutul asociației.

(3) Adunarea generală se întrunește de regulă trimestrial, dar cel puțin o dată pe an, la convocarea consiliului director sau ori de câte ori acest lucru este necesar, și adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociației.

(4) În situația în care membrii consiliului director nu sunt desemnați sau dacă consiliul director nu este constituit, adunarea generală va fi convocată de către primarul municipiului în jurul căruia se formează zona metropolitană.

(5) Pentru participarea la ședințele adunării generale ale zonei metropolitane, membrii adunării generale au dreptul la o indemnizație de maximum 10% din indemnizația președintelui consiliului director, suportată din bugetul zonei metropolitane. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

(6) Adunarea generală adoptă hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale membre. În cazul în care doar unele dintre unitățile administrativ-teritoriale membre au mandatat zona metropolitană în condițiile art. 7 alin. (2), hotărârile adunării generale date în exercitarea mandatului se aplică în mod obligatoriu numai acestora.

(7) Modalitatea de adoptare a hotărârilor, cvorumul necesar, modalitatea de întrunire, precum și eventuale majorități diferențiate în funcție de obiectul hotărârilor se stabilesc prin statutul zonei metropolitane.

(8) Hotărârile adunării generale prevăzute la alin. (6) se adoptă cu votul a cel puțin 72% din membrii adunării generale și care reprezintă cel puțin 65% din populația zonei metropolitane.

(9) Abținerile se numără la voturile împotrivă.

(10) Hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor administrative și intră sub incidența prevederilor legii contenciosului administrativ.

(11) Hotărârile adunării generale sunt comunicate consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale care formează zona metropolitană în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acestora.

(12) Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a zonei metropolitane, mandatează reprezentantul unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a zonei metropolitane să susțină poziții sau să exprime puncte de vedere, să formuleze propuneri sau amendamente la ordinea de zi a ședințelor adunării generale sau la proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi.

(13) Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a zonei metropolitane, poate solicita consiliului director al zonei metropolitane rapoarte, sinteze, date sau informații despre serviciile publice sau atribuțiile exercitate de asociație în numele unității administrativ-teritoriale.

Articolul 13

(1) Consiliul director este organul executiv de conducere al zonei metropolitane care asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale.

(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 91 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, consiliul director este format din 3 sau 5 membri din rândul membrilor adunării generale a zonei metropolitane. Numărul membrilor consiliului director, precum și atribuțiile acestuia sunt stabilite prin statutul zonei metropolitane.

(3) Membrii consiliului director au dreptul la o indemnizație lunară de maximum 30% din indemnizația de ales local a președintelui consiliului director aflată în plată. Indemnizația este suportată din bugetul zonei metropolitane. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

(4) Membrilor consiliului director nu li se acordă indemnizația prevăzută la art. 12 alin. (5) pentru participarea la ședințele adunării generale.

(5) Reprezentantul capitalei României sau al municipiului în jurul căruia se formează zona metropolitană este membru de drept în consiliul director.

(6) Desemnarea membrilor în consiliul director, cu excepția celui prevăzut la alin. (5), se realizează după cum urmează:

a) un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică de vest, nord-vest, nord sau nord-est a zonei metropolitane, și un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică est, sud-est, sud și sud-vest a zonei metropolitane, în situația în care numărul total al membrilor consiliului director este de 3;

b) câte un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică de nord și nord-est a zonei metropolitane, din zona geografică est și sud-est a zonei metropolitane, din zona geografică de sud și sud-vest a zonei metropolitane și din zona geografică de vest și nord-vest a zonei metropolitane, în situația în care numărul total al membrilor consiliului director este de 5.

(7) Desemnarea membrilor în consiliul director din fiecare dintre zonele geografice prevăzute la alin. (6) se realizează prin votul majorității absolute a membrilor adunării generale, care reprezintă unitățile administrativ-teritoriale situate în zonele geografice respective. În cazul în care nu se întrunește majoritatea absolută, se procedează după cum urmează:

a) se trage la sorți ordinea exercitării mandatelor în consiliul director, astfel încât fiecare membru din zona respectivă să exercite prin rotație câte un mandat de un an;

b) după ce au fost exercitate mandatele de către fiecare reprezentant al unităților administrativ-teritoriale se reia votul pentru desemnarea reprezentantului în consiliul director.

(8) Calitatea de președinte al consiliului director este exercitată, prin rotație, de către membrii acestuia și se stabilește prin votul majorității absolute a membrilor consiliului director.

(9) Mandatul președintelui consiliului director este de un an.

(10) Prin votul majorității absolute a membrilor consiliului director se poate stabili prelungirea mandatului președintelui consiliului director. Președintele consiliului director poate îndeplini maximum două mandate consecutive.

(11) Consiliul director îndeplinește următoarele atribuții:

a) organizează, asigură și răspunde de punerea în executare a hotărârilor adunării generale;

b) răspunde de gestiunea, patrimoniul și execuția, în condițiile legii, a bugetului de venituri și cheltuieli al asociației, situațiilor financiare anuale și proiectului programelor asociației;

c) alte atribuții prevăzute de lege sau de statut.

(12) Președintele consiliului director îndeplinește următoarele atribuții:

a) reprezintă legal zona metropolitană și încheie acte juridice în numele și pe seama acesteia;

b) prezintă anual, sau ori de câte ori adunarea generală solicită, rapoarte, sinteze, date sau informații;

c) alte atribuții stabilite prin statut.

Articolul 14

(1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri și este aleasă sau revocată de adunarea generală a zonei metropolitane, pe criterii de profesionalism, integritate și independență față de membrii asociației. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.

(2) Cel puțin un membru al comisiei de cenzori este contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

(3) În realizarea competenței sale, comisia de cenzori:

a) verifică, cel puțin o dată pe an, modul în care este administrat patrimoniul asociației;

b) întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale;

c) poate participa la ședințele consiliului director, fără drept de vot;

d) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

(4) Membrii comisiei de cenzori pot fi retribuiți conform hotărârii adunării generale a zonei metropolitane.

Articolul 15

(1) Pentru realizarea obiectivelor proprii, la nivelul zonelor metropolitane se înființează un aparat tehnic de specialitate care să sprijine consiliul director și adunarea generală în îndeplinirea atribuțiilor acestora.

(2) Structura organizatorică, numărul personalului și regulamentul de organizare și funcționare a zonei metropolitane se aprobă prin hotărâri ale adunării generale, la propunerea consiliului director.

Sursă: legislatie.just.ro (Monitorul Oficial). Textul afișat este forma consolidată curentă.