LEGE Nr. 8 din 29 aprilie 1971

Sînt considerate pajiști, în sensul legii de fața, terenurile agricole acoperite cu vegetație ierboasa naturala ori semanata, avînd destinația de pășuni și fînețe.

Sînt supuse regimului de organizare, administrare și folosire, stabilit prin prezenta lege, următoarele bunuri:

Pajistile se folosesc exclusiv pentru pasunat, pentru fineata sau pentru cultivarea plantelor de nutret, cu respectarea stricta a prevederilor din planul de organizare și imbunatatire care se elaborează pentru o perioadă de cel puțin 3-5 ani, precum și a celor din planurile anuale de exploatare a pasunii.

Pășunile comunale, pășunile rezerva de stat atribuite comunelor și loturilor zootehnice se administrează de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale. Gospodărirea lor se face cu consultarea crescatorilor de animale.

Crescatorii de animale, individuali și membri cooperatori, dintr-o comuna sau din comune invecinate pot să se constituie în asociații de pasunat care au ca obiectiv întreținerea, îmbunătățirea și exploatarea pasunilor, precum și aplicarea pasunatului rațional pe pășunile comunale repartizate asociației.

Comitetele executive ale consiliilor populare împreună cu asociațiile de pasunat răspund de încasarea taxelor de pasunat și de executarea lucrărilor de imbunatatire și exploatare rațională a pasunilor, prin folosirea veniturilor realizate din taxele de pasunat și alte surse, precum și prin contribuția în munca a crescatorilor de animale.

Crescatorii de animale, cu sprijinul cooperației de consum sau al cooperativelor agricole de producție, pot organiza stîne cooperatiste, cărora li se vor repartiza suprafețele de pășuni de care au nevoie, creîndu-se astfel condiții pentru pasunatul rațional și valorificarea superioară a produselor animaliere obținute.

Pajistile proprietatea cooperativelor agricole de producție și cele proprietate de stat date în folosință acestora fără termen se administrează de consiliile de conducere ale cooperativelor respective, care răspund de executarea tuturor lucrărilor de întreținere, imbunatatire și folosire rațională, cu mijloace proprii.

Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care cooperativele agricole de producție folosesc pajistile naturale și aplica măsurile stabilite în planurile de organizare, imbunatatire și exploatare a acestora.

Pajistile aflate în administrarea directa a întreprinderilor agricole de stat și a altor unități de stat se gospodăresc de către consiliile de administrație ale acestora.

Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul în care întreprinderile agricole de stat și celelalte organizații economice de stat folosesc pajistile aflate în administrarea lor și aplica măsurile de imbunatatire a acestora.

Pa pășunile comunale și pe cele rezerva de stat administrate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale sînt îndreptățite a aduce animale la pasunat: cooperativele agricole de producție, membrii cooperatori, stinele cooperatiste și locuitorii din comuna, care nu-și pot asigura pasunatul animalelor pe pășuni proprii.

Pe pășunile cooperativelor agricole de producție pasuneaza animalele proprietate obsteasca și cele ale membrilor cooperatori, precum și animalele celorlalte categorii de gospodării ale populației din comuna cu acordul consiliului de conducere al cooperativelor agricole de producție.

Excedentul de pășuni aflate în administrarea comunelor, orașelor și municipiilor se repartizează pentru pasunat, de către comitetele executive ale consiliilor populare județene, unităților agricole deținătoare de efective importante de animale și crescatorilor din alte comune, care au suprafețe insuficiente de pășuni.

Excedentul de pășuni de la cooperativele agricole de producție stabilit de consiliul de conducere al cooperativei se comunică consiliului intercooperatist pentru a fi folosit de alte cooperative agricole de producție deficitare în pășuni din cadrul aceleași organizații intercooperatiste.

Excedentul de pășuni la nivelul consiliilor intercooperatiste se repartizează de comitetele executive ale consiliilor populare județene.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene din zonele de șes și deal vor asigura condiții de transhumanta pentru turmele de ovine provenite din zonele de munte cu efective mari, potrivit programului anual stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare ale județelor respective.

Repartizarea pasunilor pe beneficiari se face pe un număr mai mare de ani.

Pășunile din zona alpina vor fi repartizate unităților agricole de stat, ținînd seama de efectivele de animale cu care acestea vor pasuna în zonele respective și de incarcatura normală la pasunat în fiecare an, cooperativelor agricole de producție și celorlalți crescatori de animale.

Comitetele executive ale consiliilor populare împreună cu asociațiile pentru pasunat și unitățile socialiste cărora li s-au repartizat pășuni vor lua măsuri de imbunatatire a pajiștilor din zona alpina și de organizare a pasunatului rațional, spre a satisface nevoile de masa verde ale animalelor deținute de toți crescatorii.

Pășunile destelenite se vor cultiva în primii ani numai cu plante anuale de nutret, după care se vor reinsaminta cu ierburi perene, înscriindu-se ca pajiști semanate în toate lucrările de evidenta funciară.

Sînt obligatorii pentru toți posesorii de pajiști următoarele măsuri tehnice:

- curățirea și nivelarea terenului;

- defrișarea maracinilor și lastarisurilor dăunătoare;

- fertilizarea cu îngrășăminte chimice și naturale;

- executarea de lucrări antierozionale, de desecare și de irigare;

- aplicarea pasunatului rațional pe grupe de animale și tarlale și introducerea animalelor la pasunat numai la datele și în condițiile stabilite de organele de specialitate;

- amenajarea și întreținerea adapatorilor, adaposturilor de pe pășuni, a gardurilor de tarlalizare și a drumurilor de acces.

Planurile anuale de întreținere, imbunatatire și folosire rațională a pasunilor comunale și proiectele pentru executarea lucrărilor agro-fito-ameliorative pe pajiști se întocmesc de către organele agricole de specialitate și se adoptă de consiliile populare comunale, orășenești și municipale; pentru pajistile cooperativelor agricole de producție, planurile anuale de întreținere, imbunatatire și folosire se întocmesc cu sprijinul organelor de specialitate și se aproba de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție.

Toți deținătorii de pajiști sînt obligați să execute întocmai lucrările prevăzute în aceste planuri.

Veniturile pentru pășunile administrate de comitetele executive ale consiliilor populare se realizează din:

- taxele de pasunat care se suporta de toți beneficiarii, în condițiile prevăzute de lege;

- taxele din valorificarea producției de pe suprafețele de pajiști semanate și a celor cultivate cu plante de nutret;

- sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curățirea arboretelor de pe pajiști;

- alte surse de venituri intimplatoare.

Cheltuielile pentru pășunile administrate de consiliile populare se vor putea face la nivelul veniturilor încasate. În mod excepțional, de la caz la caz, la comunele care dețin suprafețe mari de pășuni de fertilitate redusă și pe care se executa lucrări ameliorative în complex, cheltuielile vor putea fi mai mari decît volumul încasărilor din taxe, valorificarea materialului lemnos și alte venituri de pe pășuni, acoperindu-se de la buget, în limita prevederilor ce se vor stabili anual prin bugetul de stat.

Pentru efectuarea unui volum cît mai mare de lucrări pentru îmbunătățirea și întreținerea pajiștilor, fiecare crescator de animale este obligat să execute contribuția în munca în numărul de zile stabilit de comitetele executive ale consiliilor populare, orășenești și municipale, în raport cu numărul animalelor învoit la pasunat.

Crescatorii de animale care din motive justificate nu pot executa volumul de lucrări ce li s-a stabilit pot plati contravaloarea acestora în bani, potrivit tarifelor stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și ale municipiilor.

Taxele de pasunat pentru pășunile comunale vor fi stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale care administrează pajistile naturale sau cultivate, cu consultarea deputaților, a asociațiilor de pasunat și a crescatorilor de animale, diferențiat în funcție de calitatea și fertilitatea pasunii, între următoarele limite valabile pentru întregul sezon de pasunat:

- lei pe cap de animal -

minim maxim

- bovine și cabaline adulte 40 60

- tineret bovin și cabalin 1-2 ani 20 30

- tineret bovin și cabalin sub 1 an 10 20

- ovine și caprine peste 1 an 10 20

- porcine peste 6 luni 20 25

- tineret ovin și caprin sub 1 an 5 7

- tineret porcin sub 6 luni 5 7

Crescatorii de animale sînt scutiți de taxele de pasunat pentru tineretul taurin și ovin, contractat și livrat pentru export.

Pe pajistile semanate (artificiale) taxele de pasunat vor fi majorate cu 25-35 la suta față de taxele stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare pentru pajistile naturale.

Terenurile din fondul forestier, pe care, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, este permis pasunatul, se stabilesc de inspectoratele silvice și se repartizează pentru pasunat de către comitetele executive ale consiliilor populare județene.

Pentru pasunatul în păduri, crescatorii de animale vor plati următoarele taxe de pasunat, pe întreaga perioadă prevăzută pentru pasunatul în păduri:

- lei pe cap de animal -

- bovine adulte peste 2 ani 20

- tineret bovin sub 2 ani 10

- ovine 5

Crescatorii de animale care recolteaza pentru nevoile gospodariilor lor plantele de nutret de pe fînețele naturale, de pe pășuni și de pe suprafețele arabile destelenite din pășuni, aflate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare, vor plati următoarele taxe:

- lei pe hectar -

- fînețe naturale 300-600

- pășuni naturale 100-300

- lucerna și trifoi în primul an de producție

- cu plante protectoare 375

- fără plante protectoare 150

- lucerna și trifoi vechi

- coasa I 450

- coasa a II-a și a III-a 375

- culturi anuale 525

Pentru terenurile arabile destelenite din pășuni date crescatorilor de animale pentru a fi cultivate de către aceștia cu plante furajere - masa verde și fin - se stabilește o taxa de folosință anuală de 300 lei pe hectar.

Fondurile necesare îmbunătățirii, întreținerii și folosirii rationale a pajiștilor cooperativelor agricole de producție și întreprinderilor agricole de stat se asigura astfel:

Sumele alocate de unitățile agricole de stat și cooperativele agricole de producție pentru îmbunătățirea, întreținerea și exploatarea pajiștilor vor fi cel puțin la nivelul taxelor de pasunat cuvenite pentru animalele ce folosesc pășunile respective.

Fondurile de producție și de investiții, inclusiv cele împrumutate, destinate pentru finanțarea acțiunilor de imbunatatire și exploatare a pajiștilor, vor fi evidentiate și gestionate separat de către unitățile care au în administrare directa pajiști, precum și de unitățile bancare.

Statul sprijină acțiunea de imbunatatire a pasunilor, prin repartizarea de îngrășăminte chimice, de semințe pentru insamintarea și suprainsamintarea pasunilor, de material săditor pentru înființarea zonelor de protecție și prin asigurarea asistenței tehnice de calitate.

Pentru asigurarea semințelor, comitetele executive ale consiliilor populare, prin unitățile lor de specialitate, vor organiza loturi semincere precum și pășuni model pe care se vor aplica toate măsurile necesare obținerii unor producții mari.

Lucrările de interes general de combatere a eroziunii solului, desecarile și amenajările pentru irigații de pe pajiști inclusiv lucrările agro-ameliorative executate în complex pe pajistile din administrarea unităților de stat se executa din fondurile de investiții centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor.

De asemenea, se finanțează din fondurile de investiții centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor procurarea statiilor de deshidratare și granulare a furajelor verzi, a mașinilor și utilajelor, construcțiile pastorale și alte lucrări de îmbunătățirea pajiștilor de natura investițiilor centralizate, ce se efectuează pe pajistile administrate de consiliile populare.

Crescatorii de animale vor putea folosi pășunile numai pe baza încheierii de contract și după plata taxei de pasunat prevăzută în acesta.

Crescatorii de animale care nu și-au respectat în anii precedenti obligațiile decurgind din învoirea animalelor la pasunat vor fi excluși de la folosință pasunilor pînă la îndeplinirea obligațiilor respective.

Paza pajiștilor și a bunurilor de pe ele se asigura de organizațiile care le au în administrare directa, în folosință sau în proprietate.

Proprietarii animalelor găsite pe pășuni și fînețe, pe loturile semincere sau pe pajistile cultivate, în cazul în care nu s-au încheiat contracte de pasunat, vor fi obligați sa plătească daunele provocate și taxele de gloaba ce se stabilesc de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale.

Suprafețele de teren cu vegetație forestieră, dar care, potrivit legii, au destinație de pășuni și fînețe naturale, vor fi transformate în pajiști, în baza unui studiu de transformare întocmit de organele silvice și a planului de imbunatatire și exploatare a pajistei, întocmit de organele agricole.

Materialul lemnos provenit de pe aceste terenuri este supus regimului silvic de exploatare, iar veniturile realizate se folosesc pentru lucrări de imbunatatire a pasunilor și finetelor naturale.

Trupurile de pășuni acoperite cu vegetație forestieră de productivitate ridicată, neajunsă la vîrsta normală de tăiere, sau acelea care nu pot fi utilizate pentru pasunat din cauza condițiilor de sol și panta, pot face obiectul schimbului, în condițiile prevăzute de lege, cu suprafețe echivalente de terenuri pasunabile din fondul forestier.

Suprafețele de pajiști incluse în mod nejustificat în amenajamente silvice dar care, pe bază de acte ori de folosință, se dovedesc ca au aparținut unităților agricole de stat, cooperativelor agricole de producție sau comunelor, orașelor sau municipiilor, se pot scoate din amenajamentele silvice prin ordinul ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene, predindu-se celor cărora le-au aparținut, spre a fi îmbunătățite și exploatate ca pajiști.

Scoaterea din fondul forestier a terenurilor prevăzute la alineatul precedent se face pe bază de documentații întocmite de comisii alcătuite din reprezentanți ai comitetelor executive ale consiliilor populare județene și ai Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor.

Scoaterea din fondul forestier a terenurilor ocupate cu vegetație forestieră de mare valoare economică este interzisă.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare județene vor încheia lucrările de inventariere a pajiștilor naturale și delimitarea acestora de fondul forestier, în termen de cel mult 2 ani de la data prezentei legi.

Schimbarea destinației pajiștilor în alta categorie de folosință se poate face, numai în cazuri bine justificate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și numai prin compensare cu terenuri din alte categorii de folosință, în asa fel ca suprafața totală a pajiștilor naturale sa nu se micșoreze.

Deținătorii de pajiști care nu executa lucrările prevăzute la art. 14 vor fi sancționați potrivit art. 25 din Legea nr. 4/1970 cu privire la organizarea producției și a muncii în agricultura, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 79 din 10 iulie 1970.

În cazul neaplicarii măsurilor de imbunatatire și exploatare a pasunilor sau la cererea adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producție, pășunile date în folosință acestora pot fi reluate în administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare.

În zonele necuprinse în acțiunea de însămînțări artificiale, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale organizează stațiuni de monta naturala, în scopul asigurării cu reproducatori de rasa necesari pentru toate speciile de animale, deținute de gospodăriile individuale și ceilalți crescatori de animale.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor va sprijini comitetele executive ale consiliilor populare în asigurarea stațiunilor de monta cu reproducatori de rasa și, prin organele sale de specialitate, va acorda asistența tehnica la întreținerea și exploatarea lor.

Taxele de monta se stabilesc de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale.

Bugetele consiliilor populare comunale, orășenești și municipale pe anul 1971 se modifica în mod corespunzător cu influentele ce decurg din aplicarea prezentei legi, în cadrul prevederilor bugetare stabilite pentru acest an.

Pe data publicării prezentei legi se abroga Decretul nr. 303/1955 privitor la organizarea, administrarea și folosirea pasunilor, loturilor zootehnice și stațiunilor comunale de monta, prevederea referitoare la scutirea de taxe de pasunat cuprinsă în art. 7 alineatul 3 din Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 922/1963, precum și orice alte dispoziții contrare.

---------