Articolul I
Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP 061/2002“, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 939/2002*), publicată în Buletinul Construcțiilor nr. 10/2003, se modifică și se completează după cum urmează:
*) Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 939/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
1. Cuprinsul se modifică și va avea următorul conținut:
Cuprins:
1. Obiect, domeniu de aplicare
2. Terminologie
3. Condiții cantitative și calitative pentru realizarea mediului luminos în interiorul clădirilor
4. Alegerea surselor de lumină (lămpilor)
5. Alegerea corpurilor de iluminat
6. Sisteme și instalații de iluminat
7. Proiectarea sistemelor de iluminat normal
8. Sisteme de iluminat local
9. Iluminatul spațiilor de învățământ
10. Iluminatul în spitale și spații destinate activității medicale
11. Iluminatul spațiilor destinate activităților de lucru intelectual
12. Iluminatul industrial
13. Executarea lucrărilor pentru sistemele și instalațiile de iluminat
14. Măsuri de prevenire a incendiilor și exploziilor
Anexa nr. 1: Reglementări privind proiectarea și executarea instalațiilor de iluminat din clădiri
Anexa nr. 2: Valori recomandate pentru proiectarea sistemelor de iluminat - general
2. Punctul 1.1 se modifică și va avea următorul cuprins:
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea, executarea și întreținerea sistemelor și instalațiilor de iluminat din construcțiile civile, industriale (de producție, depozitare etc.), precum și producătorilor de surse și corpuri de iluminat.
3. Punctul 1.3 se modifică și va avea următorul cuprins:
1.3. Prin proiectarea sistemelor de iluminat se vor respecta prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la cerințele fundamentale de calitate:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
4. Punctul 2.2 se modifică și va avea următorul cuprins:
2.2. În prezentul normativ este folosită și terminologia din domeniile iluminatului, stabilită prin:
STAS 8313
Construcții civile, industriale și agrozootehnice. Iluminatul în clădiri și în spațiile exterioare. Metoda de măsurare a iluminării și de determinare a iluminării medii
SR EN 60529
Grade normale de protecție asigurate prin carcase (cod IP)
STAS 3009
Lămpi electrice cu incandescență de format normal. Tensiuni și puteri nominale
SR EN 1838
Aplicații ale iluminatului. Iluminat de urgență
SR EN 50172
Sisteme pentru iluminatul de securitate
SR EN 12665
Lumină și iluminat. Termeni de bază și criterii pentru specificarea cerințelor de iluminat
SR EN 12193
Lumină și iluminat. Iluminatul spațiilor destinate practicării sportului
SR EN 12464-1
Lumină și iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare
SR EN 60079 (standard pe părți)
Atmosfere explozive
ISO/CIE TS 22012
Light and lighting - Maintenance factor determination - Way of working
NOTĂ:
Se utilizează cele mai recente ediții ale standardelor române de referință, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamentele și eratele publicate de către organismul național de standardizare.
5. Punctul 3.9 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.9. Nivelurile de iluminare ce trebuie să fie asigurate de sistemele de iluminat de siguranță sunt indicate de SR EN 1838.
Un rezumat informativ pentru diferite tipuri de iluminat de siguranță este indicat în reglementarea tehnică «Normativul pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor», indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2.741/2011.
6. Punctul 3.11 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.11. Valoarea iluminării poate fi ajustată cu cel puțin o treaptă pe scara iluminărilor (anexa nr. 2 - E_m - compensat) dacă condițiile vizuale specifice (reale) diferă față de condițiile normale considerate la pct. 3.10.
Nivelul de iluminare poate fi ridicat atunci când:
– sarcina vizuală prezintă constraste sau reflectanțe foarte scăzute;
– activitatea vizuală este foarte importantă;
– erorile în activitatea de muncă sunt greu și costisitor de rectificat;
– acuratețea sau productivitatea ridicată sunt de mare importanță;
– capacitatea vizuală a lucrătorului este sub nivelul normal.
7. La punctul 3.14, primul paragraf se modifică și va avea următorul cuprins:
3.14. Scara iluminărilor recomandate*) în lucși este:
5 - 7,5 - 10 - 15 - 20 - 30 - 50 - 75 - 100 - 150 -200 - 300 - 500 - 750 - 1.000 - 1.500 - 2.000 - 3.000 - 5.000 - 7.500 - 10.000
*) Conform SR EN 12665
8. Tabelul 3.2. se modifică și va avea următorul cuprins:
Tabelul 3.2
Iluminarea în zona sarcinii vizuale (lx)Iluminarea zonei învecinate cu sarcina vizuală (lx)≥ 750500500300300200200150≤ 150aceeași iluminare cu cea a zonei sarcinii vizuale
9. Punctul 3.17 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.17. Iluminarea pe o suprafață trebuie să varieze treptat, pentru a nu produce disconfort vizual. Această condiție se îndeplinește când coeficienții de uniformitate nu se vor afla sub valorile din anexa nr. 2.
10. Punctul 3.18 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.18. Culoarea aparentă și temperatura de culoare corelată se află într-o legătură prezentată în tabelul 3.4.
Tabelul 3.4
Culoarea aparentă
Temperatura de culoare corelată (K)
caldă
≤ 3.300
neutră*)
3.300-5.300
rece
≥ 5.300
*) Neutră-caldă 3.300-4.000 K; neutră-rece 4.000-5.300 K
11. Punctul 3.19 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.19. Culoarea aparentă are importanță estetică, funcțională și psihologică pentru observatorii dintr-o încăpere.
Astfel, se recomandă lămpi de culoare:
caldă - pentru încăperi amplasate către nord și puțin vitrate;
– pentru încăperile destinate odihnei;
neutră - caldă - pentru încăperile de muncă intelectuală și în care vitrarea este normală;
neutră - pentru încăperile de muncă intelectuală, dar în care vitrarea este mare;
– pentru încăperile de muncă fizică, cu vitrare normală;
neutră - rece - pentru încăperile de muncă fizică, cu vitrare mare și unde se lucrează numai în timpul zilei;
rece - pentru încăperile plasate spre sud și puternic vitrate;
– încăperi în care activitatea cere atenție și concentrare mărită.
NOTĂ:
Se recomandă prevederea posibilității de a varia culoarea luminii (caldă-neutră-rece) de-a lungul unei zile sau a unor perioade specifice, astfel încât sistemul de iluminat să țină cont de efectele nonvizuale ale luminii (asupra productivității, stării de bine sau sănătății ocupanților clădirilor).
12. Punctul 3.27 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.27. Pentru a realiza confort vizual este necesar să se evite:
– luminanțe prea ridicate, ce pot duce la apariția orbirii;
– contraste prea mari de luminanță, ce pot duce la oboseală vizuală, datorită necesității adaptării și readaptării permanente;
– luminanțele sau contrastele de luminanțe prea mici ce au ca rezultat nedistingerea corectă a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia.
13. Punctul 3.28 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.28. Luminanțele suprafețelor din încăpere sunt determinate de iluminările și reflectanțele acestora. Pentru a realiza distribuții echilibrate ale luminanțelor se recomandă alegerea de materiale pentru suprafețele încăperii având următoarele reflectanțe:
plafon 0,7-0,9
pereți 0,5-0,8
plan util 0,2-0,7
pardoseală 0,2-0,6
Pentru suprafețele vitrate se poate considera o valoare convențională a reflectanței de 0,1.
În calculele de proiectare, reflectanțele suprafețelor ar trebui definite cât mai aproape posibil de caracteristicile reale ale suprafețelor.
14. Punctul 3.29 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.29. Orbirea fiziologică (directă) trebuie evitată pentru a nu duce la oboseală, accidente sau erori în muncă.
Aceasta se realizează prin:
– folosirea dispozitivelor de protecție vizuală a aparatelor de iluminat (prin mascarea lămpii la vederea directă);
– utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanță adecvată în funcție de unghiul de protecție (tabelul 3.6), dimensiunile încăperii, destinația acesteia și amplasarea locurilor de muncă.
Tabelul 3.6
Luminanța lămpii (kcd/mp)
Unghiul de protecție minim al corpului de iluminat
1-20
10˚
20-50
15˚
50-500
20˚
≥ 500
30˚
Valorile din tabelul 3.4 nu se aplică pentru corpurile de iluminat care nu se află în câmpul vizual al observatorului în timpul activității sale normale (în picioare sau șezând pe scaun).
15. Punctul 3.31 se modifică și va avea următorul cuprins:
3.31. Evaluarea cantitativă a calității sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin «metoda curbelor-limită de luminanță
16. Punctele 3.41 și 3.42 se modifică și vor avea următorul cuprins:
3.41. Sistemul de iluminat trebuie conceput luând în considerare un factor global de menținere f_m care este raportul dintre valoarea iluminării menținute Ē_m și valoarea iluminării inițiale Ē_i.
3.42. Factorul de menținere ce se ia în calcul se stabilește în funcție de echipamentul de iluminat ales (lămpi, aparate de iluminat), mediul ambiental (degajarea de praf din încăpere, gradul de murdărire a plafonului, pereților etc.) și programul de menținere al întregului sistem (durata între două curățări, zugrăveli consecutive), conform ISO/CIE TS 22012.“
17. Tabelul 4.2 se modifică și va avea următorul cuprins:
Tabelul 4.2. Recomandări privind alegerea lămpilor
Tipul lămpiiDomenii de utilizareFluorescente - compacte- spații industriale cu niveluri de iluminare mici (industriile siderurgică, metalurgică etc.); - spații de depozitare.Cu descărcări în vapori de sodiu la joasă sau înaltă presiuneCu halogeniCu descărcări în vapori de mercur și cu adaosuri de halogenuri metaliceCu inducție- clădiri social-administrative, în încăperi cu înălțime mare*)Cu LED- în toate domeniile enunțate mai sus în tabel
Fluorescente la joasă presiune
(tuburi fluorescente)
- clădiri social-administrative (birouri, școli, spitale, policlinici, laboratoare etc.);
- spații industriale în care se cer niveluri mari de iluminare (industria optică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, laboratoare);
- în încăperi ce nu depășesc 6 m;
- spații comerciale;
- săli de spectacol, cinematografe, săli de sport.
- locuințe;
- încăperi cu înălțimi sub 3 m;
- hoteluri;
- în iluminatul local.
Fluorescente la înaltă presiune
(baloane fluorescente)
- spații industriale cu niveluri mari de iluminare și în care nu este necesară redarea culorilor;
- platforme industriale;
- hale cu înălțime mare (peste 6 m);
- spații în care există ceață sau degajări de fum.
- spații comerciale;
- expoziții de sculptură;
- hoteluri, restaurante, cofetării;
- locuințe.
- spații comerciale;
- săli de spectacole.
*) Corpurile de iluminat prevăzute cu astfel de lămpi au dimensiuni mari pentru a se evita apropierea de generatorul de frecvență înaltă astfel încât fenomenele de inducție în corpurile metalice să nu ducă la accidente.
18. Punctul 5.1 se modifică și va avea următorul cuprins:
5.1. Producătorii de corpuri de iluminat au obligația de a indica următoarele caracteristici pentru acestea:
– modul de echipare: număr de lămpi și puteri nominale ale acestora;
– pentru aparatele ce au o distribuție uniformă în spațiu a fluxului luminos, curba de distribuție a intensității luminoase, pentru o echipare cu o lampă-etalon de 1.000 lm. Este de preferat ca aceasta să fie redată în coordonate polare;
– pentru aparatele ce au o distribuție neuniformă în spațiu a fluxului luminos, curbele de distribuție a intensității luminoase pentru diferite planuri uniform plasate față de planul de referință 0-180° (de preferat planurile: 45-225°; 90-270°; 135-315°).
Curbele de distribuție a intensității luminoase vor fi redate, de preferință, în coordonate polare:
– distribuția intensității luminoase și sub formă tabelară din 5° în 5° (sau din 10° în 10°) pentru aceleași planuri menționate mai sus;
– distribuția zonală a fluxului luminos sub formă grafică, pentru situația în care aparatul este echipat cu lampa-etalon (cu flux de 1.000 lm). Aceasta va fi redată în coordonate carteziene = ƒ(Ω) sau = ƒ(α)^1);
– indicii N1, N2, N3, N4 și N5 corespunzători distribuției zonale a fluxului, conform fișei tehnice a aparatului;
– randamentul luminos al aparatului;
– distribuția luminanțelor în spațiu, sub formă tabelară și sub formă grafică, suprapuse peste curbele-limită de luminanță, atât pentru axa de privire în lungul corpului, cât și pentru axa de privire perpendiculară pe acesta (în cazul corpurilor liniare);
– valorile factorilor de utilizare. Acestea vor fi date pentru indici ai încăperii cu valoarea minimă 0,6 și reflectanțe pentru plafon, pereți, plan util (de regulă, cu valori între 0,8 și 0,1);
– unghiul de protecție;
– pozițiile de montare și influența acestora asupra caracteristicilor aparatului (atunci când este cazul: lămpi cu descărcări etc.);
– dimensiunile geometrice și masa;
– dispozitivele de prindere: pe plafon, pe perete (de zidărie din cărămidă, beton, BCA sau din metal);
– gradul de protecție la pătrunderea corpurilor solide, apei și la șocuri mecanice;
– clasa de protecție „antiexplozivă“, când este cazul; pe carcasele corpurilor de iluminat se vor marca vizibil tensiunea de utilizare și puterea maximă a lămpilor;
– caracteristicile echipamentului auxiliar pentru funcționarea lămpilor din corpul de iluminat când sunt montate în corpul acestuia: driver, balast, condensator, starter, generator sau convertor de frecvență, igniter etc.
Când aceste echipamente nu se montează în aparat se indică condițiile de montare:
– caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere. Nu se prevăd corpuri fără echipament de ameliorare a factorului de putere;
– caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbațiilor electromagnetice atât asupra altor instalații (de telefon, de transmitere a datelor etc.), cât și asupra instalațiilor furnizorului de energie electrică.
19. Punctul 5.9 se modifică și va avea următorul cuprins:
5.9. În spațiile cu atmosfere potențial explozive, corpurile de iluminat și aparatura aferentă sistemelor de iluminat se aleg conform normelor în vigoare și standardelor din seria SR EN 60079.
20. Punctul 6.11 se modifică și va avea următorul cuprins:
6.11. Corpurile de iluminat montate pe elementele de construcție verticale (pereți, stâlpi) se pot monta la orice cotă, fără a fi afectată etanșeitatea la aer a anvelopei clădirii. Pentru corpurile de iluminat amplasate în zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau măsurile specificate în normativul I7-2011.
21. Punctul 6.16 se modifică și va avea următorul cuprins:
6.16. Acționarea sistemelor de iluminat se face astfel încât acestea să poată fi puse în funcțiune pe șiruri paralele cu peretele vitrat sau cu ferestrele, pentru a permite o integrare ușoară cu iluminatul natural.
Pentru acordarea cât mai exactă a nivelului de iluminare cu sarcina vizuală se recomandă utilizarea modalităților de variație fină a acestuia în funcție de specificul activităților și/sau aportul de lumină naturală.
Pentru spațiile sau zonele care nu sunt ocupate permanent se va lua în considerare acționarea automată a iluminatului în funcție de prezența ocupanților.
22. Punctul 7.1 se modifică și va avea următorul cuprins:
7.1. Iluminatul artificial se prevede în toate încăperile, locurile și spațiile din interiorul clădirilor în care se desfășoară activități sau se pot afla persoane, atunci când lumina naturală lipsește sau aceasta este sub valorile recomandate în SR EN 12464-1.
23. Primul paragraf de la punctul 7.3 se modifică și va avea următorul cuprins:
7.3. Pentru situațiile în care nivelurile de iluminare nu sunt precizate în prezentul normativ (anexa nr. 2) sau în SR EN 12464-1, acestea se pot stabili prin asimilarea cu destinații, activități sau sarcini vizuale similare.
24. Punctul 7.9 se modifică și va avea următorul cuprins:
7.9. Proiectarea sistemului de iluminat dintr-o încăpere va urmări următoarele etape:
1) Identificarea destinației încăperii, activitățile de bază din acestea și sarcinile vizuale ce le corespund
2) În funcție de elementele de la punctul 1 se stabilesc:
– nivelul iluminării medii (anexa nr. 2 pentru iluminatul normal);
– înălțimea planului util pe care trebuie realizată iluminarea medie și uniformitatea acesteia;
– indicele de redare a culorilor de către lămpile sistemului de iluminat;
– indicele UGR_L corespunzător destinației.
3) Se identifică, din planurile de arhitectură:
– dimensiunile geometrice ale încăperii;
– reflectanțele: plafonului, pereților și planului util;
– înălțimea de montare a corpurilor de iluminat, ținând seama de condițiile reale de montare (vezi pct. 7.7).
4) Se aleg:
– lămpile pentru sistemul de iluminat, respectând recomandările menționate în cap. 4;
– corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat, respectând recomandările menționate în cap. 5.
5) Se stabilește factorul de menținere pentru sistemul de iluminat în principal în funcție de:
– tipul surselor de lumină;
– degajarea de praf din încăpere;
– durata între două curățări consecutive ale corpurilor de iluminat.
Procedura completă este indicată în SR ISO/CIE TS 22012.
6) Se calculează fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat. Aceasta se poate face printr-o metodă globală:
– metoda factorului de utilizare*) sau
*) Programe de calcul foarte performante pot utiliza metoda «reflexiilor multiple» ca metodă punctuală pentru obținerea iluminărilor reflectate. Fiecare suprafață se împarte într-un număr mare (250-1.000) de suprafețe elementare suficient de mici încât iluminarea punctuală din centrul unei astfel de suprafețe să se confunde cu iluminarea medie a acesteia. Pentru fiecare din suprafețele elementare se va indica reflectanța.
– metoda reflexiilor multiple.
7) Se stabilește numărul de corpuri de iluminat al sistemului, cunoscând fluxul luminos necesar și fluxul luminos al corpului de iluminat.
Acesta se stabilește astfel încât fluxul real al sistemului să fie mai mare decât cel necesar pentru ca iluminarea medie reală să depășească iluminarea medie de calcul, aceasta având caracterul de iluminare minimă. Pot fi admise și diferențe negative (max. –5%), atunci când iluminarea medie depășește 400 lx.
8) Se fixează poziția corpurilor de iluminat pe plafon.
9) Se verifică parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat determinat, utilizând metoda «punct cu punct» pentru calculul iluminărilor directe punctuale și medii (pe planul util, pereți și plafon) și metoda «reflexiilor multiple» pentru calculul iluminărilor medii reflectate (pe planul util, pereți și plafon)**).
**) Valorile factorilor de utilizare se stabilesc în funcție de tipul corpului de iluminat, reflectanțele plafonului, pereților și planului util și indicele încăperii (ce ține seama de geometria încăperii și poziția sistemului de iluminat față de planul util). Aceștia sunt dați de furnizorii (fabricanții) de corpuri de iluminat.
Verificarea cantitativă se face prin calculul:
– iluminării medii pe planul util, ca media aritmetică a iluminărilor punctuale din planul util;
– uniformității iluminării pe planul util, ca raportul dintre iluminarea minimă și cea medie;
– uniformității iluminării pe planurile efective de lucru aflate în planul util, atunci când se cunosc pozițiile acestora. Când nu se cunosc pozițiile lor, acestea pot fi sugerate tehnologului, oferindu-i o hartă cu zonele de egală iluminare (izolux) din planul util.
10) Se verifică parametrii calitativi ai sistemului de iluminat:
– prin metoda «curbelor-limită de luminanță» se apreciază dacă sistemul de iluminat provoacă orbire fiziologică (directă) observatorilor aflați în punctele de lucru. Când acestea nu se cunosc, se face verificarea numai pentru observatorul cel mai dezavantajat plasat;
– urmărind distribuția luminanțelor în câmpul vizual, considerând că suprafețele pereților și tavanului sunt perfect difuzante (L = r/ρ·E);
– calculând coeficientul UGR pentru a aprecia dacă sistemul de iluminat provoacă orbire psihologică.
25. După punctul 13.15 se introduce un nou punct, punctul 13.16, cu următorul cuprins:
13.16. În cazul în care se realizează străpungeri ale anvelopei clădirii, se vor prevedea măsuri de asigurare a etanșeității care să corespundă cerințelor clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB).
26. Anexa nr. 2 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
27. Anexa nr. 3 se abrogă.