Articolul I
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, și al ministrului transporturilor nr. 6.970/1.779/2017 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice“. Indicativ AND 605-2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2018, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 11
Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 sunt în conformitate cu cerințele seriei de standarde SR EN 13108.
Tabelul 1 - Sinteza mixturilor asfaltice fabricate în RomâniaNr. crt.Denumire și simbolNotare*)Notare conform seriei de standarde SR EN 13108 - versiunea engleză (franceză)*)UtilizareClasa tehnică a drumului/ Categoria tehnică a străziiTipul de mixtură în funcție de dimensiunea maximă a granulei, Ø, mm1Beton asfaltic cu criblură BA ΦBA Φ rul. liantAC (EB) Φ rul. liantStrat de rulare/uzurăIII, IV, V/ III, IV2Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC ΦBAPC Φ rul. liantAC (EB) Φ rul. liantStrat de rulare/uzurăIV, V/IV3Mixtură asfaltică stabilizată MAS ΦMAS Φ rul. liantSMA Φ rul. liantStrat de rulare/uzurăI, II, III, IV/ I, II, III, IV4Mixtură asfaltică drenantă MADr ΦMADr Φ rul. liantPA (ED, BBD) Φ rul. liantStrat de rulare/uzurăI, II, III/ I, II, III165Beton asfaltic deschis cu criblură BAD ΦBAD Φ leg. liantAC (EB) Φ leg. liantStrat de legăturăI, II, III, IV, V/ I, II, III, IV22,46Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC ΦBADPC Φ leg. liantAC (EB) Φ leg. liantStrat de legăturăIII, IV, V/ II, III, IV22,47Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS ΦBADPS Φ leg. liantAC (EB) Φ leg. liantStrat de legăturăV/IV22,48Anrobat bituminos cu criblură pentru strat de bază AB ΦAB Φ bază liantAC (EB) Φ bază liantStrat de bazăI, II, III, IV, V/ I, II, III, IV9Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC ΦABPC Φ bază liantAC (EB) Φ bază liantStrat de bazăI, II, III, IV, V/ I, II, III, IV10Anrobat bituminos cu pietriș sortat ABPS ΦABPS Φ bază liantAC (EB) Φ bază liantStrat de bazăV/IV31,511Anrobat bituminos cu criblură și asfalt recuperatAB_ar Φ bază liantAC (EB) Φ bază liantStrat de bazăIII, IV, V/ II, III, IV
8**)
11,2
16
8**)
11,2
16
11,2
16
22,4
31,5
22,4
31,5
22,4
31,5
*) Notarea va fi urmată de date referitoare la eventuali aditivi.
**) BA 8 nu se utilizează ca strat de rulare/uzură în zona carosabilă a drumurilor naționale.
Exemple de notare a mixturilor asfaltice:
Simbol: BADPS 22,4
Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate - beton asfaltic deschis cu pietriș sortat cu granula maximă de 22,4 mm, pentru strat de legătură, cu bitum 50/70 și cu aditiv pentru adezivitate
Simbol: MAS 11,2
Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre și granule polimer - mixtură asfaltică stabilizată cu granula maximă de 11,2 mm, pentru strat de uzură cu bitum 50/70 și cu aditivi pentru adezivitate, fibre și granule polimer
Simbol: MADr 16 m
Notare: MADr 16 rul. PMB 45/80 - mixtură asfaltică drenantă cu granula maximă de 16 mm pentru strat de uzură cu bitum modificat 45/80
2. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 12
Pentru execuția straturilor de uzură (rulare), conform tabelului 2, se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcție de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii:
– beton asfaltic cu criblură, beton asfaltic cu pietriș concasat, conform SR EN 13108-1;
– mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conținut ridicat de bitum și aditivi de stabilizare, conform SR EN 13108-5;
– mixturi asfaltice drenante, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei și reducerea nivelului de zgomot, conform SR EN 13108-7.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură (rulare)Nr. crt.Clasa tehnică a drumuluiCategoria tehnică a străziiTipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de 16 mm1I, III, IIMixtură asfaltică stabilizatăMixtură asfaltică drenantă2IIIIIIMixtură asfaltică stabilizatăBeton asfaltic cu criblurăMixtură asfaltică drenantă3IVIVMixtură asfaltică stabilizatăBeton asfaltic cu criblurăBeton asfaltic cu pietriș concasat4V-Beton asfaltic cu criblurăBeton asfaltic cu pietriș concasat
3. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 14
Pentru execuția stratului de bază se vor avea în vedere următoarele tipuri de betoane asfaltice (anrobate bituminoase), conform SR EN 13108-1, în funcție de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii (tabelul 4).
Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bazăNr. crt.Clasa tehnică a drumuluiCategoria tehnică a străziiTipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a granulei de 31,5 mm1I, IIIAnrobat bituminos cu criblurăAnrobat bituminos cu pietriș concasat2III, IVII, IIIAnrobat bituminos cu criblurăAnrobat bituminos cu pietriș concasatAnrobat bituminos cu criblură și asfalt recuperat3VIVAnrobat bituminos cu criblurăAnrobat bituminos cu pietriș concasatAnrobat bituminos cu pietriș sortatAnrobat bituminos cu criblură și asfalt recuperat
4. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 16
Mixturile asfaltice drenante se aplică pe un strat-suport impermeabil (etanș).
5. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 18
La utilizarea prezentului normativ se aplică prevederile următoarelor documente de referință:
SR EN 13043
Agregate pentru amestecuri bituminoase și pentru finisarea suprafețelor, utilizate la construcția șoselelor, a aeroporturilor și a altor zone cu trafic;
SR EN 13808
Bitum și lianți bituminoși. Cadrul specificațiilor pentru emulsiile bituminoase cationice;
SR EN 14023
Bitum și lianți bituminoși. Cadru pentru specificațiile bitumurilor modificate cu polimeri;
SR EN 1428
Bitum și lianți bituminoși. Determinarea conținutului de apă din emulsiile bituminoase. Metoda distilării azeotrope;
SR 61
Bitum. Determinarea ductilității;
SR EN 1429
Bitum și lianți bituminoși. Determinarea reziduului pe sită al emulsiilor bituminoase și determinarea stabilității la depozitare prin cernere;
SR EN 12607-1
Bitum și lianți bituminoși. Determinarea rezistenței la întărire sub efectul căldurii și aerului. Partea 1: Metoda RTFOT;
SR EN 12607-2
Bitum și lianți bituminoși. Determinarea rezistenței la întărire sub efectul căldurii și aerului. Partea 2: Metoda TFOT;
SR EN 12591
Bitum și lianți bituminoși. Specificații pentru bitumuri rutiere;
SR EN 13036-1
Caracteristici ale suprafeței drumurilor și aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeței îmbrăcămintei, prin tehnica volumetrică a petei;
SR EN 13036-4
Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenței unei suprafețe. Încercarea cu pendul;
SR EN 13036-7
Caracteristici ale suprafețelor drumurilor și pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea cu dreptar;
SR EN 13036-8
Caracteristici ale suprafeței drumurilor și pistelor aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversală;
SR EN ISO 13473-1
Caracterizarea texturii îmbrăcăminții unei structuri rutiere prin relevee de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii;
SR EN 933-1
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozității. Analiza granulometrică prin cernere;
SR EN 933-2
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Determinarea granulozității. Site de încercare, dimensiuni nominale ale ochiurilor;
SR EN 933-3
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare;
SR EN 933-4
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă;
SR EN 933-5
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafețe concasate și sfărâmate din agregate grosiere;
SR EN 933-7
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conținutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate;
SR EN 933-8
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părților fine. Determinarea echivalentului de nisip;
SR EN 933-9
Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea părților fine. Încercare cu albastru de metilen;
SR EN 1097-1
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la uzură (micro-Deval);
SR EN 1097-2
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenței la sfărâmare;
SR EN 1097-5
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea conținutului de apă prin uscare în etuva ventilată;
SR EN 1097-6
Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densității și a absorbției de apă a granulelor;
SR EN 1367-1
Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț;
SR EN 1367-2
Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice și de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu;
SR EN 1744-1
Încercări pentru determinarea proprietăților chimice ale agregatelor. Partea 1: Analiza chimică;
SR 10969
Lucrări de drumuri. Determinarea adezivității bitumurilor rutiere și a emulsiilor cationice bituminoase față de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică;
STAS 863
Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripții de proiectare;
STAS 10144/3
Elemente geometrice ale străzilor. Prescripții de proiectare;
SR 4032-1
Lucrări de drumuri. Terminologie;
SR EN 196-2
Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimentului;
SR EN 12697-1
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Conținut de liant solubil;
SR EN 12697-2
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2: Determinarea granulozității;
SR EN 12697-6
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 6: Determinarea densității aparente a epruvetelor bituminoase;
SR EN 12697-8
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase;
SR EN 12697-11
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 11: Determinarea afinității dintre agregate și bitum;
SR EN 12697-12
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 12: Determinarea sensibilității la apă a epruvetelor bituminoase;
SR EN 12697-13
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 13: Măsurarea temperaturii;
SR EN 12697-17
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă;
SR EN 12697-18
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului;
SR EN 12697-22
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 22: Încercare de ornieraj;
SR EN 12697-23
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 23: Determinarea rezistenței la tracțiune indirectă a epruvetelor bituminoase;
SR EN 12697-24
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 24: Rezistența la oboseală;
SR EN 12697-25
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică;
SR EN 12697-26
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 26: Rigiditate;
SR EN 12697-27
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 27: Prelevarea probelor;
SR EN 12697-29
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase;
SR EN 12697-30
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 30: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu impact;
SR EN 12697-31
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 31: Confecționarea epruvetelor cu presa cu compactare giratorie;
SR EN 12697-33
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 33: Confecționarea epruvetelor cu compactorul cu placă;
SR EN 12697-34
Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 34: Încercarea Marshall;
SR EN 12697-36
Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor îmbrăcăminții asfaltice;
SR EN 13108-1
Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice;
SR EN 13108-5
Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu conținut ridicat de mastic;
SR EN 13108-7
Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 7: Betoane asfaltice drenante;
SR EN 13108-8
Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 8: Asfalt recuperat;
SR EN 13108-20
Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 20: Procedură pentru încercarea de tip;
SR EN 13108-21
Mixturi asfaltice. Specificații pentru materiale. Partea 21: Controlul producției în fabrică;
CD 155
Reglementarea tehnică «Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne», aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 625/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;
PD 162
Reglementarea tehnică «Normativ privind proiectarea autostrăzilor extraurbane», aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 622/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 7 noiembrie 2003;
PCC 022
Reglementarea tehnică «Procedură pentru inspecția tehnică a echipamentelor pentru punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri și aeroporturi», aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 821/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 19 mai 2015;
PCC 019
Reglementarea tehnică «Procedură pentru inspecția tehnică a stațiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri și aeroporturi», indicativ PCC 019-2015, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 91/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 și 485 bis din 2 iulie 2015;
AND 606
Reglementarea tehnică «Instrucțiunile tehnice privind metodologia de dimensionare a rugozității drumurilor cu ajutorul echipamentului GRIPTESTER MK2», indicativ AND 606-2014, aprobată prin Decizia C.N.A.D.N.R. nr. 847 din 20.08.2014, publicată în B.T.R. nr. 5/2014, anul XI;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
H.G. nr. 668/2017
Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții, cu modificările ulterioare;
H.G. nr. 273/1994
Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor, cu modificările ulterioare;
Hotărârea Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național;
Regulamentul (UE) nr. 305/2011
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru referințele nedatate la standardele române se utilizează ultima ediție a standardului român menționat, inclusiv toate amendamentele și eratele, dacă nu se prevede altfel în legislația în vigoare.
6. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 20
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelele 5, 6, 7 și 8.
Tabelul 5 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. crt.
Caracteristica
Condiții de calitate
Metoda de încercare
1.
Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
- rest pe sita superioară (d_max), %, max.
- trecere pe sita inferioară (d_min), %, max.
1-10 (G_c 90/10)
10
SR EN 933-1
2.^(1)
Coeficient de aplatizare,%, max.
25 (A_25)
SR EN 933-3
3.^(1)
Indice de formă, %, max.
25 (Sl_25)
SR EN 933-4
4.
Conținut de impurități - corpuri străine
nu se admit
vizual
5.
Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max.
1,0 (f_1,0)*/0,5 (f_0,5)
SR EN 933-1
6.
Rezistența la fragmentare, coeficient LA, %, max.
cls. th. dr. I-III
cat. th. str. I-III
20 (LA_20)
SR EN 1097-2
cls. th. dr. IV-V
cat. th. str. IV-
25 (LA_25)
7.
Rezistența la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.
cls. th. dr. I-III
cat. th. str. I-III
15 (M_DE 15)
SR EN 1097-1
cls. th. dr. IV-V
cat. th. str. IV-
20 (M_DE 20)
8.^(2)
Sensibilitatea la îngheț-dezgheț la 10 cicluri de îngheț-dezgheț
- pierderea de masă (F), %, max.
- pierderea de rezistență (ΔS_LA), %, max.
2 (F_2)
20
SR EN 1367-1
9.^(2)
Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu, %, max.
25 (MS_25)
SR EN 1367-2
10.
Conținut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri provenind din roci detritice)
95 (C95/1)
SR EN 933-5
* Agregate cu granula de maximum 8 mm.
^(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.
^(2) Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.
Tabelul 6 - Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfalticeNr. crt.CaracteristicaCondiții de calitateMetoda de încercare1.10SR EN 933-12.GranulozitatecontinuăSR EN 933-13.Conținut de impurități - corpuri străinenu se admitvizual4.Conținut de particule fine sub 0,063 mm, %, max.10 (f_10)SR EN 933-15.Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.*2SR EN 933-9
Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
- rest pe site superioară (d_max), %, max.
* Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau amestecurilor agregatelor 0-4 a căror fracțiune 0-2 mm prezintă un conținut de granule fine mai mare sau egal cu 3%.
Tabelul 7 - Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfalticeNr. crt.CaracteristicaPietriș sortatPietriș concasatMetoda de încercare1.SR EN 933-12.Conținut de particule sparte, %, min.-90 (C90/1)SR EN 933-53.^(1)Coeficient de aplatizare, %, max.25 (A_25)25 (A_25)SR EN 933-34.^(1)Indice de formă, %, max.25 (Sl_25)25 (Sl_25)SR EN 933-45.Conținut de impurități - corpuri străinenu se admitnu se admitSR EN 933-7 și vizual6.Conținut în particule fine, sub 0,063 mm, %, max.1,0 (f_1,0)*/0,5 (f_0,5)1,0 (f_1,0)*/0,5 (f_0,5)SR EN 933-17.Rezistența la fragmentare coeficient LA, %, max.cls. th. dr. I-III cat. th. str. I-III-SR EN 1097-2cls. th. dr. IV-V cat. th. str. IV25 (LA_25)25 (LA_25)8.Rezistența la uzură (coeficient micro-Deval), %, max.cls. th. dr. I-III cat. th. str. I-III-15 (M_DE 15)SR EN 1097-1cls. th. dr. IV-V cat. th. str. IV20 (M_DE 20)20 (M_DE 20)9.^(2)Sensibilitatea la îngheț-dezgheț - pierderea de masă (F), %, max.2 (F_2)2 (F_2)SR EN 1367-110.^(2)Rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu, max., %25 (MS_25)25 (MS_25)SR EN 1367-2
Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
- rest pe sita superioară (d_max), %, max.
- trecere pe sita inferioară (d_min), %, max.
1-10
10 (G_C 90/10)
1-10
10 (G_C 90/10)
25 (LA_25)**
20 (LA_20)***
* Agregate cu granula de max. 8 mm.
** Pentru strat de bază.
*** Pentru strat de legătură.
^(1) Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă.
^(2) Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.
Tabelul 8 - Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural utilizat la prepararea mixturilor asfalticeNr. crt.CaracteristicaCondiții de calitateMetoda de încercare1.Conținut de granule în afara clasei de granulozitate - rest pe sita superioară (d_max), %, max.10SR EN 933-12.GranulozitatecontinuăSR EN 933-13.Coeficient de uniformitate, min.8*4.5.Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm, %, min.85SR EN 933-86.Conținut de particule fine sub 0,063 mm, % max.10 (f_10)SR EN 933-17.Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.2SR EN 933-9
Conținut de impurități:
- corpuri străine
- conținut de humus (culoarea soluției de NaHO), max.
nu se admit
galben
SR EN 933-7 și vizual
SR EN 1744
* Coeficientul de uniformitate, definit și în SR EN ISO 14688-2, se determină cu relația Cu = d_60/d_10, unde:
d_60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității;
d_10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității.
Pietrișurile concasate utilizate la execuția stratului de uzură vor îndeplini cerințele de calitate din tabelul 5.
7. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 43
Materialele granulare (agregate și filer) care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 11.
Tabelul 11 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. crt.
Tipul mixturii asfaltice
Materiale utilizate
1.
Mixtură asfaltică stabilizată
Criblură
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Filer
2.
Mixtură asfaltică drenantă
Criblură
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Filer
3.
Beton asfaltic cu criblură
Criblură
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
4.
Beton asfaltic cu pietriș concasat
Pietriș concasat
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
5.
Beton asfaltic deschis cu criblură
Criblură
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
6.
Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat
Pietriș concasat
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
7.
Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat
Pietriș sortat
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Filer
8.
Anrobat bituminos cu criblură
Criblură
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
9.
Anrobat bituminos cu pietriș concasat
Pietriș concasat
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
10.
Anrobat bituminos cu pietriș sortat
Pietriș sortat
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
11.
Anrobat bituminos cu criblură și asfalt recuperat
Criblură
Asfalt recuperat, maximum 10% din masa totală a mixturii, caracterizat conform SR EN 13108-8
Nisip de concasaj sau amestec agregat 0-4 de concasaj
Nisip natural sau amestec agregat 0-4 natural
Filer
8. Articolul 44 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 44
(1) La execuția mixturilor asfaltice destinate stratului de uzură, legătură și bază se folosesc nisipuri/amestecuri agregate 0-4 de concasaj sau în amestec cu nisipuri/amestecuri agregate naturale. Din amestecul total de nisipuri/amestecuri agregate 0-4, nisipul/amestecul agregat 0-4 natural este în proporție de maximum:
– 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;
– 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură și de bază.
(2) Pentru execuția mixturilor asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriș sortat, destinate stratului de bază, se folosește nisip/amestec agregat 0-4 natural sau amestec cu nisip/amestec agregat 0-4 de concasaj, în proporție variabilă, după caz.
9. Articolul 46 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 46
Zonele de granulozitate reprezentând limitele impuse pentru curbele de granulozitate ale amestecurilor de agregate naturale și filer sunt conform:
– tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;
– tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;
– tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice drenante.
Tabelul 14 - Limitele procentuale și zona de granulozitate pentru mixturile asfaltice stabilizateNr. crt.CaracteristicaStrat de uzurăMAS 11,2MAS 161.Fracțiuni de agregate naturale din amestecul total1.1.Filer și fracțiuni din nisipuri sub 0,125 mm, %9...1310...141.2.Filer și fracțiunea 0,125...4 mm, %Diferența până la 1001.3.Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, %58...7063...752.GranulozitateMărimea ochiului siteitreceri, %22,4-1001610090...10011,290...10071...81850...6544...59430...4225...37220...3017...250,1259...1310...140,0638...129...12
Tabelul 15 - Zona de granulozitate a mixturilor asfaltice drenante MADr 16*Site cu ochiuri pătrate, mmTreceri, %22.41001690...10028...120,0632...4
* Limitele sunt orientative; se va urmări respectarea condițiilor din tabelele 17 și 22.
10. Articolul 47 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 47
Conținutul optim de liant se stabilește prin studii preliminare de laborator de către un laborator de specialitate autorizat/acreditat, ținând cont de valorile precizate în tabelul 16. În cazul în care din studiul de dozaj rezultă un procent optim de liant în afara limitei din tabelul 16, acesta va putea fi acceptat cu aprobarea proiectantului și a beneficiarului.
Tabelul 16 - Conținutul optim de liant
Tipul stratului
Tipul mixturii asfaltice
Conținut de liant min. % în mixtură
(raportat la densitatea medie a agregatelor de 2650 kg/mc)
Uzură (rulare)
MAS 11,2
6,0
MAS 16
5,9
BA 8
BAPC 8
6,3
BA 11,2
BAPC 11,2
6,0
BA 16
5,7
BAPC 16
5,7
MADr 16
4
Legătură (binder)
BAD 22,4
BADPC 22,4
BADPS 22,4
4,2
Bază
AB 22,4
ABPC 22,4
AB 31,5
ABPC 31,5
ABPS 31,5
4,0
11. La articolul 48, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conținutului minim de bitum se calculează prin corecția cu un coeficient a = 2,650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de producător și verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor, inclusiv filerul (media ponderată conform fracțiunilor utilizate la compoziție), în kg/mc, și se determină conform SR EN 1097-6.
12. Articolul 56 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 56
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic și anrobat bituminos și mixtură asfaltică drenantă trebuie să se încadreze între limitele din tabelele 17, 18, 19 și 20.
13. Articolul 57 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 57
(1) Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 și SR EN 12697-34 și vor respecta condițiile din tabelul 17.
(2) Absorbția de apă se va determina conform metodei din anexa B, care face parte integrantă din prezentul normativ.
(3) Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A, și SR EN 12697-23, conform condițiilor din tabelul 17.
Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindri Marshall
Nr. crt.
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitate la 60°C, KN*
Indice de curgere, mm**
Raport S/I, min. KN/mm*
Absorbția de apă, % vol.
Sensibilitate la apă, %
1.
Beton asfaltic
6,5...13
1,5...4,0
1,6
1,5...5,0
min. 80
2.
Mixtură asfaltică drenantă
5,0...15
1,5...4,0
2,1
-
min. 60
3.
Beton asfaltic deschis
5,0...13
1,5...4,0
1,2
1,5...6,0
min. 80
4.
Anrobat bituminos
6,5...13
1,5...4,0
1,6
1,5...6,0
min. 80
* Valorile maxime nu se aplică pentru mixturile cu bitum modificat.
** Valorile minime nu se aplică pentru mixturile cu bitum modificat.
14. Articolul 61 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 61
În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură drenantă, aceasta va îndeplini condițiile din tabelele 17 și 22.
Tabelul 22 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice drenanteNr. crt.Caracteristica1.Volum de goluri pe cilindri Marshall, %, min.12-202.Pierdere de material, SR EN 12697-17, %, max.30
15. Articolul 65 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 65
Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densității aparente și a absorbției de apă pe plăcuțe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinări), la cel puțin două zile după așternere.
16. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 66
Condițiile tehnice pentru absorbția de apă și gradul de compactare a straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 23.
Tabelul 23 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfalticeNr. crt.Tipul stratuluiAbsorbția de apă, % vol.Gradul de compactare, %, min.1.Mixtură asfaltică stabilizată2...6972.Mixtură asfaltică drenantă-973.Beton asfaltic2...5974.Beton asfaltic deschis3...8965.Anrobat bituminos2...897
17. Articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 67
Rezistența la deformații permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se va verifica conform standardului de încercare pe minimum două probe prelevate de la stație/așternere sau pe carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puțin două zile după așternere.
18. Articolul 70 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 70
La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maximă a granulei de agregat utilizate. Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect pentru grosimea totală a straturilor asfaltice proiectate.
Tabelul 24 - Elementele geometrice și abaterile-limită pentru straturile bituminoase executate
Nr. crt.
Elemente geometrice
Condiții de admisibilitate
Abateri-limită locale admise la elementele geometrice
1.
Grosimea minimă a stratului compactat, conform SR EN 12697-36
- Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect pentru stratul de uzură.
- Pentru straturile de legătură și de bază se pot accepta toleranțe de ± 5% din grosimea stratului pe maximum 10% din punctele de măsură (abateri locale) cu respectarea condiției precizate la alin. 1.
- strat de uzură
4 cm
- strat de legătură
6 cm
- strat de bază 22,4
6 cm
- strat de bază 31,5
8 cm
2.
Lățimea părții carosabile
Profil transversal proiectat
± 20 mm
3.
Profilul transversal
± 5,0 mm față de cotele profilului adoptat
- în aliniament
- sub formă acoperiș
- în curbe și zone aferente
- conform STAS 863
- cazuri speciale
- pantă unică
4.
Profil longitudinal, în cazul drumurilor noi, declivitatea, % maxim
± 5,0 mm față de cotele profilului proiectat, cu condiția respectării pasului de proiectare adoptat
- autostrăzi
- conform PD 162
- DN
- conform STAS 863
- drumuri/străzi
- conform STAS 10144/3
19. Articolul 72 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 72
(1) Determinarea caracteristicilor suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice se efectuează pentru:
– strat uzură (rulare) - cu maximum 45 de zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor și la sfârșitul perioadei de garanție;
– strat de legătură și strat bază - înainte de așternerea stratului următor (superior).
Tabelul 25 - Caracteristicile suprafeței straturilor bituminoase executate
Nr. crt.
Caracteristica
Condiții de admisibilitate*
Metoda de încercare
Strat
Uzură (rulare)
Legătură, bază
1.
Planeitatea în profil longitudinal, prin măsurarea cu echipamente omologate
Indice de planeitate, IRI, m/km:
- Reglementări tehnice în vigoare privind măsurarea indicelui de planeitate
- Prelucrarea măsurătorilor se va face din 100 în 100 m, iar în cazul sectoarelor cu denivelări mari se vor determina punctele de maxim din 10 în 10 m, având un caracter informativ.
- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I
≤ 1,5
≤ 2,5
- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II
≤ 2,0
≤ 2,5
- drumuri de clasă tehnică IV/străzi de categorie tehnică III
≤ 2,5
≤ 2,5
- drumuri de clasă tehnică V/străzi de categorie tehnică IV
≤ 3,0
≤ 3,0
2.
Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul de 3 m
Denivelări admisibile, mm:
SR EN 13036-7
- Nu este obligatorie la drumurile pe care s-a determinat IRI cu profilometru de mare randament - APL.
- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I
≤3
≤ 4
- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II
≤4
≤ 5
- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV
≤ 5
≤ 5
3.
Planeitatea în profil transversal, mm
≤ 2,0
≤ 2,0
SR EN 13036-7
4.1.
Adâncimea medie a macrotexturii, adâncime textură, mm
-
SR EN ISO 13473-1 sau
SR EN 13036-1
- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I
≥ 1,1
- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II
≥ 0,8
- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV
≥ 0,6
4.2.
Coeficient de frecare (μGT):
-
AND 606
- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I
≥ 0,62
- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II
≥ 0,57
- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV
≥ 0,52
*
4.3.
Aderența suprafeței - unități PTV
-
SR EN 13036-4
- Nu este obligatorie la drumurile pe care s-a determinat cu echipament de mare randament - Griptester.
- drumuri de clasă tehnică I-II/străzi de categorie tehnică I
≥ 75
- drumuri de clasă tehnică III/străzi de categorie tehnică II
≥ 70
- drumuri de clasă tehnică IV-V/străzi de categorie tehnică III-IV
≥ 65
**
5.
Omogenitate. Aspectul suprafeței
Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, șlefuite
* Având în vedere corelarea dintre unitățile PTV și μGT prevăzută în Normativul AND 606 - art. 3.4.7, se poate considera ca admisibilă valoarea diminuată a coeficientului de frecare corespunzătoare.
** Se pot considera ca admisibile și valorile diminuate cu incertitudinea de măsurare precizată în standard (se scade abaterea standard și se consideră valoarea rotunjită la unități).
(2) Pentru verificarea aderenței se vor determina atât aderența prin metoda cu pendulul SRT sau coeficientul de frecare (cu Griptester), cât și adâncimea medie a macrotexturii.
(3) Aderența suprafeței cu pendulul SRT se determină pe fiecare bandă, alegând minimum 1 sector reprezentativ pe 1 km de drum sau stradă. Pentru o lungime mai mică sau egală cu 1 km de drum executat, pe fiecare sector se aleg 5 secțiuni, situate la distanța de 5-10 m între ele, pentru care se determină aderența, în puncte situate la un metru de marginea părții carosabile (pe urma roții) și la o jumătate de metru de ax (pe urma roții). Determinarea aderenței cu pendulul se va efectua în același loc în care s-a aplicat metoda volumetrică MTD (adâncimea macrotexturii).
20. La articolul 74, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 74
(1) Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor se stabilesc în funcție de tipul liantului, conform tabelului 26 (sau conform specificațiilor producătorului), cu observația că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalației de prepararea mixturilor asfaltice și temperaturile minime se aplică la livrare.
Tabelul 26 - Temperaturi la prepararea mixturii asfalticeTip bitumBitumAgregateBetoane asfalticeMixturi asfaltice stabilizateMixturi asfaltice drenanteMixtura asfaltică la ieșirea din malaxorTemperatura, °C35/50150-170140-190150-190160-200150-18050/70150-170140-190140-180150-190140-17570/100150-170140-190140-180140-180140-170
21. Articolul 83 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 83
(1) Așternerea mixturilor asfaltice cu bitum rutier se va executa la temperaturi ale stratului-suport și la temperatura exterioară de minimum 10°C, pe o suprafață curată și uscată.
(2) În cazul utilizării aditivilor care cresc lucrabilitatea mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute, așternerea mixturilor cu bitum rutier se poate executa la temperaturi ale stratului-suport de minimum 5°C, pe o suprafață curată și uscată.
22. Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 84
În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, așternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport și la temperatura exterioară de minimum 15°C, pe o suprafață curată și uscată.
23. Articolul 106 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 106
Controlul procesului tehnologic de preparare și punere în operă a mixturii asfaltice constă în următoarele operații:
1. Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:
– funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau de dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;
– funcționarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
– temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
– temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;
– temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent.
3. Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:
– pregătirea stratului-suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
– temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
– temperatura mixturii asfaltice la așternere și compactare: cel puțin de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
– modul de execuție a rosturilor: zilnic;
– tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
4. Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul de referință) se va efectua după cum urmează:
– granulozitatea amestecului de agregate naturale și filer la ieșirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (șarja albă), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
– conținutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
– compoziția mixturii asfaltice (compoziția granulometrică - conform SR EN 12697-2 și conținutul de bitum - conform SR EN 12697-1) prin extracții, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau așternere: zilnic.
5. Verificarea calității mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică, astfel:
– compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziției stabilite prin studiul preliminar de laborator;
– caracteristicile fizico-mecanice, care trebuie să se încadreze între limitele din prezentul normativ (vezi tabelul 30).
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuției pe epruvete Marshall și se va raporta la limitele din tabelele 21 și 22, în funcție de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compoziției mixturilor asfaltice față de amestecul de referință prestabilit (dozaj) sunt indicate în tabelul 29.
Tabelul 29 - Abateri față de dozajul optimAbateri admise față de dozajul optim, în valoare absolută31,5± 522,4± 516± 511,2± 58± 54± 42± 30,125± 1,50,063± 1,0Bitum± 0,2
Agregate
Treceri pe sita de: (mm)
24. Articolul 107 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 107
Tipurile de încercări și frecvența acestora, în funcție de tipul de mixtură și clasa tehnică a drumului, sunt prezentate în tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20.
Tabelul 30 - Tipul și frecvența încercărilor realizate pe mixturi asfaltice
Nr.
crt.
Natura controlului/încercării și frecvența încercării
Caracteristici verificate și limite de încadrare
Tipul mixturii asfaltice
1.
Încercări inițiale de tip (validarea în laborator)
conform tabelului 17
Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate
conform tabelului 18
Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, cu excepția mixturilor drenante, pentru drumuri de clasă tehnică I, II, III, IV și străzi de categorie tehnică I, II, III
conform tabelelor 19 și 20
Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de legătură și de bază, conform prevederilor din acest normativ, pentru drumuri de clasă tehnică I, II, III, IV și străzi de categorie tehnică I, II, III
conform tabelului 21
Mixturile asfaltice stabilizate, indiferent de clasa tehnică a drumului
conform tabelului 22
Mixturile asfaltice drenante, indiferent de clasa tehnică a drumului
2.
Încercări inițiale de tip (validarea în producție)
idem punctul 1
La transpunerea pe stația de asfalt a dozajelor proiectate în laborator vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la pct. 1 din acest tabel.
compoziția mixturii conform art. 106 pct. 4 și 5
La transpunerea pe stația de asfalt a dozajelor proiectate în laborator se va verifica respectarea dozajului de referință.
3.
Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuției:
- frecvența 1/400 tone mixtură asfaltică fabricată sau 1/700 tone mixtură fabricată în cazul stațiilor cu productivitate mai mare de 80 tone/oră, dar cel puțin o dată pe zi
compoziția mixturii conform art. 106 pct. 4 și 5
Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază
caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 17
Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură, de legătură și de bază, cu excepția mixturilor asfaltice stabilizate
conform tabelului 21
Mixturi asfaltice stabilizate
caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall conform tabelului 17 și volum de goluri pe cilindri Marshall conform tabelului 22
Mixturi asfaltice drenante
4.
Verificarea calității stratului executat:
- o verificare pentru fiecare 10.000 mp executați;
- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafață mai mică de 10.000 mp
conform tabelului 23
Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură, de legătură și de bază
5.
Verificarea rezistenței stratului la deformații permanente pentru stratul executat:
- o verificare pentru fiecare 20.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens;
- o verificare pentru fiecare 10.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens;
- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafața mai mică de 10.000 mp
conform tabelului 18 pentru rata de ornieraj și/sau adâncime făgaș, cu respectarea art. 67 și 68
Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură, pentru drumuri de clasă tehnică I, II și III și străzi de categorie tehnică I, II
6.
Verificarea modulului de rigiditate:
- o verificare pentru fiecare 20.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu mai mult de două benzi pe sens;
- o verificare pentru fiecare 10.000 mp executați, în cazul drumurilor/străzilor cu cel mult două benzi pe sens;
- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor cu suprafața mai mică de 10.000 mp
conform tabelului 20
Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de bază, pentru drumuri de clasă tehnică I, II și III și străzi de categorie tehnică I, II
7.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului executat
conform tabelului 24
Toate straturile executate
8.
Verificarea caracteristicilor suprafeței stratului executat
conform tabelului 25
Toate straturile executate
9.
Verificări suplimentare în situații cerute de comisia de recepție (beneficiar):
- frecvența: 1 set carote pentru fiecare solicitare
conform solicitării comisiei de recepție
25. Articolul 108 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 108
(1) Verificarea calității straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-27, astfel:
– carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenței la ornieraj;
– carote Φ 100 mm sau plăci de min. (400 x 400 mm) sau carote de Φ 200 mm (în suprafață echivalentă cu a plăcii menționate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare și absorbției de apă, precum și, la cererea beneficiarului, a compoziției.
(2) Epruvetele se prelevează în prezența delegaților antreprenorului, beneficiarului și consultantului/dirigintelui de șantier, la aproximativ 1 m de la marginea părții carosabile, încheindu-se un proces-verbal în care se va nota, informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată. Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-36, se va înscrie în raportul de încercare.
(3) Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către delegații antreprenorului, beneficiarului și consultantului/dirigintelui de șantier din sectoarele cele mai defavorabile.
26. La articolul 112, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Nu se admit abateri în minus față de abaterile prevăzute la art. 70, condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție. În situația în care grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului.
27. Articolul 113 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 113
(1) Recepția la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare, sau conform Hotărârii Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național, conform prevederilor contractuale.
(2) Comisia de recepție examinează lucrările executate în conformitate cu documentația tehnică aprobată, proiect de execuție, caiet de sarcini, precum și determinări necesare în vederea realizării recepției la terminarea lucrării, după cum urmează:
a) verificarea elementelor geometrice - conform tabelului 24:
– grosimea;
– lățimea părții carosabile;
– profil transversal și longitudinal;
b) planeitatea suprafeței de rulare - conform tabelului 25;
c) rugozitate - conform tabelului 25;
d) capacitate portantă - conform normativului CD 155, pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri, autostrăzi și străzi;
e) rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 30.
28. Articolul 114 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 114
Recepția finală se va efectua conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare, sau conform Hotărârii Guvernului nr. 845/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național, conform prevederilor contractuale, după expirarea perioadei de garanție.
29. Articolul 117 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 117
În vederea efectuării recepției finale pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri, autostrăzi și străzi, se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate și capacitate portantă efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.
Interpretarea rezultatelor pentru comportarea în perioada de garanție se face conform normativului CD 155, considerând acceptabil pentru starea tehnică indicativul minim «BUNĂ».
30. Articolul 118 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 118
În vederea recepției finale pentru lucrări de întreținere periodică, se vor prezenta măsurători de planeitate și rugozitate efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.
Interpretarea rezultatelor pentru comportarea în perioada de garanție se face conform normativului CD 155, considerând acceptabil pentru starea tehnică indicativul minim «BUNĂ».
31. Anexa B se modifică și va avea următorul cuprins:
ANEXA B
Determinarea absorbției de apă
(normativă)
Absorbția de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică, la menținerea în apă sub vid, și se exprimă în procente din masa sau volumul inițial al epruvetei.
B1 Aparatură:
a) etuvă;
b) balanță hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;
c) aparat pentru determinarea absorbției de apă, alcătuit dintr-un vas de absorbție (exsicator de vid); pompă de vid (trompă de apă); vacuumetru cu mercur; vas de siguranță și tuburi de legătură din cauciuc între părțile componente. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în așa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15-20 mm Hg după circa 30 de minute.
B2 Modul de lucru
Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecționate în laborator, precum și pe plăcuțe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă.
Confecționarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maximum 20°C până la masă constantă.
NOTĂ:
Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minimum 4 ore diferă între ele cu mai puțin de 0,1%.
Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (m_u), după care se mențin timp de 1 oră în apă, la temperatura de 20°C ± 1°C, se scot din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m_1) și apoi în apă (m_2).
Diferența dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul inițial al epruvetei:
Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbție (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20°C ± 1°C, se așază capacul de etanșare și se pune în funcțiune evacuarea aerului, astfel ca după circa 30 de minute să se obțină un vid între 15-20 mm Hg. Vidul se întrerupe după 3 ore, dar epruvetele se mențin în continuare în apă la temperatura de 20°C ± 1°C timp de 2 ore la presiune atmosferică.
Epruvetele se scot apoi din apă, se șterg cu o țesătură umedă și se cântăresc în aer (m_3) și în apă (m_4).
Diferența între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor:
B3 Calcul
Absorbția de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele relații de calcul:
a) în cazul în care volumul inițial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V_1):
– absorbția de apă (A_m) raportată la masa epruvetei:
– absorbția de apă (A_v) raportată la volumul epruvetei:
b) în cazul în care volumul final (V_1) este mai mare decât volumul inițial (V):
– absorbția de apă (A_m) raportată la masa epruvetei:
– absorbția de apă (A_v) raportată la volumul epruvetei:
în care:
m_u - masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;
m_1 - masa epruvetei după 1 oră de menținere în apă, cântărită în aer, în grame;
m_2 - masa epruvetei după 1 oră de menținere în apă, cântărită în apă, în grame;
m_3 - masa epruvetei, după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;
m_4 - masa epruvetei după 3 ore în vid și alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame;
ρ_w - densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:
unde t este temperatura apei în °C.
Abaterea valorilor individuale față de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare absolută).